Capitolul III

Protectia atmosferic
3.1Compozitia aerului
nvelisul gazos reprezentat de atmosfera terestr constituie unul dintre factorii esentiali ai
existentei vietii pe Pmnt. Dintre componentii aerului, oxigenul,este indispensabil respiratiei
vegetale si animale, fenomenul de oxidare reprezentnd principala surs de energie n procesele
vitale. Bioxidul de carbon din aer intervine n asimilatia clorofilian, iar azotul atmosferic
reprezint una dintre verigile circuitului azotului n natur.
Compoziia normal! a aerului cuprinde "n vol. # atmosfer! uscat!$ % azot &'.() #,
oxigen *(.)+ #, argon (.)* #, bioxid de carbon (.(, #. -cest amestec de gaze reprezint! peste
)).)) # din compoziia aerului. .estul de circa (.(/ # este alc!tuit din alte gaze cum ar fi neon,
0eliu, metan, xenon, ozon, 0idrogen, randon. 1a acestea se adaug! proporii variabile de vapori
de ap! "n medie (., 2i * #$.
-erul influeneaz! s!n!tatea fiintelor vii att prin compoziia sa c0imic!, ct 2i prin
propriet!ile sale fizice "temperatur! umiditate, radiaii, presiune$. n ceea ce prive2te compoziia
c0imic!, distingem influena exercitat! asupra s!n!t!ii de variaii n concentraie a
componenilor normali, ct si aciunea pe care o exercit! prezena n aer a unor compu2i str!ini.
3ocivitatea posibil! a acestor substane st!ine a generat noiunea de poluare a aerului.
nelegem prin poluarea aerului prezena n atmosfer! a unor substane din compoziia
normal! a aerului n concentraii ce devin nocive pentru om sau mediu, sau a unor substane
str!ine de compoziia normal! a acestuia, care n funcie de concentraie 2i4sau timpul de aciune
provoac! tulbur!ri ale s!n!t!ii omului, creaz! discomfort populaiei dintr5un teritoriu, afecteaz!
flora 2i fauna sau altereaz! mediul de via! al omului. 6a7oritatea emisiilor de poluanti apar
aproape de suprafata Pmntului, n 8stratul de maestecare9, care este turbulent si variaz n
nltime , functie de conditiile meteorologice de la cteva sute de metri la * :m. -tunci cnd
viteza vntului este mic, temperatura la suprafata solului este mai sczut dec cea a straturilor
superioare" inversie de temperatur$, poluantii se pot acumula local n concentratii ridicate,
formnd 8smog9. Dac exist conditii de dispersare, poluantii eliberati n acest strat sunt
dispersati eficient ntr5un volum mai mare de aer n doar cteva ore, inclusiv prin transferul n
straturi mai nalte ale troposferei. ;ntr5o or poluantul poate strbate pe orizontal cteva sute de
:ilometri, iar n <5/* luni se poate rspndi la scar planetar.Poluantii emisi n atmosfer sunt
dispersati , se amestec, sunt transportati si sufer reactii c0imice sau transformri fizice.
Compusii rmn n atmosfer o perioad de timp , numit 8timp de rezident9 , durat
determinat de transformrile c0imice suferite .
Calitatea atmosferei se poate altera datorit unor surse naturale "eruptii vulcanice,
fenomene de putrefactie, incendii etc.$ sau surselor artificiale ,antropogene , rezultate n urma
,&
activittilor umane"transportul auto, activitti n sectorul energetic, n industria c0imic,
metalurgic, incinerarea deseurilor $.
=ursele naturale nu provoac! dect n mod excepional polu!ri importante ale atmosferei.
Cea mai comun! dintre polu!rile naturale este poluarea cu pulberi provenite din erodarea
straturilor superficiale ale solului, ridicate de vnt pn! la o anumit! altitudine. >urtunile de praf
pot constuti uneori factori de poluare. n anumite condiii meteorologice s5au semnalat
transporturi masive de praf pn! la distane apreciabile de locul lor de producere.
=ursele artificiale sunt mult mai importante, nmulirea acestora costituind cauza pentru
care protecia mediului reprezint! o problem! vital! a lumii contemporane. -ceste surse sunt o
urmare a activit!ii omului, procesul de industrializare 2i urbanizare avnd drept fenomen de
nsoire poluarea mediului.
-ceste surse de poluare a aerului pot fi clasificate n surse staionare 2i surse mobile.
Sursele staionare cuprind procesele de combustie 2i procesele industriale diverse.
Procesele de combiustie, arderea combustibilului pentru obinerea de energie, sunt folosite n
scopuri industriale pentru realizarea energiei calorice necsar! nc!lzirii sau pentru incinerarea
reziduurilor.
Principalii combustibili folosii n prezent sunt combustibilii fosili "c!rbune, petrol, gaze
naturale$, energia atomic! furniznd nc! o proporie redus! din totalul energiei necesare, iar
utilizarea energiei solare constituind o rezerv! a viitorului.
?eoretic printr5o ardere complet a unui combustibil pur ar rezulta numai bioxid de
carbon 2i ap!, substane practic lipsite de nocivit!i considerabile. n practic! ns! nici
combustibilii nu sunt puri, nici procesul de ardere nu este complet. .ezult! deci din aceste
procese de ardere o cantitate de produ2i secundari care intr! n compoziia fumului 2i care sunt
emi2i n atmosfer!@ cantitatea lor este cu att mai mare cu ct combustibilul conine mai multe
impurit!i 2i arderea lui este mai puin complet!.
C!rbunele reprezint! combustibilul cel mai des folosit, existnd rezerve mondiale
importante. Axist! o varietate mare de tipuri de c!rbune. ?ipurile de c!rbune cu puine
impurit!i sunt relativ scumpe, n procesele de ardere utilizidu5se frecvent 2i c!rbune inferior.
>umul rezultat conine att suspensii formate din c!rbune 2i cenu2!, ct 2i gaze. =uspensiile
conin carbon siliciu, aluminiu, oxizi de fier, zinc, cadmiu, plumb etc. Bazele conin pe lnga
vapori de ap! 2i oxizi de azot, bioxid de sulf, oxid de carbon, alde0ide etc. Dintre poluanii
principali emi2i, coninutul de c!rbune, oxid de azot 2i oxid de carbon depind de tipul 2i calitatea
arderii, iar cantitatea de dioxid de sulf depinde de tipul de c!rbune folosit.
Produ2ii de petrol reprezint! de asemenea combustibili folosii n procesele de combustie.
Principalii poluani emi2i n atmosfer! sunt oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon,
0idrocarburi precum 2i suspensii ce conin carbon 2i cenu2! bogat! n sulfai.
,'
Bazele naturale reprezint! combustibilul cu potenialul poluant cel mai redus. n mod
constant, pe lng! bioxid de carbon 2i ap!, se emit n atmosfer! oxizi de azot, oxid de carbon,
0idrocarburi 2i uneori particule n suspensie.
Procesele industriale divese reprezint! surse de poluare a aerului de foarte mare
importan! datorit! diversit!ii mari de d epoluani emi2i, precum 2i datorit! agresivit!tii ridicate
a multora dintre ace2tia. ?eritoriile afectate se limiteaz! la cele situate n apropierea industriilor
":m sau cel mult zeci de :m$. .iscurile pentru s!n!tate 2i4sau degradarea mediului pot fi mari n
absena unor m!suri adecvata de protecie n aceste teritorii.
n funcie de profilul industriei, de procesele te0nologice 2i de eficiena sistemelor de
epurare, volumul 2i natura emisiilor poluante sunt foarte diferite.
Metalurgia feroas emite ca principali poluani% oxizi de fier, mangan, arsen, nic0el,
silicai, c!rbune, fluoruri, oxid de carbon, oxizi de sulf, sulfai 2i 0idrogen sulfurat.
Metalurgia neferoas poate elimina n atmosfer! oxizi de plumb, zinc, cupru, cadmiu,
fluoruri, oxizi de sulf, oxizi de azot.
Industria materialelor de construcii polueaz! atmosfera ndeosebi prin suspensii, pe
primul loc situndu5se fabricile de ciment, pulberile emise de acestea r!spndindu5se pe distane
foarte mari. De2i nu prezint! nocivit!i foarte mari pentru om, constitui en factor important de
dicomfort 2i de degradare a mediului ambiant. n funcie de profilul industriei pot rezulta
fluoruri, silicati, azbest, monoxid de carbon etc.
De la industria chimic rezult!, de asemenea o palet! foarte larg! de poluani, ace2tia
depinznd de profilul fabricilor 2i procesul te0nologic. 6enion!m acidul fluor0idric 2i
fluorurile "fabrici de ngr!2!minte superfosfatice$, dioxidul de sulf 2i acidul sulfuric "fabrici de
acid sulfuric, industria farmaceutic!$, 0idrogen sulfurat "fabrici de vscoz!, cauciuc sintetic$,
sulfur! de carbon "fabrici de 0rtie$, clor 2i acid clor0idric "fabrici de clor, pesticide, mase
plastice$ etc.
Sursele mobile sunt reprezentate de mi7loacele de transport ruitiere, feroviare, aeriene 2i
maritime. Dintre acestea pe primul loc din punctul de vedere al polu!rii se situeaz!
autove0iculele.
6i7loacele de transport feroviar constituiau n trecut surse importante de pluare a aerului
datorit! folosirii locomotivelor cu aburi. Ctilizarea traciunii electrice 2i diesel5electrice a redus
mult semnificaia acestor surse. ?ransporturile maritime reprezint! surse de poluare notabile dar
numai n zonele din imediata vecin!tate a porturilor, iar cele aeriene, n ciuda emisiilor
importante de gaze n timpul zborului 2i mai ales la decolare, nu constituie nc! surse notabile.
?ransporturile auto sunt surse deosebit de importante de poluare, pentru anumite zone
reprezentnd c0iar sursa principal!.
,)
Amisiile de poluani ale ma2inilor prezint! dou! particularit!i@ n primul rnd eliminarea
se face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentraii ridicate la n!limi
foarte mici, c0iar pentru gazele cu densitate mic! 2i mare capacitate de difuziune n atmosfer!.
n al doilea rnd emisiile se fac pe ntrega suprafa! a localit!ii, diferenele de concentraii
depinznd de intensitatea traficului 2i posibilit!ile de ventilaie a str!zii. Ca substane poluante
pe primul loc se situeaz! gazele de e2apament. Dolumul, natura 2i concentraia poluantilor emi2i
depind de tipul de autove0icul, de natura combustibilului 2i de condiiile te0nice de funcionare.
Din totalul substanelor eliminate n atmosfer!, urm!toarele sunt considerate caracteristice
acestui tip de poluare% oxidul de carbon, oxizii de azot, 0idrocarburile 2i plumbul
Calitatea aerului n zone urbane unde triesc &(# din locuitorii planetei este o problem de
maxim important. Printre msurile de protectie se numr nlocuirea combustibilului casnic cu
unul avnd un continut mic de sulf, reducerea continutului de Pb n benzin, restrictionarea
utilizrii automobilelor pe anumite zone urbane, ndeprtarea prafului din surse industriale,
msuri de economisire a energiei si nlocuire a combustibililor fosili cu surse regenerabile.
3.2 Clasificarea agenilor poluani ai aerului
Poluanii atmosferici pot fi clasificai n functie de starea lor de agregare si de efectul
provocat. ;n functie de starea lor de agregare , poluantii pot fi %
5poluanti gazosi % CE
*
, CE, =E
*
, oxizii de azot"3E
x
$, F
*
=, Cl
*
, 3F
,
, E
,
, 0idrocarburile n stare
gazoas@
5 poluanti lic0izi % 0idrocarburisi solventi organici sub form de ceat sau vaporizati
5 poluanti solizi % praf, diverse pulberi, etc.
Prin trecerea n particule fin divizate si dispersarea n aer substanta lic0id sau solid si
mreaste suprafata si volumul , se sc0imb comportamentul fat de substanta n stare normal
lic0id sau solid , pentru c se intensific activitatea c0imic si se frneaz sedimentarea sub
actiunea gravitatiei. Particulele foarte fine dispersate n aer, devin parte integrant a acestuia si
pot persista un timp ndelungat. Dup emiterea n atmosfer , comportamentul poluantului
depinde de stabilitatea atmosferei " care determin concentratia substantei respective $ si de
stabilitatea poluantului n atmosfer " care determin persistenta substantei$. Persistenta
poluantilor difer % CE
*
5/*( ani "durata de viat combinat pentru atmosfer, biosfer si stratul
superior al oceanelor$@ CE5/(( zile@ oxizii de azot de la /* ore la , zile@ metanul5 de la &ani la /(
ani@cloro5fluorocarburi C>C <+5/+( ani.
Poluantii primari sunt emisi direct n atmosfer si poluantii secundari se formeaz n atmosfer
n urma unor reactii4 .eactantii care sufer diverse transformri se numesc precursori. Cn
exemplu de poluant secundar este ozonul generat n troposfer, iar precursorii si sunt compusii
organici volatili si oxizii de azot.
G(
=uspensiile sau aerosolii sunt formai din particule lic0ide sau solide cu dimensiuni cuprinse
ntre /(( m 2i (.((/ m. 1a dimensiune mai mare, stabilitatea n atmosfer! este att de redus!,
nct sistemul dispersare practic nu se poate constitui, iar dimensiunile sub / m fac parte din
domeniul dispersiilor moleculare.-cest sistem dispers se clasific! n funcie de dimensiune 2i de
comportare n atmosfer! n trei categorii%
suspensii mai mari de /( m. -ceste a au stabilitate mic! n aer, sedimentnd n
atmosfer! imobil! cu vitez! uniform accelerat! 2i care au putere de difuziune mic!.
suspensii cu diaametrul cuprins ntre /( 2i (./ m. =e caracterizeaz! prin faptul c! n aer
imobil sedimenteaz! cu vitez! uniform! conform legii =to:es, frecarea fa! de moleculele
de aer anulnd acceleraia@ stabilitatea acestor aerosoli e mai mare dec!t puterea lor de
difuziune.
suspensii cu dimensuine mai mic! de (./ m. =tabilitatea n atmosfer! este foarte mare,
nu se depun ci fiind de dimensiune coloidal! H se deplaseaz! cu mi2c!ri broIniene.
Capacitatea de difuziune a acestor aerosoli este foarte mare, similar! cu cea a gazelor.
Pe lng! semnificaia de ordin fizico5c0imic pe care o prezint! aceeast! clasificare, este
de menionat c! importan! sanitar! au n special ultimele dou! categorii prin faptul c!
particulele mai mari de /( m se rein H n cursul respiraiei H n c!ile respiratorii superioare 2i se
elimin! repede din pl!mni. Particulele n suspensie mai mici pot a7unge n cursul respiraiei
pulmonare pn! la nivelul alveolei pulmonare, constituind a2a numiii aerosoli respirabili cu
potenial nociv ridicat.
-erosolii poluani pot fi din punct de vedere al st!rii de agregare H solizi sau lic0izi. Cei
lic0izi sunt reprezentai de gaze sau vapori condensai n atmosfer! sau dizolvai n aerosolii de
ap! atmosferic! "cea!$. Cn exemplu dintre cele mai cunoscute l reprezint! ceaa acid! care se
formmeaz! n zonele poluate cu oxizi de sulf. -erosolii solizi sunt r!spndii de pulberi,
constituind unul dintre cei mai r!spndii poluani. >oarte diferite ca dimensiuni 2i natur!
c0imic!, aprecierea nocivit!ii nu se face complet dect determinnd att cantitatea ct 2i natura
c0imic! 2i dimensuinile. Afectul asupra s!n!t!ii, depinznd de toate aceste caracteristici este de
asemenea foarte divers. Din acest punct de vedere se clasific! n pulberi toxice 2i netoxice.
-cestea din urm! pot exercita efecte iritante, cancerigene, alergizante, fotodinamice, infectante 2i
fibrozante.
Bazele 2i vaporii toxici reprezint! poluanii prezeni n atmosfer! sub form! gazoas!.
>oarte diver2i din punct de vedere al naturii c0imice, au stabilitate mare n atmosfer!, precum 2i
putere mare de difuziune. -mbele caracteristici depind mai puin de natura c0imic! a substanei,
ct n primul rnd de caracteristicile fizice ale atmosferei. ?emperatura crescut! cre2te
volatilitatea iar cea sc!zut! favorizeaz! condensarea 2i trecerea din stare gazoas! n cea de
aerosol. Cmiditatea crescut!, de asemenea poate s! sc0imbe starea de agregare a substanei
G/
gazoase prin dizolvarea n vapori de ap! condensai. .adiaiile, n special ultraviolete pot duce
la prin reacii fotoc0imice la transform!ri importante.
Afectul realizat asupra organismului depinde de natura c0imic! a substanei, concentraia
2i timpul de aciune. Cum pentru poluanii atmosferici poarta principal! de p!trundere n
organism este reprezentat! de aparatul respirator, solubilitatea n ap! "respectiv n mucusul
bron2ic$ a poluanilor gazo2i prezint! deosebit! importan!@ cu ct solubilitatea este mai mare,
efectul toxic este mai redus, poluantul fiind reinut n proporie mare n zonele superioare ale
arborelui bron2ic 2i poate fi repede eliminat.
P!trun2i n atmosfer! poluanii pot reaciona c0imic cu constituenii atmosferici sau ca
ali pluani prezeni. Pot rezulta astfel noi substane cu agresivitate mai mare sau mai mic! asupra
omului sau mediului. Dintre reaciile cele mai frecvent ntlnite menion!m fenomenele de
oxidare fotoc0imic! declan2ate de, n primul rnd de radiaiile ultraviolete din atmosfer!. n
acest fel =E* poate trece n =E, cu formare ulterioar! a aerosolilor de acid sulfuric. -ce2tia pot
reaciona cu substane alcaline, formnd sulfaii "de obicei acizi$. >enomenul a fost observat
frecvent, sulfaii din atmosfer! coexistnd cu =E* sau ap!rnd, cu oarecare laten! dup!
p!trunderea acestuia n atmosfer!. >enomenul poate fi catalizat 2i de poluanii industriali cu
efect oxidant. .eaciile fotoc0imice complexe guverneaz! 2i formarea smogului fotoc0imic
oxidant produs de gazele de e2apament ale autove0iculelor, implicai n acst tip de poluare
0idrocarburile, oxizii de azot 2i radiaiile ultraviolete solare.
3.3 Starea atmosferei n Romnia
=tarea atmosferei n prezent, pe teritoriul .omniei, rezult! din prezentarea urm!toarelor
aspecte% poluarea de fond, pluarea de impact, frecvena 2i distribuia ploilor acide, prezena
ozonului troposferic 2i a oxidanilor fotoc0imici, ozonul stratosferic, situaia gazelor cu efect de
ser! 2i manifest!ri ale sc0imb!rilor climatice.
Poluarea de fond reprezint! poluarea existent! n zonele n care nu se manifest! direct
influena surselor de poluare. =taiile de supraveg0ere a polu!rii de fond se amplaseaz! n zonele
convenional curate, situate la altitudini cuprinse ntre /(((5/+(( metri 2i la distane de minim
*( de :ilometri de centre populate, drumuri, c!i ferate, obiective industriale, etc.
Concentratile poluantilor din aer si precipitatii, msurate n aceste zone constituie
indicatori pretiosi pentru evaluarea polurii la nivel regional sau global.
n reteaua de supraveg0ere a polurii de fond exist patru statii situate n zone montane cu
altitudine de peste /((( metri "=tna de Dale, =emenic, >undata, .aru$.
Dalorile medii lunare au variat n urm!toarele limite%
=E
*
% (.*/' H (.'&+ g4m
,
3E
*
% (.&/+ H /./+) g4m
,
G*
E
,
troposferic% /.*+/ H &.',' g4m
,
n tabelul ,./ este reprezentat! evoluia n timp pe perioada /))&5/))) a concentraiilor
poluanilor gazo2i din aer m!surate la staiile de control al polu!rii de fond n .omnia.
?abelul ,./ Domeniile de variaie ale concentratiei zilnice ale poluanilor gazo2i din aer
m!surate la staiile de fond n perioada /))/5/)))
=1D Hsub limita de detectie
C6-5concentratii maxim admisibile
Din analiza comparativ! a valorilor se observ!%
?endina de sc!dere a concentraiilor de oxizi de sulf 2i azot, 7ustificat! prin diminuarea
global! a activit!tilor industriale, n special a celor de producere a energiei pe baz! de
combustibili fosili@
C2oar! tendin! de cre2tere a concentraiilor de ozon atmosferic ca urmare a reaciilor
fotoc0imice ale radicalilor liberi din troposfer! sub influena radiaiilor ultraviolete al
c!ror nivel a crescut continuu n aceast! perioad! datorit! diminu!rii stratului de ozon
stratosferic.
Poluarea de impact reprezint! poluarea produs! n zonele aflate sub impactul direct al
surselor de poluare.
n reeaua de supraveg0ere a polu!rii de impact au fost efectuate m!sur!tori privind
dioxidul de sulf, dioxidul de azot, pulberile n suspensie, pulberile sedimentabile 2i o serie de
poluani specifici.
Prelucrarea statistic a valorilor medii zilnice ale concentratiilor acestor poluanti, a
permis punerea n evident a urmtorilor indicatori%
Concentratiile maxime si minime pe *G de ore@
>recvanta de depsire a concentratiei maxim admisibile "C6-$ pe *G de ore@
Concentratiile medii anuale.
Deoarece n fiecare localitate exist mai multe puncte de prelevare pentru acelasi poluant,
pe lng medierea n timp s5a efectuat si o mediere spatial.
n general pulberile din atmosfer se clasific, dup dimensiuni, n dou mari grupe%
5Pulberi n suspensie care au n component particule cu diametre mai mici de *( Jm si
comportament n atmosfer asemntor cu al gazelor @
Poluant gazos C6. /))& /))' /))) Perioada /))/5
/))<
Bioxid de sulf g4m
,
=1D H G.'* =1D H /.)+ =1D H *.+, =1D H G.)/
Bioxid de azot
g4m
,
( H /(.G* ( H ,.*, ( H *.'( ( H ).')
Ezon troposferic g4m
,
( H /(.// ( H /(.<* ( H //.&& ( H &.<
G,
5Pulberi sedimentabile care au n component particule cu diametre mai mari de *( Jm si dup
ce sunt emise n atmosfer se depun.
3atura acestor pulberi este foarte diversificat. Ale contin fie oxizi de fier, n cazul
pulberilor din 7urul combinatelor siderurgice, fie metale grele "Pb, Cd, 6g$, n cazul
ntreprinderilor de metale neferoase.Pentru pulberile n suspensie, valorile concentratiilor medii
anuale au C6- K(.(&+ mg4m
,
L
Poluarea atmosferei cu pulberi are multe cauze. n primul rnd industria metalurgic si
siderurgic ce elibereaz n atmosfer cantitti nsemnate de pulberi, apoi centralele termice care
utilizeaz combustibili solizi, fabricile de ciment si transportul rutier. Pe lng acestea exist si
alte surse locale care elimin n aer diferite cantitti de pulberi.
n zonele puternic industrializate din cauza emisiilor mari n atmosfer a noxelor
specifice fiecrui tip de industrie apar asa zisele zone critice cu poluare atmosferic.
;n .omnia se efectueaz msurtori ale ozonului troposferic si ale oxidantilor
fotoc0imici din troposfer n statiile de supraveg0ere a polurii de fond "la nivel global$, ct si n
zonele urbane la nivel local.
n perioadele de primvarvar cnd intervalul de iluminare diurn este mare reactiile
fotoc0imice din atmosfer sunt accelereate, fapt ce are drept rezultat cresterea concentratiilor de
ozon n special n zilele foarte clduroase "cu temperaturi de peste ,( de grade$, cnd aceste
concentratii depsesc frecvent normele sanitare pentru expunerea pe termen scurt.
Exidantii fotoc0imici, n special ozonul, reprezint un factor nociv pentru vegetatie,
pentru sntatea oamenilor si a animalelor.
6surtorile privind cantitatea total de ozon "de la suprafata Pmntului pn n
straturile siuperioare ale stratosferei$ se efectueaz sistematic n .omnia din anul /)'( conform
standardelor Erganizatiei 6ondiale de 6eteorologie utilizndu5se un spectrofotometru de tip
Dobson. -naliza valorilor obtinute n *( de ani de msurtori arat o tendint general de
decrestere a cantittii totale de ozon de '.+ # , care se nscrie n limitele de variatie la scar
regional. Din anul /))) a continuat pe scar larg punerea n aplicatie a prevederilor
Protocolului de la 6ontreal referitoare la protectia stratului de ozon si anume%
=5au derulat proiecte de rete0nologizare a marilor utilizatori industriali de substante care
distrug stratul de ozon. Ca urmare, consumurile de substante au sczut cu +(( de tone,
.omnia nscriindu5se n calendarul msurilor stabilite de Protocol.
-u fost consolidate msurile de control asupra comertului international cu substante si
ec0ipamente supuse prevederilor.
3.4fectul !e ser
Daporii de ap amestecati n principal cu CE
*
, reflect razele infrarosii emise de solul nclzit.
-cestea a7unse la sol, i mresc temperatura si creste emisia de raze infrarosii. Procesul tinde s
GG
se amplifice printr5o reactie pozitiv si apare efectul de ser. Consecinta efectului de ser este
nclzirea global, survenit si ca urmare a cresterii concentratiei de CE
*
. Cresterea temperaturii
la suprafata pmntului cu cifre de ordinul ctorva grade Celsius, poate conduce la topirea
g0etarilor si ca urmare la cresterea nivelului mrilor si oceanelor.
Cel mai important gaz cu efect de ser, dar care nu este un poluant sunt vaporii de ap care
produc aproximativ *4, din efectul de ser al globului. -l doilea gaz ca important n efectul de
ser este bioxidul de carbon rspunztor de aproximativ ,) # din acest efect. Pe lng acestea
CF
G
, 3E
x
, E
,
si clorofluorocarburile au contributie mai mic, dar variatiile acestor gaze n
atmosfer pot determina cresterea efectului de ser.
;mplementarea m!surilor stabilite de Protocolul de la MNoto are dou! obiective de baz! %
respectarea anga7amentelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser!5 n cazul
.omniei, anga7amentul prevede o reducere a acestor emisii cu ' # comparativ cu anul
de baz! /)'), pentru perioade *(('5*(/*.
adoptarea unui set de mecanisme de pia!, inclusiv pentru permise de comercializare
transferabile 2i aplicarea comun! a prevederilor.
-ceste proiecte vizeaz! o reducere semnificativ! a emisiilor de bioxid de carbon la cel mai mic
cost, ceea ce permite o aplicare a m!surilor proprii de reducere ntr5un interval scurt de timp 2i
cu beneficii cuantificabile pentru mediu.
Principalele surse generatoare de gaze cu efect de ser! sunt%
producerea energiei electrice 2i energiei termice n centrale termice de zon!@
producerea energiei termice n centrale termice aferente activit!ilor comerciale,
instituionale 2i rezideniale@
producerea energiei termice n centrale termice industriale 2i procese industriale de
ardere@
industria@
extracia 2i distribuia combustibilior fosili@
utilizarea solvenilor@
transportul rutier@
transporturi 2i surse mobile, altele dect transportul rutier@
tratarea 2i depozitarea de2eurilor@
agricultura.
G+
;n .omania exista *+( de firme care folosesc instalatii poluante, din domeniile industriale%
energie, rafinare petrol, ciment, sticla, productie si prelucrare metale, potrivit Planului
3ational de alocare a certificatelor de emisii de CE*.=ubalocarea drepturilor de emisie de
gaze cu efect de sera pentru companiile poluatoare auto0tone ar putea duce la scumpirea
energiei electrice in anii viitori. ;n *((&, marii poluatori din .omania intr pe piatta
acestor certificate prin care se transfera drepturile respective. Planul 3ational de -locare
"3-P$ a certificatelor pentru emisii de gaze cu efect de sera, propune Oportia de poluareO
la care va avea dreptul fiecare din cele *+( de firme care folosesc instalatii poluante.
Planul national de alocare "3-P$ este documentul prin care autoritatea competent
stabileste numrul de certificate de emisii de gaze cu efect de ser pe care intentioneaz
s le aloce la nivel national, pentru fiecare perioad, inclusiv repartitia acestor certificate
instalatiilor care desfsoar una sau mai multe dintre activittile care cad sub incidenta
Directivei '&4*((,4AC. Planul national de alocare devine operational numai dupa
notificarea aprobrii sale de catre Comisia Auropean.3-P trebuie s ndeplineasc
criteriile, specificate in -nexa ;;; a Directivei '&4*((,4AC, pentru a asigura un tratament
egal si corect pentru toti participantii, mentiand, n acelasi timp, integritatea de mediu a
sc0emei A?= si a anga7amentelor CA privind Protocolul de la MNoto. Comisia Auropeana
a publicat o Comunicare, n care sunt detaliate aceste criterii "8Documentul ndrumtor9$.
Comisia Auropeana poate respinge un plan sau prti din el, dac nu ndeplineste aceste
criterii. -cestea prevd, de exemplu, conformarea cu anga7amentele asumate sub
Protocolul de la MNoto, conformarea cu potentialul de reducere a emisiilor de gaze cu
efect de sera, non5discriminarea intre sectoare, companii etc.
Cn certificat d dreptul de a emite o ton de ec0ivalent de bioxid de carbon "CE*$. >iecare
firm va primi o cot de CE*, respectiv un numr de certificate, n functie de cantitatea pe care a
estimat c o va emite n atmosfer. Avident, firma nu are voie sa5si depseasc OportiaO. Potrivit
3-P, n *((& .omania prevede alocarea a 'G,* milioane, certificate si o medie anual de peste
)&,+ milioane n perioada *(('5*(/*. Cltimul cuvant l are Comisia Auropean, care de obicei
reduce cotele propuse de trile membre . Dnzrile precipitate ale certificatelor de emisie de
bioxid de carbon "CE*$, alocate companiilor romnesti, ar putea duce la scumpirea electricittii.
Certificatele au de7a o piat impresionant, care a atins o valoare a tranzactiilor de ),G miliarde
de euro in *((+, potrivit analistilor de la Point Carbon. Dnd cei care calculeaz c polueaz mai
putin dect au dreptul si cumpr cei care polueaz mai mult. ;n Auropa, circa //.+(( de firme
detin astfel de certificate, tranzactiile zilnice pe pietele europene ridicndu5se zilnic la G5<
milioane de certificate.
?ermenii utilizati n metodologia de elaborare a 3-P sunt %
G<
5 activitatea de proiect 5 implementarea unui proiect aprobat de una sau mai multe prti nscrise
n anexa nr. ; la Conventia5Cadru a 3atiunilor Cnite asupra sc0imbrilor climatice, semnat la
.io de Paneiro la + iunie /))*, ratificat prin 1egea *G4/))G, n conformitate cu art. < sau /* din
Protocolul de la MNoto la Conventia5cadru a 3aiunilor Cnite asupra sc0imbrilor climatice,
adoptat la // decembrie /))&, ratificat prin 1egea ,4*((/, si cu deciziile conferintelor prtilor la
Conventia5cadru a 3atiunilor Cnite asupra sc0imbrilor climatice sau la Protocolul de la MNoto@
b$ certificat de emisii de gaze cu efect de ser 5 titlul care confer dreptul de a emite o ton de
dioxid de carbon ec0ivalent ntr5o perioad definit@
c$ emisii 5 eliberarea n atmosfer a gazelor cu efect de ser generate de sursele unei instalatii@
d$ instalatie 5 orice unitate te0nic stationar, n care se desfsoar una sau mai multe activitti
generatoare de gaze cu efect de ser, precum si orice activitate direct legat te0nic de activittile
desfsurate pe acel amplasament si care pot genera emisii si poluare@
e$ instalatie nou5intrat 5 orice instalatie n care se desfsoar una sau mai multe dintre
activittile generatoare de gaze cu efect de ser , care a obtinut autorizatie privind emisiile de
gaze cu efect de ser sau revizuirea acesteia ca urmare a unei sc0imbri privind natura,
functionarea ori extinderea instalatiei, ulterior notificrii Planului 3naional de alocare Comisiei
Auropene@
:$ reducere de emisii certificat "CA.$ 5 o unitate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de
ser, egal cu o ton de bioxid de carbon ec0ivalent, provenit de la o activitate de proiect
desfsurat n concordant cu art. /* din Protocolul de la MNoto si cu deciziile privind art. /*
adoptate de conferintele prtilor la Conventia5cadru a 3atiunilor Cnite asupra sc0imbrilor
climatice sau la Protocolul de la MNoto@
l$ registru national H baz de date electronic unic, standardizat si securizat, care nregistreaz
si urmreste toate operatiunile cu certificate de emisii de gaze cu efect de ser@
m$ ton de bioxid de carbon ec0ivalent 5 o ton metric de bioxid de carbon sau o cantitate din
oricare alt gaz cu efect de ser cu un potenial de nclzire global ec0ivalent unei tone metrice
de bioxid de carbon@
n$ unitate de reducere a emisiilor "A.C$ 5 o unitate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de
ser, egal cu o ton de bioxid de carbon ec0ivalent, provenit de la o activitate de proiect
desfsurat n concordan cu art. < din Protocolul de la MNoto si cu deciziile privind art. <
adoptate de conferintele prilor la Conventia5cadru a 3atiunilor Cnite asupra sc0imbrilor
climatice sau la Protocolul de la MNoto.
Pentru a obine autorizaia privind emisiile de gaze cu efect de ser, operatorul depune la
autoritatea competent pentru protectia mediului solicitarea pentru obtinerea autorizatiei
mpreun cu documentatia n care sunt descrise% instalatia si activittile desfsurate, inclusiv
te0nologia utilizat, materia prim si materialele auxiliare a cror utilizare genereaz emisii de
G&
gaze cu efect de ser , sursele de emisii de gaze cu efect de ser ale instalatiilor care desfsoar
una sau mai multe dintre activittile poluatoare, msuri planificate pentru monitorizarea si
raportarea emisiilor de gaze cu efect de ser n conformitate cu B0idul de monitorizare si
raportare a emisiilor de gaze cu efect de ser.
3."Protectia la zgomote si #i$ratii
Crec0ea uman percepe unde sonore cuprinse n gama *(Fz5 *(:Fz , iar senzatia
auditiv de sunet dezagreabil sau 7enant este asimilat notiunii de zgomot. Qgomotul este un
sunet nedorit fiind un subprodus al activittii zilnice a societtii ..eglementrile 7uridice
referitoare la combaterea polurii sonore sonore prin zgomote si vibratii stabilesc anumite criterii
de apreciere privind intensitatea zgomotului, durata de producere, momentul si locul unde se
produce.
Principalele surse de zgomot si vibratii care afecteaz fiintele umane sunt reprezentate n
?abelul ,.* .
?abelul ,.* =urse poluante sonor
3r.crt
.
-ctivitate =urse generatoare poluare sonor >recventa
producerii #
/ ?ransport rutier,
feroviar,
aeronautic, naval
-utove0icule,locomotive,vagoane,avioane, nave. G(5+(@ +5<@
*+5,(@ (,+5/
* -ctivitti cotidiene -provizionare magazine, restaurante, instalatii de
conditionare, etc.
G+5+(@ /+5*(@
/+5*(@
, -ctivitti locatari
din vecintate
;nstalatii casnice, animale domestice, 7oaca
copiilor
G(5+(@ *(5,(@
/(5*(.
G =antiere de
constructii
Cnelte de lucru, masini, utila7e *+5G(@ /(5*+.
Afectul zgomotelor s; vibratiilor asupra omului depinde de intensitatea sonor, dup cum
urmeaz %
n gama (5,(dB este zona de liniste@
,(dB H <+ dB ncep s apar efecte de natur psi0ic asupra fiintelor umane@
<+dB5)( db este gama de intensitti la care apar tulburri psi0ice si fiziologice la oameni@
peste )( dB pot aprea leziuni ale organului auditiv datorit depsirii senzatiei
suportabile.
;ntre ++5<( decibeli zgomotele deran7eaz somnul si odi0na persoanelor supuse
sonor.Afecte foarte grave ale polurii sonore pot fi afectarea grav a sistemului
cardiovasculator s; digestiv , boli psi0ice sau pierderea total a auzului atunci cnd
solicitarea la vibratii sau zgomote se prelungeste peste ' ore zilnic, pe o perioad de mai
multi ani , la o intensitate peste '+ dB.
;n ?abelul ,. , se dau nivelurile de zgomot si durata maxim de expunere pe zi , care
poate duce la pierderea auzului .
?abelul ,., 3ivelele de zgomot si riscul pierderii auzului
3ivelul de zgomot "dB$ Durata maxim de expunere pe zi "0$
G'
)( '
)* <
)+ G
)& ,
/(( *
/(* /,+
/(+ /
//( (,+
//+ (,*+
.eglementarea 7uridic privind prevenirea si combaterea polurii sonore este prezentat
la capitolul referitor la protectia atmosferei din legea nr./,&4/))+ republicat. =unt instituite
dou obligatii importante %
5 obligatia propietarilor si detintori@lor legali de terenuri de a ntretine si extinde
aliniamentele de protectie, spatiile verzi, parcurile, gardurile vii , inclusiv protectia fonic
si eolian "articolul GG$@
5 5 obligatia persoanelor fizice si 7uridice de a asigura msuri si dotri speciale pentru
izolarea si protectia fonic a surselor generatoare de zgomot si vibratii , de a verifica
eficienta acestora si de apune n exploatare numai pe acele care nu depsesc pragul fonic
admis " articolul G< lit.e$.
;n anexa nr.; din din legea nr./,&4/))+ republicat, la definirea poluantului , radiatia fonic este
considerat o form de energie distinct, care devine poluant atunci cnd introdus n mediu
modific ec0ilibrul constituientilor acestuia si al organismelor vii , sau aduce daune bunurilor
materiale.Prevenirea si combaterea polurii sonore se realizeaz prin actiunea la surs si prin
gestiunea adecvat a activittilor, care pot avea un asemenea efect. =olutiile adoptate au n
vedere msuri preventive care vizeaz criterii de proiectare a 0alelor industriale" tavane
fonoabsorbante, fundatii elastice pentru fixarea utila7elor generatoare de zgomote si vibratii,
ecrane de izolare acustic, utila7e silentioase la care sistemele de lucru cu socuri au fost nlocuite
cu sisteme 0idraulice, iar miscrile de translatie cu miscri de rotatie, liziere verzi care
ncon7oar zonele industriale$, dar si msuri de protectie individual prin antifoane de tip intern
"dopuri sau tampoane$ si extern "csti sai casc0ete$, precum si prin ec0ipament special de
protectie a muncitorului " mnusi vibroizolante, cizme din cau ciuc din straturi succesive de
materiale rigide si elastice, etc.$ .
;n cadrul Cniunii Auropene modul de abordare a problemelor sonore difer de la o legislatie la
alta , urmrindu5se totusi ca linii directoare, msurile pentru limitarea caracteristicilor deran7ante
ale vibratiilor si zgomotelor si msuri de instituire a perimetrelor de protectie fonic.
Avaluarea polurii datorate zgomotului se se face prin msurtori aproape de sursele de
zgomot a mai multor parametrii. E metodR standardizat de7a n trile din CA o constituie
trasarea 0rtilor de zgomot. E 0art de zgomot ilustreaz impactul cldirilor n ecranarea
G)
zgomotului si cresterea nivelului de zgomot n apropierea intersectiilor.;ntr5o 0art a
zgomotului " noise map$ sunt cuprinse efectele combinate ale tuturor surselor de zgomot % sosea,
calea ferat, activitti industriale , activitti cotidiene.
;dentificarea si evaluarea emisiei acustice a zgomotului este una din problemele
principale n stabilirea strii de alterare a mediului de ctre zgomot, pentru c datele te0nice
sunt insuficiente sau este dificil msurarea direct a emisiei zgomotului.
Problema controlului zgomotului provenit de la surse fixe sau mobile este raportatR direct
la nivelurile nationale standard care prescriu valorile limitR " pe timpul zilei si pe timpul noptii$ ,
aplicndu5se fiecrei activitti noi, care poate conduce la cresterea zgomotului . =e definesc
dou valori limitR ale nivelului zgomotului emis pentru fiecare zonR indiferent de destinatie
acesteia % nivelul maxim al uni zgomot emis dintr5o singur surs msurat c0iar la surs si limita
maxim a nivelului de zgomot msurat n aria disturbat de acesta "limitR in5floI$ .
?abelul,.G 3iveluri limit pentru zgomot
?ipul ariei 1imite maxim admisibile ale
zgomotului " dB- $
1imite in5floI dB- $
(<.((5**.(("0ours$**.((5<.(("0ours$ (<.((5**.(("0ours$ **.((5
(<.(("0ours$
;H -rie prote7at G+ ,+ +( G(
;;5 -rie rezidential +( G( ++ G+
;;;5-rie mixt ++ G+ <( +(
;D-ctivitate uman
intens
<( +( <+ ++
D5 -rie industrial <+ <+ &( &(
=enzatia subiectiv a triei sunetului, conform legii fiziologice Seber5>e0ner este dat de %
?K : lg A, unde A este excitatia, considernd ca nivel de referint al intensittii acustice senzatia
zero.
Cea mai sensibil urec0e percepe o presiune de *( JPa , creia i se asociaz ( dB . Bama de
presiunilor sonore variaz de la *( JPa la /(
'
JPa " ( dB5/*(dB$.
3ivelul de presiune acustic al unui zgomot este %
1 K *( lg
(
p
p
, cu p
(
K */(
5+
34m
*
3ivelul de trie al sunetului n general este msurat n foni. ( foni reprezint nivelul de
trie al sunetului etalon cu frecventa fK/:Fz, cu presiunea acustic egal cu presiunea de prag
p
(
K */(
5+
34m
*
+(
1
?
K
:Fz /
(
p
p
lg *(

"foni$
3ivelul de intensitate acustic a zgomotului este %
1
;
K /(lg

(
;
;
, cu ;
(
K /(
5/*
S4m
*

3.% Protectia la ra!iatii si cmpuri electromagnetice
Principala actiune a cmpurilor electromagnetice asupra organismului uman const n agravarea
sau accelerarea aparitiei bolilor cardiace, vasculare, neurologice si psi0ice. -ceast influent,
care depinde de intensitatea cmpurilor electromagnetice si de durata de expunere, este n
continu crestere datorit mririi numrului de surse poluante cu cmpuri electromagnetice.
Pentru aprecierea influentei cmpurilor electromagnetice asupra organismelor vii s5au fcut
cercetri experimentale asupra unui singur individ si asupra unui grup de indivizi, de diferite
vrste, pe durate diferite de expunere n timpul serviciului si pentru diferiti parametrii ai
factorilor poluanti. De exemplu dintr5o grup de indivizi, cu vrste peste G( ani, care se ocupau
cu instalatii la frecvente nalte /(MFz H ,( 6Fz, cu o intensitate de /(( H ,(( D4m, numai &,G#
nu au reclamat perturbri ale strii de sntate si n primul rnd al sistemului nervos si cardioH
vascular. Cercetri similare s5au efectuat n spatii de productie, unde s5a constatat c prezenta
cmpurilor electromagnetice de 7oasa frecvent are o influent negativ asupra sistemului
cardioHvascular al muncitorilor, observndu5se o reducere a pulsului, o modificare a ACB, o
micsorare a puterii de receptie vizual ti auditiv si o accentuare a strii de oboseal.
Principalele surse de poluare sunt %
Cmpul electric natural al P!mntului care depinde de latitudine 2i altitudine
Cmpul magnetic terestru " care are o component! variabil!, numit! furtun! magnetic!, n
funcie de fenomene astronomice, ca de exemplu datorit! exploziilor solare $
Cmpurile electromagnetice naturale " de exemplu de la fulgere $
Cmpurile electromagnetice artificiale " de exemplu, undele radio n gama ,/(
+
5 ,/(
&
Fz,
reelele industriale de alimentare cu energie electric!, la frecvena de +( Fz etc. , cmpuri
datorate telefoniei mobile, antenelor, radarelor $
Cmpul electric static artificial " care de exemplu apare n procesul de prelucrare a unor mase
plastice, n utilizarea unor es!turi din materiale sintetice etc. $.
Pentru m!surarea intensit!ii cmpului electromagnetic se pot folosi aparate pentru lucr!ri de
cercetare " foarte scumpe, de precizie ridicat! 2i produse intr5un num!r redus de exemplare $ 2i
aparate pentru verific!ri experimentale " de precizie redus! 2i produse n serie mare $. Pentru
+/
m!surarea intensit!ii cmpurilor electromagnetice n laboratoare, n spatii industriale de lucru,
n centre urbane etc. se pot folosi aparate, care au costuri mai reduse 2i cu o precizie
satisf!c!toare.
n prezent, pe plan mondial, se ntreprind aciuni pentru limitarea efectelor cmpurilor
electromagnetice asupra organismelor vii, dintre care cele mai importante sunt%
- 3ormarea intensit!ii admisibile ale cmpurilor electromagnetice, pentru activitati
industriale 2i pentru locuine, n centre urbane sau rurale. -ceast! difereniere este
necesar! deoarece timpul de expunere a unei persoane difer! ntr5o activitate industrial!
2i n spaiul de locuit. De exemplu, n =C- este recomandat! densitatea de putere
maxim! a cmpului electromagnetic de /( mS4cm
*
, n domeniul de frecvene de /(
/(
+
6Fz. n multe !ri sunt elaborate tabele, prin care se determin! valorile admisibile n
funcie de timpul de expunere.
- -plicarea de m!suri de protecie n desf!2urarea unor activit!i cu surse de cmpuri
electromagnetice, dintre care se pot meniona %protecia fa! de cmpuri magnetice
puternice, constante 2i de 7oas! frecven!, prin realizarea de ecrane din materiale
feromagnetice care au o permeabilitate ridicat!, ca de exemplu din alia7e fierHnic0el,
limitarea timpului de expunere, utiliznd aparate de avertizare acustic! sau optic,
desf!2urarea activit!ilor la o anume distan! calculat! fa! de sursa de cmp
electromagneticfunctie de parametrii sursei radiante, utilizarea unor ecrane la locul de
munc, ca de exemplu a unor nc!peri formate din plase metalice, utilizarea unor
suprafee reflectorizante ale cmpului electromagnetic, ca de exemplu a unor folii
metalice.
- Protecia prin utilizarea unor 0alate sau alte articole de mbr!c!minte de protecie,
realizate din es!turi din bumbac, m!tase, etc. , n structura c!rora intr! fire subiri
metalice, care de exemplu formeaz! oc0iuri de dimensiunile (,+ (,+ mm.
Cercet!rile recente privind influena cmpurilor electromagnetice asupra organismelor vii, au
demonstrat c! acestea actioneaz ntr5un mod deosebit de complex asupra fenomenelor
intracelulare, asupra celulelor 2i organelor 2i organismului pe ansamblu. n prezent cercet!rile n
acest domeniu sunt diri7ate spre elaborarea de noi normative privind sursele de poluare 2i pentru
implementarea de noi te0nici de protecie a omului fa! de influena cmpurilor
electromagnetice.
Axtinderea operatorilor B.=.6 a condus la dezvoltarea de retele de telefonie mobil proprii,
cresterea zonei de acoperire, mrirea numrului de abonati , care au avut ca efect mrirea
numrului de antene, cresterea puterii de emisie prin ma7orarea numrului de canale 4anten si
ac0izitionarea de aparatur performant.6surarea polurii datorat utilizrii telefoanelor mobile
se apreciaz prin rata de absorbtie specific =-., a crei limit maxim admisibil este *S4:g,
+*
calculat n medie pe /(g tesut corporal. ?elefoanele mobile existente pe piat au o valoare
aproximat =-. (,&S4:g.
>at de pericolele asupra snttii datorate efectelor pe termen mediu si lung a
cmpurilor electromagnetice, unele tri au adoptat msuri privind limitarea puterii de emisie, a
numrului de operatori " radio, televiziune, internet, telefonie$ si repartizarea teritorial a
operatorilor. Cn bilant mediu , necesar operatorilor de decizie necesit trasarea unor 0rti
electromagnetice a zonelor prote7ate.
E actiune de interes national, n domeniul protectiei la expunerea la cmpuri electromagnetice ar
fi antrenarea laboratoarelor de bioc0imie si medicin preventiv n studierea efectelor pe termen
mediu si lung a efectelor cmpurilor electromagnetice asupra corpului uman, florei si faunei.
+,