Sunteți pe pagina 1din 206

I

ANDREICA
BERINDEAN
M. DAnMON
UTPress
UR
m
t"'
:
,,
,
,
.',,
,ir{l'
/'
T
,ii:
e
H o r i a - A
Adria n D
Ruxandra
,:'
c
s
I
U
ffi
R
IX
n
I
I
I
I
I
s
I
d
Horia-Aurel ANDREICA
Adrian-Dan BERINDEAN
Ruxandra Mihaela DARMON
x_uv*
-
.
'
(r\-r
\"-.1:+;
*Ar
sP-
\::
'4
''
t-{A
rq,
STRUCTURI
DIN LEMN
U.T.PRESS
CLUJ.NAPOCA, 2AA7
-7
I
Editura U.T.PRESS
Str. Observatorului nr. 34
C.P. 42, O.P. 2, 40077 5 Cluj-Napoca
Tel.:lFax: 0264 - 430408
Director: Prof.dr.ing. Traian One!
Consiliergtiintific: Prof.dr.ing.Virgil Maier
Consilier editorial: lng. Cilin D. Cdmpean
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei
ANDREICA, HORIA-AUREL
Structuri din lemn I Horia-Aurel Andreica, Adrian-Dan Berindean,
Ruxandra Mihaela Ddrmon. - Cluj-Napoca : Editura U.T. Press, 2007
tsBN 978-973-662-341 -7
L Berindean, Adrian-Dan
ll. Ddrmon, Ruxandra Mihaela
624.411.1
Copyright @ 2007 Editura U.T.PRESS
Toate drepturile apa(in Editurii U.T.PRESS. Reproducerea integrali sau parliald
a
textului sau ilustra{iilor din aceastd carte este posibili numai cu acordul prealabil
scris al editurii U.T.PRESS.
Tiparul executat la Casa de edituri U.T.PRESS.
tsBN 978-973-662-34't -7
Bun de tipar: 06.12.2007
Tiraj: 500 exemplare.
pe
pfan
mondial
utilizdrii
lor ca structuri
re alizare
a construcf
iib
industrial.
Reafizarea
la noi
pretenfioase,
unele
din
determinat
pe
muf{i utilt
atternativei
beton_c6rdm
Investitori,
arhitec
meterialufui
lemnos gi in
Frumusefea
elenn
9r
structurald,
siguranfa
optnta
multor
utilizatori.
De asemenea,
n
clddirilor publice
gi privatr
extstente, pun probleme
r
in acest
conterc
nofiunile
fundamentale
p
din lemn
cu utilizare
in
elementelor
de consFudi
cu exemple
de calculcori
.
Au fost
omise deft
interes
timitat.
Lucrarea
se adreg
Inglnerilor
interesaf
i in prcj
Autorii
Prefatd
Pe
plan mondial lemnul gi produsele superioare din lemn au depdgit perioada
utilizdrii lor ca structuri de acoperiguri
gi clddiri auxiliare, fiind tot mai mult prezente in
realizarea construcliilor importante,
publice sau private, inclusiv cele cu caracter
industrial.
Realizarea la noiin
lari
a unor case de vacanfi din ce ln ce mai numeroase
9i
pretenfioase, unele din acestea depdgind cu mult calitd{ile reclamate de enun!, au
determinat
pe mulfi utilizatori sd prefere lemnul- din motive estetice
gi economice
-
alternativei beton-cirimidi.
lnvestitori, arhitecli, constructori, sunt din ce ln ce mai mult atragi de calitd{ile
meterialului lemnos qiin ultima perioadd de lemnulincleiat.
Frumusefea elementelor de construclie din lemn aparent, reugita arhitecturald
gi structurald, siguranla in exploatare
9i
nu in ultimul rdnd prelul de cost, au cucerit
opinia multor utilizatori.
De asemenea, necesitatea reparaliilor
garpantelor acoperigurilor vechi ale
clddirilor publice gi private, dorintd transformirii in mansarde ale
podurilor unor clddiri
existente,
pun probleme deosebite specialigtilor din proiectare gi execulie.
in acest context, lucrarea i9i
propune sd
puni la dispozifia celor interesafi
noliunile fundamentale
privind calitdlile materialului lemnos gi produselor superioare
din lemn cu utilizare in construcfii,
precum gi modul de alcdtuire gi de calcul al
elementelor de construclii din lemn gi derivatele sale sub influen{a diferitelor acliuni,
cu exemple de calculconcrete
pentru cazurile uzuale.
Au fost omise deliberat informafiile supuse dezactualizdrii,
precum
9i
cele de
interes limitat.
Lucrarea se adreseaza studenlilor de la facultdlile de construclii
precum gi
inginerilor interesali in proiectarea construcliilor din lemn.
Autorii
1. Lemnul- material de construcfie
1.1. Introducere
Lemnul a
jucat
un rol semnificativ
9i
continuu in istoria construcfiilor, fiind
utilizat din Comuna Primitivd
pdnd in zilele noastre.
inzestrat cu multiple calitSfi, lemnul este un material
oviu",
cu aspect cald,
plicut,
fiind adesea utilizat
pentru placarea interioarelor, la fabricarea mobilierului sau
ia
pardoseli. lnsd,
pr"oprietifile sale fizico-mecanice exceplionale
9i
dur"abilitatea lui,
fac din lemn un materialstructuraldeosebit.
Constru4iile din lemn au o comportare
9i
o siguranld foarte bund in timp, dacd
lemnul este tratat corespunzdtor Tmpotriva agen{ilor biologici (insecte, ciuperci)
9i
a
focului.
Avantajele utilizirii lemnului, ca material de construc[ie sunt multiple:
o
Lemnul este un material ecologic
gi regenerabil, obfinerea lui fiind un proces
natural, fdrd efecte negative asupra mediului inconjurdtor si a atmosferei. Totugi,
exploatarea fondului forestier trebuie ficutd in mod ralional, avind in vedere durata
iungd de regenerare;
o
Recoltarea gi prelucrarea materialului lemnos se face cu un consum redus de
energie, comparativ cu alte materiale de construclie
(o[el' beton, cdrdmidi);
.
Lemnul are rezisten{a relativd
(raportul greutate/rezisten!5) superioari
celorlalte materiale de construcfie;
o
lnerfia termic6, corelati cu rezistenfa la transmisia termicd, este buni;
o
Tehnica de asamblare a elementelor de construclie din lemn este foarte
diversd
gisigurS;
o
Existi o gami variati de
produse superioare din lemn, cu multiple posibilitdli
de utilizare avdnd calitdliexcepfionale ca materiale de construcfie;
r
Lemnul are o comportare bund la agresivitatea microrganismelor, a insegtelor
gi a focului, dacd este tratat corespunzitor;
r
La construcliile moderne din lemn, se folosesc din ce in ce mai mult elemente
mixte lemn-metal (la elementele solicitate la intindere), lemn-beton (la plangee) sau
temn armat sau
pretensionat (grinzi lamelare din lemn incleiat armate sau
pretensionate).
Pentru a obline
performanle in domeniul construcliilor din lemn, este necesard
exploatarea
judicioasi
a caracteristicilor structurale ale lemnului, rezolvarea eficienti
a detaliilor gi un calcul cdt mai corect, adoptAnd solufii optime. La ora actuald,
pe
plan mondial
9i
european, se incearci unificarea si elaborarea unor norme gi coduri
de
proiectare ce urmiresc sintetizarea experienlei in domeniu
9i
trasarea unor
exigenle de conceolie gi alcdtuire a structurilor si
elementelor de construclie,
precum
gi elaborarea unor
principiifundamentale de caicul.
'
La nivelul Comunitdlii Europene existd elaborate o serie de standarde privind
construcliile din lemn: EN 33$-structural
Timber. Strenght classes; EN 385;
EUROCODE 5, normele franceze NF B 52-001, normele elveliene SIA 164, normele
germane DIN 4074.
in Rom6nia, sunt in vigoare normele europene, in paralel cu cele iom6negti:
normativul NP 005-03, NP 019-2003, STAS 856-71-Construcfii de lemn. Prescriplii
de
proiectare (SR EN 1995-1-1:2004) etc.60
Cunoagtereaproprietd[i|orfizicegimecanicededuratialelemnu|uiprezintao
importanti
practicd oJ"t"Oiiii-p"ntru $roiectarea
girealizarea
construcliilor
din lemn
cu caracter
permanent' a cdroi
pondeie este in continud
creqtere'
1.2. Caracteristici
fizice
9i
chimice
ale lemnului
utilizat
in construc$i
Structura
bio|ogici
a lemnu|ui
este.alcdtuitd
dintr-un
lesut.
poros, eterogen
9l
anizotrop,
format oin |il"-"Iilil$
cavitali celulare.
Rdgin6asele
au structura
mai
simpl6,
cu vase fongitulinale
care asigurti ti"ntpottul
s6vei
9i
s,s[in arborele'
La
foioase,
cetulete
.rni-r"i-
specializite
;;;b' din acestei
dind culoarea 9i
specificitatea
fi ecirei sPecii'
Direclia
nuretoinii'oirpun"r""
,inetetor
anuale
de cregtere,
au o influenld
importantd
asupra
propri'etalilor fizice ale lemnului'
principalete pril;uiii niice
91
chimice care caracterizeazl
comportarea
temnutui
sunt: masa"i,;ffiil lO"niit"tu"i,
-u*iO'tat"a
_-cond^uctivitatea
termic6'
acusticd
gi electrici,
dilatarea
termicS,
pt"oir
,si
comportarea
la actiunea
agenlilor
chimici,
a agenlilor
biologici
( insecte
Ei
Jup"t"ii 9i
comportarea
la temperaturi
ridicate
gi la foc.
1 .2. 1 . Masa vduajqA.ldelsig!)
Masavolumicd(densitatea)indicdrapgrtuldintremasa.-gi.v-olumu|unuiegantion.
Unitatea
de mdsurd ;"ril?il5';;;W^t;iliasa
votumics'diferi
de la o esenla
la
arta
(intre
o,t
glcm'..i]ii'."tiiil
iJli"li'"
int"'iorur
aceleiaqi
esente' fiind influenlatd
illiliji'iiil-rj
pJoo-cr imatic6 oe dearoltare
a arborelu i'
Masa volumici
influenle azA mai
"r"!
-piopii"tillP.jn""nice
ale lemnului'
rezisientefe
OiminuAndu-se
pe misuri ce scade masa volumlca'
1.2.2. Umiditatea
umiditatea
lemnului
este dati de
proprietdlile lui higroscopice 9i
variazd in
tunctie de umiditat;;;t'"e-
a mediului-5tni"ht,
fiind tirect
propo(ionald cu
aceasia'Punctuldesaiuraliea|emnu|ui.estein;urutva|ori|or25...30%.atinsintr-o
atnosferd
saturatii
cu apd'(umiditate
relativa f Ob"Z"t' Toate.valorile
de calcul date
penFu rezistenlele
d;rffi
i'au in consioerare
umiditaleade
12o/o'
umiditatea
afecteazd
rezistenla,.
ii!ioit"t"",
durabilitatea 9i
stabilitatea
dimensionala
a temnujJi,
ffi ;i"a"o
ti"ii"i''ioit*nsionale:
contragerea 9i
umflarea'
lnfluenla
umidit6lii
;;i;"*i;;mnatd
in ca'zut solicitdrilor
la Tntindere 9i
incovolere
dinamici,
dar este f;il#il
in cazul ioii"itatitot
la compresiune 9i
incovoiere
","0o
o",*,a anizotropiei,
contragerea.gi
umflarea
nu sunt
-un_iforme,
variind dupi
d irectiite
caraaeristi;"ilil
ffi JGrere
riin'G' secliu nea axiari 0,'1 % ;
radiari 3...6% ;
tanoen$ffolzrl;
9i
umfrarea.
sunt caracterizate
prin va-prire coeficienlilor
de
deformage
in sens 1j;r,*j',"?l(d;fuil'iilfiii"ryffl"l
(s.t)' calcutali
procentual
p"nfu o varia$e de 1% a umiditilii'
funtragereacea_maimi6aoprezintinucul;rdginoaseleauocontragere
mijiocie,
iailaiui
giirasinui au cea mai mare coniragere'
urnflarea duce la rezultate
inu"rse-"ontiaf,erii,
iar rezistenlele
lemnului
se
micEoreazi
61n 62r
'z3
umiditi$i
sporite'
umiditaba
[t
Fig.1.1 : Contragerea sa.r
rdginoase europene (R), s
Fenomenele de r
cripdturi etc. Prin uscare
de inaltd frecven{d etc. u
exploatare, elimindnduse
1.2.3. Conductivitatea ten
Conductivitatea ts
variind direct propo(ional
caracterizati de coeficienl
de doud ori mai mare in I
conductivitate termicd A,
r5ginoase si intre 0, 1 3...0,
Conductivitatea ten
Pentru densitdli cuprinse
coeficientul de conductivi
determind cu relalia:
7=
[237
+
C.02 pol
unde: A - coeficient de c
ps - densitatea ler
o - umiditatea
[%t
Coefi cientii deformatii I
Coefi cientii deformatiilor de
umflare tabelul f .1.
Specia de lemn Densitatea
po
fs/cm3l
Coefi cientii deformatiilor
Or Or Or
Rdsinoase 0.40
0,24 0,12 0,01
Foioase 0.65
0,40 0,20 0,01
'1.1
F$
t%]
s
t!
I
672
5so
6
o
q,
636
q
g
(J
03
7,2
-
7,8o/o
tangentialt
Fig.1 . 1 : Contragerea sau umflarea,
pentru Fig. 1 .2: Conlragerea si umflarea maximd
rdginoase europene
(R), stejar gifag (F) la molid, ?n cele trei direclii principale.
Fenomenele de contragere
gi umflare conduc la crestarea scandurilor,
cripituri etc. Prin uscarea artificiald a lemnului cu aer cald gi vapori de api, curenti
de inalti frecvenld etc. umiditatea
poate fi adusd in limitele cerute de condiliile de
exploatare, elimindndu-se efectele nedorite ale contragerii gi umflirii.
1 .2.3. Conductivitatea termicd
Conductivitatea termici a lemnului este in general scizuti, nivelul acesteia
variind direct
propor[ional cu densitatea
gi cu umiditatea. Aceasti proprietate este
caractenzatl de coeficientul de conductivitate termici tr. Conductivitatea termicd este
de doud ori mai mare in lungul fibrelor decdt
perpendicular pe fibre. Coeficientul de
conductivitate termicd A, perpendicular pe fibre variazd ?ntre 0,09...0,14 WmK la
rdginoase giintre 0,13...0,20 WmK la foioase.
'
Conductivitatea termici depinde de densitatea lemnului
9i
de umiditatea lui.
Pentru densitili cuprinse intre 300...800 kg/mr gi umiditate mai micd decdt 40%,
coeficientul de conductivitate termicd l,
pentru un flux
perpendicular pe fibre, se
determini cu relalia:
S=1237
+
0.02 po(1+2$I 104
unde: A - coeficient de conductivitate
lermici [WmKl;
po - densitatea lemnului
[kg/cm3l;
o - umiditatea
[%].
200
60
1,8
0,44
0,21
0,17
0,24
0,15
Alumiu
Otel
Beton armat
Cirimidi Plini
Stejar
Faq
Brid. molid ll cu fibrele
Brad, molid
I
Pe
fibre
sunt date conductivitSlile
termice
pentru diferite materiale
l- - :fg-=-- :+ E
- r".Jftq:f-ieA:,iffi
Cce'-=,e-:-- : :l
Cllatarea farerrEa;i :
--J-
a
_2. C Z'_A-Z7 r:f'l:J:.rE
3ceic,+---
-:ia
!,n "na rnc degA: te a a[
jr
| ,'erlT"tr,t-t fll..,l sdJ,t"ilii n|*}esa.l
Coeficien.ti de cfiNffine b
!dtrB
ler"jlnjrisnce*escng
- Sef:S Errri6-ili3
-
--.S
':r':-.Ji-;;
'
i- O:n"rc,ortar:e a aniru
r'lr 3of'rglc :&Sftfrr"fi
]rry:ctl3&e$e rrcs{-
|
yemmlrramha
ir ;srnccdii
&;;ai r
1ng14ii a:rel s-tft
:rya-r|} aU
g
a:tUne
nng
S
S-:w-cere ar:aire
ffi,ltrra
i'ien'nrei
s mLm
3sffe-:
=--FE
rE {
ffifl']'ll-llJr-'
SE-;lie
=n:sr=rnrle
el*r-rJr-r
-"a, as E stricjE
--:
l:rc.:r]a.=e=:u
-.*'.-lr$J
eirF aB:a: I
il lil]lltumH|rl, 6t
ir rffi6
ffinm,6 s:ceruicr
gF
ts
m rE6E:r:oLcg rrt'E- I
"tmr"l
y:tre=irr "lm
rffi u'mx{rliE a lE f,:"-a:% il
r I::- I e_c.E=llJ-=:ffrri
l"u,rei:it
=E
- I
ern= ]:?ee :
=se
ilirm[Qni.w{-s
. knr:crrg= ]*
rsr-.rFrE :ai" ir:mu
in tabelul
1'2'
utilizate
in construclii:
t,2.4. Conductivitatea
acustici
Lemnul
este un material
bun izolator acustic.
Rdginoasele
au o conductivitate
acustice
in tungut nor"ioi-"pioJiati
de. cel- a oleruhji'.
de
?:"-""
este necesard
otacarea
perelilor
""'0ffiff't-#o"o"oro"n6
o""b se doreqte
o acusticd bund a
incdperilor 9i
un confort
acustic supenor'
1 .2.5. Conductivitatea
electricd
Conductiviiateae|ectriciArrePrezintdenergiatermicsEl-gareestetransmisd
in unitatea
de timp t
;ti"i; ;;ri*"'u
oe r*t"riu[
pentry o suprafald
s expusi la o
;if;;;;H"
t"tpbt"iuJirrir)'
Ea se exprimd
prin relalia:
^
Etb
^r
=
stE
-Tl)
Conductivitateaelectricda|emnu|uivariazdcuumiditatea,fiindredusain
cazul
materiatutui
uscai';i;ifi"ta
pentru r"rn^nufum"d.
De aceea, se recomande
uscarea$iprotejarea;;';";;i$vopsele'int"tuiutilizdriimaterialuluilemnosin
cadrul instataliitor
electrice'
1.2.6. Dilatarea
termicd
Dilatarealemnuluidatoriticildurii'cafenomenfizic'sesuprapune
fenomenuluioe
"ontr"fri"
oitoiiti-urcarii
lemnului,
contragerea
fiind mai mare'
Al;;;;;;;;i
a unei
piJ"" oin lemn' se determini
cu relalia:
Al
=
crr
.
AT.l =
o.'
(t-to)'t
ai - aiungirca [mmi;
o, - coeficient
de dilatare
termici 1'C-11
(tabelul 1'3');
[wlmK]
c
I
AT- diferenla de temperaturd
[C"];
| - lungimea
Pieseide
lemn
[mm].
Coeficientul de dilatare termicd
variazd dupd orientarea fibrelor. Astfel,
dilatarea transversal5
(3.10-6...6.f 0*[f']) e aproape de 1O ori mai importanti
decdt dilatarea longitudinale
(35' 1 0-6"'60'10-
[K-1])'
Coeficientul de dilatare liniard longitudinald
al lemnului este aproximativ de 2-3
ori mai mic decdt cel al aluminiului
gi bet-onului armat. Din acest motiv, la construcliile
din lemn nu sunt necesare rosturi de dilatalie
gi nu se
line
seama de efectul dilatirii
termice.
termici
tabelul 1.3.
de dilatare
Material
or
['c-']
Lemn : rdginoase gifoioase
- sens tangenlial
- sens radial
- sens longitudina
25-60.rc-4
l5
-
45.10-{
3-6.10-6
Olei
Aluminiu
iz-t0'4
24.10-4
1.2.7. Conurortarea la actiunea agenlilor chimici
in condilii obignuite lemnul rezisti bine la agenfii
.
chimici, ceea ce
indreptdlegte tbtosirei lui in medii corozive
(depozite de sare). Celuloza'
preOominahtd in compozilia lemnului este insolubild in apd, eter, acetoni, alcool etc'
Acizii minerali
(acidui sufuric, azolic, clorhidric) carbonizeazd insi celuloza' Acizii
organici au o acfiune mai slabi. Bazele concentrate umfld celuloza.
Substan!6le alcaline dizolvi lignina. Cromul, bromul, alli oxidan{i aclioneazd
asupra ligninei gi celulozei, reducAnd rezistenlele pgcanjge..ale
lemnului. De
asemenei temperaturile
gi presiunile ridicate intensificd acliunile chimice asupra
lemnului.
Sirurile antiseptice sau ignifuge introduse
prin impregndri reduc rezistenlele
lemnului, mai ales la solicitdri dinamice.
1.2.8. Comportarea la actiunea aqenlilor bioloqici
Lemnuleste atacat de doui tipuri de agenli biologiciin mediul terestru: insecte
gi ciuoerci, iar ln mediul marin de moluqte
gi crus.tacee' Acliunea defavorabild
iatorati ciupercilor este condilionatd
de
pre2enla umiditdlii,
pe c6nd atacul insectelor
se
poate produce oric0nd, la toate tipurile de lemn'
'
Atacul ciupercilor Tncepe la o umiditate de 2O-22a/o
gi este
puternic degradanl
la umiditatea de 35-40%. Majoritatea ciupercilor sunt active la temperaturi intre 0"C
gi 35"C, temperatura optimd de deyvoltare fiind de 30'C.
'
Ciupercile cele mai
periculoase provoaci distrugerea cornpletd a materialului
lemnos: buretele de casi (Merulius Lacrymans), buretele alb de casd (Polyporus
Vaporarius), Coniophora Cerebella etc.
'
lnsectele care
produc cele mai multe
pagube sunt termitele'
Este necesar si se evalueze riscul de contaminare a lemnului, in func{ie de
esenld de durabilitate
9i
de mediul de exploatare
9i
si se ia mdsuri de preveriire gi
prote{ie din faza de proiectare.
Normele EN 350-1
9i
EN 350-2 clasifici materialul lemnos in func{ie de riscul-
producerii
atacului insectelor sau ciupercilor (tabel 1.4 gi 1.5)
in lipsa
aerului,
are lor
Sub ac{iunea
ftdcdrii
lrg9rea
este un proces
de o.
In bioxid
de carbon gi
apd:
CoHroOs +
6 Oz
.
in jurul
temperaturii
de
31
toq mici expfozii
ate gaze
femnufui.
La 260...2g0.C
se fc
Autoaprinderea
lemnuft
.
Inffamabilitatea
gi vitez
mairnari
cu cdt este
mdimice
Lemnul poate
fiticut gr
1.3. Proprietifi
mecanice
.
proprietdlile
mecanice
rmportanfi
fiind:
caracterul
si ,
solicitare,
direcfia
soticitarii
iat:
tut, ese^nta,
anizotropia,
starea
c
tn cazul
determindrilor
I
me-canice.
gi deformafiilor
ler
urmatoarelor
standarde:
-:I19
26a2a3 privind
luares p
-:I19
6300{1 privind
atmosfi
- STAS.83-89
privind
OeterminJ
.
rn EUROCODE
5 sunt
prrncipalelor
esenle
de lemn. r
corecteazd
in funcfie
de umiditai
la atacul insectelor
tabelul'l-d
Clasa
Durabilitate
D
M
S
durabil
durabilitate medie
sensibil
la ataculc
tabelul'l-5
Clasa Durabilitate
Specii
I
ll
ltl
IV
V
foarte durabile
durabile
mijlociu durabile
pulin durabile
nedurabile
cireg, stejar
frasin, salcdm
pin, larice, cel
molid, brad, carpen, paltin,
ulm
PloP, salcie
1.2.9. Putrezirea lemnului
Putrezirea lemnuluieste provocati
de o serie de ciupercigi insecte xilofage.
'
Ciupercile inferioare (inima rogie a fagului, alhrdstreala ti rdginoase gi irnele
foioase) provoacd,
de reguld, numai modific-dri de culoare neafectdnd reziitenfele
lemnului.
Ciupercile superioare gi agenJii de putrezire produc
distrugerea completd a
structurii moleculare. Aspectul exterior al lemnului descompus diierd in func{ie de
substan{ele care intervin in procesul
de putrezire.
Se deosebesc doud feluri de
ciuperci:
- ciuperci care atacd llgnina (putregaiul alb), lemnul atacat cripand dupd
conturul inelelor anuale, al razelor medulare gi al fibrelor, desfdcdndu-se in
lamele; aceste ciuperci sunt ciuperci parazite,
de pddure;
- ciuperci care atacd celuloza,lSsdnd intacti lignina (putregaiul rogu); acestea
sunt ciuperci saprofite, ataci arboriidobordtigi se numesCciuperii de depozit
sau ciuperci de casi.
Pentru a evita efectele diundtoare ale ciupercilor, este necesar ca materialul
lemnos sd nu aibi o umiditate mai mare de 18%. Peste aceastd valoare, cregte riscul
infestirii cu diferite organisme a cdror dezvoltare este conditionati de mediul'umed.
lmpotriva putrezirii
lemnul se poate
trata cu cu diverse solufii apoase ca:
sdrurile arseninoase de zinc, clorura de zinc, arseniat de zinc gi crom.
1.2.10. Cqmpo{area lemnului la temperaturi ridicate si la fQc
Efectele temperaturii asupra rezistenlei lemnului pot fi ignorate pentru
temperaturi mai mici de 60 'c. ln
jurul
valorii de 100 "c se produce
colorarea in
nuan{e brun maronii a lemnului, dar nu este afectati rezistenta.
.
Daci se depigesc 105 'c incepe descompunerea piogresivd
a lemnului, de
la exterior spre interior.
Caracteristicife
mecanice
9i
de
umiditatea
cle li
Re*
cofnl
ru
3e
)
(Ll
Specia
de lemn
Modulutde-
efasticitate
-[N/rnm2l
Brad ll
l-
6000-1
1000-21
000
_$g-300_500
I
7000-12000h000-
LL
3$
414
-9
m
Zadd Il
J-
0300-13800_20000
Fag lf
I
10000-1600d8b00
Stejar
il
J-
e200-13000:fuE00
. ...
Recalcularea
caracteristcik
umiditatea
de 12% se face;;;#
in lipsa aerului, are loc distilarea
uscatd a lemnului'
Sub acliunea fldcdrii directe,
in
prezen[a aerului, lemnul incepe sd ardS'
Arderea este un
proces de oxidare foarte rapidd a lemnului, acesta transformdndu-se
Tn bioxid de carbon giaPS:
CoHroOs
+
6 Oz -- 6 CO2+ 5 HzO
in
jurul
temperaturii de 225...250"C
se atinge
punctul de inflamabilitate, cdnd
au loc mici explozii ale gazelor de ardere
formate
prin descompunerea termicd a
lem nu I u i. ta zdO...zgO'C ie formea zd o flacdr A continud'
Autoaprinderea
lemnului, tn absen[a fldcirii directe se
produce la 330'..470"G.
lnflamabilitatea
gi viteza de ardere diferd de la o specie la alta, fiind cu atdt
mai mari cu cdt este mai mici densitatea.
Lemnul
poate fi ficut
greu combustibil
daci este ignifugat'
1.3. Proprietali
mecanice ale lemnului utilizatin construclii
Proprietilile mecanice ale lemnului depind de o serie de factori, cei mai
importanli fiind:'caracterul
gi natura solicitirii,
viteza de incircare sau durata de
ioii"it r", direclia solicitdrii iafn de fibre, structura lemnului, densitatea
9i
defectele
lui. esenta, anizotropia, starea de umiditate
gitemperatura'
in' cazul determindrilor
practice, prin lncercdri in laborator, a caracteristicilor
mecanice
gi deformaliilor lemnului, trebuie sa se aibd ln vedere prevederile
urmdtoarelor
standarde:
- STAS 269289
privind luarea
probelor
9i
debitarea epruvetelor
;
- STAS 6300-81
privind atmosfera de condilionare ;
- STAS 83-89
privind determinarea umiditd{ii.
ln
gU{OCODE
5 sunt date caracteristicile
mecanice
9i
de defonnare a
principalelor esenfe de lemn,
pentru umiditatea relativd de '12%- Aceste valori se
torecieaze
in funclie de umiditatea la care se executi incercdrile.
Caracteristicile
mecanice
gi de deformare a principalelor esenle de len1n,
umiditatea relativi de 12o/o'
tabelull.6.
Specia
Ce lemn
Modululde
elasticitate
IN/mm2l
Rezistenla la
compresiune
fN/mm'l
Rezistenla le
intindere
IN/mm2l
Rezistenla la
lncovoiere
tN/mm21
Rezistenla la
forfecare
tN/mm2l
Brad ll
I
6000-1 {000-21 000
150-300-500
30-40-79
2.0-5.8-9,5
21-90-245
1.5-2.74.0
49-66-136 4,0-6,7-12
ll
I
7000-12000-20000
30-47-94
3.7-7,7-14
35-104-196
1.A4,04,4
35-87-206 6,0-10-15
7:deil
J.
6300-13800-20000
35-55-81
-7.5-
-107-
-2.3 -
5Z-99 -132 4,5-9,0-10
Fas
:l_
1 0000-16000-z20so
41-62-95
-9.0-
57-135-180
-7,0 -
63-105-180 6,5-1G19
Stejar ll 9200-13000-1 3500 42-5*87
8.0-1{-19
50-90-180
2.0-4.0-9.6
46-91 -154 6,0-11.13
Recalcularea caracteristicilor de la umiditatea din momentul ineereirii la
umiditatea de 12% se face cu rela{iile:
11
c,t2= o
[1+C(u
-12)]
r12=
'r [1+C(u
-12)]
Ep=E
[1+C(u
-12)]
unde: orz , r12, Etz- sunt caracteristicile mecanice gi de deformalie corespunzitoare
umiditSlii de 12%;
o ,
t, E - sunt caracteristicile mecanice gi de deformalie corespunzdtoare
umiditdlii u% din momentulincercdrii
;
C - este un coeficient de coreclie
,ce depinde defelulincercdrii.
Proprietdlile mecanice ale lemnului, determinate in condilii de laborator prin
incercdri pe epruvete standardizate nu pot fi considerate ca valori reale ale aforturilor
in diferitele elmente de construc{ie, deoarece acestea prezintd defecte (noduri,
cripitui-i, fibre risucite, lemn de reaclie etc.) gi au dimensiuni mariin compara{ie cu
epruvetele pe care se fac determinirile.
Astfel, valorile oblinute in cadrul ?ncercdrilor mecanice se corecteazd cu
ajutoru I unor coefi cien[i stabili[i experirnental.
1.3.1. Rezistenta lemnului la compresiune
Rezisten{a la compresiune depinde de unghiul format de direc{ia solicitirii cu
direcfia fi brelor lemnoase.
Rezistenla la compresiune paraleli cu fibrele se determini conform STAS
8611-87 pe epruvete prismatice cu latura de 20 cm
9i
cu lungimea de 30.,.60 mm.
Rezisten{a la compresiune paraleld cu fibrele variazd in funclie de esenld, avdnd
valori cuprinse intre 30...90 N/mm'. Esenlele de riginoase au in general rezistenla
40...50 N/mm'.
La lemnul folosit in structuri, rezistenla la compresiune paraleld cu fibrele este
influenlatd de umiditate, zveltefea barelor gi de prezenla defectelor, ajungdnd la
vafori de 25..40 N/mm'.
Rezisten[a la compresiune transversali, perpendicular pe fibre (STAS
1348187) se determind pe epruvete prismatice, la fel ca rezistenla paraleld cu fibrele
gi este de 5,..10 oi'i mai micd decAt aceasta, avdnd valori cuprinse ?ntre 2...4 N/mm'.
Solicitarea la compresiune transversald apare sub forma strivirii gi
compresiunii pe suprafali a elementului sau sub forma solicitdrii elementului pe o
parte din lungime gi l6!ime. Rezistenla la solicitarea pe lntreaga suprafald atinge
valoride 6...8 N/mm'.
1.3.2. Rezistenta lemnului la intindere
Rezistenfa la intindere se determind pe direclia paraleli cu fibrele (STAS
336/1-88) gi perpendiculari pe fibre, radial sau tangenlial (STAS 6291-89).
^Rezistenla
la intindere paraleld cu fibrele are valori cuprinse intre 60...150
N/mm2. Valorile curente pentru esenfele de rdginoase sunt Tntre 80...100 N/mm2.
^Rezistenta
la tracliune perpendicular pe fibre se incadreazi lntre 1,5...4,0
N/mm', valorile ei depinzdnd de volumul de lemn solicitat. Valoarea curentd este de
1,2 Nlmm'.
Rezisienla ia fntindere este mai puiin iniiuenlatd cle umidiiatc cieeat rezistenia
la compresiune.
'
: i Rcz
qic.-:
:-
Rs: s:e^::
=
.-
_._. _
_-<T2'ao.
r .^--
a-
-=
vj :=-. _-3 __f_:
:areleiE :u
fib.e
e :: i _,-
:ri iiC naie _ci tr:+- l,:,- ,a
a scl 3t.::-
-3:,s.
_
_:
-:-3.ie
'-l:.:
=-.:=-:
_:.-a.
-a:a se l::=.- _-:,_,
:' i^ >n^a ?Fr --i -- ! Le. c ,i . :a
-i-
Sli_].
:"i,3N.lce pnn
fOirna:s:
:
:!-
ad i4. lr na, '{-.-
, uq6 .L
=L
-=::r: -
- -,-
Reiatia
ce
-
:_ :_:
- :"::i:Onari;
e aS: Ce ::::
- - -*-.
t''
J
-
-
:l
_-
--:e
c - rezis:ei-:a
: i-:::""-
t
|
-
r-----
,,,i
-
mcduiu
:E
-:f
i::
Rezistenia
a i-:;:.:,,*
: :
-szenta
ceie;e,: - -,trl
-i:
.iea
grinZi
_er !-
j
-i3 i,
i.ezisienta
Xe
.a.?:e_=
:: ':-=:a:e pca:e i
==
.-_a: -:
*:i--:':.a-e
determir-,aia
e,s::,:
":': :
.sau
tr-ansyerse
a :;a-:
:,=i-cii-iie
se f:: :e
:r-:* d. Valcnie
.ez
s::-:;
?ezistenta
la i:-e:z-:
*
;i-: :3 i' aceasta
n ! 3
r:l .
-.i .
='3itul tangenl
a
-a..r,rr
-
-
--i.L.
bt-
;- : l_-, -
valoarea
r-na,x,.n:
a
S. - mcrnentul
s:a:: : :
.
-
-.rCrf
en:J: :g
-::.:
- ,a:,,ltea
se;,-_
=
_
-
Zciele
C,.r i:r.! rir
:,r
= =-:
:
^::;cinale
=z-2
a a ::-
12
ezlstenta
er.rL _
1.3.3. Rezisten[a lemnului la incovoiere
Rezisten[a la incovoiere staticd
(STAS 337/1-88) se determind
pe epruvete-
prismatice cu secliune transversald
pdtratd cu latura 20 mry gi lungimea (in direc{ie
paralelS cu fibrele) de 300 mm; inelele anuale trebuie sd fie paralele cu doud fefe
longitudinale
giperpendiculare
pe celelalte doui fe{e.
La sotiiitari reduse, varialia eforturilor
pe secfiunea transversalS este liniard.
La momente lncovoietoare mari, reparlitia eforturilor nu mai este liniard; in zona
comprimatd se trece ln domeniul
plastic gi se atinge rezistenla limitd la compresiune,
iar in zona intinsd rezistenfa limiti la intindere. Cedarea elementelor lncovoiate se
produce prin formarea
pe marginile comprimate a unor cute mici care ln final se
extind de-a lungulfe{elor zonei comprimate.
Relalia de caicul
pentru rezistenla la incovoiere, in ipoteza secliunilor
plane
9i
a comportdrii elastice este:
o'
=tmax*
unde: 6, - rezistenta la incovoiere;
M - momentulincovoietor de rupere;
W
-
modulul de rezistenld a sec{iunii.
Rezistenla la incovoiere depinde de starea de umiditate, de direclia fibrelor,
de
prezenla d6fectelor (noduri, crdpdturi, fibre rdsucite etc.), de raportul dintre
inillimea grinzii gi lungimea ei gi de forma secfiuniitransversale.
1.3.4. Rezistenta lemnului la forfecare
Rezistenfa la forfecare se determind conform STAS 1651-83. Planul fo(elor
de forfecare
pobte ti aplicat radial sau tangen{ial la inelele anuale, iar rezistenla la
forfecare determinatd este longitudinald, atunci cdnd solicitarea este paraleld cu
fibrele, sau transversald, cdnd solicitarea este
perpendiculard pe fibre.
incercdrile se fac
pe epruvete diferite, ?n funclie de rezistenla care se
determind. Valorile rezistenlei la forfecare
paralel cu fibrele sunt intre 4,0...13 N/mm'.
Rezistenla la forfecare perpendicutar pe fibre este aproximativ de 3 ori mai
mare, dar aceasta nu
prezintd o importanli
practicS.
Efortultangenlialmaxim
(t), la nivelulaxei neutre, se determind cu relalia:
-
-
Qt"*S"
b'l*
unde: Q,*
- valoarea maximi a forlei tiietoare;
S" - momentul static al sec{iunii care lunecd;
l" - momentul de inerfie fald de axa x;
b - litimea sectiunii la nivetul axei neutre'
in zonele cu imbinari ale
pieselor din lemn se
produc eforturi de forfecare
(tdiere) longitudinaie,
paraleie cu fibreie.
13
Efortultangen{ial maxim se determind astfel:
,
_l
-max
A
unde:
I
- fo(a de forfecare;
A,- aria de forfecare.
1.3.5. Rezistenta lemnului la torsiune
Rezistenla unui element din lemn solicitat la torsiune se determind
aproximativ, printr-o relalie de calcul valabili in cazul materialelor izotrope:
M-
t
-J
'wr
unde: r, - efortul de torsiune;
M, - momentul de torsiune;
W'- modulde rigiditate la torsiune.
-.3
W,
=*
in cazul elementelor cu secliune circulari;
'2
Wr
=
cr'h.b2 in cazul elementelor cu secliune rectangulard.
Valorile coeficientului u pentru calculul rigiditilii la torsiune a secfiunilor
Rezistenla la torsiune are valori cuprinse intre 3,0...5,0 N/mm2 pentru
rdginoase gi4,0...7,0 N/mm2 pentru elemente din lemn Tncleiat.
1.4. Defectele lemnului utilizat in construcfii
Materialul lemnos folosit in construc$ii are o compozifie si o structurd variabili,
in func[ie de particularitSfile proprii perioadei de cregtere.'iniovoieri ale trunchiului,
orientarea fibrelor, prezenfa pungilor de r5gini, varialii ale inelelor anuale de
cregtere, constituie criterii de apreciere a calitdlii lemnului.
Defectele naturale, precum gi cele biologice, cauzate de acliunea insectelor gi
ciupercifor, afecteazd proprietifile fizice gi mecanice ale lemnului. Principalele
anomalii gi defecte sunt precizate ?n STAS 1949-86.
.
Concregterea
-
este unirea a doui trunchiuri ale ciror inele anuale se
intrepdtrundn Materialul lemnos cu acest defect nu este admis ca material de
construc[ie.
K
.
Goniciiatea
-
este variaiia iemnuiui roiunci in iungui tuipinii arboreiui.
Conicitatea se exprimi ln procente, prin diferenla dintre diametrulcapituluigros gial
celuisublire raportatd la lungimea totald a piesei. Cu cdt cregte aceastd diferen{i, cu
Fi9.1.3.
Deft
Fig.1.3. Defectele materialului lemnos
atdt rezistenla materialului lemnos rezultat prin
debitare este mai mici, iar cantitatea
de rebuturi va fi mai mare.
.
Excentricitatea inimii
-
reprezintd devierea inimii arborelui fali de centrul
geometric al secliunii tulpinii, datoritd asimetriei coronamentului sau a rddicinii, a-
iluminirii puternice dintr-o singurd parte, vAnturilor predominante etc. Excentricitatea
inimii duce la structuri neomogene ale secfiunii transversale cu inele anuale
asimetrice. Piesele oblinute dintr-un astfel de trunchi au deformdri mari.
.
lncovoierile
-
sunt reaclii ale trunchiului la factorii externi ca varialii de
umiditate, v6nturi putemice etc. ce provoaci o cregtere neregulati cu diferite
deformalii ale axei longitudinale. lncovoierea se exprimi prin sdgeata maximi a
elementului pe o lungime de 2 m ?n
jurul
zonei cu cea mai pronunlatd deformare.
Pentru elementele de construclie lncovoiate se admite o sdgeatd:
f
=
11400-L pentru
clasa I de calitate
|
=
|ESA
.L
pentru clasa ll de calitate
Un arbore reacfioneazi la eforturile exterioare ce aclioneazi asupra
trunchiului, producAnd lemnul de reacfie. Rdginoasele produc lernn de compresiune,
in zonele foarte comprimate, in timp ce foioasele produc lemn de tracfiune Tn zonele
foarte intinse. Lemnul de compresiune apare in secliune transversali avdnd inele
anuale de eregtere mai mari qiin proporfii mai ridicate decAt la lemnul normal.
Prezenla lemnului de compresiune duce la importante deformafii in timpul
uscdrii. ln general, el are o masi volumici mai mare, fird reducerea proprietdlilor
mecanice. La uscare are tendinla de rupere fragili. Folosirea materialului lemnos cu
acest defect e limitatd in clasele superioare.
r Nodurile
-
reprezintd locurile in care crengile se prind de trunchi, formAnd un
con. Daci aceste conuri se dezvoltd in continuarea lemnului din
jurul
lor se vor numi
noduri concrescute.
in anumite secfiuni, ramurile principale se usucd sau se detageazd. ln acest
caa inelele de cregtere se succed gi inconjoard ?n mod natural rddicina ramurii
uscate. Partea moartd a crengii se transformi atunciintr-un nod acoperit. Acest nod
nu e viu si se va numi nod cdzdtor, adesea conlindnd gi incluziuni de scoar!5 sau
resine.
'
in aproape toate cazurile prezenla nodurilor are ca efect reducerea
considerabild a rezistenfelor mecanice la tracliune, incovoiere
9i
compresiune ale
brnnului. Local, in zona cu noduri, poate cregte rezisten[a la compresiune
perpendiorlard pe fi bre.
Nodurile de margine gi nodurile prezente in zonele intinse ale pieselor au o
muerea muh mai importantd asupra rezisten{elor lemnului, decdt nodurile apropiate
de am rp{ihe sau situate in zone comprimate.
DqE starea lor, nodurile pot fi sindtoase, daci sunt tari, normal sau intens
cohil-e" concrescute cu restul lemnului pe mai mult de
jumdtate
din circumferinla lor
san
pcil
f, rroduri vitrirase, dacd sunt putrede, cizdtoare sau concrescute cu restul
lerrrnti pe md pulin de
jumitate
din circumferinfa lor. Dupd forma sec{iunii lor,
nod.rte pot fi rofirnde, ovale, alungite, duble (musta!d). Dupd pozifie, se impart ?n
noAti de
qa
de cant, de margine, grupate, stripunse, transvercale.
Perffir d*rnrirarea clasei de calitate a lemnului este important sd se
crlrtoaira danefufi fieclrui nod
Si
suma diametreior noduriior.
t-i
- CaErd
- c*fi*
- C,ftEe
in tabelul 1.g. sunt d&
rerln portante,
neincfeiate, pefif
83)
.,
fthntarea
fibrelor _
h
fhn6,raE
a arborefui.
l_a firr
iifrfrb
mtlde de creqbre. r,0ftel
.q
a)
Hl
i eemere
se.rr
I
I
acoperiF{r
S
,,
:
statiFtaiea
ccr
16
ffi
l
ffi
l
r-a-a
l
Fig. 1.4: Categorii de calitate:
- catitatea r:
!(dr
+d, +d, *...).1
- catitatea rt:
|
(d, + d, + d, *...) .
3
- catitatea ril:
l(dr+d,+d,*...).1
in tabelul 1.8. sunt date categoriile
pieselor
9i
elementelor de construcfie din
Frnn
portante, neincleiate,
pentru construcliicivile, industriale giagricole (STAS 857-
83)
de calitate a din lemn utilizate in tabelutl.8.
Categoria de
calitate
a elementelor
.
Orientarea fibrelor
-
in mod normal trebuie sd fie paralelS cu axa
imrglrdinald
a arborelui. ta trunehiurile ineovoiate sau eu o conieitate
pronunlatd,
rmmee anuale de cregtere, oblice fac si apard devialii ale fibrelor'
Solicitarea gi destinalia
pieselor gi elementelor din lemn
a) Elemente supuse la intindere
9i
lncovoiere. De exemplu: grinzi cu
zAbrl,lc- orinzi simole si oiese soeciale:
pane.
dornuri, eclise etc.
a) Piese supuse la compresiune
gi incovoiere'
b) Elemente intinse
9i
intinse-incovoiate, la care efortul unitar
efectiv reprezinti maximum 70o/o din
EGmente secundare supuse la incdrcdri accidentale. Ex.: astereala
acoperigului gi piesele a cdror deteriorare nu pericliteazd rezistenla
9i
17
Devialia admisibili a fibrelor inclinate se exprimd in mm /m din lungime, in
sensul fibrelor raportate la axa longitudinald a arborelui.
Fig.1.5: Fibre inclinate
Pentru 1 m devialia admisibili va fi :
a
=
70 mm
-pentru
clasa I de calitate
a
=120
mm
-
pentru clasa a-ll-a de calitate
ln cazul cregterii risucite fibrele se incoldcesc in
jurul
axei trunchiului, din
cauza variafiilor de umiditate, iar ?n exterior apar cripdturi elicoidale pe lemnul rotund
9i
oblice pe lemnul tdiat.
Rezistenfa lemnului rotund este mai pu[in afectati de cregterea
fibrele fiind neintrerupte, dar acest defect este grav in cazul lemnului
deoarece un numdr variabil de fibre sunt tdiate oblic.
Gelivurile *
sunt des
propagd
radiaf,
de la exterioi
ulterior incearcd
sd inchidi
E
iarn6.
Din acest
motiv, gelivilr
material
cu gelivuriin
clasele
r
Cadranurite
(inimi
std
se propagd
spre exterior.
Cad
sau a reducerii
umiditdtiilernnt
rdsucitd,
ecarisat,
RUtrf
Despicdturi
de conta
materialului
lemnos
debitat,
dab
,
Despicdturi
provocate
c
oe scoarfd
decojitd.
ln caa.ri
compbta
a arborelui.
a. T5iere pert
contdul
Rslr'
. .
Crdpdturile,
indiferent
de
rezstenfele
materialului
lemnos
:
deschid
drumul
unor pagube
see.ri
pentru
fiecare
categorie
de r
!gf99t9t9r
sunt timitate,
trebuind
se
STAS
857-83.
. ..ln
tabelut
f .g. se prezintd
con
9i
utilizat
tn construc{iihnite,
atalir
culoarea
naturald
sau Rnsate
opa".
Fig.1.6: Fibre rdsucite.
Devialia admisibilS a fibrelor rdsucite,
mdsuratd pe o lungime de 1 m este :
a
=
100 mm
-pentru
clasa I de calitate
a
=200
mm
-
pentru clasa a-ll-a de calitate
a
=330
mm
-
pentru clasa a-lll-a de calitate
o Pungile cu rigini
-
se formeazd la aproape toate rSginoasele, ca urmare a
incovoierilor puternice, permanente, date de ac{iunea vdntului. Rdgina pitrunde sub
cambiu
9i
se desprinde de acesta, depozitdndu-se intre inelele anuale de cregtere
ale lemnului. Mirimea gi numirul pungilor de riqind sunt variabile gi determind
calitatea materialului lemnos. Se recomandd curdlirea de rigind prin zgdriere gi
chituirea locului in care s-a gdsit acest defect, deoarece pot aparea dificultdli la
punerea in operd a elementelor din lemn. Anumite sortimente de lacuri gi vopsele nu
au aderenfd pe rdgini.
Dupd normele europene DIN 68365 pungile admisibile nu trebuie sd
depdgeasci 2 mm ldrgime gi2 cm lungime.
.
Cripiturile
-
sunt discontinuitd{i ale
lesutului
lemnos, produse ln urma
varialiilor de umiditate
9i
temperaturS, a condiliilor climatice extreme, vAnturi
putemice geruri, trisnete etc. In funcfie de cauzele care le produc
Ai
de loculln care
apar, cripiturile sunt de mai multe tipuri:
Rulurile
-
reprezintd separarea totald sau parfiali a straturilor lemnului in
jurul
unui inel anual gi apar ?n cazul modificdrii neregulate a lirgimii cercurilor anuale fiind
adesea insofite
9i
de crdpituri ale inimii. Acest defect este periculos mai ales pentru
iemnui ecarisai, eare fsi pierdc rezistenla ia eforturiie de foffeeare. Tn eiaseie de
calitate I gi ll pentru lemn ecarisat nu se admit sortimerite cu ruluri.
1B
I
I
Despicatuil din
actiunea trasnetelor
Despicftturi de contragere
-
sunt crdpituri apirute in timpul uscirii
materialului lemnos debitat, datoritd fenomenului de contragere.
Despicdturt
provocate de fSsnefe
-
suni cripdiuri sub formd de berrzi lungi
de scoa(d decojitd. ln cazuri
grave, acliunea trdsnetelor duce la despicarea
completd a arborelui.
Getivurite
-
sunt despicdturi datorate temperaturilor foarte scdzute. Ele se
propagi radial, de la exteriorul arborelui spre interior. Inelele de cregtere formate
utterioi incearcd sd inchidd gelivurile, dar in
general ele se redeschid in urmdtoarea
iarn6. Din acest motiv, gelivurile sunt vizibile la suprafafa trunchiului. Nu se admite
-
material cu
gelivuri in clasele de calitate I
9i
ll.
CadrZnurile
(inimd stelati)
-
sunt iipdturi care
pleaci din centrul arborelui.gi
se
propagd spre exterior. Cadranurile sunt defecte
produse in urma acliunii vdntului
sau a reducerii umidititii lemnului.
4
W
ffi
@-"--
b. Flsurare necontrohei
Crdpdturile, indiferent de natura lor, sunt
periculoase deoarece Sldbesc
rezistenfele materialului lemnos gi odatd apirute
pe suprafala scoarlei arborelui
deschid'drumul unor pagube secundare cauzate de ciuperci sau insecte.
Pentru fiecare iategorie de elemente
9i
piese din lemn, numfful
9i
mirimea
defectelor sunt limitate, treOuind sd satisfacd anumite condilii de admisibilitate date in
STAS 857-83.
in tabelul 1.9. se prezintd condifiile de admisibilitate a lemnului masiv prelucrat
gi utilizat ln construclii finite, atAt in situaliiin care
prezintd fele vizibile
prelucrate in
cuJoarea naturali sau finsate opac, la interior cAt gi la exterior.
19
Condilii de admisibilitate a lemnului masiv prelucrat
9i
utilizat
tn
tabelul {.9.
Denumirea defectelor Conditii de admisibilitate
pentru
suprafete:
Vizibile exterioare Vizibile interioare
Fibrd creafd, ondulat5,
inclinati
Se admite dacd nu influenleazi ln mod defavorabil
aspectul si rezistenta.
Fibrd Tnclinati
Se admite o inclinare de cel mult:
1Oo/o 20o/o
Lemn de compresiune
si de tractiune
Se admite dacd nu influen{eazi in mod defavorabil
aspectul si rezistenta,
lnima si mdduva Nu se admit.
Noduri concrescute
Nu se iau ln considerare,
pAnd
la diametrul de:
5mm 10 mm
Se admit c6te:
1 buc. 2 buc
Cu diametrulde:
6...10 mm 11...20 mm
Pe reperele cu lungimea
pdnd
la 1 m sau cu diametrul de:
6...20 mm 11...30 mm
Noduripa(ial
concrescute sau
crdpate
Pe reperele cu lunqimea Deste 1 m
Nu se admit,
Nodurile cu diametrul pdnd la 4 mm
nu se iau ln considerare. Nodurile cu
diametrulde 5-15 mm, se admit cel
mult unul la reperele cu lungimea
pAnd la 1 m
9i
cel mult doud la
reperele mai lungi de 1 m. Nodurile
cu diametrul de 16-25 mm se admit
unul oe fiecare comolex
Noduri cdzdtoare gi
outrerle
Nu se admit.
Crdpdturi nestr6punse Nu se admit.
Se admit dacd sunt superficiale,
bine reparate gi nu influenleazi
defavorabil rezistenta.
Crdoituri strSounse Nu se admit.
Gduride insecte Nu se admit,
Se admit cu diametrul de cel mult 3
mm, dacd sunt reparate, cel mult trei
cu o oies5.
Rdni si cicatrice Nu se admit.
Se admit daci nu influenfeazd
rezistentele si dacd sunt reoarate.
Colora{ii anormale,
duramen fals, inima
rogie gi stelatd a
fagului, inima brund a
frasinului, inima
rosiaticd a steiarului
Se admit dacd nu influenleaz5 defavorabil aspectul gi rezistenfa.
Incidente, pungide
r5gind gi zone
imbibate cu rdginS,
coaji infundatd gi alte
defecte nementionate.
Nu se admit.
de admisibititate
a fe
filrd creatii
onCutate-,
inEi
Lemn de comffirune
gioEE
Noduri
concrescute,
cd:
Inima
.si
mdduva
temnuDi,
noOGl
_.cr-Spdturistrdpunse,
pungi
O- ;
,
?:j:.:s_ltjone.tmbibate
criraeina
InrundatA gi
alte defecte
nemeflti
1.5, Protecfia
impotriva
ciu
^
. .pentru
prevenirea
atawri
tmpomva
tncendiilor
existd
o serit
gamd
variatd
de tratamente
ctrimk
Tehnicile
constructive
adol
umezirii
lemnului
gi sd faciliteze
rl
conoens.
^^,.
..,,
^!,r!"tantele
insecto_fungicic
sorull apoase
9i
in solventi
orginic
preparatete
in sotuiii
d;;
Cele preparate
in sotvenii
"ig*i
lirdon, pentactorfenolatuf
if e cr]pru
_.-^ .9:::fotut
asigurd
o protSq
:2rpa
laptului
ca este nociv,
are mi
Aplicarea pe
lemn
u oro.
:a,'.tente
de suprafafa
(pensiular
de tunge
duratd,
impregnar
^^__
-
prpr"fefete
din lemn
se
ilt t
qoopenrea
se face
in mai multe
eti
=:-i1_".doua
acoperire
o proti
m.nsparente
in cazul
elementelor
r
mairepede
in timp.
. .Operafiunile
de ignifugare
s
11?1i:
insecrofungiriaE,
uiilizani
y."lr
pentru
ignifugarea
lemnulur
s.-liarut
oe amoniu);
unele
sdruri
de
20
su finsate
Denumirea defectelor
Conditii de admisibilitate
Fibrd crea{5, ondulatS, inclinatd Se admit daci nu influenfeazd defavorabil
rezistenta.
Lemn de compresiune
gi de tracliune Se admit dacd nu influenfeazd defavorabil
rezistenta.
l.Joduri
pa(ial concrescute, cizdtoare Se admit inlocuite dacS nu influen{eazd
defavorabil rezistenta.
Crdpdturi nestrdpunse Se admit dacd sunt superficiale, bine
reparate gi nu influenleazd defavorabil
rezistenta.
Gduride
Se admit dacd sunt bine reparate
Si
chituite.
Duramen fals, coloralii, noduri sdndtoase Se admit daci nu influenleazd defavorabil
rezistenta
Inima gi mdduva lemnului, noduri
putrede,
crdpdturi strdpunse,
pungi de rSgind,
putregai, zone lmbibate cu r5gind, coajS
infundatd si alte defecte nementicnate.
Nu se admit.
Condilii de admisibilitate a lemnului masiv
prelucrat in produse finite gi
tabelul 1
1.5. Proteclia impotriva ciupercilor, insectelor
9i
ignifugarea
Pentru
prevenirea atacurilor insectelor gi ciupercilor xilofage,
precum
9i
impotriva incendiilor existd o serie de mesuri de ordin constructiv
pe de-o
parte
9i
o
gami variati de tratamente chimice aplicate materialului lemnos.
-
Tehnicile constructive adoptate trebuie sd evite riscul acumulirii de api
9i
umezirii lemnului gi sd faciliteze uscarea
gi aerisirea elementelor in zonele cu risc de
condens.
Substanlele insecto-fungicide de proteclie a lemnului frecvent folosite sunt in
solutii apoase giin solvenli organici.
Preparatele in solulii apoase sunt
pe bazA de bor, fluor, zinc, arsen, cupru etc.
Cele
preparate in solvenli organici, conlin
pentaclorfenol, derivate organo-metilice,
lindon,
pentaclorfenolatul de cupru gi naftena{i de cupru.
Creozotul asiguri o proteclie bund gi durabild, insd este fotosit cu restric[ii din
cauza faptului ca este nociv, are miros dezagreabil
9i
culoare maronie-neagrd.
Aplicarea
pe lemn a
produselor insecto-fungicide se
poate realiza
prin
tratamente de suprafa{d (pensulare, imersie de scurti duratd)
9i
prin
impreqnare
(imersie de lungi durat5, impregnare
prin vid gi presiune etc.).
Suprafelele din lemn se pot finisa cu vopsele
pigmentate pe bazd de
polimeri.
Acoperirea se face in mai multe etape,
prima asigurdnd o
protec[ie pe durata a 3-4
ani, iar a doua acoperire o
proteclie de 6-7 ani. Nu se recomandd vopselele
t!'anspa!'ente in cazul elementelor expuse razelor solare,
pentru ci. se degradeazd
mai repede in timp.
Operaliunile de ignifugare se executd, in general, in paralel cu cele de
proteetie inseetofungieidi, utilizdndu-se aceleagi
procedee. Substanlele folosite
frecvent
pentru ignifugarea lemnului sunt: serurile de amoniu (bifosfatul de amoniu,
sulfatul de amoniu); unele siruri de sodiu
gi potasiu (carbonat de sodiu, bicarbonat
10
de sodiu, carbonat de potasiu);
alaunii (sulfatul dublu de aluminiu gi potasiu,
sulfatul
dublu de aluminiu giamoniu); boraxuletc.
lmpregnarea lemnului cu substanle ignifuge constituie un mijloc mai sigur,
decdt acoperirea lui cu astfel de substan{e, deoarece efectul are loc in masa
lemnoasS.
Misurile constructive utilizate in mod curent sunt:
- spoirea cu solu(ii de silicat de sodiu;
- tencuirea cu mortar din ipsos pe plasd de rabi!;
- executarea unor ziddrii de cdrdmidd ln
jurul
elementelor de suslinere (stdlpi);
- placarea ugilor cu tabld de o[el pentru a intArzia propagarea focului;
- acoperirea suprafefelor cu vopsele speciale insectofungicide gi vopsele care
degajd azot prin descompunere la temperaturiridicate.
Tehnologia executiei protecliei lemnului gi a materialelor din lemn cu produse
chimice fabricate Tn Rom6nia sau ln strdinitate este specificati, de r"eguld, ?n
prospectele care insofesc produsele de ignifugare
9i
antiseptizare respective. Este
de menfionat faptul ci substanlele ignifuge in stare uscatd, reprezintd 5...87o din
greutatea lemnului de impregnat.
I .6. Glasifi carea material u I ui lemnos-sortimente
A.Produse din lemn brut
Lemnul rotund (brut) tl constituie trunchiurile cur6{ate de ramuri gi de coajd,
tratate sau nu, utilizate direct in construclii (STAS 435-83) unele construclii rurale,
grinzigi reazeme pentru poduri provizorii, egafodaje
9i
schele (STAS 1040-85), pilo[i
de fundare (STAS 3416-75), stdlpi pentru linii aeriene (STAS 257-78, STAS 7498-
66), lemn de mind (STAS 256-79), elemente de rezistenld (STAS 4342-85, STAS
1040-85) etc. sau pentru prelucrarea industriald (STAS 1294-93).
Lemnul semirotund este utilizat la fabricarea reazemelor gi antretoazelor
pentru egafodaje gi pentru montanlii scdrilor acestora.
't)
Lemnul rotund oentru constructii industriale, aqrozootehnice sj civile se imparte in
doud grupe in funclie de esen$a materialului lemnos:
- de foioase tari (fag, stejar, paltin, carpen, ulm, mesteacin, a(ar) gi moi (tei, plop,
salcie, arin) clasificat in doud categorii A
9i
B conform STAS 4U2-85.
- de riginoase (molid, brad, pin, larice) se clasificd in bile, manele gi pmjini conform
(STAS 1040-85)
2) Lemnul rotund
pentru
industrializare se folosegte pentru oblinerea altor produse
din lemn (furnire, cherestea). Se sorteazd in clase de calitate gi se livreazi la
dirnensiunile cerute. Condiliile de admisibiiitate a defectelor pentru incadrarea ln
clasele de calitate gi condifiile de livrare sunt date in SR 1249-93.
A.Produse
din lemn industriatil
.
Furnirul
este o foaie
sul
derulare
din bugtenide
diferite
es
numai mecanizat.
Dupd domeniul
.
Furnire
de bazd av6nd ql
pentru
acoperirea
miezul-ui
peste
care se ageazd fumir
.
Furnire.decorative
(estetice
decorativ
9i
se intreUGJE
oe tnterior:
.
Furnire
tehnice
sunt fumire
mm gi sunt utifizate
la fab
produse
speciale.
Cheresteaua
este lemnul
longitudinal,
oblin6ndu_se
produse
prane
9t
paralele.
Cheresteaua
poate
fi: tiviti
splntecatd.
rotund de STAS 434245 tabelul1.
Categoria Diametrul
(fdrd
coaiS) in cm Lungime
minimi
[m]
Trepte de
lungime
[m]
La capdtul
subtire
La capdtul gros
A I a*x
^r^^ n Lgtrltt gtvu
si* O
lttltt.v tttq^. tg
4
I 0,1+c,02
B Lemn
subtire
min.4 max.10
1 0,110,02
nigine
,
Fig. 1.7.: Ch
22
scEndrr
brutr
Lemn rotund
de riginoase
R Lemn rorund?eEifiE
C Lemn rotunO pentru
cnerestea
Lemn rotund de
STAS 1040-85
Categoria
Diametrul
(fdrd
coaiS) in cm Lungime
minimd fml
Trepte de
lunoime lml
La capdtul sublire La capdtul
gros
Manele
min.7 ma><.'|4 2 0,1x0,02
Prdjini min.3
max.8
4
I 0,1r4,02
tabelul1.12.
industrializare SR 1249.93 tabelul 1.13.
Lemn rotund de
Clasa de calitate
Diametrulminim la
capdtul sublire
(fdri
coaid) in cm
Lungimi[cmJ
R Lemn rotund de rezonan(d
34
min.200cm, cu cregteri din 10
in10 cm
Fe Lemn rotund pentru furnire
estetice
JC
min.200cm, cu cregteri din 10
in10 cm
Ft Lemn rotund
Pentru
furnire
tehnice
25
1 40,220,240, multipli
9i
combinalii ale acestora
C Lemn rotund
pentru chereslea
18
min.250, cu cresteri din 25 in 25
cm p6ni la max.300
Ei
din 50 in
50 cm oeste 300cm
A.Produse din lemn industrializat
Furnirul este o foaie sublire de lemn, obtinute
prin tdiere pland sau prin
derulare din buqtenide diferite esenle. Opera{iile de decupare gi derulare se executd
numai mecanizat. Dupi domeniul de intrebuin{are sunt:
o
Furnire de bazi avdnd
grosimi de 0,8...4 mm, aceste furnire se utilizeazd
pentru aCoperirea miezului unui
panou de lemn (panel, placd celulari etc.),
peste care se ageazd furnirele decorative;
.
Furnire decorative
(estetice)
avdnd
grosimi de 0,4...1 mm, au desene cu efect
decorativ gi se intrebuinleazd
pentru a imbrdca felele mobilelor sau tdmpliriei
de interior;
r Furnire tehnice sunt furnire din lemn de diferite specii, cu
grosimi de 0,2...6
mm gi sunt uiiiizate la fabricarea
placajelor, a lemnului stratificat s,i a altor
produse speciale.
Gheresteaua este lemnul ecarisat rezultat din lemnul brut tiiat in sens
longitudinal, obfinAndu-se
produse de diferite dimensiuni, av6nd cel pufin doud fele
plane gi paralele.
'
Cheresteaua
poate fi: tivitd
(cu muchii vii), netiviti (cu muchii tegite)
9i
spintecatS.
sc6nduri
marglne
brud tiviti
Fig. 1.7.: Cherestea tivitd sau netiviti.
in funclie de gradul de umiditate cheresteaua se ?mparte Tn patru categorii:
verde (w >
30%), svdntatd (w
=
24...30%), semiuscatd (w
=
18...24o/o), uscatd (w <
18
o/o).
Sortimentele de cherestea standardizate in RomAnia sunt reglementate pentru^
riginoase prin STAS 942-86 gipentru foioase prin STAS 8689-86.
. Lemnul ecarisat cuprinde urmitoarele sortimente:
-scand.ud, avdnd grosimi h de maxim 24 mm pentru lemnulde riginoase gi40 mm la
foioase gi ldlimib de cel pulin B0 mm;
-dtJ.gp| avdnd grosimi h cuprinse intre 28...75 mm la riginoase
9i
50...90 mm la
foioase gi ldlimi b mai mari decAt dublul grosimii, dar de cel pufin 100 mm;
-$inzl avind grosimi h de minim 100 mm la rdginoase gi 120 mm la foioase gi ldlimi
b egale cu cel mult dublul grosimii.
-g[glg, avdnd grosimi h de minim 28 mm
9i
ldlimi b de maxim 96 mm la rdginoase,
respectiv grosimi h de minim 50 rnm qildlimi b de maxim 100 mm la foioase;
Sc&nduri
N
IJ
ds4cm
Fig. 1.8: Sortimente de cherestea.
-gjpgl avdnd grosimi h de 12... 24 mm gi ld{imi b de maxim 48 mm la riginoase,
respectiv grosimi h de 19...40 mm gi ld{imi b de maxim 40 mm la foioase;
-g4g1gjn[,avfind fala interioard complet atinsd de fieristrdu, iar cealaltd cel pufin
punctati din lungime;
-ldturoaie, ln cazulin care fa{a exterioari este neatinsd de fierf,strdu sau atinsi mai
pulin de
jumate
din lungime.
Dimensiunile
nominale
al,e I
l----i
4,8crn36sz5cm
$Pci
2i.lcm<b(zkm
.ct
(\
vl
Risle
E
'-
.d
lI\\l- IYt
t\\-1 tF
L\:-l I'ii
L\--1 I sr'
l\*--.l lAt
I I
"A
5
4,8cmsbs10cm
LEturoaie
-@.
Margini
Ai
Fll
-l
*J
Dimensiunile
nonninale
ale gi
Grosime
[mm]
24
38
w
58
Grlnzi
I x \r I I
| * / 1 X \l I
b\r2fl_l
tt
tl
i4
b>Zscm
u
o
AI
-o
N
vt
-o
-c
Dulapi
lmml
,l
nn
ruu
i 1
190
250
Dimensiunite nominale ale scindurilor
9i
dulapilor
pentru riginoase
O eful1.14.
Sortiment
Grosime
[mm]
Ld{ime
lmml
Lunsimilml
scurte lun0i
Scdnduri
12
18
22
24
60...300;
din 10 in 10
1,00...2,75;
din 0,25 in
4,25
3,00...6,00;
din 0,50 in
0,50
Dulapi
28
38
48
58
70...300;
din 10in 10
3,00...6,00;
din 0,50 ?n
0,50
68
75
80...300;
din 10 in 10
Dimensiunile nominale ale
tabelu|1.15.
Grosime
[mml
Ld[ime
lmml
Lungimi
fml
24
38:48
1,OA...2,75;
din 0,25ln 0,25
3,00...6,00
;
din 0,50 in 0,50
38
58
48
48;96
58
58
Dimensiunile nominale ate produselor de cherestea
pentru foioase
tabelul 1.i7.
din 0,50 Tn 0,50
Sortiment
Cherestea de : Ld[ime
lmml
Cherestea de :
stejar
I
fag
I
Alte
..
| | sDecrl
stejar fag Alte specii
Grosime lmml
Lunqimilml
tabelul 1.17. -
eontinuarc
Sednduri
tivite
15;20
25;32
4A
de la 60;
ciin i 0 Tn
10
1,00...4,00
din 0,i0 in
0,10
0,4...0,95;din
0,05 in 0,05
1,00...4,00;din
0,1 in 0,1
ScAnduri
netivite
15;24
25;32
40
15;20
25;32
40
de la 80;
din 10 in
10
1,8...4,00;
din 0,1 in 0,1
1,0...4,0;
din 0,1 in
0.1
Dulapi
tiviti
de la 80;
din 10 in
10
0,4...0,95;din 0,05 in 0,05
1,00...4,00;din 0,1 in 0,1
Dulapi
netivi{i
50;60
70;80
50;60
80
de |a100;
din 10 in
10
1,8...4,00;
din 0,1 in 0,1
1,0...4,0;
din 0,1 in
n'l
Grinzi
120 120;150
20O:25O
1,8...4,00;
din 0,1 Tn
0,1
150 120;200
250:300
240 200;250
300
250 250:300
300 300
piesele
din lemn incle
limitate
doar de gabaritele
atel
general._elementele
pot
atinge
maimult.
Pentru
realizarea
elem
9ompo.nente
se prelungesc
F
Incltnata
cu lungime
de minin
loante de incleiere
sub formi d,
de minim S0 cm de la o sc6ndt
lmb'n3r.e-a.pe
o suprarbfd
cireal
qunrgfqle tegitd ta toate ripurii
Joantele, pentru
imbindrile
cv d
"F",,grosimea
extremitifilor "\;
dinfilor sunt recomandate
de difr
Lemnulincleiat se compune din mai multe elemente de cherestea (scdnduri,
dulapi) suprapuse orizontal gi iipite prin presare la cald. Grosimea scdndurilor nu
trebuie sd depdgeascd 30 mm, dar ele pot totugi sd atingd 40 mm daci lemnul este
bine selectat gi uscat gi daci elementele de construclie nu sunt expuse la variafii
climatice extreme.
Scdndurile prelucrate gi late, in mod normal de maxim 20 cm, sunt suprapuse
9i
lipite, orientate cu concavitatea inelelor anuale in sus, cu excepfia primului
element, care este agezat invers. Scdndurile se dispun astfel pentru a reduce la
minim contrac{iile transversale la care sunt supuse elementele din cauza variatiilor
climatice.
a
ybesbitir'ra:de
-dletiatAj
Fiq. 1.9: Structura lemnului incleiat.
Dacd lStimea grinzilor depigegte 20 em se aldturd doui elemente gi se deealeazi
lmbinarea cu o distanfi mai mici sau egald cu dublul grosimii scdndurii. Se formeazi
astfel doui rosturiintrerupte longitudinale pe toatd lungimea elementului.
Fig..l.10:
lmbinarea
longitudir
b) pe
suprafatd
Produsele
de incleiere
sunt
aplicate pe ambele
fefe ale piesel
urmeazd sd fie expuse
elementele
.
Pentru fabricarba
elementelo
molid. Execufia lor presupune
fi
sectoare
cu instalaliile
speciale
ne
temperatura
gi umiditatea pot
fi me
ambalare
a pieselor,
sector cu ir
etementelor
drepte
sau curbe et
raDncarea grinzilor,
stAlpilor
sau t
eiementelor poate
fi dreaptd,
cur-bE
Se p9t.
obline profite
I sau de tip J
acest inconvenient
e adesea
corn
ftarnbaj
?n planu!
elcnnentului.
Ler.,,
disponibil,
in secfiune
transversal
crasa mai mare de rezistenti
in zc
26
-
|
Piesele din lemn incleiat se
pot realiza avdnd orice dimensiuni, ele fiind
limitate doar de gabaritele atelierelor de fabricalie sau a maginilor de Tncleiat, dar Tn
general elementele
pot
atinge lungimi de 30
pdnd la 35m giindlfimi de 2,5m
9i
chiar
maimult.
Pentru realizarea elementelor structurale
de lungimi foarte mari,
piesele
componente se
prelungesc prin incleiere
pe o suprafafd dreaptd
(fi9.1.10 aJ,
inclinati cu lungime de minim 10 ori
grosimea elementului
(fi9.1.10 b.) sau
prin
joante
de incleieie sub formd de dinfi(fig-.1.10
c.). Tmbinirile se decaleazd la distanld
de minim 50 cm de la o scdndurd la alta
pe toatd indlfimea elementului (fi9.1.10 d.).
imbinarea
pe o suprafafi dreapti se foloseqte la eiemente comprimate, iar cea
pe
suprafald tegitd la toat6 tipurile de elemente
(Tntinse, cornprimate
9i
incovoiate).
Joantele,
pentru imbindrile cu din{i, se caracterizeazd
prin lungimea dinlilor
"l", pasul
"p", grosimea extremit6lilor "bi' gijocul de imbinare "11". Dimensiunile de realizare a
dintilor sunt recomandate de diferite norme.
Fig.1.10: lmbinarea longitudinali de prelungire a elementelorincleiate a) cap la cap;
b)
pe suprafalE tesitS; c) cu dinfi; d) decalarea imbindrilor'
Produsele de incleiere sunt rdgini sintetice
pe bazd de uree sau resorcind,
aplicate
pe ambele fefe ale
pieselor gi se aleg in funcfie de condiliile climatice la care
uimeaza sd fie expuse elementele
gi'in funclie de mdrimea solicitirilor mecanice.
Pentru fabricarea elementelor din lemn incleiat se folosegte aproape exclusiv
molid. Execufia lor presupune folosirea unui
personal calificat
9i
existen-la unor
sectoare cu instalaliile speciale necesare
{sector
de pregitire a
pieselor, atelier unde
temperatura
gi Umiititatea
pot fi menlinute intre anumite limite gi controlate, se-ctor de
ambalare a
fiieselor,
sector cu instalalii de Tncleiere, cu posibilitnli de realizare
.a
elementelor drepte sau curbe etc). Elementele din lemn incleiat ce folosesc la
fabricarea grinzilor, stdlpilor sau cadrelor au, ln general, profil rectangular' Forma
elementeloi
poate fi dreaptd, curbd, cu secliune transversali constanti sau variabild.
Se
pot obline
profile I sau de tip cheson, dar fabricarea lor este mai complicatd, insd
acest inconvenient e adesea iompensat de cregt'erea stabilitdtii,gi a
lezistenlei
la
flamba; in planu! elementului. Lcmnu! Tncleiat
pen...ite folosirea ra{iona!5 a, lemnului
OisponiUil, in sec$iune transversald
prin plasarea unol elementg componente de
clasd mai mare de rezisten!5 in zonele mai
putemic solicitate. Astfel, la elementele
incovoiate spre exterior se utilizeazi lemn de buni calitate, iar la interior, spre axa
neutrd, lemn de calitate mai redusi.
in expfoatare, se elimind deformaliile datorate uscdrii, deoarece la realizarea
elementefor structurale, pn(ile componenete sunt uscate la o umiditale de 12Yo,
valoare aproximativ egali cu umiditatea de exploatare din interior, realizAndu-se o
umiditate de echilibru a lemnului ce variazd intre 9 gi 12o/o.
ln cazul grinzilor solicitate la lncovoiere, raportulindl[ime/lifime este, in general,
1:3....1:8 gi nu trebuie si depdgeascd 1:10. Se pot realiza arce din lemn ?ncleiatgi
cadre cu cintre, dar e necesard respectarea anumitor prevederi de calcul, pentru a se
evita aparilia tensiunilor suplimentare din curburd. Se recomandd ca raza de curburi
Ri si fie mai mare dec6t 200.a, dacd elementele componente au grosimea a
<
30
mm. Aceastd razA poate fi redusi la 150.a, dacd grosimea pieselor a respectd
rela!ia:
a2=625+0,4Rr25mm
Trebuie, de asemenea, sd se
lind
cont de influenla razei de curburd asupra
secfiuniitotale (raportul R"oth=B) la definirea legiturilor. Se recomandi limitarea razei
medii de curburd Rn' gi evitarea razelor de curburd pentru care
B<2,
Majoritatea caracteristicilor mecanice ale elementelor din lemn incleiat sunt
superioare celor ale lemnului din elementele componente. Aceasta are ca efect
reducerea efectelor defavorabile, datorate defectelor excentrice, cum sunt nodurile,
care la piesele individuale introduc eforturi din incovoiere. Efectul slibirii secfiunii
datoriti nodurilor se reduce prin consolidarea produsd de elementele adiacente gi se
asigurd un element mai omogen.
Clase de rezistenti a lemnului din elemente incleiate tabelul Ll8
Caracteristica Notafie Clase de rezistentd
GL2O GL24 GL28 GL32 GL36
Rezistenta la lncovoiere
IN/mm2l'
fm,g,r 20 24 28 32 36-
Rezistenfa la intindere
[N/mm']
-paraleld cu fibrele
-neroendicrrlarE ne fi hre
ft,o,s,r.
ft,go,s,r
15
0,35
18
0,35
21
0,45
24
0,45
27
0,45
Rezistenfa la compresiune
[N/mm']
-paraleld cu fibrele
-oerpendiculari oe fi bre
fc,0,s,k
fc,go,g,r
21
5,0
24
5,5
27
6,0
29
6,0
31
6,3
Rezistenta la forfecare
IN/mm2l'
fv,g,t< 2,8 2,8 3,0 3,5 3,5
Modulul de elasticitate
[Nimm2]
-mediu x 10o
-minim x 103
Eo,me,t
Eo,os,r
10
8
11
8,8
12
9,6
13,5
10,8
14,5
11,6
Densitatea
fko/ml
Pg,r. 360 380 410 440 480
Aceasta are efed pozitiv asupra rezistenlelor gi asupra densiti{ii generale, care
are o vaioare apropiaie de vaioarea densitdfii medii a elementelor compoRcnte.
Elementele din lemn incleiat respectd urmitoarele condilii de rezistenli:
in EUROCODE
5 se iau
elemente
cu:
-indtfime
gildfime
egaid cu 600mn
-votum.de
referinfd
de 0,01m3, pen
Lemnul
stratificat
sau' far
multor furnire
obfinute prin
derulaii
nea1unsuri
ale materialuiui
lemn
rezistenfele
mecanice
ale acestuii
sunt incleiate,
fiind suprapuse (
temperaturi
de 1SO.C.
Aceste produse
au cara
comparabild
cu a lemnului
natural
produselor
tradilionale
Oin temn.
Ur
1oo/o, fiind cu 2j/o mai mica Oecai
fgnclie
de umiditate
sunt mutt redus
stratificat
este in jur
de 500 kt;3
La ora acuald proOuclia
iron
1993.se produceau
44000'0
;t';
Americii,
51000
m3
9i
40000
?n res
incleiat
sunt :
'
@(LVt=) -
produs
in
LVL. Atcdtuit
din furnire
oe i
flbrele paralele
gi presate
ta r
formaldehidd.
o
parallam
_
s_a dezvoltat
in
asemdnitor
unei grinzi
alcdtui
de 2
-
3mm gi tungimi
Ae ial
mm x 480 mm. Uzual
se fabric
.
Intrqjlam _
se fabricd
din pan
dupd uscare
cu un adeziv
I
dimensiuni
mari 2,44 x 10,16 ri
.
Lemnul
multistrat permite
reai
:!T"n!"
cu zdbrete,
cupote,
cofaje,
preteazd,
de asemenea,
in cazui s
stratificat prezintd
numeroase
avan
relstentd
bund la acfiunea
tocutui"
secundare
sunt foarte
iimple.
Elemente neomogen6
i din elemente incleiate tabelul 1.19
Clase de rezistenta ale lemnulu
Caracteristica
Conditii oentru:
Clase de rezistentb
GL2O GL24 GL28 GL32 GL36
Elemente omogene Toate scAndurile c18" c22 c27 c35 c40
Elemente neomogene -Scdnduri externe
(1/6 din inallimea
elementului la fa[a
superioard gi
inferioard
-ScAnduri intei"ne
vzz
-4e
c24
.40
c30
^qa
c35
c27
c40
neE
in EUROCODE 5 se iau in considerare valorile din tab. 1.18 aplicate la
elemente cu:
-indi[ime gi idlime egaid cu 600mm peniru incovoiere giintinciere paraieie cu fibrele;
-volum de ref6rinld de 0,01m3, pentru ?ntindere perpendiculard pe fibre.
Lemnul stratificat sau lamelat este un produs alcdtuit prin incleierea mai
multor furnire oblinute
prin derularea bilelor din lemn brut. Se elimini astfel o serie de
neajunsuri aie materiaiuiui iemnos, legate de prezenla defecielor, care scad
rezistenlele mecanice ale acestuia de 2...4 ori. Foile de furnir, cu grosimi de 1...5 mm
sunt incleiate, fiind sLlpi^a-puse cu orientarea fibrelor paralele
9i
presate la o
iempei'aturd de 150"C.
Aceste
produse au caracteristici mecanice superioare gi durabilitate
comparabild cu a lemnului natural. Rezisten{a la trac}iune este mai mare decAt a
oroduselor traditionale din lemn. Umiditatea de echilibru in exploatare este in
jur
de
l0%, fiind cu 2o/o mai micd decdt a lemnului masiv, iar varialiile dimensionale in
func{ie de umiditate sunt mult reduse. Densitatea caracteristicd a produselor din lemn
stratificat este in
jur
de 500 kg/m3, iar valoarea medie este p'=520 kg/m3.
La ora acuald produc{ia mondiali de lemn stratificat e in continui cregtere. In
i 9g3 se
produceau
440000 m3 de lemn stratificat numai in Statele Unite ale
Americii, 51000 m3 gi 40000 in restul lumii. Principalele produse din lemn lamelat
incleiat sunt :
.
Micro-Lam (LVL)
-
produs in S.U.A. giin Finlanda, sub denumirea de Kerto-
LVL. Aicetuit din furnire cie
g
- 4mm cjin moiid, late de 2 m, suprapuse cu
fibrele paralele gi presate la cald. Adezivui folosit pentru incleiere este de tip
formaldehidi.
o Parallam
-
s-a dezvoltat in Canada in anii
'70 -'80
9i
este un produs
aseminitor unei grinzi alcituie din benzi lungi de furnire, paralele, cu grosimi
de 2
-
3mm gi lungimi de 2400 mm. secliunea maximd disponibild este 285
mm x 480 mm. Uzual se fabricd grinzi cu secliuni pdtrate 180 x 180 mm'
o Intrallam
-
se fabrici din panouri de 300 x 30 mm. Furnirele sunt incleiate,
dupi uscare cu un adeziv poliuretanic. Produsul finit este un panou cu
dimensiuni mari 2,44 x 10,16 m care se taie la dimensiunile cerute.
Lemnul multistrat permite realizarea de grinzi, buiandrugi,
pl5ci, bare pentru
elemente cu zibrele, cupole, cofraje,
podine
de egafodaje, case
preJabricate etc. Se
=releaz6,
de asemenea, in cazul sdlilor cu deschideri mari. Produsele din lemn
stratificat prezinti numeroase avantaje. Au un aspect arhitectural
pldcut
9i
o
:ezistenti bund la actiunea focului iar tehnicile de asamblare
pentru elementele
secundare sunt foarte simple.
29
ale lemnului din elemente in leiate tabelul 1.19
Clase de
n c
Caracteristica
Condi!iipentru:
Clase de rezistentd
GL2O GL24 GL28 GL32 GL36
Elemente omogene Toaie scAndurile
c18" c22 c27 c35 c40
Elemente neomogene -ScAnduri externe
(1/6 din indl{imea
elementului la fala
superioard
9i
inferioard
-Scinduri interne
c22
c16
c24
c18
c30
-aa
c35 c40
-eE
trn EUROCODE 5 se iau in considerare valorile din tab. 1.18 aplicate la
elemente cu:
-inilfime
9i
iilime egaid cu 600mm
pentru incovoiere giintindere paraieie cu fibrele;
-volum de refilrinld de 0,01m3, pentru intindere
perpendiculari pe fibre.
Lemnul siratificat sau lamelat este un produs alcituit prin incleierea mai
multor furnire oblinute
prin derularea bilelor din lemn brut. Se elimind astfel o serie de
neajunsuri aie maieriaiului lemnos, iegate de prezenia defecteior, care scad
reziitenlele mecanice ale acestuia de 2...4 ori. Foile de furnir, cu grosimi de 1'..5 mm
sunt incleiate, fiind suprapLlse eu orientarea fibrelor paralele
9i
presate la o
iemperatui"S de 150'C.
Aceste
produse au caracteristici mecanice superioare
9i
durabilitate
comparabila cu a lemnului natural. Rezisten{a la tracliune este mai mare decAt a
produselor tradi{ionale din lemn. Umiditatea de echilibru in exploatare este in
jur
de
iO"Z". tiinO cu do/, mai micd decdt a lemnului masiv, iar varialiile dimensionale in
func{ie de umiditate sunt mult reduse. Densitatea caracteristici a produselor din lemn
stratificat este in
jur
de 500 kg/m3, iar valoarea medie este p'=520 kg/m3.
La ora acuali produc{ia mondialS de lemn stratificat e in continud creftere. ln
1993 se
produceau
44000b m3 de lemn stratificat numai in Statele Unite ale
Americii, 51000 m3
9i
40000 in restul lumii. Principalele
produse din lemn lamelat
incleiat sunt :
.
Micro-Lam
(LVL)
-
produs in S.U.A. giin Finlanda, sub denumirea de Kerto-
LVt. nicetuit din furnire de 3 - 4mm cjin moiid, late de 2 m, suprapuse cu
tinree paralele gi presate la cald. Adezivui folosit pentru tncleiere este de tip
formaldehidd.
r
Parallam
-
s-a dezvoltat in Canada Tn anii '70 -'80
9i
este un
produs
asemanetor unei grinzi alcituie din benzi lungi de furnire,
paralele, cu grosimi
de 2
-
3mm gi lungimi de 2400 mm. Secliunea maximd disponibilS este 285
mm x 480 mm. Uzual se fabricd grinzi cu secliuni
pdtrate 180 x 180 mm.
o lntrallam
-
se fabricd din panouri de 300 x 30 mm. Furnirele sunt incleiate'
dupd uscare cu un adeziv
poliuretanic. Produsul finit este un
panou cu
dimensiuni mari2,44 x 10,16 m care se taie la dimensiunile cerute.
Lemnul multistrat permite realizarea de grinzi, buiandrugi,
pldci, bare pentru
elemente cu zdbrele, cupole, cofraje,
podine de egafodaje, case
prefabricate etc. Se
preteazd, de asemenea, in cazul sdlilcr cu deschider"i mari. Produsele din lemn
stratificat prezinti numeroase avantaje. Au un aspect arhitectural
plicut
9i
o
rezistentd bund la acliunea focului iar tehnicile de asamblare
pentru elementele
secundare sunt foarte simple.
29
Rezistenla la incovoiere a lemnului stratificat e aproape dubld fali de
rezistenla medib a lemnului masiv. ln figura 5 sunt prezentete trei secliuni din lemn
masiv, Tncleiat gi stratificat, avAnd aceeiagi capacitate de rezisten|d la incovoiere.
,120
r,t
i,l
-
r-r
bJ
ffi
Fi9.1.11: Trei secliuni cu aceeias,i capacitate de rezistenld la lncovoiere
a) lemn masiv(C24); b) lemn incleiat (GL2
);
c) lemn stratiflcat LVL.
Valorile caracteristice lemn laminat Kreto - LVL
- tipulA cu fibrele
oriente
.
- tipul B cu grupe
de
onentate paralel
cu una din
perpendicular
pe
aceeagi
laturi
- tipulC cu stratuiife
alih
Lemnul
stratiflcat
neden
10...40
mm din 5 in 5 mm, cu c
lemnul
densificat (STAS
tOOii-
mm cu dimensiuni
de 1250 x92l
tabelul 1.20
Panouri pe
bazi de lemn
ptacajete
(STAS
124S90)
:
^un,nuler
impar (minim
trei) dd ;
Inctetate prin presare
la cald la o
ooln pnn
derulare
longitudinald
a tr
exterioare
sunt dispuse
in acelas
atternative
simetric
fa[d de axa med
in Romdnia lemnul lamelar ?ncleiat, denumit lemn stratificat, se obline prin
incleierea furnirelor tehnice de fag. Dupi gradul de presare se Tmparte in:
- lemn stratificat nedensificlt
GSN),
cu densiiatea de 800 kg/rp3;
- lemn stratificat densificat (Lgp.), cu densitatea de 12C0 kgimt.
Dupd modul de orientare..Afibrelor straturilor de furnire tehnice, lemnul laminat
Caracteristica
Notalie Valoare
[N/rnm']
Rezistenla la incovoiere
[Nimm']
-pe cant
-pe suprafa{5
fm,g,r<
51
48
Rezistenla la intindere
[N/mm']
-paraleld cu fibrele
-perpendiculard
pe fibre
ft,o,r
fronu
42
0,6
Relstenla la compresiune
[N/mm']
-paraleld cu fibrele
-perpendiculard pe fi bre
. ll la planul de incleiere
.
f
la olanul de lncleiere
fc,o,k
fc,go,r
42
9
6
Rezisten{a la forfecare
[N/mm']
-pe cant
-pe suprafa!5
-intre pldci, din incovoiere cu
incircare perpendiculard pe
suorafatd
fv,o,r
fv,90,k
fr,t
5,1
3,0
1,5
Modululdeelasticitate
lN/mm1
-mediu
-minim
Eo,me,r
Eo,os,r
12400
14000
tvloduiul de elasticitate
[N/mm']
-mediu
-minim
Go,os
G^-.r',,
820
960
nezistenla-a
tra4iuG
euS,,:s*atu;
se ?mparte in trei tipuri:
Fiq.1.12
- tipul A cu fibrele orientate paralel cu una din laturi;
- tipul B cu grupe de zece straturi respectiv cinci pand la zece, la LSD
orientate
paralel cu una din laturi, altern6nd cu un strat cu fibrele orientate
perpendicular pe aceeagi laturS;
tipul C cu straturile aldturate orientate
perpendicular.
Lemnul stratificat nedensificat
(STAS 10031-80) se produce cu grosimi de
10...40 mm din 5 in 5 mm, cu dimensiuni de 1250 x 920 mm
9i
2000 x 920 mm, iar
lemnul densificat
(STAS 10032-80) se produce cu grosimi de 10...50 mm din 5 in 5
mm cu dimensiuni de 1250 x920 mm,1250 x 2000 mm gi 1250 x2220 mm.
Caracteri
Rominia tabelul{.21
sticile lemnului stratifi cat tn
Caracteristica
Lemn nedensificat Lemn densificat
Tio A Tip B Tip C Tio A Tio B Tio C
Umiditatea la
lo/o1
livrare 8 8
Densitatea aparentd
Lglcm:L
6 1.2
Absoblia de apd dupd24 ore de la
imersie
14
Rezistenta la compresiune ll cu
fi brele straturilor exterioare
IN/mm2l
70 80 cc 140 130 100
Rezistenla la incovoiere statici
perpen-diculard pe straturi
100 100 80 180 130 100
Rezistenla la trac[iune ll cu fibrele
straturilor exterioare
INimm2l
220 200 100
Panouri
pe
bazi de lemn
Pfacajele (STAS 124*90, sunt panouri de diferite dimensiuni, realizate dintr-
un numdr impar (minim trei) de foi de furnir agezate alternativ cu fibrele la 90",
lncleiate prin presare la cald la o temperaturi de 90'C...150'C' Foile de furnir se
oblin
prin derulare longitudinali a trunchiului gi au grosimg dg 1...4 mm. Fibrele foilor
exterioare sunt dispuse in acelagi sens, iar fibrele foilor intermediare in sensuri
arternative simetric fald de axa medianS.
Fiq.1.12: Structuri de
placaie
eu,$ts,ifatuii
31
Agezarea alternantd a furnirelor limiteazd variafiile dimensionale
9i
umflarea
asigur6nd
proprietdfi egale dupd direcliile principale Tn planul produselor. Fald de
lemnul din care sunt ob[inute, placajele au proprietdliimbundtilite. Varialia umiditd{ii
cu umiditatea mediului ambiant este mai redusd. Placajele au o densitate mai mare
dec6t a lemnului masiv gi o deformalie de curgere lenti mai mare.
Comportarea elastomecanici este condilionatd de direc{ia fibrelor
9i
depinde
de unghiul fald de orientarea fibrelor foilor exterioare.
Durabilitatea placajelor este influenfatd de grosimea foilor, compozilia
panoului (cdnd se utilizeazd furnire provenind din mai multe specii de lemn),
cantitatea gi calitd{ile adezivului folosit la incleiere.
Caracteristicile placajelor sunt influenlate de parametrii geometrici
(dimensiuni, compozifie, numdrul gi grosimea furnirelor), materialul lemnos (esen!a,
tipul, gradul de umiditate), cleiurile utilizate (tipul, calitatea gi cantitatea) gi condifiile
de solicitare (dkec{ia eforturilor fald de direclia fibrelor elementelor de fa!i, durata de
acliune a Tncircdrii, etc). La solicitarea de Tncovoiere se ia in considerare incovoierea
dupi fala perpendiculari pe planul panoului gi cea dupd cant paraleld cu planul
panoului.
Placajele se impart Tn:
- placaje de uz
qeneral
,
cele obignuite, folosite in industria mobilei;
- placaje
&-gXtgIQI,
care sunt placaje cu utiliziri speciale, folosite in
construc{ii, aviafie, construcliide nave etc. (STAS 1245-90,STAS 7004-86):
-placaj melaminat, acoperit cu unul sau mai multe straturi de hdrtie impregnatd
cu rdgini melaminicS;
-placaj emailat, acoperit cu unul sau mai multe straturi de email sau rigini
sintetice, prin turnare sau pulverizare;
-azoplacaj, acoperit cu azbociment pe una sau pe ambele fe!e;
-placaj decorativ, care are primul strat o foaie din furnir estetic sau acoperit cu
hirtie decorativi, iar in interior furnire tehnice;
-placaj armat acoperit pe una sau pe ambele fele cu
fesdturi
din fibre de sticl6,
imersatd in solulie de rdgind fenolicd sau folosind ca adeziv rdgini fenolicd sub formi
de fibre;
-placaj acoperit cu rdgind fenolici sub formi de fibre pe una sau pe ambele
fe!e, pentru a-icregte rezistenla la umiditate.
Placajele au grosimi de 2.20 mm gi sunt impdrlite, dupd defectele furnirului
tehnic utilizat la fabricarea lor, in 5 categorii (A, B, C, D, E) gi, dupi categoria
straturifor exterioare, in 5 clase de calitate (A/B, B/C, ClD, DlD, EIE).
Placajele de exterior au grosimi de 6, B, 10,12,15 mm sunt formate din 3, 5,
7, 9 straturi
9i
dimensiuni uzuale de 1000 x 122Amm,1220 x 222omm, 2000 x
1250mm.
Notarea
placajelor se face prin indicarea speciei, clasa de calitate, formatul gi
grosimea, de exemplu:
placaj de fag NB 2000 x 1250 x tq SIAS 1245-86.
Placajele utilizate in construclii conform STAS 1245-BO gi STAS 7004-86
bebuie sd indeplineascd inafara condiliilor de formd, dmensiuni, aspect etc. gi
anumite condilii privind: rezistenla incleierii la forfecare, rezistenla la compresiune,
Tncovoiere, trac{iune etc.
Placajele de exterior au o largd utilizare gi la realizarea unor elemente de
i'ezisien{d, fie sub foniia unoi' panouri de peiete sau acopei'ig, fie sub foi'ma unoi'
grinzi de diferite tipuri pentru acoperiguri la construcfii cu caracter permanent sau
provizoriu.
Principafele
caracteristici
ft
date in tabetut 1.22.
Densitatea
-in stare uscatd (U=7%l
-in stare umedd (dupd
24 h imersie in
-in sfare uscatd (U=7o/o)
-rn stare umedd (dupd24
h imersie
in i
Rezistenla
ta compreGGE
paEteuE
pngtrudinald
a epruvetei
fiind paraleli
r
fibrelor
straturitoi
eXerioare
-in stare uscatd (U=7o/o)
-fn srare umedd (dupd24
h imersie
in i
-in
stare uscatd (U=7%)
-in stare umedd (dupd
24 h imersie in a;
l"z.gt1t"1"tra@
longitudinald
a epruvetei
fiind:
f
qleli
."Ldjrecfia
straturiior
exterioare,
uscati (U=7o/o)
-perpendiculard
pe
direcfia
straturilor
ertr
srere uscati (U=7o/a)'
'
-in stare umedd (dupd
24 h imersie
in a
1faturite,
axa tongitudinan
a epruveG'n
sau perpendiculard
pe
direcfia hOretor
st
exterioare
-in stare uscati (U=To/o)
Garacteristicife
fizico-mecanice
r
de elasticitate
fa inctvoEET
p,:?:!d19rlgrd
pe
straturi,
axa tonsitu
rrno paratetd
cu direc{ia fibrelor
stltu
Modutu-t
oe erasticiEte
lEE6voiGta
ry$
cu straturite,
axa tongituJi;aE
paralelS
cu direcfia fibrelor
straturilor
e
Rezisten{ala@
F,9T:i9l?ljgrd
pe
straturi,
axa tonsitrJi
fiind paraleld
cu direcfia fibrelorct.ituril
Principalele caracteristici fizico-mecanice ale placajelor din furnir de fag, sunt
date in tabelul 1.22.
Garacteristicile fizico-mecanice ale placajelor de exterior din furnir de fag
tabelul1.22.
Caracteristica Tioulde olacai
F (incleiat cu
filme de rdgind
formaidehidicS)
S (incleiat cu
;olulie de rdgini
form airlehidir-:i)
Densitatea min.680 650-740
Conductibilitatea termicd 0,20 0,20
Modulul de elasticitate la incovoiere la incdrcare
perpendiculard pe straturi, axa longitudinald a epruvetei
fiind paraleli cu direcfia fibrelor straturilor exterioare
[N/mm2]
-in stare uscatd (U=7%)
-in stare umedd (dupd 24 h imersie in apd)
7700
4600
8370
5000
Modulul de elasticitate la Tncovoiere la inc5rcare
paraleld cu straturile, axa longitudinald a epruvetei fiind
paraleld cu direclia fibrelor straturilor exterioare
IN/mm2]
-in stare uscatd (U=7o/o)
-in stare umedi (dupi 24 h imersie in api)
11100
2897
Rezistenfa la compresiune paralelS cu straturile, axa
longitudinald a epruvetei fiind paralelS cu direclia
f ibrelor straturilor exterioare
IN/mm2]
-in stare uscatd (U=7o/o)
-in stare umede
@up624
h imersiein apd)
40,0
12,0
43,5
15,5
Rezistenla la incovoiere slaticd la incdrcare
perpendiculard pe straturi, axa longitudinald a epruvetei
fiind paratetd cu direclia fibretor straturitor
"o"lfril;r,
-in stare uscatd (U=7%)
-in stare umedd (dupd 24 h imersie in api)
73,0
39.5
78,0
43.0
Rezistenfa la incovoiere staticd la incdrcare paralelS cu
straturile, axa longitudinald a epruvetei fiind paralelS
sau perpendiculard pe direciia fibrelor straturilor
exterioare
lNimm2l
-in stare uscatS (U=7o/o)
-in stare umedi (dupi 24 h imersie in apd)
56,0
32.5-36,0
Rezistenla la tracfiune paraleld cu straturile,axa
longitudinalS a epruveteifiind:
[N/mm']
-paralelS cu ciirec{ia siraturiior exterioare, in stare
uscatd (U=7%)
- perpendiculard pe direc{ia straturilor exterioare, ln
qfara
r recafi tl l=7o/^\
43,5
24tr
57,0
AEA
tabelul 1.22, - continuare
Rezistenla la forfecare perpendicular pe straturi, cu
direclia fo(ei:
[Nlmm2]
-paraleli cu direclia flbrelor straturilor exterioare, ln start
umedi
- perpendiculard pe direclia fibrelor straturilor
exterioare. ln stare umedi
11,5
14,0
Panelul (STAS 1575-BB) este un semifabricat de lemn constituit dintr-o placi
cu miez de
,sipci
sau scinduri, acoperit cu doud foi de furnir agezate cu fibrele
transversal fa{i de fibrele miezului. Panelul este utilizat in industria lemnului gi a
tdmpldriei.
Direclia de rezistenld principald se considerd
dupi orientarea fibrelor gipcilor din lemn.
$ipcile
sunt Tncleiate Tntre ele. In RomAnia se
fabricd panel av6nd grosimi de : 16, 18, 19,
22 gi 25 mm gi formate, lungime x ldfime de :
122O x2204 mm
122Ox244Omm
1250 x2000 mm.
1-foaie de furnir 2-miez din sioci de lemn
Panouri din agchii de lemn (PAL) sunt semiprefabricate oblinute prin
aglomerarea agchiilor din lemn cu ajutorul unui adeziv, sub influenla presiunii gi
temperaturii. Agchiile pot fi: fine, normale (lungime maximd 20 mm) gi mari (lungime
minimd 32 mm). in masa panoului se poate utiliza un singur tip de agchii sau agchii
avdnd dimensiuni variabile, cazin care
particulele mariformeazd
partea centrald a
panourilor, iar spre suprafafa lui se folosesc agchii din ce in ce mai fine. Orientarea
lor este aleatorie.
Lianlii folosi[i pentru aglomerarea particulelor sunt rSgini sintetice. Liantul
reprezinti 11% din masa totald pentru straturile exterioare gi 5% pentru zona
centrali. Presarea panourilor se poate face perpendicular pe fefe sau paralel cu
fetele. ?n cazul extruddrii.
'
'in
func{ie de destinafie,
panourile se livreazd cu suprafala exterioari
prelucrat5 (glefuitd) sau neprelucrati (neglefuitd). Pentru ridicarea calitativi, felele
panourilor pot fi acoperite cu diverse substanle (ba(uri, emailuri), furniruri, melamini,
lesituri;
pot fi cagerate, armate, acoperite cu foi din mase plastice etc.
ln Romdnia se produc plici din agchii de lemn clasificate, in fun{ie de
densitate conform (STAS 6769-80) in:
-ugoare, cu densitatea sub 400 kg/m";^
-s6migrele, cu densitatea de 400 kg/m3... 800 kg/m3;
grele, cu densitatea peste 800 kg/m'.
Dupi materia primi folositi sunt pldci de rdginoase, plici de foioase moi, plici
de foioase tari, pldci
de agchii amestecate.
Plieile din agehii dc lemn sc
pot
utiliza in interior gi exterior, in industria
mobilei, Tn construclii, fie sub forma unor elemente portante sau autoportante, folosite
in general
la realjzarea
bardcik
9i
perefidespd(itorisau
la cdpti
. .
r
_Plicile
de interior
anfrs
taonca In trei clase de calitate
dimensiunide
3660 x 1830 mm
mecanice ale plicilor
de interior
r
Pldcjle de exterior
pAL_C(
produc
in doui tipuri:
-
- | 100, cu incleiere
rezistentd
- | 100, cu incleiere
rezistet
insectelor.
Pldcile
de exterior au gros
2500 x 1220 mm
9i
3000 x lZiO n
OSB (Oriented
Strand B
incleiate cu rdgini sintetice.
Liantu
onentarea particulelor
este aleator
In S.U.A.,
la fabricarea
rectangulard
av6nd latura
de 75
lamelecu
secliune
rectangulari
de
Panourile
se reatiieazi
di
grosime,
au lamelefe
orientate par
reprezinti
aproximativ
50% din
fungimea panoufui.
Grosimea
unt
vainzd intre 550...750
kg/m3. Fege
h realizarea pere{iior
structuraii.i
astereala garpantelor
etc.
In Europa, panourile
OSB
condiliile de utilizare,
sunt urmatoal
-
9982,
de uz general
utitizate in n
- OSB3, utilizate
la interior gi exterk
- OSB4, utilizate
ca elemente
shuct
ln RomAnia
se utilizeazd
fti
IGONOPOL. principaieie .caracie,
clate in tabelul 1.24.
- pldcide
8 -12
mm
- piSei
de 16 -18 mm
Fig.1,13: Panel
in general la realizarea bardcilor, fie ca elemente de finsajtencuieli uscate, lambriuri
f
i
iereli
despdrlitori sau la cdptugirea
perelilor din beton armat
9i
cSrSmidd etc'
. Fticite de interior antiseotizate
gi ionifugale. PAL:AI
(qTAS
10146-80) se
tauricaffi,Ccugrosimide8,10,12,16,1B,22mm9i.
dimensiunide 3660 x 1830 mm gi 1830 x 1830 mm. Principalele caracteristicifizico-
mecanice ale
pldcilor de interior, sunt date in tabelul 1'23'
Caracteristicile
fizico-mecan[ce
gle
Caracteristica
Umiditatea la livrare
Densitatea aparentd
Umflarea in grosime dupit2 ore de imersie in
de interior tabelul 1.23.
la incovoiere staticd
ldaN/cmzl pentru:
- oldci de 8 -12 mm
- pldcide 16 -18 mrrr
de22mm
.
ptdcile
de exterior PAL-CON (STAS 10371-86),incleiate cu r5gini fenolice, se
produc in doud tiPuri:
- | 100, cu incleiere rezistenti la fierbere in apd;
- | 100, cu incleiere rezistentd la fierbere in apd, la atacul ciupercilor
9i
al
insectelor.
PlScile de exterior au grosimi de B, 12,16,18,22,25 mm
9i
dimensiuni de:
2500 x 1220 mm gi 3000 x1220 mm.
OSB (Oriented Strand Board) sunt semiprefabricate realizate din lamele
'incleiate
cu rdgini sintetice. Liantul reprezintd 2...4Yo din masa totald a panoului, iar
orientarea
particulelor este aleatorie.
in b.U.n.. la fabricarea OSB se utilizeazl lamele mari cu secliune
rectangulard avf;nd latura de 75 mm
9i
grosime de 0,4...C,6 mm, iar in Europa'
lamelicu secliune rectangulari de lungime 50.'.70-mm gildlime de 20 mm...30 mm'
panourile
se realiieazn din trei straturi. Straturile exterioare, cu aceeiagi
3rosime,
au lamelele orientate
paralel cu lungimea
panoului, iar stratul interior, care
:eprezinia
aproximativ 50% din volum, are lamelele orientate
perpendicular pe
:.tngimea
panoului. Grosimea unui
panou este de 5.'.25 mm, iar masa volumicd
;ariaz1intre 550...750 kg/m3. Felele
pot fi glefuite sau nu. Plicile OSB se ulilizeazd
a realizarea
pereliior stilcturaii,i
grinziior cu inimi
plind sau cu goluri,a plSciloi',la
astereala saroantelor etc.
Tn Europa, panourile OSB sunt produse de grupul elvelian KRONO. Dupi
:ondiliile de utilizare, sunt urmatoarele sortimente:
- OSB2, de uz general utilizate in mediu uscat ;
- osB3, utilizate ia interior Ei exterior ?n meciiu cu umiditate moderaid ;
- OSB4, utilizate ca elemen-te structurale in medii cu umiditate ridicatS.
Tn RomAnia se utilizeazi frecvent
pldci OSB
produse ln Polonia, denumite
KRONOPOL. Principaieie caractei'isiiei fizieo-meeaniee aie aeestor-
pr-oduse, suni
late in tabelul 1.24.
35
{
Panouri lemn-ciment sunt semiprefabricate realizate din agchii fine sau
particule din lemn legate cu ciment. Particulele au orientare aleatorie. Raportul
particule: apd:ciment este 3:1:1. Se pot adduga substanfe acceleratoare de prizd.
Caracteristicile fizico-mecanice
Panourile au in mod uzual trei straturi. Pasta compusd din lemn, api gi ciment
se toarnd in cofraj
9i
se preseazil, apoi se usucd la o temperaturd de 70...80"C timp
de 6...8 ore, dupi care se taie la dimensiuni gi se lasi 12...18 zile pentru intdrirea
cimentului. Grosimea panourilor
este de 6...40 mm iar densitatea de aproximativ
1200kg/m3.
Panouri din fibre de lemn (PFL) sunt semiprefabricate din lemn, constituite
din fibre izolate, din fascicule de fibre de lemn sau din alte materiale lignocelulozice
ob[inute prin defibrarea mecanicd sau chimico-mecanicd, impdslite gi incleiate intre
ele, formdnd pldci sub{iri
9i
rigide. Coeziunea fibrelor se realizeazd fie prin presare la
cald sau uscare, fie datoriti proprietililor adezive proprii sau addugare de lianfi. ln
scopul modificdrii unor proprietdli se pot adduga anumite substanle ca: adezivi,
ignifuganli, antiseptizanfi, hidrofuganfi etc.
La nivel mondial se fabricd, prin procedeu umed sau uscat, gapte tipuri de
panouri, diferenliate Tn funclie de densitatea gi proprietdlile lor. Acestea sunt date in
tabeluf 1 .25. Prin procedeul umed, firi a folosi presarea, se pot realiza:
-panouri izolante, cu grosime de 9...25 mm gi densitatea de 200...400 kg/m3;
-panouri semidure, cu grosimi de 6...13 mm
9i
densitatea de 400...900
!g/m";
-panouri dure, cu grosimi de 3...8 mm qi densitatea de 900...1100 kg/m".
Panourile semidure gi dure se oblin prin presare la temperaturd de
160...180"C. Se pct fabrica gi panouri extra-dure din panourile dure, prin tratare
intr-o baie de huil6 caldd cu amelioratori de rezistentd sub formi de risini.
de
panouri
din fibre de lemn tabelul1.25.
Procedeul de
obtinere
Densitatea
scizutd(<4O0kg/m")l medie(400-900k9/m") mare(<400kg/m')
Umed
lzgiit se
mediu
densitate scizutd MLE
dur HB
lmpregnat SBI
mediu
densitate mare MLH
extra-dur MBI
Uscat MDF
,24.
procedeul
uscat folose
masd gi tehnologia presirii.
densitate de 600...1100
kg/m3.
Fabricarea panourilor
inferioare
9i
degeurile
de la pi
sau rdmigife
de la debitarea
d
In RomAnia ptdcile
din I
stucturd omogend,
dintr_un
sir
compusd dintr-un
miez cu doui
Procedeele
fofosite
la f:
uscat gi semiuscat.
Pldcile fibrolemnoase
re
in:
fldci
poroase,
nepresate
(STl
fiabricate
in trei sortimente
(stan
pldcisemidure,
presate,
cu den
#act ctu!.e, presate,
cu densitatr
#id
fiirolemnoase
extradure,
r
_
Toate plicile
fibrolemnoa
Pldcile
semidure
sau cu densil
3lft9 4,P
gi
C avAnd grosin
tungimi de 2440,22S0,
3050 mn
lil. iar pldcile
extradure
intr_o sino
Formatuf
1830 x 1220
2440 x 1220
2750 x 1220
3050 x1220
3660 x 1220
550O x 1220
Formatul
1830 x 1700
2150x 84S
2745xfiAj
3350 x 1700
3600 x 1700
X1
X
X
;
x
IB
=
Dimensiuni
curenie
; x
=
Dinr
ffici cfure.
ale KRONOPOL tabelul I
Caracteristica Tipul
produsului
osB2 OSB3 OSB|
Grosime lmml 6-1( t0-18 18-25 6-10 10-18 I 18-25 6-10t10-18 8-2t
Densitatea aparentd
[kg/cm']
62C 600 580 68C 660 640 700 b9u 68(
Rezistenla la incovoiere
-longitudinal
[Nlmm2]
-transversal [N/mm'l
22
11
20
10
18
9
22
11
20
10
18
I
301 28
16t 15
26
14
Rezisienta la intindere IN/mm 0,3 0,3i 0,3( 0,341 0.3i 0,30t 0.5( 0.43
Modulul de elasticitate
-longitudinal
[N/mm2]
-transversal [N/mm']
3500
1400
3500
1400
4800
1900
Umflarea in grosime dupd 24 ore
de imersie ln aod lohl 20 15 12
X
0
X
0
X
X
@
=
Dmensiuni
curente
; x
=
Dinre
Procedeul uscat folosegte ca gi lianfi rdgini sintetice, in
propo(ie deJ0% din
masd gi tehnologia
presdrii.^ Panourile obfinute au
grosimi de pdni la 40 mm
9i
densitate de 600,..1100 kg/m".
Fabricarea
panourilor folosegte ca materie
primd sortimentele lemnoase
inferioare
gi degeurile de la prelucrarea lemnului sub formd de lemn rotund sub{ire
sau rimdsite de Ia debitarea cherestelei.
ln Romdnia
pldcile din fibre de lemn PFL (STAS 69B6-88)
pot fi realizate cu
structuri omogend, dintr-un singur strat sau cu structurd stratificatd
(STAS 8561-80)
compusd dintr-un miez cu doud straturi exterioare.
Procedeele folosite la fabricarea PFL sunt conform (STAS 6964-88): umed,
uscat
9i
semiuscat.
'Pldcile
fibrolemnoase realizate in RomAnia se impart, in func{ie de densitate,
In:
-pldci poroase, nepresate (STAS 784A-78), cu densitate mai mici de 350 kg/m",
fabricate in trei sortimente (standard
-S,
bitumate
-B,
antiseptizate
-
Bn);
-pldcisemidure, presate, cu densitate de 550...750 kg/m.";
-pfdci dur-e,
presate, cr: densitate mai mare de 800 kg/mo;
. . .
-pHci fiUroiernnoase extradure, cu densitate mai mare de 950 kg/m3'
Toate
plicile fibrolemnoase
poroase se fabrici in doui clase de calitate I
9i
ll.
Piicile semidure sau cu densitate medie (PFL
-
DM) se
prociuc in trei ciase de
calitate A, B gi c avand
grosimi de 12, 14, 16
9i
18 mm, ldtimea de 1220 mm
9!
lungimi de 2440,2750, 3050 mm. Pldcile dure se fabricd in doud clase de calitate I
9i
ll, iar
pldcile extradure intr-o singuri clasd de calitate.
Dimensiunile fibrolemnoase
Formatul
Grosimea
pldcii
si
abaterea
lmml
810,4 10*0,5 12,5r0,6 1610,8 20!1,0
1830 x 1220
2440x1220
2750 x1220
3050 x 1220
3660 x 1220
5504 x122O
X
0
X
0
X
X
X
0
X
0
X
X
0
0
0
0
X
0
0
X
u
0
x
n
I
0
U
X
0
tabelul1.26.
0
=
Dimensiunicurente :x
=
Dimensiunide comandd.
Dimensiunile
adure tabelul 1.27.
0
=
Dimensiuni curenie : x
=
Dimensiuni cie eomancid;
*
=
Dimensiuni numai
peniru
cldci dure.
fibrolemnoase dure extr
Formatul
Grosimea
plScii gi
abaterea
lmml
2,5* 3.2 4
o
1830 x 1700
2150x 845
2745 x 1700
3350 x 1700
3600 x 1 700
5500 x 1 700
X
X
x
0
X
0
X
U
u
TJ
X
0
X
U
0
0
0
n
0
x
X
X
X
X
X
X
ln tabelul 1.28. sunt date proprietd[ile
fizico-mecanice mai importante pentru
pldcile fibrolemnoase.
Utilizarea PFL in construcfii estefoarte variatS: la pardoseli, perefi
despdrfitori,
Fptugeli
interioare, tavane, acoperiguri, cofraje etc. ln construcfiile moderne plbcib
fibrolemnoase se utilizeazd tot mai mult la realizarea perefilbr despdrfitori gi a
tencuielilor uscate, care se pot aplica pe
orice fel de perete
inierior sau exterioi de
cdrimidd, piatrd sau lemn.
.grinzi,reazeme pentru poduri
schele si esafodaje
piloti
baza-panel,placi celulare etc
interioara etc.
tehnice-placaje,lemn stratifl cat,produse speciale
scanduri
cu adezivi organici
cu adezivi minerali
cu adezivi organici
cu adezivi minerali
grinzi
rigle
sipci
margini
pldcile
innobilate,
ernailal
cdptugeli speciale pentru
holuri, r
pldcile
poroase
bitumate
utilizeazd cu succes la realizarea
pardoseli peste
subsol.
pldcile
dure gi exhadurr
asigurdnd
suprafele
ferfect ne&
cherestea.
Utilizarba pldcilor
di
elemente
de construclii portante
acoperig
etc.
pldcile
innobilate,
emailatr
cdptugelispeciale
pentru
holuri,
s
pldcile
poroase
bitumate
s
utilizeazl
cu succes la realizarei
pardoseli peste
subsol.
pldcile
dure gi extradure
asigurdnd
suprafefe perfect
neta
cherestea.
Utilizarea pldcilor
dur
elemente
de construclii portante j
acoperig
etc.
2. Structuri
de rezistenfi
pe
2.1. Concepfia
structurilor
.
Rolul inginerului proiectanl
evaluarea
tuturor
sarcinilor
exte*
unor ipoteze
de calcul,
determina
stabilitd{ii
9i
siguran{ei
elementelor,
Arhitectul
este cet care stab
gont
dq cerin{ele
temei de proiect
Fqap
de amplasament,
de destinar
in teritoriu.
lnginerul gi arhitectul
trebuie
punct
de vedere estetic,
economic,
.
Proiecterea
inqepe
cu analiz
necesar,
amplasamentul.
Gabaritul
hald pentru
depozitare,
sald de ex
microclimatul
interior,
iluminatul
nail
Alegerea
structurii
trebuie
s
considerente
legale,
cum sunt stjal
pnund
volumul
constructiei,
regimu
Tl!:",
servitufi
de u""inatagi,
"proL
asupra
mediului
inconjuritor
btc.
,
Trebuie
apoi stuOiat
amplasar
accese,
orientare,
condifiile
topografi
electrice,
de apd gicanaiizare.
'
. .
Alegerea
tramei
structurafe
e
modului
de utilizare
in exploatare,
c
Carqc@rfsticile fizico-mecanice ale
plicilor
dure si extradure tabelul 1.28.
Caracteristica Pldci dure standard gi cu pasti
mecanice
Pliciextradure
uleiate
Calitatea I Calitatea a-ll-a
Densitrateaaparentd tkclcml min.850 min.850 min.850
Rezistenla la rupere la
incovoiere staticd
[daN/cm2] min.400 min300 min.600
Relstenfa de rupere la
compresiune paraleld cu planul
olScii tdaN/cmzl
265 la grosimea dt
4mm
340
Rezistenla de rupere la intinden
paralelS
^cu
suprafata plScii
fdaN/cm'l min.150 min.130 min.300
Fiq.1.14: Produse din lemn
Placile innobilate, emailate,
melaminate
pot servi ca lambriuri decorative
sau
cdptugelispeciale
p"niiu nofrri, tatiOe
receplie,
biblioteci, spitale, laboratoare
etc'
pldcite
poro""""Oitu*"t"
gi mai ales liitumate-
9i
antiseptizate
(PFLm-BA)'.se
utilizeazdcu
succes taiianzirei
izolaliei
termice, at6t la acoperiguri
ugoare' cAt
9i
la
pardoseli
Peste
subsol.
plicile
Oure
9i
extradure sunt utile la realizarea
cofrajelor de inventar'
asigur6nd
suprafele
berfect
netede,
plane sau curbe
9i.o
economie
importanti
de
cherestea.
Utitizarea
;E;il;;
;G'gi
extradure
se
pietea
-ze
.d7
asemenea
9i
la
elemente
de construciiip"tt""t"
Ei
autoportante,
ca
giinzi, cdpriori,
pane, panouri de
acoperig
etc.
Pldcile innobilate,
emailate, melaminate
pot servi ca lambriuri decorative
sau
captuEetGpe"i"i"
p"ntru holuri, sdtiOe recepJie,
biblioteci, spitale,laboratoare
etc'
ptdcite
poro"r" Oitumite
gi mai ales tiitumate
9i
antiseptizate
(PFLm-BA)'.se
utilizeazi
cu succes ta riitilrired izolaliei
termice,
atAt la acoperiguri
ugoare' cdt
9i
la
pardoseli
Peste
subsoi.
pldcile
oure
gi extradure
sunt utlle la realizarea cofrajelor
de inventa,r'
asigurAnd
suprafele
perfeit netede,
plane sau curbe
9i
o economie importantd
de
cherestea.
Utilizarea
pialifo1- dure
gi extradure
se
pieteazi
.,de
asemenea
9i
la
elemente
de construcliipott""t"
gi autoportante,
ca
grinzi, cdpriori,
pane, panouri de
acoperig
etc.
2. Structuri
de rezistente
pentru Gonstruclii
din lernn
2.1. GoncePlia
structurilor
Rolul inginerului
proiectant in conceperea
stru_cturilor
portante
presupune
evaluarea
tuturor
"ut"iniioi
Lit"rioare
9i
interioare aplicate construcliei'
stabilirea
unoiipoi"r"
oe car"ui,-oeterminarea
eiorturilor
M, N, T
9i
verificarea
rezistenfei'
stabilitilii
gi siguranlei elementelor
structurale'
Arhitectul e"te'c"r
"aie
itJnitegte
forma gi functionalitatea
construcliei,
linand
cont de cerinlele t"*"i O"
pioi""t t i gi d-e o 6erie de factori legali de
prevederile
egale de amptasamen-t,
J" i"tii""ti"
pievizutd, de condifiile
cie incadrare in zoni
9i
in
teritoriu.
" --
lnginerulgiarhitectultrebuie
sd colaboreze
pentru gisirea soluliei optime' din
cunctde-vedereestetic,economic,funcfionalgistructural'
Proiecterea
incepe cu analizarea'cerinfblor
beneficiarului,
funcliunea'
-gabaritul
-ecesar, amptasamentlt.
cauaritul
este impls de funcliunea..
prevdzutd (locuinfi,
,ati
pentru oepozitaie, tuia o" expozilii),
care implicd anumite exigenle legate de
nirxoclimatul
interior, iluminatul
natural, ventilare, acusticd etc'
Alegerea structuiii trebuie sd
linn
seama
de o serie de factori impuqi din
:onsiderente
tegate,-6rJm
sunt standbrdele,
normativele
9i
prescripfiile Tn.vigoare
s.Mnd
volumul
"on.t*"iLiiebimuf
de indllime, suprafala construibili'
aliniamente
rnpuse, servituli O" u""inatbti,
"protectie
acusticd, siguranla
la foc, impactul ecologic
siJpra mediului inconjuritor etc.
Trebuie
"poi "iilJi"i "mptasamentut
disponibit,
rggyl9.g
parcelare a terenului,
acese,
orientare,
"";iiiil;l;i;giance
gigeologice,
posibilitdlile de racord la relelele
rlotri"", de aPi gicanaiizare
Alegerea tt"rn""i
"t*"irrale
este influenlatd
de funcliunea
construcliei
qi a
nodului de utilizare in
"ipio"t"t",
dar
Ei
de condiliile
geotehnice defavorabile
sau
eterogene. Uneori, datoritd anumitor cerinle arhitecturale, este necesar si fle lisate
goluri mari in fafadd sau este intezisd amplasarea stdlpilor in interiorul unui volum
util.
Trebuie sd se
{ini
cont gi de condi{iile impuse structurii de mijloacele gi
soluliile de fabricafie gi asamblare gi de posibilitifile gabaritice de transport gi montaj,
de tipul inchiderilor gi finisajelor etc.
Se face apoi o evaluare a sarcinilor aplicate, incdrcdri proprii, incirciri
datorate exploatdrii, Tncdrciri datorate factorilor climatici (vdnt, zipadd, diferenle de
temperaturd), incdrcdri datorate unor factori invecinali (trepidafii, gocuri) gi acliunea
seismului.
Tn urma analizeijudicioase a factorilor enumerali mai sus gi in concordanld cu
acegtia se alege forma, modelul, stilul construcliei
9i
schema staticd cea mai potrivitd
pentru viitoarea structurd.
Se decid materialele adecvate (lemn rotund, brut, ecarisat, incleiat etc.) gi mai
multe solulii de asamblare, urmAnd ca ulterior si fie aleasd varianta optimd.
Caracteristic pentru construcliile din lemn este necesitatea, dar gi
oportunitatea realizdrii unor structuri aparente atdt la exterior, cAt gi la interior,
motivdnd cerinlele de ordin arhitectural gi siguranlei structurale. ln acest sens, se vor
evita plafoanele suspendate, spa[iile lnchise, in special ln zona imbindrilor, a
reazemelor, zone in care se pot produce degradiri ale elementelor structurale in
urma unor agresiuni insectofungice, greu de controlat
9i
de combdtut gi cu efecte din
cele mai grave.
2.2. Alcituirea
9i
calculul structurilor
Alcdtuirea structurilor presupune stabilirea unui sistem portant principal gi a
unui sistem portant secundar, precum gi a unui sistem de contravdnture gi rigidizare
a intregii structuri.
Proiec{ia in plan a construcfiei determind tipul sisfemului poftant principal,
deschiderile, traveile, pozilia reazemelor, tipul fundaliilor, corelate cu necesitilile
impuse de tipul elementelor de inchidere, iluminarea naturali, ventilare etc.
Sistemul portant secundar completeazd forma acoperigului, a perelilor,
inchiderilor, fiind conceput conform gabaritelor impuse construcfiei gi cerinlelor
arhitecturale.
Modul de comportare, sub acliunea incdrcirilor, a sistemului portant principal
ln construcliile din lemn depinde in mare mdsuri de elementele de rigidizgre gi
contravdntuire. Comportarea reald a structurilor este adesea mult diferiti de cea
ideali, din cauza imposibilitilii respectdrii absolut fidele a geometriei schemelor
statice adoptate, a toleranlelor admise, datoriti eforturilor excentrice, Tncastr.drilor
parliale, defeetelor de execulie precum gi din alte cauze neprevdzute de proiectant.
2.2.1. Sistem portant
Sistemul portant este alcdtuit din elemente principale gi elemente secundare.
Sistemele
portante au evoluat de la cel mai simplu: grinda rezematd, la sisteme
structurale hiperstatice dintre cele mai complexe.
Grinda simplu rezemati reprezintd un domeniu esenlial al construcliilor din
lemn. Grinzile pot fi simplu rezemate, cu sau fdri contrafige sau asamblate intre ele
pentru
a forma
o grindd
contjnr
trpuride grinzi:
masive,
din lemr
cu zdbrele (ferme)
etc.
Grinzile formeazd,
imprer
sau cu trei articulafii.
Pe mdsurd
ce spafiul libe
utifizarea
sistemelor
artiiulate
c
sisteme
sunt impingerile
mari ori
{-} sislem porlan
slslem porlan
Fig.2.1:
Exemple
de tan
sistemeie portafi
pentru a forma o grinde continud
(grinzi de tip Gerber). Exlstd o mare varietate de
iipuri de grinzi: maiive, din lemn ecarisat, din lemn incleiat, imbinate cu tije metalice,
cu zdbrele (ferme) etc.
Grinzile formeazd, Tmpreund cu stdlpii, cadre, care pot fi la rdndul lor cu doud^
sau cu trei articulalii.
pe
mdsurd be spaliul liber interior s-a dorit mai mare, a sporit interesul pentru
utilizarea sistemelor artiiulate de tipul fermelor
9i
arcelor. Particularitdfile acestor
sisteme sunt impingerile mari orizontale,
preluate la nivelul articulaliilor din reazeme.
{dD sislem portant princiPal
# slstem portant *acundar
Fig.2.1: Exemple de trame, in plan
9i
transmiterea eforturilor
pentru
sistemele
portante principaie
9i
secunciare.
41
Grinzile simple, grinzile cu zibrele, cadrele, arcele gi
sistemele articulate se
pot dezvolta spafial oblindndu-se grile cu grinzi sau structuri radiale cu semicadre gi
arce.
Pentru fiecare sistem portant trebuie specificate:
- domeniulde utilizare ;
- limitele aplicabilitflii
;
- principiile,de calcul gi verificare
;
- aspecte specifice de studiat.
Forma secliunii transversale a elementelor unui sistem portant principal sau
secundar este condilionatd de momentul de inerfie (care intervine, de exemplu, Tn
cazul secliunii rectangulare cu puterea a treia a valoriiind$imii secfiunii) astfel incAt
se poate afirma ci rigiditatea este determinatd intr-o misurd preponderentd de
inSltimea sectiunii.
'
ln consecinld, toate sistemele portante pot fi optimizate prin modelarea
rigiditdfii, adaptAnd indl[imea secliunii la curba momentelor, utilizdnd eficient pozilia
gi tipul reazemelor, pozi{ia articulafiilor, mdrimea deschiderilor, schemele statice
adoptate, tipul gi modul de manifestare a incdrcirilor etc.
Contrafigele gi tiranlii constituie solulii simple
9i
avantajoase de sporire a
rigiditslii.
Uneori, alegerea materialului lemnos poate influenla substanlialrigiditatea, dar
are gi efecte deosebite, benefice sau nu, in ceea ce privegte capacitatea de izolare
termicd gi fonicd, rezistenla la foc etc. Astfel, sunt diferente mari intre modul de
comportare al lemnului brut, rotund, al celui ecarisat sau Tncleiat, precum gi a
elementelor realizate din lemn gi produse superioare pe bazd de lemn (placaje, PAL)
respectiv al unor structuri mixte (lemn-beton, lemn-metal) sau lemn armat.
ln figura 2.1. sunt date cAteva exemple de sisteme portante principale gi
secundare, fiind aritat modul de transmitere gi preluare alincircirilor.
2.2.2. Principii de bazi pentru calculul structural
Normativul NP 005-03, pentru calculul gi alcdtuirea elementelor de construcfii
din lemn gi EUROCODE 5 prevdd calculul gi dimensionarea elementelor structurale
din lemn pe baza metodei stirilor limitd, luind Tn considerare doui tipuri de stdri
limitd:
- stiri limitd ultime care presupun epuizarea capacitdtii portante, pierderea
stabilitifii formei sau a echilibrului static gi iegirea din lucru a elementelor prin
deformatii excesive, datoritd deformaliilor remanente foarte mari. Structura se
transformi in mecanism.
- stiri limiti de exploatare normali care pot fi vibrafii, deformalii sau deteriordri ale
structurii gi materialului lemnos, care afecteazd exploatarea in condilii optime a
construcliei gi confortul interior.
ln funcfie de durata de exploatare prevdzutS, conform NP 005-03, consirucfiile
pot fi permanente
9i
provizorii (egafodaje, susfineri, cofraje, construclii demontabile,
cu durata, de exploatare sub 2 ani). Normativul european CEB 1980 lmparte
construeiiiic iR 4 eia6e, Tn fune[ie cie durata de viafd.
Dupd determinarea
eforturilo
se verifici
dacd toate
eforturile
s
valorile
admisibite.
pentru
std4_Jimiti
u[ire
ui'mdtoarea
ret$ce
calcut :
So <&
unde: 56
-
este valoarea
de cafcut
a
de acfiuni;
&
-
este capacitatea
de rezisl
depinzdnd
de rezistenfa
-m
caracteristicife
geometrice
ale I
r^^-
^.Pe?ty
stdrite limitd
de exotoal
tace cu relalia:
E6 SC6
unde: E6
-
este efectul
de calcul al ac
acfiuni;
Co
-
este o vafoare
limitd preso
sau o valoare
de calcul
"
prbprili
considerate.
.
Calculul
static,
eforturile
de
calc_ulatoarelor
util2dnd prdsrame
sD
verificarea
siguranfei
nn'e*pioatare'5'
garpanlg,
acoperiguri, pere{i, plansee.
c
rrementele
solicitate
in priircipj
verifici la :
r
flambaj.
simplu
sau la compresiur
excentric,
sldbiri ale secfiunii,'solicit
pentru
elementele'soticitate-'i
efectueazd:
o
calculul
eforturilor
de dimensionar
asimetrice
din zdpadi,"u
t;;i;;
r
verificarea
eforturilor
unitare
t""g;;ti
r
verificarea
la torsiune
Oatorita
u-neil
elementului
etc.;
'
verifica.rea
sdgefii,
care va
fine
seam
oe contragere
a lemnului,
a flexibilitdt
Cf asifi carea construcliilor
in funr
Durata
de viaplnr
Clasificarea construcfiilorin funcfie de durata de viali dupi CEB1980
tabelul2.{.
Dupd determinarea eforturilor interioare in elemente, se impune secliunea
9i
se verificd dacd toate eforturile
qi deformatiile determinate sunt mai mici decit
valorile admisibile.
Pentru stdrile limiti ultime, dimensionarea sau verificarea se face cu
ui"mdtoarea relalie de calcul :
So <&
unde: Sc
-
este valoarea de calcul a solicitdrii (N, M, T etc), rezultati din combinalii
de ac{iuni;
R6
*
este capacitatea de rezistenli de calcul corespunzdtoare a unui element,
depinzAnd de rezistenla materialului, de modul de deformalie gi de
caracteristicile
geometrice ale secliunii.
Pentru stdrile limiti de exploatare normali, dimensionarea sau verificarea se
face cu relatia:
Eo
<Cc
unde: Eo
-
este efectul de calcul al acfiunilor, determinat
pe baza unei combina{ii de
acliuni;
C6
-
este o valoare limitd prescrisi in funclie de destinalia gi tipul elementului
sau o valoare de calcul a proprietdlilor materialelor relativ la efectele acliunii
considerate.
Calculul static, eforturile de dimensionare, se determini cu ajutorul
calculatoarelor utilizdnd prdgrame speciale de calcul. Dimensionarea sec{iunilor
9i
'rerificarea
siguranlei in exploatare a structurilor din lemn privesc cel mai adesea
sarpante, acoperiguri, pereli, plangee, grinzi secundare etc.
Elementele solicitate in principal la compresiune (stdlpi, contrafige, arce) se
rcrificd la:
. fiambaj simplu sau ia compresiune excentrici (daci suni incdi-ciri aplicaie
excentric, slibiri ale secliunii, solicitdri probabile accidentale etc.
);
Pentru elementele solicitate in principal la incovoiere (tip grindd) se
efectueazd:
.
calculul eforturilor de dimensionare,
lindnd
seama de eventualele incdrciri
asimetrice din zipadd sau vdnt, efectul smuigerii ciatoriti vintului;
r verificarea eforturilor unitare tangenliale in zona vecind reazemelor;
. verificarea la torsiune datoritd unei'sarcini excentrice fa{i de axa longitudinald a
elementului etc.;
r verificarea sdgefii, care va
line
seama
9i
de efectultasirii reazemelor, a efectului
de contragere a lemnului, a flexibilitSliiimbinirilor;
Clasa Durata de via[d
[anij
Tipuride construcfii
1
3
4
1 .,.5
25
50
100
Structuri temporare
Elemente structurale demontabile
Construclii gi structuri curente
Poduri si alte constructii de artd
r
.
verificarea Tmbindrilor ?n cAmp gi a reazemelor.
Pentru elementele din bare incdrcate Tn noduri sau Tntre noduri (grinzi cu
zdbrele, cadre cu zdbrele, arce cu zdbrele etc.) se efectueazd:
r
calculul eforturilor de dimensionare in ipoteza barelor articulate sau pa(ial
incastrate in noduri;
.
verificdri ale barelor, in funclie de modul de incdrcare, fie la eforturi axiale, de
Tntindere sau compresiune cu flambaj, fie la intindere sau compresiune cu
incovoiere; se vor lua ln calcul eventualele incdrciri orizontale;
.
verificarea Tmbindrilor ?n noduri,
lin0nd
seama de excentricitdfi, slibiri ale
secfiunii, fenomene de contragere etc.;
verificarea sigefilor
lindnd
seama de flexibilitatea mare a imbinirilor gi sistemelor
in ansamblu (de reguli se prevede
o contrasdgeatd la astfelde sisteme);
verificarea stabilitd{ii generale, ludnd in calcul elementele secundare de rezistenti
9i
sistemul de contravdntuiri
9i
rigidizare adoptat.
2.2.3. Sisteme de contravdntuire structurali
Structurile portante realizate din elemente plane se calculeazi, in general,
penhu Tncdrcdri a ciror direclie de ac{ionare coincide cu planul structurii. Pentru
preluarea incircirilor orizontale provenlte
din vAnt, seism sau alte incircdri a ciror
direclie nu coincide cu planul structurii se impune prevederea unui sistem de
contravdntuire longitudinal5, care lmpreuni cu elementele structurii portante
si
formeze un sistem pa(ial rigid. Astfel, existd mai multe sisteme de contravdnturi,
aplicate Tn planul structurii, sau perpendicular pe acesta, in pereli sau Tn zona
acoperigului, din sc6ndurisau din pldcirigide
etc.
c.
Fig,2.2: Sisteme statice.a) contrafige
; b) contrafo4i
;c)
diagonale.
2.2.3.1. Contrantuiri simple ?n
planul
struc'turii (contrafige. contrafo4i. diaoonale)
Contrafigele reduc deschiderea de ealcul a grinzilor qi asigurd o mai bund
rQiditate imbindrii grindd-stdlp, fiind elemente de stabilizare orizontali pentru
incdrcirile care aclioneazdin axa grinzii.
W
b.
n
a.
Roful contrafo(ifor
este aceli
transmit incdrcdrile
dirbct
h baza sta
Diagonalele
se utilizeazd
la r[
2.2.3.2. Contravdntuiri
verticafe.
oeru
construcfiile
cu deschideri
u_gt gt terestre,
se realizeazd
in planul
gg.Z.3
).
Etementete portalelor
pot
nl
-t
or pentru
rigidizarea
shuctu
rncarcante
orizontale
sd poatd
fi prelui
rigid centrat (frg.2.a.)
Acoperigurile
obignuite
in doud
s
otn temn obignuit,
acfionate
!a intindere
^
se pot
utiliza, de asemenea,
sisl
::iilfl?lrt
acoperisutui.
in Rnexi
1n
oe contraventuiri
realizate
in zona acop
2.2.3.4.
Contravdntuiri
orin
plici
riqide
Astereala
obisnuiti
din gipci
fix
rigiditate.suficienti
pentru
a puida
n'cc
oar o astereald
din scdnduri
incrucisatr
maride ptacaj
de construcfiiO"
tipi
te
Ftg.2.3: Portale
de contravdntuire
in pereli
longitudinalicu
goluri
pentru
u9i
9i
ferestre.
Rolul contrafo(ilor este acelagi ca al contrafigelor, cu diferenfa cd acegtia
transmit incdrcdrile direct la baza st6lpului'
Diagonalele se utilizeazi la rigidizarea
perelilor
9i
a acoperigurilor.
2.2.g.2. Contravdntuiri verticale.
perpendiculare
pe
sistemul oortant
principal
La construcliile cu deschideri
gi travei mari, necesare
pentru amplasarea de
u9i gi ferestre, se realizeazd in planulperelilor longitudinali
portale de contravAntuire
tn'g.2
g
l.
Elementele
portalelor pot fi din lemn masiv. lemn Tncleiat sau din metal.
Tot pentru rigidizarea structurii, se pot dispune
pere[i rigizi, astfei TncAt
incdrcdrile orizontale sd poatd fi preluate in lungul
perelilor gi eventual de un element
rigid central (tig.2.a.\
2.2.9.3. Contravantuiri ale sistemului oortant orizontal siinclinat 6n zona
acooerisului)
Acoperigurile obignuite ?n doud sau
patru ape se pot contravdntui cu diagonale
din lemn cbignuit, aclionate la Tntindere sau la intindere/compresiune.
Se poi utiliza, de asernenea, sisteme sub formd de grinzi cu zdbrele orizontale
sau in planul acoperigului. in Anexd
(fig. 1, 2, 3
9i
4) se prezinti mai multe scheme
de contravdntuiri realizate ?n zona acoperigurilor.
2.2.3.4. ContravAntuiri
prin pldci
riqide
Astereala obignuitd din gipci fixate
prin cuie de cdpriori sau pane nu are o
rigiditate suficientd
pentru a putea fi consideratd un sistem de contravdntuire sigur,
dir o astereald din scdnduri Tncrucigate bitute in cuie din plici OSB sau din plici
mari de placaj de construclii de tip F poate
juca
acest rol'
Fig.2.3: Portale de contravintuire
in perefi longitudinali cu goluri
pentru u9i gi ferestre.
Fig.2.4: Contravdntuiri
prin pereli
rigizi amplasali simetric.
$
'i
1
2.3. Etapele
proiectirii structurale
Proiectarea unei structuri presupune parcurgerea mai multor etape
preliminare, in care se discutd mai multe solufii, se fac evaluiri gi verificiri, urmdnd
ca in etapa de definitivare si se execute documentalia necesard aprobdrii solufiei
optime din punct de vedere economic, structural estetic gi funclional.
Pentru inginerul proiectant, prima etapd a proiectirii unei structuri consti in
definirea cu claritate a sarcinilor care ii revin si care trebuie si rezulte din tema de
proiectare:
- condiliile restrictive impuse structurii;
- ipotezele de incdrcare
;
- condiliile de fundare a construcliei
;
- condifii de exploatare a construc{iei.
In unndtoarea etapd, se presupune colaborarea intre inginer gi arhitect pentru
a stabili:
- conceplia de alcdtuire a structuriigielemente geometrice impuse;
- propuneri pentru alegerea materialelor;
^^ri-^- ^ ^^-+.,-il^- - EDutttatEa uvDtut[vI .
Urmitoarea etapd presupune:
- alegerea varianteiapreciatd optimd
;
- calculul static exact;
- intocmirea planurilor de ansamblu
;
- ob{inerea verificdrilor
9i
avizelor necsare
;
- memoriu tehnic privind descrierea structurii proiectate, note de calcul, alte
specificaliitehnice ;
- devizul detaliat al lucrdrilor (materiale, manoperd, utilaje etc.) necesare realizdrii
structurii proiectate.
3. Calculul elementelor structurale din lemn
3.1. Reguli generale de proiectare
ln proiectarea construc{iilor din lemn se vor respecta toate cerinfele impuse prin
Legea nr.10i1995 privind calitatea ln construc(ii, adoptdnd solufii constructive eficiente
gi mdsuri de protec{ie a lemnului lmpotriva focului, ciupercilor gi insectelor pentru o
bund conservare in timp a materialului.
Structurile din lemn se utilizeazd numaiin cazulTn care condiliile de exploatare
limiteazi temperatura inconjurdtoare la 55 'C.
Lemnul utilizat in construcfii trebuie sd fie uscat. ln cazulin eare acesta are o
umiditate necorespunzdtoare, se vor adopta solu$i construgfive la care uscarea
lemnului nu duce la deformafii periculoase sau eforturi unitare guplimentare datorate
fenomenului de contragere.
ln cazul structurilor din lemn situate in medii cu agresivitate chimici, se vor
alege solulii constructive in care se evitd utilizarea pieselor metalice, deoarece
proteclia acestora este dificild
9i
costisitoare. Acolo unde nu este posibild evitarea
pieselor metalice, se vor folosi oleluri inoxidabile.
Pentru asigurarea eficientei tehnico-economice a constructiilor din lemn se vor
utiliza sisteme constructive ce permit folosirea ralional5 gi valorificarea superioard a
materialului
lemnos,
compatibilr
elementelor
constructive,
in' ateliei
structurilor
mixte din lemn qi me
produselor
superioare
din lemn: ot
pentru
evitarea
unor soliciti
pe
cdt posibil
axial, conditie
oblio
legdturilor (guruburi,
cuie, butoanJ
cu axa elementului.
La efementele
comprimate
3c]is9,
av6nd tungimea
egatd cu
Hnnoerea
lor se face constructiv
pieselor
este mai micd sau mai ma
sec{iuni
diferite.
3.2. Acliuni gi grupiri
de acfi
3.2.1. Aeliuni gi grupiride
acfiuni
. .
llfgnc{ie
de durata
de acliun
- fncirciri pernnanente,
cere actioi
cu durata de 10...50
de ani, c, o int
- incirciri
de fungi
Auraia, avanJ
(rncArcdri
din zdpadd,
v6nt, incdrcdri
- tncdrciri
de scurti durati, ce ac
pulin
de 7 zile consecutive
sau cumi
seismul, gocurietc.)
In cazulgarpantelor
din lemn s
o
lpoteza
l: ?ncircdri permanentr
o
lpoteza il: incdrcdri permanenl
.
I
pot9................ia
I | | : Tn c6 rcd ri perm
a n e r
pozitia
in care produce
cea
ipotezd
nu se apiicd la calcuiul
.
jBgza lV: Tncdrcdri permane
-
interioare);aceastd
ipoteza
esi
urupante
de Tncdrcdri
se stabilesc
in r
3.2.2. Acliuni gi grupiri
de acfiuni
r
, ,_ _
jn fylcfie de durata de acliune 1
r. hcirciri permanente,
cu durate
proprie
a elementelor
de construcfie)
2. lncirciri
variabile
- incErcdri
de lungi
Curatii
, c
etc)
- incirciri
de durati
medie
exploatare,
zipadi ln anumite
=nn"
",t
- incirciri
de scurti durati r
(zdpadd,
vdnt)
materialului lemnos, compatibile Tn acelaqi timp cu o execufie mecanizati a
elementelor
constructive, in ateliere sau fabrici specializate. Se recomandi
proiectarea
structurilor
mixte din lemn gi metal sau a structurilor din lemn ?ncleiat
9i
folosirea
produselor superioare din lemn: placaje de construcfii, PFL. d.ur etc.
pentru
evitarea unor solicitdri suplimentare in ?mbindri, eforturile vor fi transmise
pe cet
posibil axial, condilie obligatorie
pentru elementele intinse. Astfel, dispunerea
iegdturiior
(guruburi, cuie, buloane etc.) ?ntr-o imbinare trebuie si fie simetricd ln raport
cu axa elementului.
La elementele comprimate innddirea
pieselor se va realiza cu ajutorul a dgua
eclise, av6nd lungimea egald cu cei
pufin de trei ori grosimea pieselor ?nnidite'
Prinderea lor se iace conltructiv cu doui sau
patru guruburi (dupd cum ldlimea
pieselor este mai micd sau mai mare de 16 cm), agezate de fiecare
parte a rostului, in
sec!iuni diferite.
3.2. Acliuni
9i
gruPiri de acfiuni
3.2.1. Acliuni gigrupiride acliuni conform NP 005-03
ln func{ie de durata de acfiune incircdrile se clasificd ?n:
- incirciri
permanente, care aclioneazd continuu
pe toatd perioada de exploatare,
cu durata de 10...50 de ani, cu o intensitate constantd;
- incirciri de lungi durati, avind duratia de ac[ionare cumulati de 7 zile...1O ani
(incdrciri din zipadd, vdnt, incdrciri utile)
- incirciri de scurti durati, ce ac{ioneazi asupra elementelor de construcfie mai
pulin de 7 zile consecutive sau cumuiate
(intensitatea maximd a zdpezii sau vdntului,
seismul,
$ocurietc.)
in bazul garpantelor din lemn se consideri ipoteze specifice de incdrcare:
:
i:i#.ii' ii:1#l'X"#*"#i"1i'i1,"#::ffiflK3::il"
din zipadi;3
+4
b
vd"t
.
lpoteza ttt: incdrciri permanente gi o fo(d concentratd P=100 daN (dplicatd in
poz[ia in care produce cea mai defavorabili stare de solicitare); aceasti
ipotezd nu se aplicd la calculul gipcilor'
.
lpoteza lV: incdrcdri
permanente
9i
inidrcarea din vdnt (cu efectul
presiunii
interioare); aceastd ipotezi este specificd acoperigurilor ugoare.
Grupirile de Tncircdri se stabilesc Tn conformitate cu CR 0 - 2005.
!
r z.
Acliuni
9i
grupiri de acfiuni conform EUROCODE 1
9i
EUROGODE 5
ln funclie de durata de acfiune incircirile se clasifici in:
l. lncirciri
permanente, cu ilurata de acfiune mai mare de 10 ani (greutatea
proprie a elementelor de corlstrucfie)
2. hcirciri variabile
- ?ncirciri de lungi durati ,
care aclion eazl 6 luni. . .1 0 ani. (mobilier, utilaje,
m)
'
- incirciri de duratii medie ce aclioneazd 7 zile...6 luni (tncdrciri din
4*oatare,
zdpadiln anumite zone ete.)
"
- incirciri de scurti durati cu acliune
pe o perioadi mai micd de 7 zile
znedd, vdnt)
3. incirciri accidentale, cu acliune instantanee.
Valorile caracteristice ale incircdrilor permanente (Gr., Qx) sunt in general,
valorile medii (G'"u).
Pentru acliunile variabile valorile caracteristice depind de perioada de revenire
consideratd
(N Tn ani). EUROCODE 1 calculeazd, in general, valorile caracteristice
pentru ac{iunile variabile (Qr,) pentru N
=
50 ani, cu o probabilitate p=*=O,OZ.
N
Pentru alte
probabilitEli se dau relalii de calcul ale valorilor caracteristice, in funcfie
de coeficientul de variatie alincdrcdrii variabile.
in cplcule acliunile variabile se introduc
findnd
cont de:
- valoarea de combinalie ryoQ*;
- valoarea frecvenlei ry,Q* care depagegte durata de 5% din timpul de
actiune;
- valorile cvasi-permanente
\r2Qk,
corespunzdtoare unei valori medii in timp.
Valorile coeficienlilor
Vo,V'Vz
sunt date in tabelul 3.1'
Coeficienfii tp
tabelul3.l.
Ac{iunea
Vo Vr Ve
incircdri din exploatare in:
- locuin{e, birouri, sdlide clasi, spitale;
- construclii
pentru comer! gi magazine mari, teatre,
restaurante, sdli de conferinfd, parcaje;
- depozite, arhive.
o,7
0,7
1,0
0,5
0,7
0.9
0,3
0,6
0.8
Tncircarea din zipadd 0,7 0.2 0
lncdrcarea din vdnt 0,6 0.5 0
Valorile de calcul ale diferitelor acliuni (F6) se determind in funcfie de stdrile
limiti in care se face calculul, ludnd in considerare valorile caracteristice ale
acliunilor (Fk) gi coeficienlii pa(iali de siguranli
pentru ac[iunile
permanente (yn),
respectiv pentru ac{iunile variabile (yn
),
daliin tabelul 3.2.
acliuni
tabelul3.2.
.Acegti
coeficien{i
tin sea,T
incdrcdrii, de modelarei
imprecisa
acfiunilor.
Valorile reduse ale coeficiei
construc{ii cu un singur nivel ocupa
agricole etc.)
pentru
stirile limiti ale cap
este:
IYn'iG*,,
+To,,Q,,,+I
unde:
Qu,, - este valoarea
caracterisl
Qn,, - sunt valori caracteristice
G*,, - sunt valori caracteristice
1
Pentru combina{ia
de bazd se
ITn,;G*.,
+1,5Q*,, +f 1
Pentru
construclii
de lemn de
sin-gur nivel ocupate
ocazionaf,
conl
defavorabili
dintre urmitoarele
com bi
- o singuri acfiune variabild (pra
ITn,;G*',
+1'5Q*,,
- maimulteacfiunivariabile
IYn,;G*,,+1,35IQk,i
ln cazul ln care se ia in calcul gi o ad
va fi:
f
Yn,^G*,1tAo +rY,,,Qr., +
Pentru stiirile limitii de exploa
sunt:
- combinafia
de bazi:
IGr,i
+en,.,+lv,;e*;
- combinaiiacvasi-permanentd:
f,G*,;
+!.v.,,e*,
48
t
Coeficienfii
pa4iali de siguranta pentru
Modul de cedare / Tipul acfiunii
Coeficient Valoarea coeficientului
NormalS Redusd
Cedare
prin pierderea eghilibrului static
- ac{iuni
permanente defavorabile
- acliuni
permanente favorabile
- acfiuni variabile defavorabile
Yc,"up
Te'*
To
1,10
0,s0
1,50
1,10
0,90
1,35
Cedare
prin atingerea rezistenlei
materialului
acfiuni permanente defavorabile
acliuni
pernnanente favorabile
acliu ni variabile defavorabile
Ye,.up
Ye,i^r
Yo
1,35
1,00
1,50
1,2Q
1,00
1,35
Acegti coeficienfi
{in
seama de posibilitatea varialiilor defavorabile ale
incircdrii, de modelarea imprecisd a ac{iunii
9i
de incertitudinea evolu[iei efectelor
acfiunilor.
'
Valorile reduse ale coeficienlilor
pa(iali de siguranld se pot folosi pentru'
construcfii cu un singur nivel ocupate doar ocazional
(depozite, hangare, construclii
agricole etc.)
-
Pentru stirile limiti ale capacitifii
portante combina{ia de bazd a acliunilor
este:
IT6,;G*,,
*
Yo,tQr,t
+
f
Yo'iVo'iQr'r
unde:
Qn.,,
- este valoarea caracteristicd a acliuniivariabile de bazd (predominantd);
Q*,, - sunt valori caracteristice
pentru celelalte acliuni variabile;
G*,, - sunt valori caracteristice
pentru acliunile
permanente
Pentru combinalia de bazi se utilizeazS, in general urmdtoarea formul|:
IYn,iG*.i
+ 1,5Q*,'' +
|
1,srYo,,Q*,
Pentru construclii de lemn de importanli redusd (construcfii de locuit cu un
singur nivel ocupate ocazional, construclii agricole etc.) se ia ln calcul cea mai
defavorabild dintre urmdtoarele combinafii:
- o singurd actiune variabild (predominanti)
lYo';G*'i
+1'5Q*''
- mai multe acliunivariabile
lTn,1G*'i+1'35f
Q*.,
[n cazul 1n care se ia in calcul gi o ac[iune accidentali
(fu), combinalia de incdrcdri
"ra fi:
IYo,oG*,i
+Ao +ty.,1Q6, +lVr,iQt,q, ufldo
Te,r
=
1,0
Pentru stirile limitii de exploatare normali combinafiile de acliuni utilizate
sunt:
- combinafia de bazd:
lG*,,+en,,
+lv,,,e*l
- combinafia cvasi-permanenti:
Sc -r-Srrr-.O..
L-R,j' lJYzj-&l
49
_
Combina{iile de incdrcdri cele mai defavorabile rezulti din grupdrile de acfiuni
astfel:
.
incdrcdri permanente gi incircdri din exploatare - pentru
calculul elementelor
plangeelor;
e
Tncdrcdri permanente
9i
incdrciri din zdpadd
-
pentru
calculul elementelor
garpantei;
.
incdrcdri permanente,
incdrcdri din vOnt gijumdtate din ?ncdrcarea din zipadd
-
pentru calculul structurii.
3.3. Principii generale
de calcul
Calculul eforturilor gi deformatiilor Tn elementele structurilor din lemn se face in
conform itate cu metodele staticii construclii lor.
Se neglijeazi eJorturile suplimentare care pot apdrea din cauza varialiilor de
temperaturi gidaloritd fenomenelor de contragere gi umflare a lemnului, precum
9i
efectul favorabil al frecdrii.
ln cazul in care frecarea dintre elemente conduce la aparilia unor eforturi
suplimentare sau la cregterea unghiului dintre direclia eforturilor de strivire gi direc{ia
fibrelor, efectul defavorabil al acesteia se ia in calcui.
Calcului bareior supuse la eforturi alternante gi a prinderilor acestora ln noduri
se face pentru 1,3 ori efortul maxim (de ?ntindere sau compresiune) din bari, dacd
acesta nu provine numaidin Tncircdritemporare (zdpadi, v6nt).
Elementele de rezistenfi ale constpcliilor din lemn cu secliune simpli
trebuie sd aibi aria netd de minim 40 cmz
9i
cel pu{in jumitate
din aria bruti a
secliunii. De asemenea, grosimea
secliunii slibite trebuie sd fie de minim 3 cm, iar
grosimea secfiunii brute de minim 6 cm.
Elementele de rezistenfd ale construcliilor din lemn cu secfiune compusi,
realizate din scdnduri bitute ln cuie, trebuie sd aibi aria secliunii transversale de cel
pulin 14 cm
2.
Grosimea minimd a unei piese (scdnduri) va fi ile 2,4 cm.
Calculul de rezistenfd gi stabilitate se face prin
metoda stdrilor limiti, conform
noilor norme in vigoare.
3.4. Rezistenfele caracteristice gi de calcul ale lemnului
Rezistenfele caracteristice ale lemnului natural se determini pe piese fdrd
defecte pentru o umiditate de echilibru de 12 % gi o durati de ac{ionare a lncdrcdrilor
de cel mult 3 rninute, urmdnd ca aceste valori's5'fie corectate i;'i funclie de influenfa
eventualelor defecte asupra comportdrii la diferite solicitiri a lemnului.
Reziste.nfele de calcul ale lemnului se determind pe baza rezistenfelor
caracteristice ludnd ln considerare:
- coeficienlii parliali de siguranld pentru
diferite proprietdli mecanice ale materialului;
- influenfa umiditilii gi a duratei de ac{iune a incdrcdrii asupra caracteristicilor
mecanice.
3.4.1.
Rezistenfele
lemnufui
con
Rezistenfa
de catcul(Ri)
penhu
o
Ri"
=
rTlu,i
.*0., .&
Ti
unde:
R, - este rezistenfa
caracteri
mu,,
_
coeficienfii
condi{iitor
dt
a elementelor
de construclie
mo,,_ coeficienfii
condifiilor
acfionare
a solicitdrilor;
y -coeficienfi
parfiati
de sigur
ln tabeluf
3.3 sunt date rezisr
peltru umiditatea
de echifibru
de ii
3.3 se majoreazdcu
rs l",lajilt"ll
caracteristica
lemr
Rezistenfa
Molid, brad,-
larice pin
ll
ltl I
lncovoieri
staticd
IRJ
240
168
96
200
tilUnqere
ln
lungul
fibrelor IRJ
144
86 43 210
compresiune
in lungul
fibrelor
IR,,1
150 12A
45 138
I
I
rutltpreStUflO
normalS pe
-!Ee
[R.'1
33
30
32
ilecare
[n
lungul
elor
[R.1fl
30
27
27
rorreclre
lh
plan
normal
JRrrl
20
I
10s
1U a
Coeficienfii
condifiilor
de fucru
ffiu; gi
m
3.4.1. Rezistenfele lemnului conform NP 005'03
Rezistenfa de calcul
(Ri
)
pentru o solicitare
"i", Se determind cu ajutorul formulei:
Rl
=ffiu,i't0,,'9
T,
unde: R, - este rezistenfa caracteristicd
la solicitarea "i';
mu.i- coeficien{ii condi[iilor de lucru care introduc ln calcul clasa de exploatare
a elementelor de construcfie
gi influenfa umidititii de echilibru a materialului;
mo.,- coeficienlii condiliilor de lucru care iau in considerare durata de
ac(ionare a solicitdrilor;
1
-coeficien{i parliali de siguranli
(tabelul 3.6.)'
ln tabelul 3.3 sunt date rezistenfele caracteristice ale lemnului natural masiv
gentru umiditatea de echilibru de 12
o/o.
Pentru lemnul rotund rezisten{ele din tabelul
3.3 se majoreazl cu 15
o/o,la
toate speciile'
caracteristice ale lemnului natural
f
Itabetul 3.3.
Rezistenla
lungul
Cornpresiune
rrrmald
pe
Fqfecare in
lungul
ffior
ln
gl
normal
rl6oeficienlii
condiliilor de lucru rnu,; gi m6; sunt dali ln tabelul 3.4',.respectiv
tabelul
,s.5.
in lungul
&relor [R
Clase de calitate
51
ilor de lucru tabelul3.4.
Solicitarea Simbol
Esen{a
lemnului
Valorile pentru clasa de
exoloatare:
.l
I 2 3
staticd
ffiu,i
Rdsinoase
1,00 0,90
0,75
Foioase
ere in lungul
fibrelor
ffir,t
Risinoase
0,90
Foioase
Compresiune in
lunqul fibrelor
ffiu,ctl
Rdsinoase
n 7E,
Foioase 0,70
Compresiune normale
oe fibre
ffiu,c-t-
Risinoase
0,70
Foioase
iare Tn lungul
fibrelor
ffiu,flt
Rdsinoase
n F,n
Foioase
Forfecare in plan
normal pe fibre
ffiu,fr
Rdsinoase
0,80
Foioase
Modulde elasticitate
la ?ncovoiere staticd
ffiu,E
Rdginoase
0,90
Foioase
Rezistenla de calculla compn
ru =_rar8l,,r_
1+l:dl-11t'no
\Kit )
unde: Rl,,,Rl.,_ - rezistenfele
de
perpendiculari
pe
fibrele lemnr
3.4.2. Rezistenlele
lemnului confon
Rezisten[a de calcu] pQ)
se det
Xo
=k,*&
Tu
unde: k,* -coeficient
ce
{ine
seama d
cu umiditatea elementului (tabe
Xj - rezistenla
caracteristicd
a I
yr- coeficient pa(ialde
siguran
.
Rezistenfele
caracteristice pen
clase de rezistenld) gi lemn masiv de fi
date in tabelele 3.8.
9i
respectiv 3.9.
Goeficienfii k,*
Noti:'rdginoase: molid, brad, larice, pin;
- foioase moi : plop;
- foioase tari : stejar, gorun, cer, salcam, fag, mesteacdn, frasin, carpen.
Goeficienli parfiali de siguranfi y, tabelul3.6.
cond de lucru tabelul3.5.
Solicitarea
Clasa de duratd a
acliunilor
Simbol
Valorile
pentru
esentele:
RSginoase,
foioase moi
Foioase tari
uoiere staticd,
forfecare
Permanente
ffio,i
0.55 0.60
Lunqd duratd 0.65 0,70
Scurtd duratd 1.00
Compresiune Permanente
ffi0,"
0.80 0,85
Lunod duratd 0.85 0,90
Scurtd duratd 1,00
ntindere Permanente
fro.t
0,90 0,95
Lunod duratd 0,95 1.0
Scurtd duratd 1 0
Modulde elasticitate
Toate clasele
ffio,e
1,0
Solicitarea Simbol Valorile coeficienfilor
incovoiere
tl
t, tu
Tntindere
in sectiuni fdri sldbiri
Tt
1,20
ln sectiuni cu sldbiri 1.40
52
tabelul 3.6. - continuare
Compresiune in lungul fibrelor
9i
fibre
Forfecare in
fibrelor
Forfecare in plan normal pe direclia
fibrelor
Rezistenta de calcul la compresiune sub un unghiq,se determind cu relalia:
n;
=---
Xlrr
-
r *l'-lL
-rlrino
[R:-. )
.-rnde:
Rl,,,Rl,-- rezistenlele de calcul la compresiune
paraleld, respectiv
perpendiculari pe fi brele lemnului'
3,4.2. Rezistenfele lemnului conform EUROCODE 5
Rezistenla de calcul (&) se determind cu o relalie de forma:
Xo
=k.*3
IM
_;nde: k.oo-coeficient ce
line
seama de varialia rezistenlei cu durata de incircare
Ei
cu umiditatea elementului
(tabel 3'7');
X1 - rezisten{a caracteristicd a materialului;
y"- coeficient
pa(ialde siguran{d
pentru lemn'
Rezisten[ele caracteristice
pentru lemn masiv de rdginoase (clasat in noud
:jase de rezistenld) gi lemn masiv de foioase (clasat in gase clase de rezistenfd) sunt
rate in tabelele 3.8. gi respectiv 3.9'
Coeficienfii k,*
Clasa de duratd a
incircdrii
Durata incdrcdrii
Vaioriie coeficien{iior
pentru
clasa de exploatare
1 si2 3
Permanente Peste 10 ani
0,60 0,50
duratd 6luni...10 ani
0,70 0,55
Duratd medie 7 zile...6 luni
0,80 0,65
Scurtd durat5 Sub 7 zile
0,90 0,70
Instantanee
1,00 0,90
tabelul3.7.
53
Solicitarea Simbol .*="<" Clase de calitate
Cra Cre Cre Czz Cza Czt Cso Ccs Cao
Tncovoiere
j
'
m.k
14 16 18j 22 24 27 30 35 40
lntindere paralele
cu fibrele
(
It,o,k
8 10 11 13 14 16 18 21 24
Intinclere perpen-
diculard pe fibre
f,,no,*
0,3 0,3 0,3 0,3 0,4 0,4 0,4 0,4 4,4
Compresiune
paraleld cu fibrele
fc.o,t
16 17 18 20 21 22 23 25 26
Compresiune
perpendiculard
oe fibre
fc,eo,k
4,3 4,6 4,8 5,1 5,3 5,6 5,7 6,0 6,3
Forfecare
(
1,7 1,8 2,A 2.4 2.5 2,8 3,0 3,4 3,8
Rezistenfele caracteristice ale lemnului masiv de riginoase
[N/mmz]
tabelul3.8.
Rezistenfele caracteristice ale lemnului masiv de foioase
[N/mm2t
Coeficientul pa4ial de siguranld al materialului (y") ia valori in funclie de
stdrile limitd la care se face calculul, astfel:
-
Tr,r=
1,3la stirile limiti ultime pentru combinatia fundamentald, pentrufemn gi
produse derivate din lemn;
-
^{u=1,1
la stdrile limitd ultime pentru combinatia fundamentald, pentru
elementele metalice utilizate la imbindri;
- yrur
=1,0
la stdrile limitd ultime in combina[ia accidentale;
-
Tru=1,0la
stdrile limitd de exploatare normali.
3.5. Calcuful gi alcdtuirea eler
3.5.1. Elemente solicitate la ?ntindr
3.5.1.1. Galculul elementelor
sofici
Verificarea elementelor intinsr
NST,
Solicitarea de calcul axiald t
capacitatea portantd
a elementului (T
T,
=Ri.A*r.ffir,t
unde: Ri- rezisten{a de calcul a lemr
A*,- aria neti a sec{iunii trans
sldbirilor cumulate pe maximun
^F!1,1-
coficient ce
line
seama
Intinderea perpendiculard
pe fil
N<T.
unde:
I =Ri-.An*.ffir.,
Lemn tratat
3.5.1.2.Galculul elementelor solicitat
Verificarea elementelor din lemn mi
axiald se face cu relafia:
olo,o s f,,o,o
unde: o,.o.o - este efortul normal de cak
tabelul3.9.
Solicitarea Simbol
Clase de calitate
Dgo Dss Dao Dso Doo Dzo
lncovoiere
4
lm,k
30 35 40 50 60 70
lntindere paraleld cu fibrele
f,,0,*
18 21 24 30 36 42
Tntindere perpendiculard pe fibre
f,,no,*
0,6 0,6 0.6 0,6 4,7 0,9
Gompresiune paraleld cu fibrele
fc,o,r
23 25 26 29 32 34
Compresiune
perpendiculard pe
fibre
3
lc.90,k
8,0 8,4 8,8 9,7 10,5 13.5
Forfecare
fu,r
3,0 3,4 3,8 4,6 5,3 6,0
Coeficient de tratare a lemnufui
Lemn tratat in mas5
max.10 cm grosime,
Moduide
3.5. Calculul
9i
alcituirea elementelor cu secfiune simpli
3.5.1. Elemente solicitate la intindere axiali
3.5.1.1, Catculul elementetor solicitate la ?ntindere axiali conform NP 005'03
Verificarea elementelor Tntinse axial se face cu rela{ia:
N<T.
Solicitarea de calcul axiald (N) trebuie si fie mai mici sau egald decfit
capacitatea
portanti a elementului
(T), determinatd cu relafia:
T,
=Ri'A*t'ffir,r
unde: Ri- rezistenfa de calcul a lemnului la intindere axiald;
An",- aria neti a secliuniitransversale, deierminati scdzAnd din ai'ia brutd aria
sldbirilor cumulate
pe maximum 200 mm;
mr.t- coeficient ce
line
seama de modul de tratare a lemnului
{tabe!
3.10.);
lntinderea perpencliculard pe fibre se verificd
prin ui'mdtoarea reiafie:
N <T.
.;nde : T,
=Rf''Anut
'lllr.t
Coeficient de tratare a lemnului
tabelul3.10.
Procedeul de tratare
Lemn netratat
Lemn tratat
Lemn iratat in masd
max.10 cm grosime,
l-emn i
3.5.1.2.Calculul elementelor solicitate la intindere axiali conform EUROCODE 5
Verificarea elementelor din lemn masiv gi lemn incleiat solicitate la intindere
axiali se face cu rela,tia:
olo.o 3 ft.o,o
unde: oro,o - este efortul normal de calcul la intindere
paralel cu fibrele:
oqo,o
="&#rI"
55
f,,o,o - este rezistenla de calcul a lemnului la intindere paraleld cu fibrele.
Fo,Fo-sunt forlele axiale din ac[iuni permanente (G), respectiv variabile (Q);
Te,To
- coeficienlipa(ialide siguranld pentru acliuni;
An-aria netd a secfiunii elementului.
3.5.2. Elemente solicitate la compresiune axiali
3.5.2.1. Calculul elementelor solicitate la compresiune axiali conform NP005-03
a) Compresiune
paraleli cu fibrele
Verificarea la compresiune se face compardnd efortul de calcul la
compresiune paraleld cu fibrele (N) cu valoarea capacitilii
portante a elementului
(c):
NsC,
unde: C,
=
R}r 'Aoro '
(Po
'ffir,"
R!,,- rezisten{a de calcul a iemnului ia compresiune axiald, paralel cu fibrele;
A*,"- aria de calcul a elementului,
lin6nd
cont de sldbiri
9i
de pozilia lor in
secfiune;
mr,"- coeficient ce
line
seama de modul de tratare a lemnului (tabelul 3.10.);
g"- coeficient de flambaj, in funclie de zveltelea barelor (tabelul 3.11.)
Coeficientul de zveltete I maxim este egal cu raportul dintre lungimea de flambaj a
barei (|1) (tabelul 1
-
Anexa) gi raza minimd de gira{ie ( i'6):
- pentru
),,>75
3100
(0^
=--
^2
t;_
- pentru
7\<75
0,358
0,292
0,243
0,205
0,1 75
0,152
i
=*
<
t"o, (tabel. 2
-
Anexd)
l*, l,
-
momentele de inerlie al secliunii fald de axele x-x respectiv y-y;
A
-
aria sectiunii.
- pentru sec{iune pdtratd i'in=
Coeficientul de flambai g" este egal cu raportul dintre efortul critic (o.,)
9i
efortulde
rupere a lemnului (o,
):
o^. nt.E
(D^
=-=- Yc
o, h2
.o,
Experimental s-a determinat valoarea raportului H o,=312. Astfel, coeficientul
de flambaj se determind cu urmdtoarele relafii de calcul stabilite experimental:
*" -t-0,8ffi
Valorile coeficientului
de flambaj
0,999
0,986
0,958
0,1
o,117
0,1c4
0,093
,
0,0s3 |
b) Compresiune perpendieulari
pe
I
Verificarea
la compresiune
compresiune perpendiculari
pe fibr
elementutui(e):
N<Q.
unde:
Q,
=Rlr
.A" .ffir." .rn,
Ri, - este rezistenfa
de calcul a
pe
fibre;
0,913
0,852
4,775
180
190
200
-
Pentru
?,'>75
3100
(D^
=
-------:-
t
- pentru ?,,<75
q"
=1_0,8(#)
Valorile coeficientului de flambaj g"in funcfie de coeficientul de zveltele l.
N<Q,
efortul de calcul la
capacite$i
portante a
unde: Q,
=
Rl,
.A" .ffir." .ffi,
R!, - este rezistenta de calcul a iemnuiui ia compresiune axialS perpendicuiar
pe
fibre;
tabelul 3.11.
t,A
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
0
10
20
1,000
0,992
0,968
1,000
0,990
0,965
1,000
0,988
0,961
0,999
0,986
0,958
0,999
0,984
0,954
0,998
0,982
n oan
0,997
0,979
0,946
0,996
0,977
0,942
0,995
0,974
0,937
0,993
0,971
0,933
130
i4A
50
o,928
0,872
0,800
0,922
0,866
o,792
0,918
0,859
0,784
0,913
0,852
4,775
0,908
0,845
0.767
0,902
0,838
0,758
0,896
0,831
0,749
0,891
0,823
0,740
u,665
0,816
0,731
0,878
0,808
0,722
60
70
BO
0,712
0,608
0,484
0,702
0,597
0,472
0,693
0,585
0,461
a,682
0,574
0,450
0,672
0,562
0,439
0,662
0,550
0,429
0,651
0,537
0,419
0,641
0,523
0,409
0,630
0,509
0,400
0,619
0,496
0,391
90
100
110
0,383
0,310
0,256
0,374
0,304
0,252
0,366
0,298
0,248
0,358
0,292
0,243
0,351
4,287
0,239
0,343
0,28',1
o,2u
0,336
0,276
0,230
0,329
0,271
0,226
0,323
0,266
o,223
0,316
0,261
o,219
120
130
140
o,215
0,193
0,158
0,212
0,181
0,156
0,208
4178
a154
0,205
o,175
0,152
0,201
0,172
0,149
0,198
0,170
0,147
0,196
0,167
0,145
0,193
0,165
0,143
0,189
0,163
0,14'l
0,186
0,160
0,140
150
160
174
0,138
0,121
0,107
0,136
4,120
0,106
a,1u
0,118
0,105
aJ32
o,117
0,104
0,131
0,115
0,102
0,'t29
aj14
0,101
0,127
0,112
0,100
0,126
0,111
0,099
o,125
0,110
U,UV6
a,123
0,109
0,097
180
190
200
0,096
0,086
o,477
0,095
0,085
0,094
0,084
0,093
0,083
0,092
0'?82
0,091
0,081
0,090
0,080
0,089
0,080
0,088
0,079
0,087
0,078
b) Compresiune
perpendiculari pe fibre
Verificarea la compresiune se face compar6nd
compresiune
perpendiculari pe fibre (N) cu valoarea
elementului(Q):
57
A"- aria de contact dintre elemente;
mr," - coeficient ce
line
seama de modul de tratare a lemnului (tabelul 3.10.);
m. - coeficient de reazem.
lbi
b
de
Fig.3.1: Elemente solicitate la compresiune perpendicular pe fibre.
Coeficientul de reazem se stabilegte in funclie de relafia dintre dimensiunile
elementului de reazem gi a elementului comprimat
9i
are urmdtoarele valori:
ffi,
=
1.0 - la elemente la care aria de contact este egald cu aria
elementului comprimat (fi9.3.1.a) sau la Tmbiniri cu chertiri laterale (fig.
3.1.b).
ffi,=1.6 - pentru piesele de rezemare cu a>h gi a>1p(fi9.3.1.c),
imbindri cu pene prismatice cu fibrele perpendicular pe fibrele elementelor
imbinate (fi9. 3.1.d) sau la suprafelele de reazem a elgmentelor din
lemn.
ffi,
=2.O
- la striviri sub gaibi (fig. 3.1.e).
c) Gompresiune oblici (strivire oblici)
Solicitarea la compresiune, cdnd fo(a face un unghi o cu direclia fibrelor
lemnoase, se compard cu valoarea capacitdlii portante (N) determinatd cu una dintre
rela!lile:
ru-
=-j&- 't
C,sin'u+Qrcos2c
N,
=RL'A*'ffi,
lbl
unde: C. - este capacitatea
portant
o
_
unghiul
dintre direcfia for
R|- rezistenfa
de calcut la o
A"- aria de strivire;
mr - coeficient
ce
{ine seama
!:-1..2 4,
Catcutut
etementetor
soticr
EUROCODE
5
a) Gompresiune
paraleli
cu fibrele
Elementele
comprimate
cenf
relafiile
de maijos:
- cdnd nu este pericol
de flabaj: (1,,"
:
o",o,o S f",o.o
- cind intervine
flambajul
:
O.n^
____-=*:__
< 1,0
k"
.
f",o,a
unde: o",o,o - este efortul normal
de cal
f",o,o - este rezistenfa
de calcuf
i
Fe,Fo-
fo(ele
axiale din lncircdl
yo,yo
- coeficienfi
de siguran,ti
i
An - aria netd a secfiunii
elemer
k" - coeficient
ce
fine
seama
de
k"=--L
k+./k,
-Afu
k
=
0,5.
F
+ g"
(A*,
-
0,5)+ Af,
]
B"
- coeficient
ce
fine
seama
de i
F" =
0,2 - pentru
lemn ma
Fn =
0,1 - la elemente
din r
4.,- zveltelea
relativd
a elementul
fa,[
rlatr
58
unde: C. - este capacitatea portantd la compresiune (Ao6=A"t
iuir");
o - unghiul dintre direcfia fo(ei de compresiune
9i
direclia fibrelor;
R|- rezistenla de calcul la compresiune sub un unghia;
A"- aria de strivire;
m, - coeficient ce
tine
seama de modul de tratare a lemnului (tabel 3.10.).
3.5.2.2. ealcutul etementelor solicitate la compresiune axiali confotm
EUROCODE 5
a) Gompresiune
paraleli cu fibrele
'
Elementele comprimate centric paralel cu fibrele, se verificd folosind una din
relaliile de maijos:
- cdnd nu este pericol de flabaj: (i,d < 0,5
)
oo'o'o 3 f",o,o
- cind intervine flambajul :
Oo,o,o
41.g
k" 'f".o,o
unde: o",o,o- este efortul normal de calcul la compresiune
paraleli cu fibrele:
vnFo +'ynFo
oc,o,d
=
'"-A*
f",o,o - este rezistenla de calcul a lemnului la compresiune
paralelS cu fibrele;
Fc,Fo- forlele axiale din lncdrcdri
permanente (G), respectiv variabile (V);
Te
,To
- coeficienti de siguranfd aiTncdrcdrilor;
An - aria netd a secliuniielementului;
k" - coeficient ce
line
seama de flambaj:
k^
=--=l-
"
t<+.,/t,
-1fu
k
=
0,5.
h
+9"(tr*'
-0,5)+r[,]
B"
- coeficient ce
fine
seama de imperfec{iunea elementului:
F" =
0,2 -
Pentru
lemn masiv ;
Fn =
0,1 - la elemente din scindurilncleiate;
A,",- zveltelea relativi a elementului:
59
^-,
=
/-l'er-
1lo"'.,t
o"-n- efortul critic de compresiune:
-2-
r
lL Enn<' I
oc,"'t
=
--n-
Eo,* - modulde elasticitate minim, conform tabelului3.12.;
| - momentul de ine(ie a sectiunii;
l,- lungimea de flambaj a elementului.
@fasticitate
Clasa
D30
D35
Modulul
Eo,r"o
10
10
-EoBu
8,0
7
Ego,r"o
0,64
0,69
Gmeo
0,60
65
P* 530
560
Valorile caracteristice ale modulul ui de elasticitate tabelul3.12.
Specia
Modulul de elasticitate
paralel cu direclia fibrelor la
limita de propo{ionalitate
lN/mm'l
Modulul de elasticitate
transversal
[N/mm21
Eo,os E Go,os G
Molid. brad. larice.
pin
9000 11300
4000 5000
Plop 8000 10000
Steiar. oorun. cer. salc6m 9500 1 1500
8000 1 0000
Fag, mesteacdn, frasin,
carDen
12000 14300
ln tabele 3.13. gi 3.14. se dau valorile medii gi valorile caracteristice ale
modului de elasticitate gi ale modulului deformafiilor transversale, pentru clasele de
rezistenle a lemnului din EN 338 pentru raginoase, respectiv foioase.
b) Gompresiune perpendiculari
p
etementele
din femn soliciit
verifici
utilizdnd relaf ia:
Oc,go,d
-{
kc,so
.fc.so.o
unde: k"* - este un coeficient q
,
cornpresiunii(tabel3.1l
f",*o-rezistenfa
de calcuila
cor
c) Compresiune
obtici
Relafia de verificare
la compres
o",od
=
'
fqo.o
+s{.inr;;i
fono,o
unde: oc,qd - este efortul normat
de calc
fc,o,o,fc,so,o-
rezisten{ele
de cal
respectiv perpendiculari
pe
fibre
150 > 1> 1Smm
Valorile modulului de elastieitate tabelul3.13.
Clasa c14 c16 c18 c22 c24 c27 c30 c35
g0
Modulul de elasticitate fKN/mm
Eo...a 7 8 I
'i0
11 tz 12 13 t1
Eo.os 4.7 5.4 6.0 6.7 7.4 8.0 8.0 8,7 9.4
Eoo
-oa
0,23 0,27 0,30 0.33 0.37 0.40 0.40 0,43 0.47
G-"4 0,44 0,50 0,56 0,63 0.69 0.75 0.75 0,81 0,88
Densitatea aparente [kg/m'
tfrn
310 320 340
2An a7n
380 400 420
V
foioase tabelul3.14.
alorile modulului de elasticitate
Clasa D30 D35 D40 D50 D60 D70
Modulul de elasticitate
[KN/mm']
Eo.r"o 10 10 11 14 17 20
Eo.os 8.0 8,7 9.4 11.8 14.3 16,8
Ego,meo 0,64 0,69 0,75 0,93 1,13 1,33
G-oa 0,60 0,65 0,70 0.88 1,06 1,25
Densitatea aparente
[kg/m"]
Pt<
530 560 590 650 700 900
b) Compresiune
perpendiculari pe fibre
Elementele din lemn solicitate la compresiune
perpendiculard pe flbre se
verifice utilizdnd relatia:
oc,go,o
(
kc,so
.fc,go,o
unde: kc,e' - este un coeficient ce variazd in funclie de modul de realizare al
compresiunii (tabel 3.1 5.);
f"no.o-rezistenta de calcul la eompresiune
perpendicuiari pe fibre.
Valorile coefi cientului k".eo
tabelul3.15.
c) Compresiune oblici
Relafia de verificare la compresiune oblice este:
oc,dd
=T___14d__
-"'o'd sin2o + cos2o
'c.90.d
unde: o",o,o- este efortul normal de calcul la compresiune oblici;
fco,o,fc,go,o- rezistenlele de calcul ale lemnului la compresiune
paralele,
respecti\,, perpendiculari pe fibre.
l,
<
150mm
l. < 150mm
a 2100mm a < 100mm
l> 150mm
1,0 1,0 1,0
150 > 1> 15mm 1,0
..150-l
t+-
174
",
a(150-1)
'--1760
-
1Smm > 1 1,0 1,8
1+
a
125
61
3.5.3. Elemente solicitate la incovoiere
3.5.3.1. Galculul elementelor solicitate la incovoiere conform NP 005-03
a) incovoiere simpli
1. Calculul la starea limiti de rezistenld
Verificarea elementelor la st6ri limitd de rezistenld constd in compararea
momentului incovoietor maxim rezultat din combinalia de incdrcdri cea mai
defavorabild (M), cu valoarea capacititii portante a elementelor (M'):
l/|,
=
Ri
.Wo. .ffir.i
unde: Ri- este rezisten[a de calcul a lemnului la lncovoiere;
Wo,"- modul de rezistenld axialln secliunea in care se face calculul;
Woi"
=
W*,- cdnd elementul nu prezintd slibiri in secfiune;
W*r"
=
Wn* - c6nd elementul are sldbiri'
m, - coeficient ce
line
seama de modul de tratare al lemnului (tabel 3.10.).
Observatje:
Formula precedentd nu ia in considerare posibilitatea
lateral.
Pentru asigurarea impotriva acestui fenomen trebuie
prezentate in tabelul 3.16.
2. Calculul la starea limitd de deformatie
Condilia de verificare a elementelor simplu incovoiate,la stiri limiti de
deformalie este:
f*,,,nnat S fadt
unde: f,"*,0*, - este deformalia maximi finalS la incovoiere;
f"o, - sdgeata maximd admisibild.
Valorile sEgefilcr maxirne admisibile (tabelul 3.17.) se determind ?n functie de
tipul elementului, de deschiderile de calcul
Qi
de caracterul construcliilor
{definitive
sau provizorii).
apari{iei flambajului
respectate condiliile
Sdgeata
maximd finald se determind
c
fma,qfinat
=
f
',
+f
,
+f
, -f
"
unde: fr - sigeata
din incdrcdrile pem
fz- sdgeata
din incircdrife
iemn
.fi
- sdgeata provenitd
din I
oererminate
?n func{ie
de tipulimbindri
r"- contrasdgeata
inifiald
a griru
Sigeti maxime
ate imbinirilor
fi
-Ti-puttnbineri----
d
-
diametrut
tijei;
L
-
efortul care revine
tijei;
Lcap
-
capacitatea portant5
q
tijei.
Contrasdgefile
iniliale
se iau in
pTpls? sau ta grinzi
cu zdbrete
Qiau v
mcarcanb permanente
9i
jumdtate
d
gnnzllor.
cu zibrele
fdri'tavan
;""p".
deschiderea
de calcuf a grinzii.
Rigle gistalpTta p6@
grinzi
cu inimd plind:
de asiqurare la flambai lateral tabelul3.16.
Condilii de asigurare la flambaj lateral Raportul maxim
h/b
Cind nu existd reazeme intermediare pe latura comprimatd
4t1
Cdnd se asigurd rigidizarea laturiicomprimate cu pene sau tiranli
5t1
Cdnd se asigurd rlgidizarea laturiicomprimate
prin platelajul
elementuluide
planseu
6t1
Cind se asigurd rigidizarea elementuluiin planulflambajului at6t
in zona comorimati cdt siin zona lntinsd
9t1
62
maxrme
Elementul de constructie
Valorile deformaliilor maxime f" pentru
elemente de constructii cu caracter:
Definitiv Provizoriu
rzile plangeelor
dintre etaje:
cu finisai din lemn
l"l25o l.l20o
cu finisaj din tencuialS
de garpantd: asterealS
Ei
giPci l. /150
pane gicipriori l.l2oo
L
/150
pane la dolii lc /400 l" /300
Rigle
gi stdlPi la
Pereli:
cu finisaj din lemn l"l25o l"l2oo
cu finisaj din tencuialS lc 1300 1.1250
Sprosurile
l"l2oo
Ferme din lemn,cu
grinzi cu inimi plind:
cu imbindri cu tije lcl4oa l" /350
cu alte tipuri de
imbindri
l" /500 lc /400
Grinziincleiate
l" /5oo
admisibile la solicitarea
de incovoiele tabelul3.l7
Sdgeata maximi finali se determind cu relalia:
fmax.finar
=
f, +f
,
+f,
-f o
unde: f1- sigeata din incdrcdrile
permanente;
f2 - sigeata din incircdrile temporare;
f1 - sigeata
provenitd din curgerea lentd
determinatd
in funclie de tipulimbindrilor;
f"- contrasdgeata iniliald a grinzii nelncircate'
a imbinirilor (tabelul 3.18.)
tabelul3.18.
d
-
diametrul tijei;
L
-
efortul care revine tijei;
Lcap
-
capacitatea
portantd q
tijei.
Contrasdgefile iniliale se iau in calcul, de regul6, la grinzile cu secliune
compusi sau la grinzi cu zdbrele giau valoarea egald cu sdgelile care ar
provenidin
inceicerite
permanente
9i
jumdiate
din incdrcdrile cvasi-permanente. Tn cazul
grinzilor cu zibrele fir"5'tavan suspendat, eontrasdgeata va fi minim 1/200 din
deschiderea de calcul a
grinzii.
maxime ale imbinirilor
Tipul?mbindrii
Deformalia maximd
[mm]
lmbindriorin chertare
1.5
Tmbindri cu tije cilindrice cule
0.5 d
(uL."") >_2.0
buloane
0.1 d+1>2.0
guruburi 0.1 d
>2,0
mbiniricu
3,0
Sbge1ile f.,
$i
fa,,se determind considerAnd incircdrile normate
9i
luAnd in
considerare sdgeata eiasticd'instantanee f,n", gi sdgeata dezvoltati in timp datoritd
bnomenului de fluaj gia moduluide exploatare
(umiditatea de echilibru) cu relalia:
f
= [no(1+
ko*
)
Valorile coeficientului ko" sunt date in tabelul 3'19'
Coeficientul ko"t
tabelul3.19.
Clasa de durati a incdrcirii
Valorile coeficientului
pentru clasa de
exploatare
1 qi2 3
Permanente 0,50 1,00
Lungi durati
o,25 0,50
Scurtd duratd 0,00 0,00
unde: fjo,o*ra
,
friax,nnara - s6ge{ile
ma
f*,- sdgeata maximi
admis
3.5.3.2. Calcutul elementelor
sotici
a) incovoiere
simpli
1. Catqulutta
starel limiti de rezister
elementului,
se face cu rela{ia:
or,o S fr,a
unde: o,,o - este efortut unitar din mo
f,,- rezistenfa
de catcut la inc
fr,o
=
kmoo
.k", .k," .kn &
Tu
unde: kroo - coeficient
ce
{ine
seama
cu umiditatea
elemenfuh
f,,* - rezistenfa
caracteristicd
I
ko- coeficient
care ia in consi
k," - coeficient
care ia in cor
^
portante;
In mod uzal kr" are valoarea
individual
ci sunt legate cu alte elern
solicitare (de ex. fa planseele
unde t
efectul favorabil
este luat
brintr_un oei
kn - coeficient
de ind[ime;
Considerdnd "h' lnd{imea grin
- pentru
elemente
din lemn rb"i*
---l
ftrso)o'
kn
=min{(' h
J
l,,s
- pentru
elementele
din lemn lndebt
[f ooo)o'
r''
=min{{. n
J
l.1,1
yu-
coeficient parfial
de siguranl
b) lncovoiere oblici
1. Calculul la starea limiti de rezistentd
Relatia de verificare a elementelor solicitate la incovoiere oblici este:
oML +Mi <t.o
-Ml -M: - '-
unde: Mlr,Mlr- sunt momentele incovoietoare dupi axele y-y, respectiv z-z (uzual se
considerd x-x axa barei);
Ml,Mi - capacitdfi
portante pe direcfiile
y, respectiv z'
Fig.3.2: Bard solicitatd la incovoiere oblicS.
2.CalculUl la starea limiti de deformatie
Verificarea la starea limiti de deformafie se face cu rala[ia:
fma,,"nmb
=ffi=f"o,n
unde: fj*,on
at
,
fiu.nna^- sdgefile maxime finale dupd axele y-y, respectiv z-z;
f*,- sigeata maximi admisibili'
3.5.3.2. Galculul elementelor solicitate la incovoiere conform EUROCODE 5
a) lncovoiere simpli
1. Calculul la starea limitd de rezistentd
Venercarea li incovoiere simpli, cdnd nu este pericol de instabiliiate laterali a
elementului, se face cu relalia:
or,o
(
fr,o
unde: o,.o - este efortul unitar din momentul de calcul;
f*.0- rezistenla de calcul la incovoiere a lemnului:
fr,o
=
kroo 'k", 'k," kn
fu
'Ir'.r
unde: k*oo - coeficient ce
line
seama de varialia rezistenlei cu durata de incircare
9i
cu umiditatea elementului
(tabelul 3'7.);
f*.* - rezistenla caracteristicd la incovoiere;
ko- coeficient care ia in considerare fenomenul de instabilitate;
k,"- coeficient care ia in considerare efectul sistemutui asupra capacitSlii
portante;
ln' mod uzal ks are valoarea 1,0. Dacd elementele Tncovoiate nu lucreazi
individual ci sunt legate cu alte elemente asffel incdt se produce o redistribuire de
solicitare (de ex. la plangeele unde grinzile sunt solidarizate intre ele cu panouri)
efectul favorabil este luat printr-un coeficient k'=1,1'
kn- coeficient de tndlfime;
Considerdnd "h" indllimea grinzii, valorile coeficientului kn se vor alege astfel:
- pentru elemente din lemn masiv:
- pentru elementele din lemn incleiat:
flrsoln'
k,
=minj[ h
J
u,3
[f
ooo)o'
il-l
rn
=mrnl\ h
/
Ir.r
yr- coeficient
par[ial de siguran[d
pentru lemn.
65
relatia:
Cdnd existd
pericolul instabilitdfii laterale a elementului, verificarea se face cu
or.o
(
k",
.fr,o
unde: o,,o - este efortul unitar din momentul de calcul;
k., - coeficient ce
line
seama de reducerea rezistenfei datoriti instabilitd[ii
laterale:
recomandd
ca atunci
acliuni
cu duratd
diferitd,
,t ;;
deformafia
totatd gisd
se utilizeze
Zveltelea relativi 1,,",,* se determini cu formula:
f*.* - rezistenla caracteristicd la incovoiere;
o,."n- efortul critic determinat pentru E
=
Eo,os gi
lindnd
cont de factorul de
transformare a momentului realin moment echivalent
"m" (fig. 3.3.);
f..o - rezistenfa de calcul la ?ncovoiere.
Efortul critic pentru o secliune dreptunghiulard (bxh) se determini cu relafia;
k",
=
1,0 pentru l*r,,
<
0,75
k",
=1,56-0,75'lor,,
pentru 0,75<X*r,,
<1,4
,1
k",
=ffi Pentru
Xor., >1,4
E.n.b2 Ic /l-oS3.o/h
. l-. l-
vcr
-
t,
.h
1l e 11 1-b2 th2
Coeficientuf
ko*
Materialul
Lemn
masiv
Lemn incleiat
-
Ptacaj
Panouri
din particule
Panouri
OSB
Panouri
din fibre
(panouri
dure)
-_--
Panouri
din fibre
(panouri
medii)
Vafoarea radicalului de mai sus variazi de la 0,94...1,5 pentru blh=0,1."0,7.
Considerdnd valoarea 0,94
Si
modulul deforma{iei transversale'G=E/l8, se obfine
efortulcritic:
o*
=
0,7559
h'1"
2. Calculul la starea limitd de deformatie
Calculul sdgetii finale se face cu relalia:
uon
=
u,nr, (1 + ko",
)
uRde: u,no - deformaiia insiantanee eaieuiaii eu un modul de eiasiieiiate mediu
ko" - coeficient care ia in considerare deformalia in funclie de timp sub efectul
fluajului gi umiditdlii (tabelul 3.20.)
b) fncovoiere
obtici
Efementefe
supuse
la ?ncovoier
k,
+{s+fuq.1.0
Tm,o
fr,a
*a
* t,
9=.e-
.
r.o
Im,o "'
f
..o
unde:
or,y,o,
or",o-
eforturi
unitiare
dt
w.;
f,,o - rezistenfa
de calcul la in@
km
-
factoruf
de combinae
considerare
efectul
incovoierl
t
kr=
0,7 penhu
sectiuni
re
k,
=
1,0 pentru
alte seclftr
fr,t
on,crt
66
Se recomandi ca atunci cdnd combinalia de incdrciri este compusd din
acfiuni cu durati diferitd, sd se calcu]eze separat contribulia fiecdrei acliuni la
deformalia totali gi sd se utilizeze tabelul 3.20.
Goeficientul ko*
tabelul3.20.
Materialul Durata de incdrcare Clasa de serviciu
1 2 3
Lemn masiv
Lemn incleiat
Permanenti 0.60 0.80 2.00
Lunod durat6 0,50 0.50 1,50
Durati medie 0,20 0.25 0.75
Scurtd durati 0 0 0.30
Placaj
Permanentd
0,80 1,00 2.50
Lunoi duratd 0.50 0,60 1,80
Duratd medie 4.25 0,30 0,90
Scurtd duratd 0 0 0,40
Panouri din particule
PanouriOSB
Permanentd
1.CU 2.25
Lungd durat6 1.00 1.50
Durati medie 0,50 0.75
ScurtS durati 0 0.30
Panouri din fibre
(panouri dure)
Permanenti 2,25 3,00
Lunod duratd 1.50 2.00
Duratd medie 0.75 1.00
Scurti duratd 0 0.40
Panouri din fibre
(panourimedii)
Permanentd
1,50
Lungd duratd 1.00
Duratd medie 0.50
Scurtd durat6 0
b) lncovoierE oblici
Elementele supuse la incovoiere oblici se verificd prin urmdtoarele relafii:
1_
Om,y,o
*
Om.z,o
41,g
"' fr,o f.,o
94*t.
or"o
<1,0
fr,o
"'
ft,a
unde: om,yd, 6m,zd- eforturi unitare de calcul din momentele Mv
9i
Mt pentru Wt
9i
W=l
f,,o - rezistenla de calcul la lncovoiere
G
-
factorul de combinare a rezislentelor la incovoiere care ia Tn
considerare efectul Tncovoierii biaxiale'
k*= 0,7 pentru secliuni rectangulare;
k,=
'1,0
pentru alte secliuni transversale'
67
F, ;i
TV
Y--
YT
,:l
^
tk *****"7
.OJ'J,
T",
t*+
F=q-t?-l
@
I'n=or?] 0v!d)
m
Fig.3.3: Factorul m de transformare a momentului real
ln moment echivalent.
3.5.4. Elemente solicitate la intindere si incovoiere
3.5.4,1. Calculul el6mentelor solicitate la intindere si incovoiere conform NP
005- 03
Relalia de verificare a elementelor solicitate la intindere excentrici si
incovoiere este:
T-. M^.
+'er +"-er <10
-I -M, -''-
unde: T,,M,- sunt capacitdfile portante ale barei la intindere centricd giincovoiere;
T*,M*- fo(a de Tntindere, respectiv momentul incovoietor din ?ncircirile
exterioare.
Calculul se face in secliunea cu fioment ?ncovoietor maxirn
9i
modul de
rigiditate aferent, precum gi in secliunea cu modul de rigiditate minim gi moment
incovoietor aferent.
@
@
@
me-.*sl @
!.P._a.-2.
Ca lcu f ul elementef
o r soti
EUROCODE
5
Verificarea
elementelor
solk
condi{iilor:
unde:
z-z;
ot,o,a
*
or,y,o
*k
g!!rl
ft,o.a fr,y.a
-^t
E
or,o,o
*;,_
9m,v.o
*
om,,
Ir,o.a
"'
fr,y.o
f^^
or,od- efortul unitar de intindr
om,yd,om,zd
- eforturi
unitare
d
f,,o,o - rezistenla
de calcut ta i
f',r,o
=
f*.o - rezistenfele
de c
k, - coeficient
ce
{ine
seanri
k,
=
0,2 pentru
sec$un
k,
= t0
pentru
celelalte
|".!.qJ.
Gatcutut
elementetor
sotirjl
NP 005- 03
.
Relafia
de verificare penbu
de
este:
-9=r*
ut-
-
q
r
M:s1'o
unde:
C,,M, - sunt capacitiitile portan
C", - efortulaxialdin
bard;
M!- momentul
incovoietor
rn:
^
Momentul
lncovoietor
maxim
1
incovoiere
a for{ei
axiale,
",
l'"f"ta,"
'
Ml
=-!L!-
.C*
'-
ca
unde: M", - momentulincovoietor
din ?r
C.- forla criticd de flambaj pe
di
3.5.4.2. Calculul elementelor solicitate
la intindere giincovoiere conform
EUROCODE
5
Verificarea elementelor solicitate
la intindere
gilncovoiere se face cu ajutorul
-
condi{iilor:
+*..,' +*
+ r-
9.ees
< 1,0
f,,o.o ft,v.o rm,z'd
ot,o,o
*;a_
9m,v,o
*
9m,z,o
q
1,g
t,o.o
'-'
f*,r.0 ft'..o
rJnde: oro.d - efortul unitar de intindere;
om,yd,om,zd - eforturi unitare de calcul din incovoiere dupe axele y-y, respectiv
z-z;
f,.o.o - rezisten[a de calcul la Tntindere
paraleli cu fibrele;
f,,r,o
=
f,.o - rezisten[ele de calcul la incovoiere dupd axele y-y, respectiv z-z;
k, - coeficient ce
line
seama de forma secliunii:
k,
=0,7
pentru sec[iuni rectangulare;
k*
=
1,0
Pentru
celelalte secliuni'
3.5.5. Elemente solicitate la compresiune
siincovoiere
3.S.5.i. Calculul elementelor solicitate la compresiune
9i
incovoiere conform
ilP 005- 03
Relalia de verificare
pentru elementele solicitate la compresiune cu incovoiere
este:
-9t*!L
=
r.o
c, M,
unde: C,,M, - sunt capacitilile
portante ale barei la compresiune
9i
incovoiere;
Co - efortulaxialdin bari;
M! - momentul incovoietor maxim final'
Momentul incovoietor maxim final se determind
linind
cont de efectul de
incovoiere a fo(ei axiale, cu,rela{ia:
M!
=-&-
1-
c*
cE
unde: M", - momentullncovoietor
din incdrcdrile externe;
Cr- forla critici de flambaj
pe direclia de aplicare a momentuluiincovoietor:
Ce
=
n2' Eo,*' m",r' tr,r'*
Eo,* - modulde elasticitate minim, conform tabelului3.12.;
!Tlu,s,fn1,g- coeficienti ai modului de lucru, respectiv ai modului de tratare a
lemnului (tab. 3.4,respectiv 3.1 0);
l- momentul de inertie al sectiunii;
l,- lungimea de flambaj a elementului.
3,5.5.2. Calculul elementelor solicitate la compresiune gi incovoiere conform
EUROCODE 5
o Cdnd nu se ia in considerare femonenul de flambaj (areltefea dupd cele doui
direcfii este mai mici sau egald cu 0,5), relafiile de verificare sunt:
rt2
f+*l
*i*r*r,,?-=,,0
\'c,0d I 'm,yd 'm,zd
t;2
t+* I
*r'
?''v'o
*
?''''o
.1s
I
f",o,o
J
rm,yd
'm,z.d
unde: oo,o,o - este efortul unitar de compresiune;
6m,yd,6m,zd- eforturi unitare de calcul din incovoiere dupd axele y-y, respectiv
z_zi
f".0, - rezistenla de calcul la compresiune paraleld cu fibrele;
fr,y,o
=
f*,,o - rezistenfele de calcul la Tncovoiere lncovoiere
paraleli cu fibrele
dupd axele y-y, respectiv z-z;
k, - coeficient ce
line
seama de forma secfiunii:
k,
=
0,7 pentru secfiuni rectangulare;
k.
=
10
Pentru
celelalte secfiuni.
o
Cind se ia in considerare femonenul de flambaj, verificarea se face cu
rela!iile:
oc,o,o
*
9m,y,o
+ t*
fn:{
< t,O
k",yf"o,o fr,y,o
"'
tm,r,o
'
octo'd
+ k-
f9$-
+
?''''o
< 1'o
k",rf"o,o
"'
fr,y,o f.,r,o
undc: k",r,k",.- suRt eoefieien{i ee
lin
seama de fiambajul dupi axa y-v, iespectiv
vz:
k^=--L
'
k+Jk'?
-I'z*l
t<
=
0,5.
h
+
Fo
(1,*,
-0,5)+l
B"-
coeficient ce
fine
sean
0o =
0,2 -
Pentru
lex
F. =
0,1 - la elemen
1,,u,- zveltefea relativd a el
^
m
tutat
=.1*
V
o"'*
o",*- efortul critic de comp
o^^*
=
t2Eo'ou 'l
t:
Eo,* - modulde elasticitak
l- momentulde
inerlie alx
l,- lungimea de flambaj a el
3.5.6. Elemente solicitate la forft
3.5.6.1. Calculul elementelor sol
a) Forfecare perpendiculari pe
t
Verificarea la forfi tiie{en
de Tncdrcdri mari sau de forte
forfecare rezultatd din aqiunile
poftante
la forfecare (V.) a barei.
V =
Ri,
.Ai .ffir.r
unde: RL- este rezistenla de calc
A, - aria secfiunii forfecate;
mr, - coeficient ce
line
sea
b) Forfecare in lungul fibrelor
Verificarea la fortd tdietoan
portanti
la forfecare (F,) :
70
k^=--L
"
r+.,1r'?-1'z*,
k
=
0,5'
h
+
F"
(I*,
-
0,5)+),f",J
B"-
coeficient ce
line
seama de imperfec[iunea elementului;
9o =0,2
-
Pentru
lemn masiv
;
F" =
0,1 - la elemente din scdnduriincleiate;
i,, - zveltelea relativd a elementului:
l*t
=
o".ci- efortul critic de compresiune:
n'E^^,.1
6","rt
=
-A;-
Eo,ou - modulde elasticitate minim, conform tabelului3.12';
l- momentul de inerlie al secliunii;
lr- lungimea de flambaj a elementului'
3.5.6. Elemente solicitate la forfecare
3.5.6.1. Galculul elementelor solicitate ta forfecare conform NP 005.03
a) Forfecare
perpendiculari pe direcfia fibrelor
-
Verificarea la fo(d tdietoare se impune la grinzile scurte Tncovoiate, acfionate
de Tncirciri mari sau de forle concentrate in apropierea reazemelor. Forla de
forfecare rezultatd din acliunile exterioare, se compard cu valoarea capacitdlii
portante la forfecare (V,) a barei.
V =
Rit 'Ar 'ffir,r
unde: Rfr- este rezisten{a de calcul a lemnului la forfecare
perpendiculard pe fibre;
A, - aria sec{iunii forfecate;
mr,, - coeficient ce
line
seama de modul de tratare al lemnului.
b) Forfecare in lungul fibrelor
-
Verificarea la fo(6 tdietoare in lungul fibrelor ia ln considerare capacitatea
portantd la forfecare (Fr) :
IlL
0^
^"
F,
=
Ri, 'Ar '
!1rr
'mf
unde: Rfi,- este rezistenfa de calcul a lemnului la forfecare paraleld cu fibrele;
A, - aria sec[iunii forfecate;
mr,, - coeficient ce
line
seama de modul de tratare a lemnului;
m, - coeficient de forfecare:
I
m,
=1+Fa .e
p - coeficient Tn funclie de tipul forfecirii (figura 3.4.):
F =
0,25 pentru forfecare unilaterald;
F =0,125
pentru forfecare bilaterald.
l,- lungimea
pragului de forfecare limitati superior la 10 h" gi 2h (h" -
addncimea de chertare);
e - excentricitatea de aplicare a forlei de forfecare fald de planul de forfecare.
Efortul de forfecare maxim rdm var
V
to,
=
1,5f pentru
sec{iuni c
A
4.V
ro,
=3]T
pentru
secfiuni c
3.5.7. Elemente solicitate.la torsir
3.5.7.1. Calcuful elementelor solk
Torsiunea purd
apare rareo
con{in prevederi
referitoare
la calcu
Pentru verificarea la torsiune
ttor,d
-(
fu.c
unde: T,or,o - este efortul de calcul k
fu,o- este rezistenfa
de calcul
Pentru o soiicitare compusd
datd de M6hler
9i
Hemmer:
/ t2
Tt-,0
r[tu,o I
f.,,0'(f",oJ
< 1,0
lrnbinEre prin chertare trantala
fudacsre
unilderal*|
Fig.3.4: Solicitarea de forfecare la imbindri.
3.5.6.2. Calculul elementelor solicitate la forfecare conform EUROCODE 5
Condilia pentru efortultangenlialde calcul (co) este:
xo
=
(ynTo +yoro)ji s r",o
u'It
unde: To,To- sunt fo(e tdietoaredin incdrcdri permanente, respectiv variabile;
S,,1,- momentul static, respectiv momentul de inerlie al secliunii transversale
in raport cu axa neutrd;
b - ldfimea secliunii transversale;
ye
,To
- coeficien[i de siguranli ai?ncdrcdrilor;
fu,o- este rezistenla de calcul a lemnului la forfecare.
lmbinare su
Fsne
prisrna{ice
fforfecere
bila$ralal
unde: f",,0 - rezistenfa
de calcul la tor
3.6. Calculut
9i
alcituirea eler
Elementele
din lemn cu secti
multe elemenete (scdnduri,
dulapi, ri
diferite procedee
de imbinare (solidar
Toate mijloacele
de imbinare
?n timp ducAnd la reducerea rigiditi
acestora se va
{ine
seama de deform
Calculul capaciti{ii portante
e
pentru
barele cu secfiune simpld, dar
inerfie, modulul de rezistenfd,' coefici
solidarizirilor.
ln cazul barelor cu secliune c
neuniformi
a incircdrilor pe
element
portante
se introduce
coeficientulde r
ffin
=
0,9 pentru
incovoiere, fc
Tn iungulfibreior;
ffin
=
1,0 pentru
alte solicitiri.
Efortul de forfecare maxim 'co* variazdin funclie de forma secliunii astfel:
V
rn-
=
1,5* pentru sectiuni dreptunghiulare;
-A
4-V
ro,
=
ii
pentru secfiuni circulare.
3.5.7. Elemente solicita
3.5.7.{. Catculul elementelor solicitate la torsiune conform EUROCODE 5
Torsiunea
purd apare rareori in practicd
9i
de aceea normele romAnegti nu
confin
prevederi referitoare la calculul la torsiune sau la torsiune cu forfecare'
'
pentru
verificarea la torsiune, EUROCODE 5 dd urmdtoarea relatie de calcul:
Tro,,o S fu,o
unde: trror.d - este efortul de calcul la torsiune;
fu,o- este rezistenfa de calcula lemnuluila forfecare'
pentru
o soiicitare compusd de torsiune cu forfecare se poate folosi relalia
datd de M6hler gi Hemmer:
r.'2
rro,,o
*[
I_g
I < 10
f,o,,o
I
t..
J
unde: f,o,,o - rezistenfa de calcul la torsiune'
3.6. Calculul gi alcatuirea elementelor cu sectiune compuse
Elementele din lemn cu sec{iunea compusd sunt alcituite din doud sau mai
multe elemenete (sc6nduri, dulapi, iigle, grinzi) solidarizate longitudinalintre ele prin
diferite
procedee de imbinare (solidarizare mecanicd, solidarizare
prin incleiere).
ioate mijloacele de imbinare folosite, cu excep{ia incleierilor, se deformeazd
in timp ducand la reducerea rigiditalii elementelor compuse. De aceea, la calculul
acestora se va
[ine
seama de deformirea
gi de posibilitatea de cedare a ?mbindrilor'
calculul capacitalii
portante a barelor eompuse se face asemanator cu cel
pentru barele cu secliunb simpld, dar folosind valori echivalente
pentru momentul de
inerlie, modulul de rezistenfd,'coeficientul
de zveltele etc. ce
lin
cont de deformaliile
solidarizirilor.
ln cazul barelor cu secliune compusd
poate apirea fenomenul de repartilie
neuniformi a incircirilor pe elemente componente. De aceea, !a calculul capacitilii
ponante se introduce coeficientul de repartilie al incircdrilor mR cu valoriie:
ffin
=
0,g pentru incovoiere, forfecare longitudinald, compresiune
9i
intindere
Tn iungulfibreior;
mn
=
1,0 pentru alte solicitdri'
73
3.6.1. Bare compuse solicitate la intinderegxiali
3.6.1.1. Calculul elementelor compuse solicitate la intindere axiald conform
NP 005-03
Pentru barele compuse solicitate la intindere centricd este necesard
verificarea :
.
capacitilii
portante a fiecdrui element component "i'la intindere centricS:
Tt,' Sl,'
unde: T",., - este fo(a efectivd de intindere ce revine elementului "i";
1,,
- este capacitatea portantd a elementului"i".
Forla T*, se determind prin repartizarea fo(ei axiale totale (T"r) care
aclioneazd
pe bara compusd, propo(ional cu sec$iunea brutd a barelor componente
(A"",
)
cu rela{ia:
T
T"t'Ao.r,i
,u,,,
_
IAo*,,,
Capacitatea
portantd
1,,
se calculeazd cu formula:
T,.,
=
Ri 'An",,, 'mr,, 'm*
unde: Ri - rezistenla de calcul a lemnului la intindere axiali;
An*,- aria netd a secfiunii transversale, determinati scdz6nd din aria bruti
aria slibirilor cumulate pe maximum 200 mm;
mr,- coeficient ce
line
seama de modul de tratare a lemnului (tabelul 3.10.);
m* - coeficient ce
{ine
cont de posibilitatea repartiliei neuniforme a incdrcirilor
Pe
bare, ffin
=
0,9.
.
capacitdtii portante a bareicompuse:
T* <T,
unde:
f,,-
este capacitatea portantd a barei compuse:
T,
=
IT,,'
3.6.2. Bare compuse solicitate la r
3.6.2.1. Calculul elementelor com;
NP 00543
Elementele compuse supus
sub formi de:
- bare oachet (fi9.3.5.a)
la care toate
- bare cu fururi continue (fig.3.S.b)
elementele pricipale
sunt legate d
extremitdfi. Fururile si eclisele nu r
mdresc rigiditatea baiei si constituie r
- bare cu fururi scurte (fig.3.s.d)
la
oarecare distan!6 unele fa{d de altr
izolate;
- bare cu zdbrete (fi9.3.5.e);
- bare cu perete plin
(fig.3.S.f) la can
printr-un perete
din doud straturi de s
Barele compuse comprimate
folosind coeficienfi de flambaj determi
Rela{ia generali
de verificare e
c* Sc,
unde: C"- este solicitarea de comprex
C, - capacitatea portantd
la cor
respectiv y-y (C.
).
a) Bare pachet
Barele pachet
se realizeazd
q.r
cu grosimiegale
sau diferite, rigidizate
Capacitatea portantd
(C^) in n
determini ca gipentru o bard cu secfir.
Co
=
Rlu
.A.a" .go .ffir."
unde: R!,,- rezistenfa de calcul a lemn
Ao,"- aria de calcul a element
sec{iune;
m,,^ - coeficient ce tine seama d
go - coeficient de flambaj, tn fur
74
3.6.2. Bare compuse soticitate la compresiune
axiali
3.6.2.1.Calculul
elementelor compuse solicitate la compresiune axiali conform
NP 00543
Elementele compuse supuse la compresiune axiali
(de reguld stdlpi) pot fi
sub formi de:
- bare oachet
(fig.3.S.a) la care toate elementele sunt aclionate la extremitdli;
- bare cu fururi continue (fig.3.s.b)
9i
cu eclise continue
{fi-9.3'5'c)
la care numai
"r@t.|egatede-structuraderezisten!59isuntactionate-la
extremitali. Fururile
9i
eclisele nu sunt legate
9i
nici aclionate la extremitdli. Ele
mdresc riliditatea barei
9i
constituie elemente secundare'
- bare cu fururi scurte (fig.3.s.d) la care elementele
principale sunt agezate la o
o@.ra1aoea|te|e9iasamb|ateintreeleprinfururiscurte9i
izolate;
- bare cu zdbrele (fig.3.5.e);
- bare cu
perete
nlin (fi-q.3.s.f) la care elementele
principale sunt asamblate intre ele
piinlr-un perete din doui straturi de scdnduri'
Barele compuse comprimate se calculeazi in raport cu axele x-x
9i
y-y
folosind coeficien{i de flambaj determinali
pe baza coeficienlilor de zveltefe'
Relalia
generali de verificare este:
C"t
(
C,
unde: C",- este solicitarea de compresiune maximd;
C, - capacitatea
portantd la compresiune in raport cu axa x-x ( C*
),
respectiv y-y (C,
).
a) Bare
pachet
'
Barele pachet se realizeazd cr.l secfiune transversald simetricd, din eiemente
cu grosimi egale sau diferite, rigidizate intre ele cu tije cilindrice.
-
Capacitatea
portantd (C^) in raport cu axa x-x, perpendiculari pe rosturi, se
determini ca gi pentru o bard cu secliune
plini cu relafia:
Co
=
Rl,r 'A*t" '9"" 'ffir,"
unde; R!,,- rezistenfa de calcul a lemnului la compresiune axiali, paralel cu fibrele;
A*,"- aria de calcul a elementului,
lindnd
cont de sldbiri
9i
de pozilia lor in
sec!iune;
m''"- coeficient ce tine
seama de modul de tratare a |emnu|ui;
go - coeficient de flambaj, in funclie de zveltelea barelor (tabel 3.11.)
I
-l
J
l
l*, lu fu,
I ffii *1 W3
,L-!-J *+ r.-!.J
b. c. d.
Itl' ll{'
lt!l
ffi
ffi
lflfi
str
lu
H
L!-+
a.
k - coeficient
ce
fine
cont de
b, h - dimensiunile
sec,tiunii
b
respectiv perpendiculari
pe r
r - numdrul
de rosturi;
l,- lungimea
de flambaj a bal
n, - numdrul
efectiv de sec{iu
bardln fiecare rost.
b) Bare cu fururi lungi
9i
bare cu e
Fururile gi eclisefe cont
legdturi flexibile, drept pentru
care r
portante,
cu relatia:
Co
=R!,,
.Ao.go,trtr,.
Co
=
R5,
.Ao .rp, .mr,o
unde : Ao- aria elementelor principak
Restul termenilor
au semnifical
c) Bare cu fururi scurte
Capacitatea portantd
ln raport
barelor pachet,
considerAnd
A"a"=fu :
Co
=R1,,
.Ao.g*.lrlr,"
iar g* calculat pentru
: t._
= J
^
/l- +e
I
YA
In l,r,
r={*it ffi3&E
r_i-J l--tr
e. f.
Fig. 3.5: Tipuri de elemente (bare) cu secliune compusd solicitate la compresiune cu
flambaj: a
-
bare pachet; b
-
bare cu fururi continue; c
-
bare cu eclise continue;
d
-
bare cu fururi scurte; e
-
bare cu zdbrele; f
-
bare cu inimd plind.
Capacitatea
portantd (Co
)
in raport cu axa y-y se determind cu rela{ia:
Co
=
Rlu
.A*r" .g"y .ITrr,"
unde: R!,,
,A*,",rT11."-
au aceiagi semnificalie ca mai sus.
Coeficientul de flambaj (9",
)
se stabilegte pe baza unui coeficient de zveltefe
fansformat al barei (li):
ili
=p.1",
unde: l,r- coeficientul de zveltefe determinat ca pentru o bard cu sec[iune plini;
p - coeficient de majorare a areltefei barei.
lr =
1,0 in cazul barelor cu legdturi rigide;
p > 1,0 in cazul barelor cu alte tipuri de legdturi:
lf
E;
1r
,**b.h.r.106
k - coeficient ce
line
cont de tipul legdturilor
(tabel 3'21');
b, h - dimensiunile secfiunii transversale,
paraleld cu rosturile,
respectiv
perpendiculard
Pe
rost;
r- numdrulde rosturi;
l, - lungimea de flambaj a barei;
n, - numdrul efectiv de secliuni de forfecare distribuite
pe 1,0 m lungime de
bard ?n fiecare rost.
tabelul3.21
b) Bare cu fururi lungi
9i
bare cu eclise continue
Fururile
!i
|clisele continue sunt Tmbinate cu elementele
principale prin
legdturi flexibile, drepi pentru care se va lua in calcul doar
pa(ial capacitatea lor
portantS, cu relalia:
Co
=
Rlu ' Ao '9", 'lrlr,"
Co
=
Rl,,
.Ao .9", .m1,"
unde : Ao- aria elementelor
principale.
Restul termenilor au semnificaliile de mai sus.
e) Bare cu fururi scurte
Capacitatea
portantd in raport cu axa x-x (C*) se stabilegte ca
9i
in cazul
barelor
pachet, considerdnd &a6=Apl
Co
=Ri,'
'Ao'9*'ffir."
iar g"" calculat pentru : 1,.
=
j7 '
f
lu^ + 0,5.1--
1/
\
.1-
lr
. ,v.,
- '
'
flou
+1""
l-
lAo
Coeficientul k in de diametrul
d
Tipuitijelor
Valorile k
pentru
:
Comnresiune Compresiune si incovoiere
Cuie
1110 d' 1t5 d'
Dornuri. suruburi, buloane
1t3 d' 111,5 d"
Dornuricie stejar
1t15 d' 1t10 d'
77
- pentru ?,", > 75; q*
- 19
L,,
unde: oc,o,d - este efortul normal de c
^voFo +
loFo
oc,od=*ff
f".oo - este rezistenla de calcr
FG,F0 - forlele axiale din incfu
Tc,yo
- coeficienfi de siguran
An - aria netd a secfiuniieler
k" - coeficient ce
fine
seama
Coeficientul ce
line
seama r
echivalenti care diferd in functie de
- elemente formate prin imbindrima
- elemente cu fururi (gusee) cu dois
- elemente cu antretoaze (traverse) r
- elemente sub formd de grinzi cu zi
Capacitatea portanti a stdlpi
cu suma capaciti{ilor portante a elet
Tmbinirile se realizeazd cu ai
Tncleiere.
a) StAlpi din elemente cu imbin
Calculul elementelor formate
axiald se face
lindnd
seama de efec
For[a critici de flambaj este:
No'
=
?I2
lEh
t?
unde: El., -rigiditatea echivalentd:
et*
=l(e,1,
+E,A,af
)
a- distan{a de la centrul de g
transversale;
l- momentul de ine(ie a se$
l, - lungimea de flambaj a elel
Rigiditatea axiald a elementul
eforturi normale, este:
El"
=
)E,A,
Zveltelea stdlpului compus este ca
;
- pentru l"
.
75 ,
g.*
=
1- 0,8f+)'
'\100/
Capacitatea
portantd in raport cu axa y-y ( Co
):
Co
=Ri,.Ao.g*.m1,"
Coeficientul de flambaj (g"r) se stabilegte
pe baza unui coeficient de zveltele
echivalent
{1,"r).
Coeficientul de zveltefe echivalent se determina funclie de
coeficientul de zveltefe transformat (1"'i) gifunclie de coeficientul de zveltele al unui
element izolat principal(i,r
=Il.u
relalia :
hp'
F
""
x:
I",
='/F
X'rl +nV
unde: p - coeficient de majorare a aelte{ei barei.
F =
1,0 Tn cazul barelor cu legituri rigide;
F.>
1,0 in cazul barelor cu alte tipuri de legdturi.
n - numdrul de elemente
principale;
^t,
1.
= -!
- coeficientul de zveltete a unui element izolat;
'
I
r,
trA
l,- distanla dintre fururi.
3.6.2.2. Calculul elementelor compuse solicitate la compresiune axiali conform
EUROCODE 5
EUROCODE 5 cuprinde doar recomandiri informative cu privire la calculul
elementelor compuse solicitate la compresiune axiald.
Verificarea capacitdlii portante se face cu relalia:
Oc,o,d
7
,1
6
:------;-=tv
Kc ' Tc.o.o
,,
**
b.t.r.106
78
unde: oc,od - este efortul normal de calcul la compresiune
paralelS cu fibrele:
voFo +
loFo
6c.o.d=*ff
f",0, - este rezistenla de calcula lemnului la compresiune
paraleld cu fibrele;
F6,Fq- forlele axiale din incdrcdri
permanente (G), respectiv variabile (V);
yc,yo - coeficien{i de siguranld aiincdrcirilor;
An - aria netd a secliuniielementului;
k" - coeficient ce
line
seama de flambaj.
Coeficientul ce
line
seama de flambaj
(k") se determind pentru o zveltele
echivalenti care diferd in functie de tipul elementelor comprimate. Acestea
pot fi:
- elemente formate
prin ?mbindri mecanice;
- elemente cu fururi (gusee) cu doi sau trei montanli
(figura 3'6.a);
- elemente cu antretoaze
(traverse) cu doisau treimontanli(figura 3.6.b);
- elemente sub formi de
grinzi cu zfibrele ?n N (figura 3.6.c) sau in V (figura 3.6.d
).
Capacitatea
portantd a stAlpilor dupd axa y-y, paraleli cu rosturile este egald
cu suma capacitd{ilor portante a elementelor
principale.
Tmbindrile se realizeazi cu ajutorul cuielor, dornurilor, buloanelor etc. sau
prin
Tncleiere.
a) St&lpi din elemente cu imbiniri mecanice
Calculul elementelor formate
prin imbindri mecanice supuse la compresiune
axiald se face
findnd
seama de efectele flambajului
gi de efectele de ordinul doi.
Forla criticd de flambaj este:
No
='tr2
15k
t?
unde: El", -rigiditatea echivalentd:
El*
=l(e,I,+E,A,af )
a- distan{a de la centrul de
greutate al tdlpii la centrul de greutate al sec{iunii
transversale;
l- momentul de iner{ie a sectiunii;
l, - lungimea de flambaj a elementului.
Rigiditatea axiald a elementului compus, in cazulln care imbinirile nu transmit
eforturi normale, este:
El*
=
lE,A,
Zveltelea stdlpului compus este ca giin cazulstdlpilor masivi:
I*
=l'
La
H
IL
IL
tl
tl
tl
ti
l--
tr
tl
il
il
il_
H---
il--
tl
tl
l!
+
"fr
@
"E
@
IGi);
unoe: ref
=
{@-r
| _
(Et)*
E
Zveltetea relativa pentru calculul coeficientului de flambaj este:
lr .,
1 _1 I
'c,o,K,l
'vret - "dl1l
nZg
|
.'
-0.05,i
f",o.*, - rezistenla caracteristici la compresiune a elementului 'i";
Daci elementul este solicitat gi la incovoiere, relalia generale de verificare va
6c,o,o,i
*Om,i
a1
kc,i 'f",o,o,l fm,o,i
oc,o.oj, om,i- efortul axial din compresiune, respectiv incovoiere in elementul
"i"
f".s.6,
,
f,,6,;- rezistenta de calcul la compresiune, respectiv la incovoiere a
elementului "i"
k",,- coeficientul de flambaj a elementului "i"
Eo.*,,- modululde elasticitate minim a elementului"i".
Efortul de compresiune in elementul "i" va fi egal cu:
F.,oE,
6c,o,d,i
=
(enL,
b) Stdlpi cu fururigicu antretoaze
Verificarea capacitd{ii
portante se face cu rela[ia:
O",o,o
A
19
k" 'f"'o,o
-
Capacitatea
portante a stdlpilor dupd axa y-y, paralele cu rosturile este egali
cu suma capacitetilor portante a elementelor
BrineiPale.
Fig. 3.6: Tipuri de dernente (ba
flambaj: a
-
bare ol fururi(gus
formd de grinzi ol zibrde in
Capacitatea.portant5 a st
determind considerdnd coeficisrh
f*=
IA
unde: l,= l..l+- coeficientulde
Y
lot
q- coeficient ce ia in co
imbinare (tabelut3.22.)
n - numirul elementelor pr
v
rY
80
"-m-"m^
'Tl
;*_-l
o@
x
Fig. 3.6: Tipuri de elenrente
(bare) cu secliune compusd solicitate la.compresiune cu
flambaj: a
-
bare cu fururi(gusee); b
-
bare cu traverse(antretoaze); c
-
bare sub
lormd oe grinzi cu zdbrele ln N; d
-
bare sub form6 de grinzi cu zabrele in v'
Capacitatea portantd a stdlpilor dupd axa x-x,
perpendiculard pe rosturi se
determind consider6nd coeficientul k" pentru o zveltele egali cu:
IA
unde: l,
=
1."/+ - coeficientul de zveltele a montanlilor cu valoarea'minim 30;
ll
l,ot
11- coeficient ce ia ln considerare tipul tncircirii
9i
tipul elementelor de
tmbinare (tabelul3.22.)
n - numirul elementelor
principale (montan!i);
f,t +'n.n{
B1
tt
)",
=
^112.]
-zveltefea elementului principal
;
vn
l- lungimea totali a elementului;
A,o, - aria totald a elementelor principale;
l,o,- momentulde ine(ie a pachetului;
1., - distanfa dintre fururi, respectiv antretoaze;
h - grosimea elementelor
principale.
Goeficientul t1
tabelul3.22.
- pentru
stdlpi cu elemente
de I
ajutorulcuielor:
^
/r'\2
e..A,l;
I
$=--.Vi!
't.
E - modulul de elasticitatr
A, -aria tdlpii grinzii
cu zi
n - numdrulde
cuie de
5
lr- momentulde ine(ie e
sa;
K - rigiditatea la forfecan
0 - unghiul de lnclinare
i
3.5.3. Bare compuse
soticitate
3.6.3.1. Galculul elementelor
cr
conform NP 005{}3
Barele compuse incovoi
alcdtuite din elemente suprapus(
Caoacitatea portanti
a gr
cu refafia:
M,
=Rl.Wl".m'
unde: Rf - este rezistenla de cak
Wl," - modulul de reziste
solicitatd a grinzii:
Wiu,"'= k' 'Wo
k, - coeficient
de reducere
urmdtoarele valori:
- k*
=
0,8 pentru grinzi
formate di
- k*
=
0,9 pentru grinzi
formate di
- k*
=
0,6 pentru grinzi
formate di
Wn* - modulul de relster
secliune simpli, imbin5rib
mn - coeficieni ce
iine
sear
m.- coeficient de stabilita
condifiile din tabelul 3.16.
Momentul de ine(ie total pentru stdlpi cu doui, respectiv trei elemente
principale, se determind cu rela{iile:
,
-
ufizn+a)'-"'l
'rcr
--
12
,
-
nkerr + za)'
-
(rr + zaf + nt
l
Itot
=:
p
c) Stilpi sub formi de grinzi cu zibrele
Capacitatea
portantd a stAlpilor dupd axa y-y, (paraleld cu rosturile) este egale
cu suma capacite$lor
portante ale elementelor
principale.
Capacitatea portante a stalpilor dupd axa x-x, se determind considerdnd
zveltelea l,*:
l*
=
maxkl.,",
ffi1;(t,os.
tr,",
il
I
unde: ),,o,
=
2+ - zveltefea unui stdlp cu secliune simpld de aceeaqi lungime
9i
n
indllime h;
p - coeficient care ia in considerare tipul diagonalelor gi modul de prindere a
lor
9i
se determini cu relaliile:
- pentru stAlpi cu elemente de legiturd in V incleiate, respectiv prinse cu ajutorul
cuielor
. o
(!)'
^'[
rJ
Durata ?ncdrcdrii
Stdlpi cu antretoaze imbinali
orin:
Stdlpi cu gusee imbinafi
orin:
lncleiere Cuie Buloane Incleiere Cuie
Permanent sau lungd
durati
1 4 3,5 3 6
Scurtd sau lunqi durati 1 3 2,5 2 4.5
tl-
A-a2
25'h.E
.A.
'tt--
'
*-
12.n.K.sin20
- pentru stilpi cu elemente de legiturd in N cu elemente incleiate, respectiv prinse cu
ajutorul cuielor:
50.h.E.A.
F
.
11.l(. srn 20
unde: E - modulul de elasticitate mediu al lemnului;
A, -aria tdlpii grinzii cu zdbrele;
n - numdrulde cuie de prindere a unei diagonale;
l, - momentul de inerlie al elementului tdlpii grinzii cu zibrele in raport cu axa
sa;
K - rigiditatea la forfecare a unui cui;
0 - unghiul de inclinare a diagonalelor.
3.5.3. Bare compuse solicitate la incovoiere
3.6.3.{. Galculul elementelor compuse solicitate la incovoiere
conform NP 005-03
Barele compuse incovoiate se pot realiza sub forma unor grinzi-pachet
alcdiuite din elemente suprapuse, cu sau fdrd interspaliiintre ele'
Canacitatea
portantd
a grinzilor compuse solicitate la incovoiere se determind
cu relalia:
M.
=Rl'W$,"'mrl
'm.
unde: Ri- este rezisten{a de calcul a lemnului la incovoiere;
W|," - modulul de rezistenli corectat, determinat
pentru secliunea cea mai
solicitatd a grinzii:
Wl,"
=
k* 'Wn",
k* - coeficient de reducere ce
line
seama de defcrrnabilitatea imbinirii ce are
urmdtoarele valori:
- k*
=
0,8 pentru grinzi formate din doui elemente dispuse cu sau fdri interspalii;
- k,
=
0,9 pentru grinzi formlrte din trei elemente dispuse fdrd interspaliiintre ele;
- k*
=
0,6 pentru gr-inzi formate elin trei elemente dispuse cu interspaliiintre ele;
wn* - modulul de rezisten[i ai secliunii nete a barei, considerdnd-o ca o
sec{iune simplS, irnbinirile fiind considerate nedeformabile;
m'- coeficient ce
line
seama cie mocjui cie traiai-e a iemnuiui;
mr- coeficient de stabilitate laterald cu valoarea 1,0, dac6 se indeplinesc
conditiile din tabelul 3.16.
p-
"'
o,[.+l'
--t'-;tt=
83
Verificarea sdqetii grinzilor compuse solicitate la incovoiere se face ca
Si
in
cazul grinzilor cu secfiune simpld, cu relafia:
fr-.nnut 3 frot
unde: fm*nnar - este deformafia maximd finald la incovoiere;
f** - sdgeata maximd admisibili.
9i
folosind Tn calcule un moment de ine(ie corectat : l"
=
k,
.10.,
unde: k, - coeficient de reducere a momentului de ine(ie,
lindnd
cont de
deformabilitatea imbindrilor (ki
=
0,7
)'
lo., - momentul de inererlie al sec{iunii brute, considerdnd grinda cu secfiune
simpli gi legiturile nedeformabile.
Verificarea la fortd tiietoare ia in considerare lunecdrile la care trebuie sd
reziste fiecare element.
Rela[ia de calculeste:
Lr
<
L,;
unde: L,- este fo(a de lunecare totali pentru jumdtate
din lungimea grinzii:
,
S'A,
L.
--
't
S- momentul static al
jumdtdlii
de sec{iune in raport cu axa neutri,
perpendiculard pe planul de ac{iune alTncircirilor;
Ar- suprafa{a diagramei de for{i tiietoare de la extremitatea barei gi pAnd la
mijlocul acesteia;
| - momentul de ine(ie brut al secliuniiin raport cu axa neutri, perpendiculari
,
po planul de ac{iune aiincdrcdrilor,
L,,,- capacitatea portantd la lunecare a elementelor de imbinare, distribuite pe
jumdtate
din lungimea grinzii:
Lr,,
=
f, 'n'L"
{
- factorul de distribulie a forfei de lunecare pe elemente de Tmbinare;
f,
= I
pentru distribulie uniformi pe lungime a eFmentelor de imbinare;
'1.5'
f,
=
1,0 dacd pentru distribulia elementelor se imparte suprafala diagramei de
forli tdietoare Tn pdrli egale gi se dispune cdte un element de imbinare la
extremitaiea dinspre reazem a fiecdreifracliuni de suprafald;
n - numdrul de elemente de imbinare dispuse
pe jumdtate
din lungimea
e!ementului;
L" - capacitatea portantd la lunecarera unui element de imbinare.
3.6.4. Bare compuse solicitat
3.6.4.1. Galculul elementelor <
conform NP 005-03
Verificarea rezistentei ?n
elementele compuse solicitate l
- pentru Tncovoiere in rapo
-
C*
a
ML*
.19
Co-Mr".*
-'-
- pentru incovoiere in rapo
_
C,
*
M1,,,
.19
c,y Mi.,
unde: C*- incircarea axiald de
Co,Co - capacitili portar
Co
=Ri*
.Ao'go.
Co
=
Rlu 'Ao '9o -i
R!,, -rezisten[a de calcul
Ao-aria de calcula elem
mr," - coeficient ce
tine
s
9""
- coeficient de fianbe
^1.
A*
=Fil
/u"p
ML,,,ML,'- momente in
x-x, respectiv y-y (perpr
Ml,
=
Md
"Co
cE
M"- momentulincovoid
C.- forfa critici de flamt
Ce
=
rcz 'Ee* 'ffi*
Eo,* - modul de elasticit
3.6.4. Bare compuse solicitate la Compresiune
giincovoiere
3.6.4.1. Calculul elementelor compuse solicitate la compresiune
9i
la incovoiere
conform NP 005'03
pentru
de
elementele compuse soifliilte ta compresiune cu Tncovoiere se face:
- pentru Tncovoiere in raport cu zona x-x' cu rela[ia:
-
C*
,
tlf'"
. r,o
co M:,-
- pentru Tncovoiere in raport cu zona
y-y, cu rela[ia:
_
C*
1
Ml,,
.1,9
c,v Mi'v
unde: C.r- ?ncircarea axiald de calcul;
Co, Co - capacitili
portante la compresiune;
Co
=
Rl, 'Ao '9"* 'frlr,"
Co
=
Riu 'Ao 'rP* 'mt,"
R!,,-rezistenla de calcul a lemnului la compresiune axiala, paralel cu fibrele;
Ao-aria de calcul a elementelor
principale;
mr,"-coeficientcelineseamademoduldeiratarealemnului;
g"* - coeficient de flambaj, calculat in funclie de zveltelea l'":
nl,
A*
=F_i__
L'1P
ML,.,M!,r- mornente incovoietoare
maxime finale stabilite in raport cu axele
x.x,respectivy-y(perpendicu|arepedirecliadeacliuneafo(elor):
M"t
M:t
=-j-F-
a
vef
'-q
unde: M" - momentul incovoietor din incircirile externe;
Cr- forfa criticd de flambaj
pe direclia de aplicare a momentuluilncovoietor:
C=
=
n2 'Eo,ou 'm",, 'mr', '*
rf
Eo,ou - modulde elasticitate minim, conform tabelului3'12';
a,
la
e
a
85
mu,E,mr,E-coeficienli ai modului de lucru, respectiv ai modului de tratare a
lemnului
(tab.3.4, respectiv 3.1 0);
l- momentul de inerlie al secliunii;
l, - lungimea de flambaj a elementului;
Mi"- capacitatea portanti a barei la incovoiere in raport cu axa x-x:
Mi'
=Ri'w1,"'ffir,,
Mlr- capacitatea
portanti corectata a barei la incovoiere in raport cu axa y-y:
Ml,,
=k''Rf
'W],"'mt,'
k*- coeficient de reducere a modulului de rezistenld;
k*
=
0,9 pentru bare cu un rost de lunecare;
k*
=
0,8 pentru bare cu doud sau mai multe rosturi de lunecare;
wj," - modulul de rezisten{i Tn raport cu axa y-y, determinat
pentru secliunea
cea rnaisolicitatd a grinzii.
Conditia de stabilitate in afara
pianului
de actiune a momentului incovoietor
dupd axa x-x, respectiv y-y se verificd la:
- siabilitate in raport cu axa x-x gi la incovoiere dupd axa y-y,cu relafiile:
Co
=
Rl,, 'A*. '9* 'ffir."
Co
=
Rlu 'A**
.goy
'ffir,"
- stabilitate Tn raport cu axa y-y gi la incovoiere dupd axa x-x conform cap. 3.6.2.1.
punctul a),
pentru bare pachet, princtul b), pentru bare cu fururi lungi
9i
bare cu eclise
gi punctul c), pentru bare cu fururi scurte.
Lunecirea in lungul unui rost se verifici
pe po(iunea de la extremitatea barei
pAni in sec[iunea de moment maxim conform cap. 3.6'3.1.
Verificarea la flambai a unui element izolat se face la incovoiere in raport cu
axa y-y, cu relalia:
-9.rUL='^,
c. M:
'u/
unde: C",- incdrcarea axiali de calcul;
C, - capacitatea
portantd la compresiune Tn raport cu axa y-y
;
Mi - capacitatea
portantd a barei la incovoiere;
M! - momentul incovoietor maxim flnal;
g",- coeficientul de flambaj calculat funclie de zvetelea unui element izolat'
considerAnd lungimea de flambaj dintre doud elemente de imbinare
invecinate.
4. Calculul
9i
execulia ?mb
4.1. Considerafii generale
O imbinare reprezinti asan
sistem constructiv, astfel inc6t si
Materialul lemnos se liweaz
aceea, in practici,
apare nevt
solidarizare a elementelor. De a
imbiniri?ntre doud sau mai mulb
O Tmbinare este demontabili
componente (imbindri
cu guruburi
pieselor
lmbinate nu se poate
fao
Posibilitd{ile de realizare
i
comportirii lor qi dimensionars
detaliilor de imbinare.
princr'pafii
fi
conceperea unei imbindri, sunt
r
tipul secfiunii elementebr
compusd etc.)
r
tipul
9i
intensitatea
efo.br
tra{iune, incovoiere, forftr
.
schema staticd gi geffnet
formeazd un unghi drept st
o
mediul de exploatare
0nm
condens etc.)
.
exigenle - de montaj (pr#d
- estetice (inrbffi
- de sigura.tli h fo
Clasificarea Tmbindrilor se m
natura solicitirilor gi dupa fipdd'd
Dupi rolul pe
care il inder*r
- imbindri de prelungtoe;
- imbindri de soliriarizare:
- Tmbiniri in noduri.
Dupd tipulimbinirii,
a@ !
- imbiniri at ctrertare (cl
forfecare, laterali, dupa lt
- ?mbindricu pene (din lenrl
- imbiniri cu tije cilindrice si I
- imbiniriincleiate
;
- Tmbindri cu piese
metatbe
siguranfd (buloane,
scoabe
Dupi natura solicitirii, sunt ir
- compresiune sau lntindere t
- incovoiere (imbindri
cu tije r
- intindere (imbindricu piese
- fcdccare (imbinirile
?nc!e!a!
- strivire giforfecare (imbiniri
Dupd modul de execu$ie, se d
4. Calculul gi execufia imbinirilor
4.1. Gonsideralii
generale
O imbinare reprezinti asamblarea rigidd a elementelor conrponente ale unui
sistem constructiv, astfelinc6t sd se poati transmite eforturi de la un element la altul'
Materialul lemnos se livreazd in sortimente limitate ca lungime
9i
sec{iune, de
aceea, in practici, apare nevoia realizirii unor imbindri, de continuizare sau
solidarizare a elementelor. De asemenea, la execu{ia consirucliilor din iemn, apar
imbindri intre doud sau mai multe elemente care se ?ntdlnesc formdnd noduri.
O imbinare este demontabild daci se poate desface fdri deteriorarea
pieselor
componente
(imbiniri cu guruburi) gi nedemontabild, Tn caz contrar, cdnd desfacerea
pieselor imbinate nu se poate face firi distrugerea
pieselor (?mbiniri incleiate).
posibilitdlile
de realizare a imbinirilor sunt foarte variate. Cunoagterea
comportirii 6r gi dimensionarea corectd sunt foarte importante la
proiectarea
detaiiitor de imbinare. Principalii factori de care trebuie sd se
lini
cont la alegerea
9i
conceperea unei imbiniri, sunt:
.
tipul secfiunii elementelor care se imbind (secliune rectangulard, rotundi,
compusd etc.)
. tipul gi intensitatea eforturilor care se transmit (incdrcdri statice, dinamice,
tracliu ne, incovoiere, forfecare, strivire etc.
)
.
schema statici
9i
geometria elementelor imbinate (bare coaxiale, bare care
formeazd un unghi drept sau ascufit, ansambluri spaliale etc.)
.
mediul de exploatare (interior, exterior, agresiv cu produse chimice, apa de
condens etc.)
. exigente - de montai (prefabricare, acces etc')
- estetice (imbindriascunse, vdzute etc.)
- de sigura{d la foc (relative ia rezistenfa impotriva incendiilor)
Clasificarea ?mbindrilor se poate face dupd rolul lor, dupd tipul imbindrii, dupd
natura solicitdrilor gi dupd modul de execufie'
Dupi rolul pe care il indeplinesc, se diferenfiazd:
- imbindride
prelungire
;
- imbindride solidarizare ;
- imbindriin noduri.
Dupd tipul imbindrii, acestea se impart Tn :
- imbiniri cu chertare
(ortogonald, dupd perpendiculara la suprafala de
forfecare, laterald, dupd bisectoare etc');
- imbindricu
pene (din lemn, metalice, cu dinli, inelare, cu gheare etc');
- imbiniricu tije cilindrice
9i
lamelare ;
- imbiniriTncleiate ;
- imbini6 cu piese metalice (uguri, tiranfi, plicu{e, articulafii), cu legituri de
siguranti (buloane,
gcoabe,
cuie).
Dupi natura solicitirii, sunt Tmbindri supuse la :
- compresiune sau tntindere (imbindrile de prelungire);
- incovoiere (imbindri cu tije cilindrice
9i
lamelare);
- intindere (imbindricu piese metalice);
= fo#ecare(imbindrileincleiate);
- strivire giforfecare (imbinirile cu chertare
9i
cu
pene).
Dupd modul de executie, se disting:
- imbindri executate in fabrici sau ateliere specializate,
pe baza unor tehnologii
moderne
(imbindrile incleiate);
- imbiniriexecutate
pe gantier (imbindrile cu chertare, cu buloane, cuie etc')
.ffiffi
Fig. 1: Moduri de imbinare:
a
-
de
Prelungire;
3-,X""="lllflo*"'
in EUROCODE 5 sunt definite trei tipuri de imbindri:
o tipul A - Tmbiniri
prin contact lemn
pe lemn, numite imbindri traditionale:
. tipul B - imbindri cu elemente de legituri sub formi,de tije cilindrice (cuie,
guruburi, buloane, dornuri), elemente
-
de,
-dsamblare
(pene inelare,
crampoane) gi conectori cu dinli, denumite imbinari mecanice ;
.
tipul G - imbiniri incleiate.
in proiectarea construcliilor din lemn se va
line
cont de- fgRtul cd sub acfiunea
solicitdrilor, imbindrile cedeazd in timp
prin apari{ia unor deformatii suplimenta.re
relativ mari, de naturi elastici, dar gi deformalii remanente datorate celor inifiale.
Mirimea deformaliilor depinde de tipuiimbindrii
9i
de valoarea incircirii.
Modul de cbdare a Tmbindrilor este determinat de felul legiturilor.
Cedarea bi.usc6, fdrd deforma{ii
plastice, caracterizeazd imbindrile cu legituri
rigide. Ea este specifici imbinirilor s6ficitate la forfecare sau Tn cazul acelor imbindri
cfre conduc la despicarea sau ruperea lemnului in secfiuni cu sldbiri. Cedarea
brusci duce la suprasolicitarea celorlalte imbindri, periclitind capacitatea
portantd
sau stabilitatea construcliei in ansamblu'
H$il
,1,
W
w
ffiffi
Cedarea lentd, cu defo
legdturile
sunt elastice (tije),
fiir
strivire. Legdturile
elastice asigt
accidental, pe
o durati scurtd de
Legdturite cu rigiditi[i
dif
rigide supraincdrcdndu-se,
existj
succesive,,in
lan!", se impune ct
aceleagi caracteristici.
Agezarea legdturilor ?nbo
elementului,
evitAnd
suprasol
incovoietoare,
determinate
de ba
Calculul imbindrilor
se fat
Efortul efectiv din imbinare sau ?
portantd
a pieselor
imbinate.
Calculul pornegte
de la ipro,
proporfional
cu numdrul
9i
capacit,
Deformafiile
imbinirilor ?n c
in tabelul4.1.
Valorile
de calcul
rmDtnafl cu pragurisau
innidiri c
lmbindricu
tije de toate tipurile
lmbindri cu p'ene
Oe ioate tipurile
lmbindricu
cloluri
.
Acfiqnea favorabitd
a for{ei r
la care echilibrul este asigurat pnln
a elementelor imbindrii giin caa.rrit
Coeficientul de frecare se ia
- f
=
0,3ln cazulfrecirii pe
s
- f
=
0,2'ln cazul frerii pe
fe
CAnd fo(ele de frecare con
efofturi suplimentare
in elementefe
frecirii consider6nd
coeficientul
de 1
4.2. imbiniri
de tip A (tradigo
4.2.1.Glasificare
9i
principii
genen
Cele mai utilizate imbiniri badit
r
lmbiniri prin
chertare:
- frontald _
ortogonat-
rezemare);
- dupd bisectoare:
88
Cedarea lenti, cu deforma{ii
plastice, este specificd imbindrilor la care
legdturile sunt elastice
(tije), fiind iolicitate la incovoiere, iar piesele din lemn la
siiivire. Legdturile elastii;6 isiguri o comportare buni a imbindrii^9i^atunci
cdnd'
accidental,"pe o durati scurti de timp, se depigegte efortul admisibilin ?mbinare.
Legdturile cu rigiditdli diferiti nu permit uniformizarea eforturilor, cele mai
rigide sup-raincdrcdndrise,
existand astfel riscul de cedare' Pentru evitarea ceddrilor
siccesiu! ,in
lant", se impune ca legdturile intr-o Tmbinare si fie de acelaqi tip
9i
cu
aceleagi caracteristici.
- - - -
Ag"r"rea legiturilor intr-o imbinare trebuie si fie simetricd Tn raport cu axa
elementului, evitAid suprasolicitarea
imbindrilor
prin aparitia momentelor
incovoietoare, determinate de transmiterea
excentrici a eforturilor'
Calculul imbinirilor se face
pentru capacitatea
portanti a barei respective'
Efortul efectiv din lmbinare sau in legdturi trebuie sd fie mai mic decAt capacitatea
portantd a pieselor ?mbinate.
'
Calculul
pornegte de la ipoteza cd repartizarea eforturilor din imbinare se face
propo(ional cu numirul gi capacitatea
portanti a legSturilor utilizate'
beforma{iile Tmbin'driloi in cazul epuizirii totale a capacitdlii
porlante sunt date
in tabelul 4.1.
calcul
tabelul4.l.
de
TipulTmbindrii
Deformafia
tmq]-
ffiidiricaplacap
Tmbindri cu tije de toate tiPurile
imbindricu
pene de toate tiPurile
imbindricu clofuri
1,5
2
3
4
A
e,
Ac{iunea favorabild a forlei de frecare se ia in considerare numai la sistemele
la care einitiUrut este asigurat
irin
frecare, in condi[iile unei comprimeri
permanente
a elementelor imbinirii giin cazurile cdnd sarcinile au un caracter dinamic'
Coeficientul de frecare se ia:
- f
=
0,3 Tn cazul frecirii
pe suprafele frontale;
- t
=
0,2in cazul frecirii
pe felele laterale'
cand forlele de frecare conduc la inriutilirea condiliilor de lucru,
provocand
efofturi suplimeniare in elementele construcliei, se impune luarea in considerare
a
frecirii considerdnd coeficientul de frecare f
=
0,6.
4.2.lmbindri de tip A (tradifionale,
prin chertare)
4.2.{.Glasificare
gi principii generale
Cele mai utilizate Tmbindri tradi{ionale se
pot grupa in:
r lmbindri
prin chertare:
- frontaid-- ortogonai-
(cu prag simpiu, dubiu, cu 3 suprafele
de
rezemare);
- dupd bisectoare;
3a
re
le.
url
dri
ea
nti
- normale la suprafa{a de forfecare;
- lateralS.
.
imbindri cu cep;
.
imbiniri cu lambd gi uluc;
. imbinirila m'rjlocul lemnului;
.
lmbiniriincdlecate.
Fig.4.3: Chertare dupd normala
la suprafala de forfecare.
lmbindrile prin chertare asigurd transmiterea eforturilor prin contact pe suprafa{a
ftontald intre doui piese, dintre e,are una este inclinati dupi un unghi dat. Aceste
tipuri de Tmbiniri au ?nci o largi utilizare gi sunt singurele imbindri dulgheregti cirora
li se poate calcula cu precizie capacitatea portantd, Se folosesc in cazul fermelor
triunghiulare, la diagonalele comprimate ale fermelor cu zibrele, la rezemarea
cdpriorilor pe pane cosoroabe sau a grinzilor pe stdlpi, la contravdntuiri etc.
Tmbindrile prin chertare se caracterizeazh in general prin deforma{ii mari, mai
ales in prima tazd a incircdrii, pdnd la realizarea unui contact perfect intre
suprafefele care transmit efortul, incadrindu-se in categoria imbindrilor prin pdsuire.
ln faza a doua a incdrcdrii, dupd realizarea contactului intre suprafelele care transmit
efortul, deformafiile au in general valori reduse, iar imbindrile pot fi considerate rigide.
Pe l6ngd eforturile de compresiune, apar adesea forfecdri, preluate de
elementele suplimentare de iegdtura, care asiguri totocjaii si stabiiitatea iateraii a
imbindrii. Pentru pozilionarea corectd a pieselor in Tmbinare se prevdd cepuri,
scoabe, tije, cuie, buloane de siguran{i, gusee laterale prinse in cuie.
Modul de realizare
a cherti
cele cu prag
in spate necesite
o I
Dac6 unghiuf pe
care fl I
considerare
numai suprafafa
fru
pornind
de la ldlimea efectivi
a g
Fig.4.5:
Ctr
-
Pentru o mai bund disfiifutie
func[ie de unghiulq
dintre ceb d;
- pentru q <
30" tdierea se f;acr
- pentru q >30'
tdierea se faq
doui piese
ce se Tmbind.
ln cazul Tmbindrii
cr.r prag
axa longitudinald
a elementuluf
coFr
bFd
u
-
sanrrl
'*'/V:'
ioP
9'*4
Fig. 4.1 : Chertare frontald ortogonalS.
Fig.4.2: Chertare dupi bisecioare.
r*12
Fig.4.4: Chertare lateralS.
Frg.4.6: Chel
Modul de realizare a chertirii este foarte important. Chertirile cu prag dublu
9i
cele cu prag in spate necesitd o tdiere foarte
precisd'
Daci unghiul pe care il face
piesa inclinatd e intre 30'
9i
60" se ia in
considerare numai suprafa{a frontald de contact, iar aria acesteia se poate calcula
pornind de la li{imea efectivd a grinzii ber
9i
de la adAncimea de tdiere h".
r
i
2
rta
rte
ra
lor
ea
nai
be
re.
mit
ile.
de
ia
uri,
Fig.4.5: Chertare cu
Prag
simPlu.
Pentru o mai bund distribu[ie e eforturilor, tdierea pragurilor se realizeazi in
functie de unghiul
q
dintre cele doui elemente, astfel:
- pentru
q <
30' tdierea se face perpendicular pe elementul comprimat;
,
pentru
q >30'
tdierea se face dupd bisectoarea unghiului exterior g dintre cele
doud piese ce se imbind.
ln cazul imbindrii cu prag in spate, tdierea se realizeazi perpendicular pe
axa longitudinald a elementului comprimat.
Fig.4.6: Chertare cu
Prag
dublu.
91
in cazul chertirii frontale ortogonald, pragul fiind tdiat perpendicular pe
de
direclia forlei de compresiune N., forla de strivire N. este identicd cu cea
comoresiune
(N^=N.).
Tn acest caz, componenta verticali
(V=1',1"";no),
exercit
compresiune
(N"=Nr). ln acest caz, componenta verticali (V=1',1"s;no), exercitd o
apisare asupra pragului Tn zona eforturilor maxime de forfecare r, influenldnd
favorabil comportarea
pragului de forfecare, determinati de componenta orizontalS
(NFNscoso=N). Chertarea frontalS ortogonald este tipul de chertare cel mai indicat
de utilizat in practicd, din toate punctele de vedere.
ln cazul chertdrii
pragului dupd bisectoare, for{a de compresiune N" se
descompune ?n componentele N" gi N" corespunzitoare celor dou5 suprafefe de
strivire (1-2) qi (2-3). Strivirea pragului se produce numai sub acliunea componentei
N'", care face unghiuri egale cu fibrele celor doui elemente (c6
=
o/2), adicd cele
doud elemente (talpa superioard gi inferioard) lucreazi cu rezistenle egale la strivire.
Dacd se descompune,N' intr-o componenti orizontald N1
9i
una verticald Nu, se
observi cd in acest GrZ N1>N1, iar V'<V. Rezultd cd o imbinare cu tiietura pragului
dupi bisectoare este solicitatd intotdeauna mai defavorabil la forfecare decdt o
imbinare cu chertare frontald ortogonali, datoritd fo(ei de forfecare Ni mai mari
9i
a
fo(ei de apdsare V' mdi mici.
Chertarea
pragului dupi normali la suprafa{a de fofrecare prezinti un mare
dezavantaj, deoarece in acest caz lipsegte acliunea favorabili a forlei de apdsare,
componenta verticali V descdrcdndu-se nu pe prag, ci pe suprafala 2-3'. De
asemenea, la o micgorare a unghiului
q,
Tn urma deformdrii
generale a slstemului,
piesa comprimatd lucreazd ca o pArghie asupra pragului, ducdnd la apari{ia unor
eforturi de intindere normal pe fibre (de smulgere) la baza pragului, ugurind in acest
fel forfecarea lui.
|n cazulTmbindrii
prin chertare laterald componenta verticali V solicitd pragul
la forfecare sub un unghi st
= B =
o.
9i
prin aparifia momentelor incovoietoare
suplimentare
y=(N"r2)e,
din cauza aplicdrii excentrice a forfelor No/2.
lmbindrile folosite in mod curent cu chertare frontald ortogonali, cu prag
simplu sau cu prag dublu se utiliteazd Tn mod frecvent la imbindrile din noduri ale
fermelor dulgheregti. Pentru asigurarea stabilitdfii gi siguranlei este necesar sd se
respecte anumite condifiide ordin constructiv. Astfel:
r iniltimea oraqului
(addncimea
chertdrii) h", la imbindri cu prag simplu
9i
h"r la imbiniri cu prag dublu, trebuie sd fie :
-minim 2 cmla grinzile ecarisate;
-minim 3 cm la grinzile din lemn rotund;
-maxim hii3 la nodurile de reazem ale grinzilor cu zdbrele;
-maxim h/4 la nodurile intermediare ale grinzilor cu zdbrele gi la elemente cu
grosime mai mici de 8 cm.
o indltimea celui de-al doilea oraq h"z trebuie si fie:
-minim h"t+2cm;
-maxim h/3;
-maxim hi/4 in condiliile de la chertarea cu prag simplu'
o Lungimea reald a pragurilori de forfecare lpr, respectiv lp2 trebuie sd fie:
- lpr>1Oha ;
lp2>10hczi 2h
;
20cm.
imbinirile frontale cu trei suprafele de strivire sunt utilizate in cazul intersecliei
intr-un nod a trei piese comprimate (cazul cadrelor din lemn
-fi9.4.7a.),
precum gi in
cazul intersec{iei a doui piese comprimate sub un unghimai mare de 40" (cazultdlpii
superioare frdnte a fermelor poligonale
-
fig.4.7b.)
Fig.4.7:Cherl
a. cadru de b
b. fermi o.r td
La acest tip de imbinare
ed
dupd^bisectoarea
unghiului,
offir
. .
lmbindrite
cu cep men.tin (h
deplasdrile laterale
ale lor. Se f
diago^nalelor,
la ?mbinarea
capr.,r
lmbindrile
cu lambi
+
urr
stdlpilor gi popilor pe grinzi
s rEf
clrntre cele doui elemente
se fu
la grindd,
talpd, sufurindd
efic- d i
^
)
\
Fig.
a. cu cep ascuns si umir;
c. cu cep stipuns
9i
bulon;
e. cu umdr drepf gi cepuri rotu
b.
pe
de
nd
rld
;at
se
Ao
ilei
ale
e.
SC
.t..:
ltu I
:o
;i a
1U
fe,
De
lui,
nor
est
gul
are
nag
ale
se
rgi
Fig.4.7: Chertare cu 3 suprafele de rezemare:
a. cadru de lemn;
b. fermi cu talpa superioard frdntS.
La acest tip de imbinare este ralional ca suprafelele de contact si fie reaiizate
dupd bisectoarea unghiului, ob[in6nd astfelo imbinare de egali rezistenla la strivire.
lmbindrile cu cep menfin doud piese de lemn in poziliile respective, impiedicdnd
deplasdrile laterale ale lor. Se folosesc pentru fixarea elementelor comprimate, a
diagonalelor, la imbinarea cdpriorilor
pe coamd etc.
lmbindrile cu lambi gi uluc sunt utilizate la fixarea pieselor comprimate, a
st6lpitor gi popilor pe grinzi gi t6lpi. Transmiterea eforturilor pe suprafala de contact
dintre cel'e doud elemente se face prin compresiune
perpendiculard pe fibre (strivire)
la grindd, talpd, subgrindi etc. giin lungul fibrelor la stAlpi gi la popi.
?17
t/
tu
c
L
b. prin suprapunere
9i
cep ascuns;
d. cu cep plat inclinat
f. cu umdrinclinat gi cepuri rotunde.
b.
v7-'-l
;t*t { |
?iar
ffi
sF
e.
Fig.4.8: imbiniri cu cep:
{iei
;i
in
ilpii
fie:
a. cu cep ascuns gi umdr;
c. cu cep strdpuns
9i
bulon;
e. cu umdr drept gi cePuri rotunde;
93
Datoritd faptului ci aria de rezemare este diminuatd prin practicarea golului
pentru uluc, uneori este necesard prevederea unor elemente suplimentare (eclise din
lemn sau metal, corniere de olel etc.) pentru fixarea laterali a imbindrii.
lmbinirile la mijlocul lemnului gi incSlecate sunt imbindri a doui elemente din
lemn situate in acelagi plan. Eforturile de compresiune sunt transmise prin contact
direct sau prin intermediul mijloacelor de asamblare suplimentare (cuie), necesare
pentru a prelua eforturile slabe de tracfiune ce apar ln lmbinare. La ora actuald,
aceste tipuri de imbindri sunt adesea simplificate gi combinate cu plScufe metalice
pnnse Tn cuie sau cuie bitute oblic.
4.2.2.Calculul imbindrilor prin chertare
Modul de concep{ie al unei imbindri prin chei'tare rezultd din verificarea la
capacitatea de rezistenld a suprafelelor solicitate gi depinde de: unghiul o
,
de
adincimea de tdiere h" ( tu)
9i
de lungimea pragului de forfecare lo ( lu).
Calculul Tmbindrilor prin chertare cuprinde:
- verificarea capacitiiiiportante la strivire pe suprafa{a de contact;
- verificarea capacit5lii portante la forfecare a pragului;
- verificarea capaciti[ii portante a elementului intins in zona chertdrii;
- verificarea buloanelor de solidarizare.
1) Verificarea capacitdtii
portante
la strivire
pe
suprafat? de contact
Calculul capacitdfii portante la strivire, conform NP 005-03, se face cu rela{ia:
N,=
G,Q,
C, sin2 tl+Q, cos2 c[
unde:
N,- capacitatea portantd la strivire a Tmbinirii;
Cr
=
RcrrcApn lnrc
-
capacitatea portantd a zonei comprimate, paralel cu direclia
fibrelor;
Ap1
-
proieclia ariei pragului pe direclia paralel5 cu fibrele piesei care se
strivegte
;
Rorc
-
rezistenla de calcul a lemnului la compresiune paraleli cu fibrele;
Q,
=
RJ Ao-u m16m1 - capacitatea portantd a zonei comprimate, perpendicular
pe direclia fibrelor;
Apr
-
proiecJia ariei pragului pe direcfia
perpendiculari pe fibrele piesei care
se strivegte ;
R+"
-
rezistenla de calcul a lemnului la compresiune
perpendicular pe fibre;
m,
=
1,6 - coeficient de rezemare;
c
-
unghiul pe care il face pragul cu direc{ia fibrelor piesei ce se strivegte.
ln cazul imbindrilor cu prag dublu, capacitatea portantd totald la strivire este
suma capacitd-tilor
portante ale pragurilor:
N|
=N.,'+N,,,
Calculul capacitilii portante la strivire, conform EUROCODE 5, se face cu
relalia:
o",",o a___!
#o
otn,
rc.f).d
unde:
Gc.o.d - efortul de cornpres
fc,o,ui fc,eo,d - rezisterile
perpendiculard
pe
fibre :
^o
-
unghiul pe
care fl fao
ln cazul in care cf,rfe
compresiune pe
suprafafa
de cu
F" mtE
o"".0
=jo.t'
in cazul chertirii perperrft
oc,od
=
Fo eF
bo 't-
unde :
oc.c.d - efortul de cornpreglr
!o
- forla axiald de cdnft
B
- unghiuldinbe
ceb dqr
ber,
L
- ldfimea,
respecfi,
e
2) Verifipqrea papacititiioqHrb
I
-
Catcutut capacrteg@
Tace cu relafia:
. _
Ri,
.A, .mr..
--=--;;-
unde:
R;",,, - rezistenla
de calcul h I
pc
-
mrj 'ffi.; 'R,
unde: mu,, - coeficient
care inhoduc
94
ll
n
fc.o,a
r'l
c
e
^, E
O^-n
(
t
'c'o'd
.sin2 (t+cos2 d
f
rc,90,d
unde:
dc.o.d - efortul de compresiune
pe suprafala de contact;
fc,o,ci fc,s0,a - rezistentele de calcul la compresiune paralelS, respectiv
perpendiculard
Pe
fibre ;
q
-
unghiul
pe care il face pragul cu directia fibrelor
piesei ce se strivegte.
ln cazul in care chertarea se face dupi bisectoarea unghiului
B,
efortul de
compresiune
pe suprafata de contact,oo.o.d se determini cu relatia :
oc.o.d
=
b"t 't,
la
h
F, cos'E
"2
4ia
SE
rlar
Tn cazul chertdrii perpendiculare pe axa elementuluiinclinat:
Fo cosB
Oc,o,d
=l;*
unde :
oc.a.d - efortulde compresiune
pe suprafata de contact;
F6 - fo(a axiali de compresiune;
B
- unghiuldintre cele doui
Piese;
ber, tr - litimea, respectiv addncimea
pragului de forfecare.
2) Verificarea capacitdlii oortante la forfecare a
praqului
'
Catcutut capaciia$i portante la forfecare a pragului, conform NP-005/03,
face cu relalia:
-
Ri" 'A, 'ffi','
'm,
unde:
R!,,, - rezistenla de calcul la forfecare
paraleli cu fibrele a lemnului:
P"
-
ffi''i 'iilo'i 'Ri
,'f,lr
-
It
unde: mu, - coeficient care introduce umiditatea de echilibru a materialului lemnos;
95
md,i - coeficienli ai condiliilor de lucru in funclie de durata de acfiune a
solicitdrii;
R, - rezistenla caracteristicd la solicitarea"i";
y, - coeficienli
pa(iali de siguranfd;
A, - aria de forfecare;
mr,, - coeficient de tratare a lemnului;
m, - coeficient de forfecare a lemnului.
Verificarea la forfecare a pragului, conform EUROCODE 5, se face cu relafia:
to S fu,o
. F,cosB
unde: t" =:-s-:::I
este efortul de forfecare dat de forla de compresiune;
-
D"t 'lu
fu,o
- rezistenla de calcul la forfecare a lemnului;
b",,lu -lifimea, respectiv lungimea pragului de forfecare.
ln cazul imbinirii frontale cu prag dublu, se stabilegte capacitatea portanti
pentru fiecare prag ln parte :
_
O,7Riil
.Ar..r .ffir,,
rr.r
=
____fr,r_
-
Ri,,' 'At,, 'ffir,t
.,.,
_ __dl_
unde: A,,,,
=
b'lp,r, Ar,z
=
b'10,, sunt ariile de forfecare ale celor doui praguri;
R,",, - rezistenla de calcul la forfecare paraleli cu fibrele a lemnului ;
mr,, - coeficient de tratare a lemnului;
mr - coeficient de forfecare a lemnului. ,
Forlele de forfecare sunt proiec[iile for[elor de strivire pe direcfia
pragurilor de
forfecare gi se determini cu relaliile:
- pentru imbinarea frontald cu prag simplu:
F"r
=N"."i'cosc[
- pentru Tmbinarea frontali cu prag dublu:
Fer,r
=
Nc,ei,r
.coscl,
Fei,e
=
N",er,e
.
cos c[
unde: N".", - solicitarea de calcul ce aclioneazi
perpendicular pe prag:
N^^..4-
N^-,,
=
'-'c'er '-'s1
- solicitarea de calcul aferent6
primului prag;
A"'' +A"
N^-..A
-
N".ur.z
=;99L]!1 -solicita
'
Asl +As2
a - unghiuldintre
cele dou
A",,;A", - ariile de strMre a
3) VerlficArea capacitdlii oortante i
Verificarea capacitdlii porta
NP-005/03, se face cu rehfia:
I =
Ri
.Anu, .frr.,
unde: Ri - rezistenfa de calcula l
A* - aria netd a sediuniifi
mr., - coeficient de tratare a
tkr$<ro p
-! -ru,
unde:
l,
M, -capacitdfile portanb
T"r, M"r - forla de intinden
exterioare.
Nodul de imbinare
a celq r
greutate
a secliunii nete.
4) Verificarea
buloanelor de sofidai
Verificarea buloanelor
de sol
Net,buton <
no 'N.-o*
unde: N",,ou,o"
=
N"
.tg(60"
-.,)
- e*
Ncap,uutm
=
Ana 'Ro., 'mo - esil
solidarizare;
A* - aria netd a bulonuluiin
Ro,, - rezistenla de calcula
{
no - numdrulde
buloane;
mo
= 0,6 - coeficient de lucnr
ln cazul unui nod marginal, d
din lemn (cosoroabd), prin
interme
acestor ?mbiniri cuprinde:
- verificarea la strivire pe suprafafa dr
96
N^^..A,
N .
^ =
--:r:-91
- solicitarea de calcul aferenti
pragului al doilea;
' 'c'et'z
A"., + A.,
cr - unghiul dintre cele doud piese imbinate;
A",;A", - ariile de strivire ale celor doud
praguri'
$) Verifi carea caoacitdtii
portante
a elementului intins.?n. zona chertdrii
,@anteae|ementu|uiintinsinzonachertdrii,conform
NP-005/03, se face cu relalia:
I =
Ri 'An"t 'ffir,t
pentru elemente intinse centric
unde: Ri - rezistenfa de calcul a lemnului la lntindere axialS;
A*, - aria netd a secliuniitransversale;
mr., - coeficient de tratare a lemnului;
T.. M
t+t+<10
pentru elementeintinse
excentric
I
r
lvlr
unde: T., M, -capacitdfile portante ale elementului la intindere centricd
9i
incovoiere;
T"r, M* - fo(a de intindere, respectiv momentul incovoietor din incdrcdrile
exterioare.
Nodul de imbinare a celor doud elemente este centrat
pe linia centrului de
greutate a sec$iunii nete.
4) Verificarea buloanelor de solidarizare
Verificarea buloanelor de solidarizare, conform NP 005-03, se face cu relalia:
Nef
.ouron
3 no 'N*o,ou,on
unde: N",.ou,o"
=
N" 'tg(60'
-")
- este efortul activ din bulonul de solidarizare;
Ncap,bu|on
=
An",
,Ro,,
'ffio
.
este capacitatea
portanti a bu|onu|ui de
solidarizare;
An", - aria netd a bulonuluiin zona filetatd;
Ro,, - rezistenla de calcul a otelului la intindere (STAS 10108-94);
no - numdrulde buloane;
mo
=
0,6 - coeficient de lucru al bulonului ?n imbinare'
ln cazul unui nod marginai, descdrcarea tilpii se face pe o piesd-de
Ie?ze.q
din lemn (cosoroabi), prin i-ntermediul unei subgrinzi
(fig'4'5
9i
fig 4'6). Calculul
acestor Tmbiniri cuprinde:
- verificarea la strivire
pe suprafafa de contact;
97
- stabilirea numirului de cuie necesare prinderii subgrinzii de talp6.
1) Verificarea la strivire
pe
suprafata de contact
Verificarea la strivire pe suprafafa de contact se face cu rela{ia:
V",
(
Q,
unde: V", - este reacliunea verticali din Tmbinare;
Q, =
Rl,
.A" .ffir," .mr
- este capacitatea
portante
h strivire perpendiculard pe
fibre;
R!, - rezistenla de calcul a lemnuluila compresiune axial6, perpendiculard pe
fibre;
A" - aria de contact dintre elemente;
mr,o - coeficient de tratare a lemnului;
m. - coeficient de reazem;
2) Stabilirea numaruluide cuie
Numdrul de cuie necesar prinderii subgrinzii de talpi se determind cu relalia:
L
n=-
1,2.L^
unde: L=Ner,buronsina - este componenta orizontald a efortului din bulonul de
solidarizare;
L" - capacitatea portantd minimd a uneitije.
4.3. Tmbindri cu pene
Penele sunt piese de asamblare (prismatice, rectangulare, rotunde sau inelare)
realizate din lemn sau metal, solicitate la compresiune giforfecare, care se monteazd
in locaguri amenajate in prealabil in elementele de lemn ce se imbini, impiedicdnd
deplasarea reciprocd a acestora. Penele se utilizeazd la imbiniri lemn-lemn sau
lemn-metal, la realizarea unor elemente cu secliune compusi soljgitate la incovoiere
gi la imbindri de prelungire.
Clasificarea penelor se poate face in func{ie de:
- materialuldin care sunt realizate: lemn, o[el, mase plastice;
- modul de realizare a imbinirii: pene care se introduc in locaguri pregdtite in
prealabil, pene care se introduc prin presare.
- forma lor - prismatice din lemn (transversale reglabile, longitudinale orizontale sau
oblice)
- circulare (inelare netede, inelare cu din[isau cu ghiare, crampoane cu
o fa!6 sau cu doud fele etc.)
- lamelare flexibile.
Toate tipurile de imbindri cu
pene
dau imoingeri transversale. Pentru
preluarea
acestora
9i
pentru a impiedica tendinfa de rotire a penelor se previd buloane de
strdngere. Buloanele se amplaseazi intre pene in cazul penelor prismatice sau ?n
centrul penelor, ?n cazul celor inelare. Tmbindrile cu pene sunt demontabile.
4.3.1. imbiniri cu pene prir
Tmbinirile cu pene prismati
provizoriu
9i
numaiin cazuri exct
Dupd direclia fibrelor pend
penele prismatice
din lemn pot
f
longitudinale inclinate (oblice).
Fig.4.9: [,lodr.rl
imbinirile cu pene prisrnatic
piesele
ce se imbini (imbiniriar
t
Penele prismatice
transversal
avdnd lungimea maimare cu 2...3
de direc{ia normald pe imbinare. o
I
s
Fig.4. 1 0: Pene prismatice
transversa
duble.
Penele prismatice
longitudinale
direcfia fibrelor pieselor
Tmbinate si
Capacitatea port-anti
a ?mbini
legnnrlui, addncimea de chertare (h
diryfre pene (a).
98
4.3.1. imbiniricu
pene prismatice din lemn
imbindrile cu
pene prismatice din lemn se utilizeazi la construclii cu caracter
provizoriu gi numaiin cazuri excepfionale
la restul construc$ilor:
-
Dupd direclia fibrelor
penelor, in raport cu direclia fibrelor pieselor imbinate,
penele prismatice din lemn
pot fi: transversale, longitudinale drepte (orizontale) sau
longitudinale inclinate (oblice).
Fig. 4.9: Modul de lucru al unei
pene prismatice'
imbindrile cu
pene prismatice se
pot realiza cu interspalii de 3...4 cm Tntre
piesele ce se imbind (imbindri cu cloluri) sau cu contact direct lntre piese.
Penefe
prismatice transversale sunt reglabile gise realizeazd din doui elemente
avdnd lungimea mai mare cu 2...3 cm decdt
piesele imbinate
9i
o fa!6 tdiatd oblic fald
de direc{ia normald
pe imbinare, cu o
pantd de 116...1110'
I
-"i?f
tv
Fig.4.1 0; Pene prismatice transversale
duble.
Fi9.4.11:, Pene
prismatice transversale cu
bulon.
Penele prismatice longitudinale drepte gi oblice au fibrele orientate
paralel cu
direcfia fibrelor pieselor imbinate gi se realizeazi dintr-o singurd bucatd.
Capacitatea
portantd a ?mbinirilor eu
pene prismatiee depinde de: rezistenlele
lemnului, addncimea de chertare
(h"), lungimea
penei (lo), raportul ll h"
9i
de distanla
dilitre
pene (a).
1-'^lY:
-1"--{
99
Fi9.4.13: Utilizarea Penelor:
a. Tnnidire cu
Pene
transversale;
b. grindi compusd cu pene transversale.
Pentru o proiectare judicioasi a imbindrilor cu
pene prismatice, trebuie
respectate anumite condilii constructive:
- 2cm < h" < h/5 pentru grinzi ecarisate;
- 3cm < h. < dl 4 pentru grinzi rotunde;
- raportully' h" >5;
- a>lpl
- lungimea de forfecare a pragului trebuie si fie mai micd decit 10h..
a.
Fi9.4.15:'l
a. in formE
b. inel incfr
c. inel cu ti
Penele inelare netede cu tiir
cele simple in formd de disc sau r
penelor
inelare cu tiieturi sbi'ri
interioard (miezut)
c6t
9i
pe parte
tipuri de pene
strivirea sau forfuca
Penele inelare netede cu ti
interior do=10...18 cm, prin
indo
6o=0,3-..0,4cm
9i
ldfimea bo=O,2 r
dispozitiv special.
Fig.4.14: Pene longitudinale oblice.
Fi9.4.15: Pene |ongfluomale orepte'
4.3.2. imbiniri cu
Pene
circulare
lmbindrile cu pene circulare se folosesc la realizarea imbinirilor de prelungire a
elementelor ?ntinse sau la grinzile compuse lncovoiate. De asemenea, se pot utiliza
in cazulimbinirilor lemn-metal sau la prinderea pieselor,de lenrn in noduri.
Conform EUROCODE 5, Tmbindiile cu pene circulare sunt denumite ?mbindri
rnecanice, ?neadrate in tiBul
"B" de imbindri'
penele
circulare se realizeazd din o!el, fontd, aliaje de aluminiu etc. sub formi
de disc, inel cu margini netede, inel cu tiieturi, inel cu marginidinlate sau cu gheare
(crampoane) pe o fali sau pe ambele fe!e'
Fig.4.1 5: Pene longitudinale drepte'
Slibirea
100
Normele europene EN 912 "El
lemn" clasificd penele
circulare ne
*,i@t*'i=@E
*'E#FE.
N1
---flN1
-r
N1
Fig.4.',|5: Tipuri de pene metalice inelare:
a. in formi de disc
(din fontd);
b. inelinchis;
c. inel cu tdieturd.
penele
inelare netede cu tdieturd, fiind mai elastice, se comporti mai bine dec6t
cele simple ln formd de disc sau
penele inelare fdrd tdieturi care sunt rigide. Tn cazul
penelor inelare cu tiieturd strivirea
gi forfecarea lemnului se face atdt
pe partea
interioard
(miezul) cdt
9i
pe partea exterioard a inelului, in timp ce la celelaite doud
tipuri de
pene strivirea sau forfecarea apar numai
pe una din pd(i.
'
penele
inelare netede cu tiieturi, la noi in
!ard,
se realizeazl cu diametrul
interior do=10...18 cm,
prin indoire la rece a unei benzi de olel avdnd
grosimea
6o=0,3...0,4cm
gi ld[imeabr=0,2 do, iar locagurile in piesele de lemn cu ajutorul unui
dispozitiv special,
netede
tabelul4.2.
a
-
l-J
Epte.
gire a
utiliza
rbiniri
formi
;heare
Normele europene EN 912
"Elemente de lmbinare. Conectori
pentru structuri de
lemn" clasificd
penele circulare netede in
pene simple
(tip A), folosite la imbiniri
ri de inelare
Caracteristicile
penei Tiouride oene
Prn Pra Pu P.tt Prn
Diametrulinterior do
lmml
180 160 140 124 100
lnillimea
penei bp
lmml
35 30 25 25 20
Grosimea inelului to
Imml
4 3,5 3 3 3
Perimetrulpenei
tmml
568 505 442 380 317
Greutatea
pe
bucatd
tKgI
nA1
0.41 0.24 0,20 0.15
Sldbirea secfiunii dulapului
produsd
de o^pand
lmmzl
3300 2500 1800 1600 1 100
Dimensiunile
saibei
Latura
pdtratului
[mm]
60 60 60 60 50
Grosimea [mm]
A
I 4 4
t
+
i
Dimensiuni
Min. dulapi
Grosimea lmml
6B 68 5B 58 58
Ldtimea
lmml
220 200 180 160 140
101
lemn-lemn gi pene cu placi (tip B), folosite la imbiniri
acestora variazd intre 60...260 mm.
Tlp Apol
tnr ofllbete
p6ft gs(ul.rlel
W
lHrrll
I
rftR
,a:\\
r.tt-.-tt'.-.dt-
tl f tt
\\. |
-r.f
\*jstz
Trp lfubbr
Fi9.4.16: Tipuri de pene inelare.
Penele cu gheare (crampoane) utilizate la Tmbindrile lemnului cu densitate mai
mici sau egald cu 500k9/m" pot avea gheare pe ambele fe{e, dacd imbinarea este
lemn-lemn sau pe o singuri fa!6 pentru imbinarile lemn-metal. Penele cu gheare se
fabrice avdnd diametre cuprinse intre 38...165 mm.
Ghearele pot avea formd triunghiulard, pdtrati sau ovald. Norma europeand
EN 912 imparte penele cu gheare ln 11 tipuri notate Cr...Crr.
lmbindrile cu pene circulare sunt solidarizate cu buloane, dispuse ln centrul
fiecdrei pene. Agezarea penelor in locagurile speciale se face prin presare,
cu
tdietura orientati perpendicular pe direcfia efortului.
Realizarea imbinirilor cu pene inelare trebuie ficutd cu respectarea anumitor
condilii privind dispunerea penelor gi dimensiunile minime necesare pentru piesele
de lemn folosite. Astfel:
- distanla dintre centrele a doud pene consecutive va fi : sr *dp;
- distanla ?ntre capdtul elementelorimbinate tdiat drept gi centrul primei pene va fi:
- s2 )dp
--+
la elemente comprimate;
-
i
>1,5
dp
--*
la elemente intinse;
metal-lemn. Diametrele
ffiW
Appel
lcu o
porte
osR4ltq)
.t
Trp Appel
1,gni nr
neryuil)
Er-:d
L-*.d"*-J
I
rfiR
\l/n
\+:ruz
t-J
Ttp Turhvfrers
l:
,F
t+
Fi9.4.17: Tipuri cte p
142
Trp Barer
Fi9.4.18: Inele Appet gi Rigl
--T
Bulldog
p5trat
ffi
iffi
a. Crampoane
Bulldog
circular
I
:T'
b
+,
,ryH+'
t=*
inel Appel din
aluminis, ftire
dietut:
ai
b
ie
ne
rul
cu
tor
Ble
"ri\
/fr\
("9 *)*,-ruuoon
Le
-'o-
eJ'-
\*.L3l
arcurar
\oo?;;?rsemr-Geka
b. Semi - crampoane
Fig.4.17:Tipuri
de pene cu din(i sau
ghiare (crampoane)'
ilf$:1,
lo"l
F--------:-------1
ffi.Hf,y,Hn,,".
b
r1
1l
Fig.4'18: lne|e Appe|
9i
Rig|ing: a. alcStuire; b. montaju| semi.ine|e|or.
103
- distanla intre capdtul elementelor imbinate tiiat oblic
9i
centrul
primei pene va fi:
- sz )0,75dp
* ,la elemente comprimate ;
- sr )1,25 do -+
la elemente lntinse;
- inb-o imbinare se folosesc pene de acelagi tip, av6nd aceleagi dimensiuni;
- iaii*"" elementelor ce se ihbine bo trebr.iie si fie cu minim 40 mm mai mare decdt
diametrul interior al
Penelor;
-
jrosimea
minimd a elementelorimbinate
va fiminim 58 mm sau bo+30 mm.
penele
metalice au o comportare mai bund in exploatare
9i
capacitdfi
portante
mai mari dec6t cele din lemn. La ora actuali existd
9i
pene din materiale ceramice
;, Ji" mase
plastice armate cu fibre de sticli, folosite la construc,tii speciale,
scufundate in apa sau cu medii corozive (depozite de sare).. Buloanele necesare
prinderii penelor sunt realizate din metale inoxidabile rezistente la coroziune.
4.3.3. lmbiniri cu pene (tije) lamelare flexibile
lmbinirile cu pene (tije) lamelare flexibile se folosesc la realizarea
gdnzilor cu
sectiune compusi, solicitate la Tncovoiere sau la incovoiere cu compresiune, cu
"*brf
de a impiedica deplasarea reciproci a elementelor Tn sens longitudinal.
Datbrit6 rigiditelii lor mai reduse gi a unei execulii mecanizate, imbinirile cu pene
lamelare Ju o comportare mai bund sub acliunea lncdrcdrilor decdt cele cu pene
prismatice.
piesele
solidarizate lucreazd la forfecare gi strivire in lungul fibrelor, iar penele
din lemn, la incovoiere, strivire gi forfecare normal
pe fibre'
Penele lamelare sunt
pldbule din lemn de esentd tiare sau din o!el' ce se
monteazi transversal
pe piesele imbinate' in locaguri executate mecanizat'
penele
se dispun
petoati lilimea grinzii, daci aceasta este mai micd sau egald
cu 15 cm sau alternativ de o parte gi de alta a grinzii, dacd grinda este mai latd de 15
clTl.
Distanlele dintre pene (s) in lungul grinzii se
91999^i1..lulc!ie
de
91osime1
penelor (60 sau to), fiinci minim 9 6o gi mai mari decdt dublulTndl{imii
penelor. In cazul
penelor metalice s >25...3060
Penele din lemn au grbsimi 6o cuprinse intre 10".15 mm. Daci
penele sunt
dispuse
pe intreaga ldlime a grinzii, se recomandi ca dimensiunile lor sd respecte
*ri,Ji1iii"l dp=12 mh; ho=4,5 6o; bp=b,. Penele dispuse altemativ de o parte
9i
de alta
a grin2iitrebuie sd aibi lilimea:
bp= 0,5 b+0,3 hp'
Penele metalice air grosinii 6p= 4...6 mm, inillimi ho= (10"'12) 6o
9i
ldlimi
bp=b.
pentru
fixarea pachetutui de piese imbinate sunt necesare buloane de
p'rinOere, iar grinzile solidarizate cu tije lamelare se realizeazd fdri rosturi intre
elementele comPonente.
4.3.4. Calculul imbinirilor cu pene
. Calcululimbinirilor
cu pene prismatice cuprinde:
- verificarea
penelor gi a elementelor imbinate la strivire pe suprafe[ele de contact;
_
- u"rifi""r"" ia forfecire a peneior gi a elementelor imbinate,
pe porliunea clintre ciou6
pane sau dintre ultima
pand gicapdtulelementelor;
- dimensionarea buloanelor de strAngere'
Fig"4.19:imbindri ar
l
a. rd H
b. cand
q
1) Verificarea la strivire
pe
suordet
Verificarea la strivire pe $ry
L"r,p
(
L*0,"
Capacitatea portanti a uind
1
- pentru pene transversale
$
irngi
L*o."
=R:'Ar.ffi-.'il
- pentru pene oblice:
-cap,s
tL=-t
Ljuo,"
.cost
P+l
unde: Ri - este rezistenla de ca
dispuse longitudinal) sau
transversal);
A"
=
b'ho - este aria de stir
h" - adncirnea de chef.are;
b - ldfimea de strivire;
mr." - coeficient Tn funclie de
+
il
I
a.
t
ile
0e
h,
re
@W
W
nrrth
dr.! hr'4t cn
dprl2,,,16cn
hp=\5
$
sau 5,1J,?cn
S*gdOsstt
S'.2 hp
v*h
hr.
$hr*
a,l cn
tr.!,Atno
cu
cu
|al.
ne
ne
ele
se
pla
'15
Dea
Eul
;unt
)cte
alta
Smi
de
nhe
Fis 4 1 e:'T'HlJ':f;::
$ii:)'li3?5frjTi:g%gi
I em n de stejar:
b. cOnd ldlimea
grinzii este mai mare de 15 cm.
1) Verificarea la strivire
pe
suprafetelg de
gontact
'
verificarea la strivire
pe suprafata de contact se face cu relalia:
L4,o
(
Lop,"
Capacitatea
portanti a uneipene se determind:
- pentru pene transversale
9i
longitudinale
drepte:
L*o."
=
R: 'A" 'ffir,. 'ffi,
- pentru pene oblice:
-cap,s
fLo,.'Lt"o,.
=-
-
tt,o," 'cos'
P
+ L'!0," 'sin2
P
F
bu6
unde: R! - este rezistenta
de calcul la compresiune
paralelS cu fibrele
(la pene
dispuse|ongitudinal)sauperpendicu|aripefibre(lapenedispuse
transversal);
A"
=
b'ho
- este aria de strivire a
penei;
h"
- adncimea de chertare;
b - ldfimea de strivire;
m,^ - coeficient in funclie de modul de tratare;
105
m" - coeficient de rezemare
=
1,0 pentru pene longitudinale;
=
1,6
Pentru Pene
transversale;
fl.o,"giLlo,. - capacitdli
portante la strivire ale penei paralel cu fibrele,
respectiv
perpendicular
Pe
fibre;
F
- unghiul de inclinare a laturii scurte a penei oblice'
Observalie:
in'cazul
penelor oblice, suprafafa de strivire fiind Tnclinatd, va fi egali cu:
at=
A"
cosp
2) Verificarea la forfecare a penelor
9i
a elementelor imbin.ate
'
Verifrcarea la forfecare a
pehelor, pe porliunea dintre doud pene sau dintre
ultima pani gi capdtul elementelor se face cu relalia:
L"r,p s LLp,r
Capacitatea
portanti a unei pene Lp""e,1,se determind cu relalia:
Lkp,t =ni
A,'H
unde: Rf - rezistenla la forfecare
paraleld cu fibrele (pene longitudinale) sau
perpendiculard pe fibre (pene transversale);
Ar
=
lo 'bo - este aria de forfecare a penei;
lp,bp - lungimea, respectiv lilimea penei;
mr., - coeficient ce
line
cont de influenla modului de tratare asupra capacitdlii
portante la forfecare ;
m, - coeficient de forfecare, pentru forfcare bilaterald.
Verificarea la forfecare a oieselor imbinate se face prin compararea efortului
de lunecare care aclioneazd
pe porfiunea dintre locagurile
penelol (L"r,s) cu
capacitatea
portanti la forfecare a grinzii'pe porliunea dintre doud pene (Lscurf):
L"r,s s LLp,,
Capacitatea
portantd la forfecare Lsor,r se determind cu relalia:
Le*',,
=Ri''Al'H
unde: Rr".,, - rezisten[a de calcu] la forfecare
paraleld cu flbrele a lemnului din
elementele Tmbinate;
Af
=
a'b - aria de forfecare a elementelor imbinate;
a - lungimea de forfecare a elementelor Tmbinate;
b - ld{imea grinzii;
mr,, - coeficient ce
line
cc
portante la forfecare;
m, - coeficient de forfecar
Lungimea de forfecare a
I
- lumina dintre pene, la pen
- distanfa dintre capitul un
longitudinale oblice;
- maximum 10 h".
3) Dimensionarea buloanelor de r
Dimensionarea buloanebr
ng
=Inr'al
m.'R;
unde: k",
=1,25
- coeficieni ce ti
Qo - efortuldin bulon;
mo
=
0,9 - coeficient de hr
R[ - rezistenla de catol I
Efortul din bulon va fi egd r
q.
=
L",,0(h" +c)= L-o -,
"let
unde: L",o - efortul de luneae d
h" - adAncimea de cfiertm
c - interspaliuldinte edern
eo - distanla dintre reanb
lo - lungimea pend.
.
Calculul imbindrilor cs pcfi.
a) Calcululimbinirilor cu oerp
- verificarea la strivire sau forfeca
- verificarea capacitd[ii portante
a
cea mai sldbitd (considerind
d
bulonuluiin aceeagi secliune bans
ealeulul imbindrilor cu pen
se face la fel ca pentru penele
nd
produc6tor
sau poate fi considerat
106
rele,
cilalii
rtului
r)
cu
b - ldlimea grinzii;
mr,, - coeficient ce
line
cont de influenla modului de tratare asupra capacitd[ii
portante la forfecare;
m, - coeficient de forfecare,
pentru forfecare bilaterald'
Lungimea de forfecare a pieselor imbinate trebuie si fie :
- lumina dintre pene, la pene transversale
9i
longitudinale drepte;
- distanfa dintre capdtul unei
pene
9i
mijlocul
penei urmdtoare, ?n cazul
penelor
longitudinale oblice;
- maximum 10 h".
3) Dimensionarea buloanelor de stringere
Dirnensionirea buloanelor de strdngere se face cu relafia:
Alll
=
k'r'Qo
m' 'Rl
unde: k",
=1,2S
*
coeficient ce
line
seama de sldbirile din zona fiietetd a buionului;
Qo
- efortuldin bulon;
mo
=
0,9 - coeficient de iucru al buionului;
Ri, - rezistenla de calcul la intindere a olelului
(STAS 10108-94);
Efortul din bulon va fi egal cu:
L",,o (h" + c) L"r,p ' ep
oo
=---T-=-
L
Pf
unde: L",.o - efortul de lunecare efectiv care aclioneazd asupre
penei;
h" - ad6ncimea de chertare;
c - interspa{iul dintre elementele imbinate;
eo - distanla dintre rezultantele luneeirilor;
lo - lungimea
Penei.
.
Calculul imbinirilor cu
pene circulare
a; Calcululimbindrilor cu
pene
circulare
nei .
conform NP 005-03 cuprinde:
- verificarea la strivire sau forfecare;
- verificarea capacit5lii
portahte a barelor imbinate, solicitate la intindere Tn sec{iunea
cea mai slaUiid (cohsiderAnd sldbirile determinate
de locaqul
penelor
9i
gaura
bulonuiui in aceeagi secliune transversalS).
Oaleulul imbindrilor cu pene inelare sau cu gheare la strivire sau la forfecare
se face la fel ca pentru penele netede, iar capacitatea
portantd se stabilegte de cdtre
producdtor sau poate fi considerati av6nd valoarea 200 dp'
ui din
107
1) Verificarea la strivire sau forfecare
Verificarea la strivire sau forfecare se face cu rela{ia:
Lur,p S Ll"o
unde: L*,0 - efortul efectiv din pani;
Lpoo - capacitatea portanti minimd, care se stabilegte din condifia de strivire
sau din condilia de forfecare cu rele[iile:
L?"0."
=
R1,,,
.
A,
.mro .mu .ko
I
P
.
-
Ri" 'A' 'mt,, 'ko
-cap,r
mf
unde: Rl,,
;
Riu - rezistente la compresiune,respectiv forfecare paralel cu fibrele;
A"
=
do 'bo - este aria de strivire a penei;
2n.d?.
At
=
--;l
- aria de forfecare;
'4
mr,o - coeficient ce
line
cont de influenla modului de tratare asupra capacitilii
portante la strivire;
mr,r - coeficient ce
fine
cont de influenfa modului de tratare asupra capacitdlii
portante la forfecare;
mu
=0,8
- coeficient de utilizare a miezului de lemn din interiorul penei;
ko - coeficient de reducere a capacititii portante cdnd efortul actioneazi cu
un unghi o fafi de direclia fibrelor pieselor;
m, - coeficient de forfecare:
hr
=1*P'L
e
unde:
B
-coeficient de neuniformitate a distribuliei eforturilor unitare tangenliale pe
suprafata de forfecare
;
F=
0,125 pentru imbindri care transmit eforturi de compresiune
P =
0,25 pentru irnbindri care transmit eforturi de intindere.
l,
=
dp
-
lungimea pragului de forfecare;
e - lungimea bralului de pdrghie
a cuplului de forfecare, considerat in funcfie
de grosimea elementului de imbinat (a
):
e=0,25.a -pentru dulapicu pene pe o singuri parte;
e
=
0,50'a -pentru dulapi cu pene inelare pe ambele pd(i.
aloarea coeficientului tabelul4.3.
0" 28"
40" 60" 90'
lG 1.0 0.9 0.7 0.5 o.4
Numdrul
necesar
de
solicitarea
maximd, Ntot"rdin
in
Llp,,in, determinatd
din condilii
nY'=I"n'
" Ltrp,rin
b) Calcululimbinirilor
cu
pene
c
Capacitatea
de rezister
determind cu retafia:
Rio,*
=R",",*
+l'R
unde: R",o,* - rezistenta
caracteri
de direcfia fibrelor:
R- ..-
-
R"&
k* sin2 c+,
R",0,* - rezistenfa
caracter!
Rc,o,r
=ki.k2.k,
_k,
kno
=
1,3 +0,0O1'd,
k. - coeficientin
funeb d
(
k.=minlt
tt
,
L
(.
'15h. .u=51
h" - lndl{imea penei
de tir /
k, - coeficient
ce
line
sea
elementului (ar.,
):
k.
=minfres,ftu
k
3
- coeficient in fun{ie d
k.
=
min(1,75;S)
.
'35u
p* - densitatea lemnului;
itii
itii
Numdrul necesar de
pene intr-o imbinare se determind in func{ie de
solicitarea maxima, Ntotur din imbinare
9i
de capacitatea
portanti minimi a unei pene
LLp,,in, determinatd din condifia de strivire sau de forfecare a lemnului cu rela{ia:
Ntotal
n;--=rp
-cao.min
b) Calcululimbindrilor cu
pene
circulare
9i
pene
cu
qheare
conform EUROCODE 5
capacitatea de rezistenfd a imbindrii
pentru o pane inelard, R1,o,r., s
determind cu relatia:
Rj,o,*
=
R",oo +n' Ro,o,r,
unde: Rc,o,k - rezistenla caracteristicd a penei pentru o solicitare dupd un unghio fald
de directia fibrelor:
R".o.t
Rc.o.t
kno sin2 cr, + cosz c[
R".0.* - rezistenla caracteristicd a penei pentru o solicitare
paraleld cu fibrele:
Rc.o.r
=
ki 'k2 'k3 'ro '(esolt
)
kso
=1'3+0'001'd"
k, - coeficient in func[ie de grosimile pieselor ce se Tmbind:
r<-=minfr
t'
,-!-l
" "''[
"
t,sn"
'
2,5h"
)
h" - indllimea penei de tip A sau dublul indllimii de tip B;
k, - coeficient ce
line
seama de distanla de la centrul penei pdni la capdtul
elementului (a..,
):
k,
=min(\zs;i*;r,so.l
-\ZQ')
k
3
- coeficient in funclie de lemnul utilizat:
t<"
=
min(1,75;**)
35U'
p* - densitatea lemnului;
cu
pe
$e
3.
I
-1
J
109
dr
-
diametrul penei inelare.
k
o
- coeficient ce
line
seama de tipullmbindrii:
k+
=
1,0 pentru imbindri lemnjemn;
kr
=1,1
pentru imbindri lemn-metal.
Ro,o,* - rezistenfa caracteristici a bulonului pentru planul de forfecare gi pentru
un efort transmis dupd un unghi a fald de direclia fibrelor;
q - coeficient egal cu 1,0 pentru eforturi de compresiune gi
0 pentru celelalte
cazuri.
Capacitatea
portantd a imbindrii pentru o pani inelari cu gheare, R1,o,xs
determini cu relalia:
R;,*r
=
R".r +I'Ru,o.r,
unde: R".* - rezistenla caracteristici a unei pene:
Ro,r
=
kr 'k, 'k3(18d15) pentru pene de tip cr'..Cg;
R,.r
=
kr 'k, 'k3(30d;15) pentru pene de tip Cro
9i
Crr;
dc
-
diametrul penei inelare cu gheare
;
k,' - coeficient in funclie de grosimile pieselor ce se imbini:
k"
=
minft
t'
,
t'
']
t
'1,5h" '2,5h"
)
h" - inilfimea penei de tip A sau dubluliniltimii de tip B;
k, - coeficient ce
fine
seama de distanfa de la centrul penei pdnd la capdtul
elementului (ar.,
):
(o\
k,
=min[1,0;Ct"-J'
cu a.,, )max(d";7du;80mm)
k
3
- coeficient in funcfie de lemnul utilizat:
k.
=
min(1.5:
Pk
)
'-r " ""' ''-'
3so'
h" - indllimea crampoanelor pentru pene cu cmpoane pe o fald sau dublul
inillimii crampoanelor pentru pene cu crampoane pe ambele fe{e.
p* - densitatea lemnului;
d^ - diametrul bulonului.
o
Calculuf
imbinirilor
cu
I
Capacitatea
portanti
vafoarea
minimd
rezuftat5
d[
condi{ia
de incovoiere(L*,
)
c
Loo,"
=
R:i 'bF .l
L."0,,
=R,"'bo't=
unde: Ri. - rezistenfa
de cah
Ri
_
rezistenla
de cah
bp, hp, tp - caracteristi*
hr,",frr,i _
coeficied
rezistentelor
ft
ffi"
=
0,6 - coeficient
ce
!
rI|,
= Q5 - coeficient
ce
iniliimea
pene
Capacitatea
portanti
a
stabilegte
din condifia
de stir
imbinate:
L*0,"
=Rf,,
'b, '\ -
unde:
R!,,
_
rezisten{a
de cabj
a
bo,ho_
caracterisffi
gco
m.,"_ coeficient
ce
lire *
lemnului;
m",,'
=
0,3 - coeficient
ce
strivire pe
inilfimea
penei
4.4. imbiniri
cu tije (irmbini
4.4.1.P^rincipi
i generale
fmbindrile
cu tije cilindrir
speciale
care au rolut
de
"
i;pk
Tijele
s^e folosesc
in cazulimbindri
tmbinArile
cu tije circulare
or
- au oetormafii
mici in prima
ft
rransmttere
a eforturilor
fiind perfec
- au cieformalii
mari Tn iazaa'cioua
110
FU
Ite
SE
o Calculul imbinirilor cu pene (tije) lamelare flexibile
Gapacitatea portantd a unei
pene lamelare flexibile din lemn se considerd
valoarea minimd rezultati din condilia de strivire a lemnului din pani (L*0,")
9i
din
condilia de incovoiere( L.uo,,
)
determinate cu relaliile:
L""p,"
=
Rl,
.bo
'ho 'mr," 'm"
L""p,1
=Ri'be'tp'ffir,i'ffii
unde: Ri_, - rezistenla de calcul a lemnului la compresiune
perpendicular pe fibre;
Ri - rezistenta de calcul a lemnului la incovoiere;
be,hp,tp- caracteristicile geometrice ale penei;
ffir.",hr,i - coeficienli ce
fin
seama de influenla tratamentului asupra
rezistenfelor lemnului;
ffi"
=
0,6 - coeficieni ce
line
seama de varia[ia efortului de strivire;
ffii
=
0,5 - coeficient ce
line
seama de varialia efortului de incovoiere pe
Tndllimea penei.
Capacitatea portanti a unei pene lamelare flexibile din otel (L-0,") se
stabiles.te din condi[ia de strivire, paraleld cu fibrele, a lemnului din elementele
imbinate:
L*o,"
=Riu'bo'ho'mr,.'m",,
unde: R!,, - rezistenla de calcul a lemnului la compresiune
paraleld cu fibrele;
bp, hp- caracteristicile
geometrice ale penei;
m.."- coeficient ce
fine
seama de influenla tratamentului asupra rezistenfelor
lemnului:
m'u
=
0,3 - coeficient ce
line
seama de variafia distribufiei eforturilor de
strivire pe indl[imea penei.
4.4. Tmbiniri cu tije (imbiniri mecanice de tip B)
4.4.l.Principii generale
imbindrile cu tije cilindrice se realizeazd utilizdnd elemente de imbinare
speciale care au rolul de a impiedica lunecarea reciproci dintre piesele imbinate.
Tiiele se folosesc in cazulimbinirilor lemn-lemn sau lemn-metal'
-
imbinirile cu tije circulare
prezintd anumite
particularitdli, gi artume:
- au deformalii mici in prima fazd a lncircdrii, contactul dintre suprafelele de
transmitere a eforturilor fiind perfect, considerdndu-se imbiniri pdsuite;
- au ciefbrmatii mari in iaza a cioua a fncii.eirii, eonsidcrf,ndu-se
9i
imbindri eiastiee.
Etul
lublul
Datoritd elasticitilii gi deformaliilor mari pe care le poate lua ?mbinarea,
eforturile se repartizeazd uniform Tntre elementele de ?mbinare, modul de lucru al
pieselor fiind conform ipotezelor de calcul.
ln func[ie de numdrul pieselor imbinate gidupd modul de solicitare (deformare) a
tijei, imbinirile
pot fi: simetrice sau nesimetrice.
Dupd modul de execulie, imbindrile cu tije cilindrice se impart ?n:
- imbindri la care tijele se introduc in locaguri sau gduri in prealabil pregitite
(buloane-guruburi uzuale, dornuri, gtifturi);
- imbindri la care tijele se introduc ?n lemn prin batere (cuie) sau
prin ingurubare
(guruburipentru lemn).
Dupi numirul
planurilor de lunecare pot fi imbiniri cu o sec{iune de forfecare,
cdnd deplasarea Tntre elementele imbinate se produce de-a lungul unui singur plan gi
imbiniri cu doud sau mai multe sec{iuni de forfecare, e,6nd au loc deplasdri de-a
lungul a doud, respectiv a mai multor planuri,
Distrugerea unei imbiniri cu tije se poate produce prin forfecarea tijei, dacd
aceasta este realizati dintr-un materialcu rezistenfi slabi (dornuri din lemn) sau prin
forfecarea
9i
despicarea lemnului pieselor ?mbinate, dacd tijele sunt prea rigide sau
sunt dispuse la distanle mici.
Astfel, este recomandat sd se respecte distan{ele minime admise intre tije.
Experimental, s-a constatat ca modul de lucru gi caracterul distrugerii unei imbindri
depinde in mare mdsurd de rigiditatea (elasticitatea) tijei.
ln general, tijele sunt piese cilindrice metalice realizate din o[el, dar pot fi gi
domuri din lemn sau tije din poliesteri armati cu fibre de sticld. Tipurile de tije folosite
la imbiniri sunt:
- cuie: cu secliune rotundd - tip Ar sau cu secliune pdtratd - tip Az (STAS 2111-
e0);
- guruburi
pentru
lemnr cu cap pitrat (STAS1455-80), cu cap hexagonal (STAS
1454-80), cu cap bombat crestat (STAS 1451-80), cu cap Tnecat crestat (STAS 1451-
80), cu cap semiinecat (STAS 14530);
- buloane;
- dornuri(brose).
fF lzF lF fF
Fig.4.20: imbindri cu tije
a. simetriee b. nesimetrice.
-J-
W
t-
tr'
w
#r
E4
Fi1.4.21: IrAchr l
a. cedare
fin
cbped
b. cedare prin
depq*
c. cedare prin
forlran
d. cedare prin
furnan
a) Cuie
Cuiele folosite in Ron*rh
a
30...250 mm. Capulcuiului
are L
de 1,8...2 ori diametrul
ti!d" Sc
inglobate in suprafala tenrntrnru.
t
pe
suprafafd
sau cu forn6 hr$
pulele utilizate in exear.tia corlsf
in STAS 1989-62.
.wF*M
IF IF
| | Il
tl lt
il-il
w.*F
tt tl
-tfi"
ltt
IT 1T
tTip
a.
ry
lF
il
I t-]
lt|
tlt
I ll
t:t I
Ir lrl
--l-
|
lF
ffi
IF
lF
I'f
rt-
tt t
tl I
UI
l:l
t-
t'
lF
ry,
b.
lt It
de cr lie utilizate
-rn
er
il
Lungime
lmml
Cuie tip Ar
I
Diametruld
30
35
4A
1,8
30
40
45
2,0
45
50
60
2,25
rea,
ual
e)a
_J-f
tfl
tl
t-T t
lr
n-m l.lTTTl
ilqTTrnt[Ih
Itlrrrr
[j
*@*
**'@
xqlw
r-f
ril
ru
lrl
+F
n"rTm
td*
w
ro'_.11
,ll
t-f,
J-L
*r
%
&a
M**
P,
w
0
M
Fig. 4.21: Modul de cedare a unei lmbindri cu tije cilindrice:
a. cedare
prin depdgirea
presiunii pe gaurd lntr-o piesd;
b. cedare
prin depdgirea
presiunii pe gaurd in ambe,le piese;
c. cedare
prin formarea unei articulalii
plastice irn tije in dreptul unei piese;
d. cedare
prin formarea unei articulalii
plastice in tijd in dreptul ambelor piese;
a) Guie
Cuiele folosite Tn Romdnia au diametre cuprinse intre 1,8...8,0 mm
9i
lungimi de
30...250 mm. Capul cuiului are lungimea de minim 0,6 din diameirultijei
9i
diametrul
de 1,8...2 ori diametrul tijei. Se mai
pot folosi cuie cu cap Tngropat, care.s.u1f
ingfobate Tn suprafala lemnului. Cuiele se realizeazd cu suprafald netedi, cu striviri
pi suprafa!6 sau cu formd torsionati
9i
pot fi tratate sau nu impotriva coroziunii.
Cuiele utilizate in executia construcliilor trebuie sd indeplineasci cerinlele
previzute
in STAS 1989-62.
itite
'are
lacd
prin
sau
are,
mgi
de-a
trje.
indri
rfigi
osite
t111-
iTAS
451-
'$*
ffi
@
%
a
M
-qfimM
tabelul4:4.
Tiouri de cuie utilizate in constructii
(SfA21 -90
Lungime
lmml
Cuie tip Ar
(sectiune rotq49[!l
Cuie tio Ar
(sectiune
Patrata)
Diametruld
lmml
Masa
Iko/1000buc.1
Diametruld
lmml
Masa
fko/1000buc..|
30
35
4A
1,8
0,61
0,71
0.81
1,8
0,77
0,90
1.02
30
40
45
2,0
0,88
1,01
i,13
2,Q
0,94
1,?B
1,43
45
50
60
2,25
1,32
1,58
1,89
tabelul 4.4. - continuare
50
55
60
2,5
2,40
2,65
2,90
50
55
60
2,65
2,13
2,35
2.57
50
60
65
2,80
2,44
2,93
3.18
2,80
3,09
3,75
4.03
60
65
70
80
2,25
3,39
3,66
3,95
4,50
60
65
70
BO
3,20
4,88
5,27
5,68
6,48
80
90
3,50 6,15
6.90
80
90
3,60 8,24
9,24
80
90
100
3,75
6,93
7,80
8.67
3,75
8,80
9,93
'11,03
100
110
4,00 9,90
10.90
4,00 12,57
13.84
120
130
4,50 15,45
16.70
4,50 19,62
21.12
120
150
5,00 18,57
2334
5,00 23,58
29,58
140
160
5,50 26,20
29.90
5,50 33,27
37.97
180 6,00 40.91 6,00 51.95
200
210
225
7,00
76,23
80,06
85.79
200
210
225
7,10
61,98
65,09
69,75
230
254
7,60 81,86
88.98
7,60 104,29
113.35
230
250
8,00 92,39
98.60
9,60 117,32
125.20
Baterea cuielor se poate facc manua! seu cu ciocanu! pneumatic. in cazul
foioaselor moi sau riginoaselor, baterea cuielor cu diametrul d <0,6 cm, se poate
face fird executarea prealabild a locagurilor. ln celelalte cazuri, baterea cuieior se
l?":
gupa pregdtirea
locaguritor
cu 0,9 din diametrultfieid;;;
pentru
a evita
despicarea
corelarea
diametrufui
cuielor
cl
care trebuie
sd fie maimare
OJ
- ,
Determinarea
lungimii
de ;
vdrfut
ascufit
at cuiulii)
d;- h,
strdbitut..Lungimea
cuielor
fr
grosimea
lui sau poate
fi mai mt
uontorm
Np 005_03
un cui
ryiesq
yegin5
ptanuluip"
oJur&
consideri
cd nu fucreazd).
EUROCODE5impuneoa
nefe!9
9i
minim
6d pe;hu
c{rL-
cuiului
depdgegte
grosimea
oad
constdera
maimicd
cu 1,5d d&ri
b)
$uruburi
pentru
lemn
.$uruburile
pentru
lemn
se H
pentru
imbindri
lemnJemn
sar
tmpune
mai ales in cazuf in
ge
metalice
sau fa prinderea
Oiferltei
uet mai des se folosesc
gr
lungimi
de 25...300
mm. gnrdri
capuluiin:
guruburi
cu cap pdtrat
(STAS
-
ryrupurjcu
cap nexagdnaf;
{E
- guruburi
cu cap semiine.a
n
-
.suruburi cu celp inecat
",r=$;
;gurybuiicu
cap bombat
cresr
^--.VuruDurile
se realizeaze q.l
c
997"_9j"
I,ungj1"g
toratd
a ur* u"
oe.apioximativ
T0o/o
O;n dwrd
variazd
intre 0, 1 2bd...0,5d_
__
Pentru-categoriile
de
_srn.&ri
r.nm.in
mm intre
2...6 mm giCr
Z ru
de la,8^...120
mm, cu pas
de 2 rn
ou... tuu mm cu pas
de 10 mm.
Lungimea
pdr{ii
netede
a gr
grosimea
piesei
situate
suu caprf'l
planulde
lunecare
trebuie
"e
tJel
mm se introduc prin
ingurubare
Arrg;
c) Buloane
.
^
Bufoanele
se reafizeazd
e,t d
strdngere
de formd
hexagonald
sau r
de grosimea
pachetului0""
"t
anffi'
mm. Buioaneie
se introduc
f" ga";;
mare dec6t diametrul
bulonului.
azu!
)ate
rse
face dupd
pregdtirea locagurilor.
Acestea. se realizeazd, de regula, cu diametrul egal
"u
O,g din Oi"'i"ttultijei
cdre urmeazi
a fi introdusd
in locag.'
pentru
a evita d;$;;;;
;ementelor
datoritd baterii cuielor, se recomandi
corelarea
diametrului cuietor cu
grosimea minimd a
pieselor de lemn din imbinare'
care trebuie si fie mai mare dec6t 4d'
Determinare"
frnSi*ii-d"
calcul a cuielor se face scdzdnd 1,5d (reprezentdnd
v6rful isculit al cuiul"uij oin- tungimea
cuielor
9i
cdte 2 tT
pentru fiecare rost
stribitut.
Lungimea
"ri"f"i
poat! ti egal6 cu
irosimea
pachetului,
poate dep6gi
grosimea lui sau
Poate
fi mai mici.
Conform NP 005:03 un cui lucreazi intr-un
plan de lun99a1e daci
pdtrunde Tn
piesa vecina
planului pl-o lungime de minim 3,5d
(scdzand virful cuiului 1'5d care se
consideri
ci nu lucreazi)'
EUROCODE S impune o adancime
de
pitrundere de.minim 8d
pentru cuie
nete$
gi minim Oo
pef,tiu cuie cu secliune
pdtrati sau.torsionate'
CAnd lungimea
cuiului depdgegte
gtoii;"u
pachetului,
grosimea ultimei
piese care se lmbind se
consideri
mai mic6 cu 1,5d datoritd ruperiiflbrelor
la ieqirea cuiului din
piesd'
b)
$uruburi
Pentru
lemn
-'
'
guruburite pentru Gmn se folosesc Tn cazul cdnd tija este solicitatd la smulgere
pentrl imbindri lemn-lemn
sau lemn-ofel'
Utilizarea
guruburilor
pentru lemn se
i*pun" mai ales in cazul in care imbinarea se realizeazd
prin intermediul ecliselor
r6tuti"" sau la
prinderea diferitelor
panouricu lemnul'
Cel mai des se f"d;;;
guruUuri de ancorare
cu diametre de 6"'20 mm
9i
lungimi de 25...300 **.lurunurile
produse la noi in
lari
se impart dupd forma
capuluiin:
- guruburi cu cap
pdtrat (STAS 1455-80);
-
$uruburicu
cap hexagonal(S-TAS
'1454-80);
-
$uruburicu
cap semiinecat
(SATS.1a53-80);
-
iuruburi
cu cap inecat crestat
(STAS1452-82);
-
$uruburi
cu cap bombat crestat
(STAS 1451-80)'
$uruburile
se realizeazi
cu o
parte netedd
9i.una
filetatS care este aproximativ
60% din tungimea totafa aiUei. Diametrul
gurubuiui minim (d1) in
partea
llgtatet
e.9t1
J" uJr"*i*"tiv
Too/o din dfumetrul
din zcna netedd
(d). A.ddncimea
filetului
(h1)
variazA intre 0, 1 25d.'.0,5d.
-
Fentru categoriib
Je guruburi de m-ai sus, diametrul
pirlii netede variazd dim
mm in mm intre 2...0 mm
qi Oin Z ** in 2 mm, intre 6..'12 mm. Lungimea total6 este
de la 8...120 mm, tu
p"i O" i m ,
de la 20"'50
mm cu
pas de 5 mm
9i
de la
50...100
mm cu
Pas
de 10 mm.
--
Lungime"
iatii-n"GJe
a gurunului,trebuie
sd fie mai mare sau egalS cu
grorir"i
piesei sitla#-rul
"up,it
liti, iar lungimea.
de..pdtrundere a gurubului
peste
planul de lunecare tre6rie si fie de minim
4dl-$uruburile
cu,diametrul mai mare de 5
trn
"e
introduc
prin ingurubare
in
giuri pregdtite in
prealabil'
c) Buloane
Buloanele se realizeaza
cu diametre
de 12..'30 mm, cu cap
9i
piulila de
stranger; de formd r'*"g""in
sau
pdtrati. Diametrul buloanelor se alege in funclie
de
grosimea pacnetuiu'ii'e
"ttang"t"'tfl,
flind cuprins
intre^l/3o'--l/40, dar minim de 12
mm. Buioancie se ;#dre
l-
Ajuri
pi'e'gatite anierior,
avind diameii'ul cu 1 mm mai
mare decAt diametrul bulonului.
Tntre piuli!5 gi piesa de lemn se recomandi plasarea unei gaibe cu grosimea
minimd de 0,3d gicu diametrulmaimare decAt 3d.
Grosimea minimi a pieselorimbinate va fi de 30 mm la elementele laterale
gide
tt
iTlff5flliiJil:i:l"fil'"" recomandd in cazur construcliiror sensibire ra
deformarea lmbinirilor in exploatare.
d) Dornuri (brose)
Domurile se realizeazd din ofel-beton, cu diametru minim de 6 mm avdnd
form6 cilindrici sau ganf cu vrful asculit pentru a pdtrunde mai ugor ln piesele din
lemn. Dornurile se introduc in locaguri pregdtite in prealabil, cu diametrul mai mic
decit diametrultijeisau maimare cu maxim 1 mm,ln piesele metalice.
Men{inerea
pachetului de piese imbinate cu domuri Tn pozilie se face cu
ajutorul buloanelor.
Fixarea distantei minime dintre tije, pentru a se evita despicarea lemnului,
constituie o condifie constructivi importantd pentru rea]izarea acestor Tmbindri. La
fixarea acesteidistanle se va
fine
seama de:
- modul de introducere a tijelor (gdurire prealabii, batere etc.);
- valoarea maximd a efortului de strivire unitar ?n elementele de lemn ale lmbinirii;
- direc{ia de introducere a tijelor (drept sau oblic fald de piesele imbinate).
ln cazul baterii ?ncruci.sate a cuielor dacd capetele lor pitrund Tn piesa centrali
pe o addncime mai mare de ?3 din grosimea scAndurii, distanfele minime se
determini
lindnd
cont de cuiele de pe ambele pdrli ale pachetului. Dacd pitrunderea
este mai micd, distanla minimd se stabilegte independent pe cele doud fe!e.
Cuiele nu se utilizeazd pentru ?mbindri de prelungire la elementele intinse.
Distan{ele minime de amplasare a buloanelor, guruburilor gi dornurilor,
conform normei NP 005-03, sunt date in tabelul4.5.
Distanlele minime de amplasare a buloanelor, guruburilor
9i
domurilor
,.
pentru
guruburi,
distantr
otametre
de maximum g
mm
s
maimaride
B mm.
Fig.4.22:
Numdr pn
s-t
Fig.a2t
Dc
F i9.4.24:
Dispr.rnerea
ffi
Tijele se dispun pe un numdr par de rdnduri, iar agezarea lor in zig-zag se
admite numaiin cazul cuielor gi buloanelor.
Norma EUROCODE 5 stabilegte distanfele minime de amplasare a cuielor ln
func{ie de densitatea lemnului, modul cum sunt bdtute cuiele (cu sau firi gauri
prealabile), unghiul pe care ?lface efortul cu directia fibrelor (o) gi diametrul cuiului.
Pentru imbindriie eu buloane gi cu domuri distanfele minime pentru
amplasarea tijelor sunt date in tabelul 4.6. Unghiul
q
de inclinare a direc[iei solicitdrii
fald de direclia fibrelor gi distanlele minime sunt date Tn tabelul 4.7.
tabel4.5.
Caracteristici
Elemente de imbinare
Buloane, guruburi gi
dornuri de otel
Dornuri de
steiar
Grosimea pachetului lo
>10d
<0d
>10d
<0d
Distanle minime in
lungul pachetului
lntre axele tiielor Sr 7d 6d 5d 4d
)in axa tijei extreme
la maroinea oiesei
S2 7d 6d 5d 4d
Distantele minime
transversal pe fibre
lntre axele tiielor Sg 3,5d 3d
.3d
2,5d
)in axa tijei extreme
la marqinea
piesei
Sa 3d 2,5d 2,5d 2,5d
tea
de
la
ind
din
mic
cu
rlui,
La
ra,lit
se
vea
ilor,
1,5.
=
__l
ftl
dl
1l
5dl
1l
Pentru
guruburi, distanfele minime de amplasare sunt cele de la cuie,
pentru
diametre
de maximum B mm
ii
cele de la buloane,
pentru diametre ale
pd(ii netede
maimaride B mm.
or in
puri
ri.
xitru
itdrii
Fig.4.Z2:Numdrparsauimparderdnduri(a'inzig-zag;b'indiagonal6)'
Fig.4.23: Distanle minime de agezare a tijelor'
Fig.4.24: Dispunerea tijeior
pe un numdr
par de rdnduri longitueiinale'
Cuie bdtute f6rd
117
I
tabelul 4.6. - continuare
Distan{e minime
lransversal pe fibre
lntre axele tiielor Sq 4d 3d
)in axa tijei extreme la
maroinea oiesei
S4 4d 6d(5d)
cu
Distanle minime in
lungulfibrelor
Intre axele tiielor Sr 10d 15d 10d 15d
fin axa tijei extreme la
maroinea oiesei
S2 10d 10d
Distanle minime
transversal pe fibre
lntre axele tiielor Sr 4d 3d
)in axa tijei extreme la
maroinea oiesei
S4 4d 6d(5d)
Notd: Pentru valorile c cuprinse Tntre 10d
9i
4d valorile
q se interpoleaze.
Valorile din paranteze se referd la lemn de fag gi stejar.
Pentru imbindrile panourilor cu lemnul sau otel-lemn distan[ele de amplasare
a cuielor
pot fi reduse cu 0,BS respectiv 0,7.
Pentru imbindrile placaj-lemn distan{ele minime pdnd la marginea neTncdrcatd
sunt de 3d gi (3+4 sino)d pdni la marginea incircati.
Distanlele minime de amplasare a cuielor, in funclie de diametru
9i
Distanlele minime de amplasare a buloanelor
9i
dornurilor, in funclie
fibrelor
q
tabelul 4.8.
4.4.2.Calcutul
imbiniritor
cu ti[
a) Caic_ulul irnbindritor
cu tiie s#
uapacftatea portantii
a ]r
capacitatea portantd
la incowrhr
elementelor
imbinate.
-
looteze
simplificatoare
de r
- eforturile
de strivire in sens ran
pe
o suprafafd
cilindricd
*nt
drametrald:
- eforturile
de strivire
sunt clisilrl
varialie
este liniard,
considerdLnd
c
Capacitatea portanti
a
.fndi
Lop,i
=Y'L^r.r'f,.
-fl*
unde: L,,n,, - capacitatea portanfra
ltl
1
- coeficient partialde
ry
ac{iunii;
Valorile
coeficientului
r
n,- numdrulde
tiFfofosb
b
n, - numdrul
sectiuniilcr
de fol|
mu -coeficienfu
I condtlb
@
m,- coeficient
e
Tncircirilor
pe
tjie;
-
uistanla p6nd
la marginea incaE
preset
(a4t)
0' <o <180.
Distanla pana
ta margfi;;;em
piesei(a+)
de unqhiul dintre efort si directia fibrelor
q
tabelul4.7.
Distanle Fdri oSurire
prealabi16
Cu gdurire
orealabild or420ko/m' 420<pk<500ko/m'
Distanla intre tije paralel cu
fibrele
(ar)
d<5mm I 10d
15d (4+3 cosa) d
d5mm | 12d
Distan[a intre tije transversal
oe fibre
(ar)
5d 5d (3+sino) d
Distanla pdnd la capdtul
incdrcat al
piesei (agr)
(10+5 cosq) d (15+5 cosq) d (7+5 coso) d
Distanla pdnd la capdtul
neincircat al oiesei
(a*) 10d 15d 7d
Distanfa pAni la marginea
incdrcatd a oiesei
(aaJ
(5+5 sino) d (7+5 sind) d (3+4 sino) d
Distanfa p6ni la marginea
neincdrcati a
piesei (aa")
5d 7d 3d
Tipulincdrcirii
Permanente
Lungd duratd
de diametru si de unghiul dintre efol
q
Distanfe Valoarea minimd a Cistantelor
pentru:
lmbindri cu buloane Tmbindri cu domuri
Distanta intre tiie
paralel
cu fibrele
(ar) (4+3
cosq) d
(3+4
cosq) d
Distanta lntre tiie transversal
pe
fibre
(az) 4d 3d
Distanfa pdnd la capdtulincdrcat al
piesei(ast)
-90"<q <90'
Max (7d
;
80mm) Max (7d
; 80mm)
Distanla pdnd la capitul nelnc6rcat al
piesei(a3")
150' <q <210"
90'<
q < 150'
210" <s<270'
4d
Max
[(1+6
sino)d ;
3d]
3d
Max (aa/ sina; 4d)
Valorile
coeficienfului
m
6ne ms
lsare
rcate
rel
I
I
rl
5dl
I
--l
l
ul4.8.
Ll
rnun I
dl
=
ffn)l
I
1l
4.4.2.Calculul imbinirilor cu tije
ii Caieulul imOindrilor cu tiie soiicitat-e
la
forfecare conform.NP 005-03
'
lor cu tije se determini-lu0nd in considerare
capacitatea
portantl h incovoiere a tijei gi capacitatea
portantd la strivire a lemnului
elementelor imbinate.
lpoteze simplificatoare de calcul:
- efortuiile de strivire in sens transversal
pe axa tijei distribuite in realitate neuniform
pe o suprarald cilindricd sunt considerate
distribuite uniform pe o suprafald
diametrald;
- eforturile de strivire sunt distribuite
pe intreaga lungime a tijei iar diagrama de
varialie este liniar|, considerind ci axa tijeieste rectilinie, nu deformatd'
capacitatea
portantS a imbindrii
(L*p,i) se stabilegte cu rela{ia:
Lo"p,i
= Y'Lmin,t
'nr 'nf 'mT 'ffi, 'ffi,
unde: Lmin,t- capacitatea
portanti minimd a uneitije, intr-o secliune de forfecare;
1
- coeficient
parlial de siguranld,
determinat in funclie de tipul tijei
9i
durata
ac{iunii;
Valorile coeficientului
1
tabelul4.9.
Tipulincdrcdrii
Valorile coeficientului "Y
Pentru:
Permanente
u.tv
0.70
Lunod duratd
0.85
Seurtd durata
t.vu
0,85
n,- numdrul de tije folosite la ?mbinare;
n,. numdru| secliuni|or de forfecare
(|unecare) in care |ucreazd tue|e;
mu -coeficientul condiliilor de lucru, in funclie de clasa de exploatare'
Valorile coeficientului
m,,
tabelul4.10.
Coeficientul m,
Clasa de exPloatare
1,00
1
0.85
2
0.75
3
m, - coeficient ce
Tncircdrilor
pe tije;
[ine
seama de
posibilitatea repartiliei neuniforme
a
tal rclul 4.8. - continuare
Distanla
pAni la marginea incdrcatd a
piesei (a41)
0" <o <180'
Maxl(2+2 sino)d; 3dl Maxl(2+2 sino)d;3dl
bistanta
pdnd la marginea neincdrcatd a
oiesei {a,.)
3d
3d
119
mr
=
0,9 pentru imbinari cu cuie, guruburi
9i
imbinari cu dornuri sau buloane
dispuse
pe doud rdnduri, cu minim doud buloane
pe rdnd;
m,
=
0,8
pentru tmbindri cu buloane sau dornuri
pe patru randuri cu mimin trei
tije
Pe
un rind.
capacitatea
portantd minimi a uneitije, intr-o sec{iune de forfecare (L''n.t) se
determina
pentru rdginoase ca valoarea minimi a capaciti[ilor
portante
(L,"o,r;Loor;Loo,* )
date in tabelul 4'11'
Valorile coeficienlului
ko
de forfecare
tabelul4.lt
tabelul4.12.
tabelul4.13.
Elementele imbinate
sol
maxime.
b) Calcglulimbindrilor
cu tiie ta
Conform EUROCODE
5
se produce,
fie ?n urma strivirii
lemnului gi formdrii unei articulal
Modul de rupere este d
elementelor componente
din iml
Relaliile de calcul s-au r
plasticd
a materialului,
consideri
forfecare. Experimental,
s-a con
inferioard rezistenlelor unitare,di
toleranfelor de fabrica{ie, varia.tie
EUROCODE 5 recomand
seama de distribulia neuniformd
in linie, numdrul efectiv de eferne
ln cazul?mbindrilor
cu si.r
mm, calculul se face in mod asr
mare se aplicd regulile de la bufo
.
i)
imbjndri
lemn-lemn cil trt s
In EUROCODE
5 se defr
singur plan
de lunecare:
- modelul I - ruperea se
I
ambele piese
ale imbindrii:
- modelul 2 - ruperea sr
formdrii articulafiei plastice
?n gi
i
-modelul
3-ruperea
articuia{iei plastice
in tijd in ambd
Rezistenfa de calcul la r
rezisten{elor oblinute lu6nd in sr
cu un singur plan
de lunecare.
Relafiile de calculdiferd pe
-pentru
modul de cedare 1;
a) c6nd ruperea se produce
cu ce
Pentru alte specii de lemn valorile din tabelul 4'11 se imnullesc cu coeficientul
k" pentru solicitirile L"p,"9i hap,m $icu
k!2
pentru solicitarea Lcap'tnc'
i--
{u.u
Pentruso|icitSrisubununghiofalddedirecliilefibre|ore|emente|orimbinate'
vaioriie capacitdliior
portante din iabelul 4.t i se corecteazd
cu coeficientui ko peniru
solicitdrile L66p,cgi L."p,'9i cu k!2 pentru solicitarea Lcap,inc'
a unel
o
Tipulimbindrii
Conditia de calcul
Caoacitatea
portante a fiJelq(l\)-penggl
--
Cuie Buloane,
guruburi
si domuride otel
Dornuri de
steiar
i
lmbindri
i simetrice
I
Strivirea elementelor
centrale
(L*o.")
4d
4cd
2d
Strivirea elementelor
marqinale
(Loo.')
5ad
5ad
3ad
I
imbindri
I
nesimetrice
trMrea elementelor
centrale
(L-'")
3cd
3cd
zcd
-
Strivirea elementelor
marqinale
(L*".*)
5ad
5ad
3ad
simetrice
gi
nesimetrice
Tncovoierea tijei (L6ap,r',c) 30d2
2od2
5d2
Valorile coeficientuluik"
pentru speciile de lemn:
Unghiulo
r1
V"l"rile
"oefici"ntuluik"
pentru tij" din otel
Valorile
pentru
dornurile de
stejar 6,5 8,5 10 12 16 20 25
0"
1.00 1,00 1.00 1,00 1.00 1.00 1.00
30"
1.00 0.98 0.95 0,95 0.90 0.90 0.90
1.00
60'
1.00 0.90 0.80 0,75 0.70 0.65 0.60
0.80
90" 1,00 0.85 0,75 0.70 0.60 0.55 0.50 0.80
120
Ro
=
fn.ro
-t, .d
T
te
Elementele imbinate solicitate la intindere se verificd Tn secliunea cu slibiri
maxime.
b)Calcululimbindrilor cu tije la forfecare conform EUROCODE 5
'
'
area unei imbindri cu tije solicitate la forfecare,
se produce, fie Tn urma strivirii lemnului, fie in urma plasticizdrii la compresiune a
lemnului giformdrii unei articula[ii
plastice in tija incovoi"t?'
. .
-
..
VtdOul de rupere este d'eterminat de geometria imbindrii gi de
proprietilile
elementelor componente din imbinare'
Relafiile d'e calcul s-au stabilit
pe baza ipotezei comportirii
perfecte rigidd-
plasticd a materialului, consider6nd o tijd ce lucreazd intr-unul sau in doud
planuri de
iorfecare. Experimental, s-a constatat ca rezistenla imbindrilor cu. mai multe tije este
inferioard rezistenlelor unitare,datoriti deformaliilor
plastice.a imbinirii, curgerii lente'
ioleranfelor de fabiicaiie, varia[iei efoft-deformalie
de la o tijd la alta etc.
IUnOCOOE S'recomandh calaimbinirile
cu domuri
9i
cu buloane sd se
lind
seama de distribulia neuniformd a eforlurilor
pe
!ile.
Daci existi mai mult de gase tije
in linie, numdrulefectiv de elemente se considerd n6=6+2(n-6/3'
in cazulimbindirilor cu guruburi sau ti#oane, dacd diametrul este mai mic de 8
mm, calculul se face in mod asemindtor ca
9i
la cuie, iar daci diametrul este mai
mare se aplicd regulile de la buloane
9i
dornuri.
o i) imbindri lemn-lemn cu un sinqur
plan
de lunepare
'
ffic
trei modele de rupere pentru imbindrile cu un
singur
plan de lunecare:
- modelul 1 - ruperea se produce datoriti cedirii lemnuluiintr-o
piesi sau in
ambele
piese ale imbindrii;
- modelul 2 - ruperea se produce datoritd ceddrii lemnului intr-o
piesd
9i
formdrii articulaliei
plastice in tijd intr'o pies5;
- modelul 3 - ruperea se
produce datoritd ceddrii lemnului
9i
formirii
articuia{iei piastice in tijd ?n ambele
piese.
Rezistenfa de calcul la o tijd, se considerd ca fiind valoarea minimd a
rezistenlelor obiinute ludnd in considerare modurile de cedare
posibile ale imbindrilor
cu un singur
plan de lunecare.
Relaliile de calculdiferd
pentru fiecare mod de cedare, astfel:
-pentru modui de cedare 1:
dy canO ruperea se produce cu cedarea lemnuluidin ambele piese:
.12.
I
--l
I
-
ntul
inate,
pniru
Ro
=
fn,',,.
b) nd
grosimea
t1:
Ro
=
1,1
.
fh,1.d
.t: .d
ruperea
se pn
Modul cle cedare lacu cedaEe
lemnului In amhele piese
Modul de cedare tb cu cedarca
lemnulul In piesa de grosime tl
M0dul de cedarE 1 b cu cedaEa
lemnului In piesa de grcsime t2
Ro
=
1,1.fn.ro
.
t,
.d
-?enlru
Eedut de cedare 3
_
ptastice
ln ambele piese:
*o
=1r,@-15
lJ1+p
r
unde: tr,tz
-sunt
grosimile
etenx
Tn elementul
imbinat (ad
netedd giminim
6d la ctde
fi',r,a
, fn,z,o
-
rezisteqte
de
f
F=#A
- raportulrezis
Tt.t.o
d
-
diametrultijei;
My,o
-
lnotnntul plastic
d
1,1
-
coeficient
de maix
t'je.
Rezisten{ele
de calcuth
d
rezistenfele
caracteristice
ale bn
383 "Structuri
de lemn. ilkbd
rezistenfa locald la elemente Trnti
Pentru imbindri
curente dr
- pentru
imbindri la placaje
u
fn,*
=0,1
1.p*.d*
- pentru
imbiniri la panori
d
f,',r
=30'6-o3
'1-o's
- pentru
imbindri la placaje
rn
fi,r.
=
0,1 1. (t
_O,oto).
- pentru
imbiniri
din lenrn uE
fn,*
=0,082.p*.d*
- peniru
Tmbindri
utiiizand ctji
introduse
in locaguri pregati
fn,*
=0,082
(t-O,OIO)
l*'
T
MBdJI de cedare 2a cu cmomert Modul de cedare 2b cu cmoment ModU de cedare 3 cu moment
plasfic ln piesa de grfflme h plasflc In piesa de gmslme t! plastic in amhde plese
Fig.4.25: Modulde cedare la imbin6rile de tip lemn{emn cu tije cu un singur
plan de forfecare.
b) cdnd ruperea se produce cu cedarea lemnului din piesa cu grosimea t1,
respectiv t2 :
Ro
=
fn.r.6
.t, .
d
Ra
=
fr,r,o
.tr .d.F
-pentru modul de cedare 2:
o\ nAnr{ nrnarae ca nrnrftrna nrr fnrmaraa artir:rrlafiai nlacfiea in niac.a ntI
s, vs,.v I sl,e, eq ev
F,
vvsvv
grosimea t2:
Ro
=
1,1 'fn,,.o ' t',
b) cdnd ruperea se
grosimea tr:
Ro
=
1,1 'f,,,1,0 ' t2
@_B
.a@
produce cu formarea articulafiei
plastice
1zp'
(r +
o)+
op(, *
p)#d,
-
p
in
piesa cu
1+2p
rea
a12
-pentru modul de cedare 3
-
c6nd ruperea se
produce cu formarea articula{iei
plastice in ambele
piese:
Ro
=
1,1
w
11.p
FM;T;;
unde: tr,tz
-sunt
grosimile elementelorimbinate
sau addncimea de pitrundere a tijei
in elemeniul fmbinat (adAncimea minimd fiind de 8d la cuie cu suprafala
netedd gi minim 6d la cuie cu sec{iunea
pitratd sau lorsionate);
fn,r,o
,
fi,,z,o
-
rezistenle de calcul la strivire locald a
pieselor imbinate;
j
0 = *a
- raportul rezistenlelor elementelor imbinate;
'
fn.r.o
d
-
diametrul tijei;
My,o
-
rllofllntul
plastic de calcul alimbindrii cu tije metalice;
1,i'- coeficient d'e majorare a capacitd{ii
portante datoriti efortului axial din
trje.
Rezistenlele de calcul la strivire locali (fn,r,o
,
fr.,,z,o) se calculeazd
pornind de_la
rezistenfele caracteristice ale lemnului
(fn,r,r
,
f6,2,p)_determinate conform normei EN
383 "Structuri de lemn. Metode de incercare. Determinarea caracteristicilor
9i
rezistenla locald la elemente imbinate cu tije'"
Pentru imbindri curente ele au valorile:
- pentru imbindri la placaje utilizind cuie:
fn,*
=
0,1 1'P* 'd-o'u
- pentru imbindri la
panouri din fibre dure utiliz6nd cuie:
fn,t
=
30'd-o'3 't{'6
- pentru imbiniri la plabaje utilizdnd dornuri
9i
buloane:
fn,*
=
0,1 t' (t
-o,oto)' P*
- pentru Tmbindri din lemn utilizdnd cuie (d
<8
mm):
fn.r.
=
0,082'P. 'dt'u
- peniru imbiniri uiiiizand euie,
'ouioane
gi dornuri
(eii diametrui maxim 30 mm)
introduse in locaguri
pregdtite inilialin lemn:
fn.r
=
0,082' (1
-0'01d)' P*
L
i
1
!enI
tr,
cu
123
unde:
pk
-
densitatea caracteristicd a lemnului
tkg/m3l
d - diametrul tijei cilindrice
[mm].
|n cazul imbindrilor cu cuie valorile pentru rezisten{ele caracteristice sunt
independente de direcfia eforturilor in raport cu direclia fibrelor lemnului.
'
in cazulimbinirilor cu buloane gidornuri, rezistenfa la compresiune localS se
determind
lindnd
cont de unghiul dintre efort
9i
direclia fibrelor (o), cu relalia:
,
-
fn,o,*
'h'''k -
keo
.sin2
cr + cos2 cr
unde: fn,o* - rezistenla la compresiune
paraleld cu fibrele;
k* - coeficient avdnd urmitoarele valori:
kee='1,$$+Q,015 d - pentru lemn de riginoase
kgo
=
0,90+0,015 d - pentru lemn de foioase'
Momentul
plastic de calcul (Mv,o) se determind in fucfie de momentul
plastic
caracteristic
(Mv,*)
Ei
de coeficientul
parlial de siguranli
(trti1) cu relafia:
lvl
M.,,
=a
t!e
TM
Momentul
plastic caracteristic al imbidrii tijei metalice, determinat
experimental, exprimat in Nmm, este dat ln EN 409 "structuri de lemn. Metode de
?niercare. Determinarea momentului
plastic a elementelor de lmbinare de tip tiji"
9i
are valorile:
Mr,1
=180.d2'6
- pentru imbiniricu cuie rotunde cu suprafafd netedi;
Mrp
=270'd2'6-
pentru cuie cu sec{iune pitrat6;
Mr,*
=
0,8'fu,-
?
- pentru buloane
9i
dornuri;
Mrx
=
0,583 r,,*
*
- pentru guruburi de lemn'
b
unde: d
-
diametrul tijei (mm)
,
latura
pdtratului la cuiele cu sec[iune
pitratd'
respectiv diametrulin zona netedi la guruburi
;
. .
fr,1* rezistenfa caracteristicd la Tntindere a elementului de lmbinare.
Valorile fu
9i
fu,* pentru buloane obignuite
tabelul4.14.
Valorile f, gi f,.* pentru
h
La imbindrile
cu gunlh
lungime de minim 4d
, nrorne
pentru
buloane gi dornuri.
.
ii) inrbindrilemn-lemn qJ
d
Capacitatea portanti-
determind
lu6nd in consideran
cu un singur plan
de lunecare,
- pentru
cedarea la wq
Rd
=
fn,,.o
.t., .d
- pentru
cedarea la cq
Rd=0,5.fr,.u -tz -r
- pentru
cedarea
dupi rn
unde:
Rd=1,1.fhrd
t, -d
- pentru
cedarea
du$.qr
Rd=1.1 ItP . -
|t+P
rz
tr
-
valoarea
minirE I
pdtrundere
a tijei;
tz
-
grosimea
piesd
cent:
$,1.6
-
rezistenta
de
ed^rl
d
-
diamebut q"i
(rr-j
respectiv
diametrulln
zq
My,o
-
momenfulphslicd
Rezistenfa
totiaH a'rmt*ne
Clasa bulonului 4.6 4.8 5.6 5.8 6.8
f, [N/mm'l
240 320 300 400 480
f,, r [N/mm']
400 400 500 500 600
124
E
Valorile f,
9i
fu,r
pentru bare din olel obignuit tabelul4.15.
La lmbindrile cu guruburi, cnd
partea netedi
pdtrunde in a doua
piesd pe o
lungime de minim 4d
,
momentul
plastic se poate determina cu relalia de mai sus,
pentru buloane gi dornuri.
.
ii) imbindri lemn-lemn cu doud
planuride
lunecare
-
-CapaCitatea
portanti a imbinirilor simetrice cu doui planuri de lunecare se
determini lu6nd in considerare modurile de rupere similare ca giin cazulimbindrilor
cu un singur
plan de lunecare, astfel:
- pentru cedarea la compresiune in
piesele laterale (modul 1a):
Rd
=
fr,,r,o 'tr 'd
- pentru cedarea la compresiune in piesa centrali (modull b):
Rd
=
0,5.fn,r,o
.t, .d.9
- pentru cedarea dupd modul 2 de rupere:
l-
-.
M',
-l
, I
zB.1z+81*4BB(*B)
r;ft
-P.1
Rd
=
1,1.fn,,,a
.t, .0
- pentru cedarea dupd modul 3 de rupere:
unde: t1
-
valoarea minimd dintre
grosimea piesei laterale
9i
adincimea de
pitrundere a tijei;
t2
-
grosimea
Piesei
centrale;
fn,r,c
-
rezistenla de calcul la strivire localS a
piesei laterale;
d'- diametrui tilei (mm), latura
pStratului la cuiele cu sec[iune
pitratd,
respectiv diametrulin zona netedi la guruburi;
My,6
-
momentul
plastic de calcul alimbinirii cu tije metalice; '
Rezisten[a totali a imbinirii
pentru o tiji este egald cu 2 Rd'
at
de
si
rtd,
14.
=
:l
Clasa bulonului Fe 366
Fe 430 Fe 510
f,
[N/mm']
244
320 300
fu,r
[N/mmz]
400
400 500
o iii) imbiniri lemn-metal cu un sinqur
plan
de lunecare
Capacitatea
portantd a imbindrilor lemn-metal cu un
depinde atdt de caracteristicile lemnului
9i
a elementelor
grosimea pldcilor metalice'
Rd=1,1
Pentru grosimi
ale pldcilor
determind prin
interpolare
iiniari i
o
iv) lmbindri lemn-metalcu
doui
Capacitatea portanti
a ?mbi
are valoarea minimd ob(inutd cu n
- pentru
moduf de cedare 1l
Rd
=
fn,r,*
.t, .d
- pentru
modul de cedare 2:
Rd
=
1,1.fn,'..
,, O
,.
_l
- pentru
modul de cedare 3:
Rd=l,sf;;;--
. .
il cazul pldcitor
latenab g
rezistenfa imbindriieste
egald or fr
- pentru
modulde
cedare 1k
Rd
=
0,5. fhzd -tz.d
- pentru
modulde
cedae 3:
Rd
=
t,str!Y;16;;
in cazul pldcilor
rnetab
sl
rezistenla
imbindrii
se corx*lera
egd
- pentru
modul de cedre ltr
Rd
=
0,5.fr:, "t, .C
pentru
modul de ce&e A
B6=1,5n@,{*J
singur
plan de lunecare
de lmbinare, cAt gi de
fr*r
lil,odui dq rupere zicu
mc*nent h.fttaplaoli
sre*alice
Modf rl
.dertupere,3,*u
mqmg*!ataia
pladi
fiddtice $i ih'.lerifi'
Madul de rupere.te
'ltilpdul:ds,ruesle
?qr
sIeedar-eelcmnului
lnneflr{!!ihelelnentul'
de.lenin,
Fig.4.26: Moduri de cedare la imbindrile de tip lemn-metal cu un singur plan de forfecare'
-
a)
-
placd metalici groasd (tH); b)
-
placd metalicd subfire
(ts'sd)
in cazul plScilor metalice groase (t > d), rezistenta imbindrii pentru o tij6 este
egald cu valoarea minimd determinate din relaliile:
- pentru modul de cedare 2:
- pentru modul de cedare 3:
Rd
=
1,1J2My,a'fn,r,a' d
Pentru
pl6ci metalice sub{iri (t <d), cedarea se poate realiza dupd modul 1a
respdctiv 2, iar rezislen{a imbinirii pentru o tij6, este valoarea minimd determinati cu
rela[iile:
- pentru modulde cedare 1a:
Rd
=
0,4.fr.r,o
.1., .d
- pentru modulde cedare 2:
r'
t
;@_,1
fh,1,d.ti.d
-l
126
re
te
Rd
=
1,1
Pentru
grosimi ale
pldcilor intermediare
(0,5d
<
t
<
d) capacitatea
portantd se
determini
prin interpolare liniard intre cele douS situaliide maisus.
o iv) imbindri lemn-metal cu doud
planuri
de lunecare
Capacitatea
portanti a imbindrii cu
placd centrald
9i
elemente de lemn laterale
are valoarea minimd obiinutd cu relafiile:
- pentru modul de cedare 1b:
Rd
=
frr,r,r. 'tr 'd
- pentru modulde cedare 2:
l- i- 4-M- I
Rd
=
1
,1
.fn,,,o .t, .d .l
,.J2
+;--{j-
-
I I
L\l
th'1'd 'ti 'd
-l
- pentru modulde cedare 3:
in cazul
plicilor laterale
groase (t > d) cu elementul central din lemn'
rezistenla Tmbindrii este egald cu valoarea minimd dintre relaliile urmdtoare:
- pentru modul de cedare 1b:
Rd
=
0,5.fn,2.0
.t,
'd
- pentru modulde cedare 3:
Rd
=
1,5J2Mv,o'fr,,z,o'
d
ln cazul
pldcilor metalice subliri
(t
<
0,5d)
-si
elementul central din lemn,
rezistenla imbin*rii se considerd egali cu valoarea minimd dintre relaliile:
- pentru modul de cedare 1b:
Rd
=
0,5.fh,2,d
.t2 .d
pentru modulde cedare 3:
no
=
t,s12Mr, in;
ste
l1a
lcu
127
.
v) lmbiniri cu
planuri
ultiple
Rezistenfa totald a imbindrilor cu mai mult de doud planuri de lunecare se
poate determina
prin lnsumarea rezistenlei minime din fiecare plan, considerdnd ci
acesta face parte dintr-o imbinare de trei elemente.
c) Calculul Tmbindrilor cu tiie solicitate la smulqere conform NP 005-03
Tmbindrile cu tije solicitate axial se utilizeazi in general la tavane suspendate
pe o refea de grinzi din lemn. Densitatea lemnului gi schimbdrile umiditd{ii lui
afecteazi rezistenla imbindrii gi reduce capacitatea de rezistenfd la smulgere a
cuielor lise.
Pentru imbundtilirea comportirii la smulgere cuiele netede pot fi inlocuite cu
cuie avdnd suprafafa striatd, cuie torsionate sau guruburide lemn.
Cedarea ?mbinirilor cu tije solicitate la ?ntindere se poate produce prin
smulgerea tijei din piesa de lemn sau prin perforarea elementului de sub capul tijei.
t1
rl
ls>10d
ls22a
c) conditii Eonstrudive
Fi9.4.27: lmbindri cu tije solicitate la smulgere
Condilii
ionstructive:
- respectarea
distanfelor
mlnir
gi evitarea
dispunerii
"e",*,
elementelor
in care se incasfia
- lungimea
de incastrare
:
l" >10d
gi f" >2a
la cuie
l, >
0,61 la guruburi(l<
- grosimea
elementuf
ui su{inrt
- guruburile
se monteazd pnn
fit
Capacitatea portanti
b s
- pentru
lmbiniri
cu cuh:
Noo,.
=
n.d"
.l- .S
- pentru
imbindriqr
grn.fr
N*0,"
=
tt.d"
_1, _
(
unde: d"- diametrul
cuiului (per.rrh
ia d.= Smm);
d"- diametrulgurubr*.*
l" - lungimea
de incastr-ae
l" - lungimea
de incasffiac
fitetatd;
Ri- rezisten{a
la vnftemc
exploatare
a lemnufuf
i, rd
mr,,
_
coeficient
de hda
a
d) Calcul.ulimbindritor
q,
Uie h rr
Co n d ili i co n sbuctiveT-
-.lungimea
db incasfare
a
dehr fi
de lunecare
in cazul pnnCeri
a. srrr
I>1Zd pentru
cub r*cE
8d penhu
cel*
furi d
- cilstanleie
minime
cie aryiasau
impuse
la imbindrite
solcilai
t hnl
I
I
I
lmbinari or tije solicitate la vnulgere
a) | mbinare at tije perpendiculare pe fibre;
P
ui
a
il
h
Condilii constructive:
- respectared distanletor minime
prevdzute la imbindrile cu tije solicitate la fodecare
gi evitarea dispuneiii elementelor
de imbinare in zona centrali longitudinald a
6lementelor Tn care se incastrazd tijele;
- lungimea de incastrare :
l" >10d gi l"
>2a
la cuie;
l"
>
0,61 la guruburi (l-este lungimea tijei gurubului)'
- grosimea elementului suslinut a> 4d, cdnd nu se folosesc gaibe sub capul tijei;
- guruburile se monteazi
prin filetare ginu
prin batere'
Capacitatea
portanti la smulgere a unei tije (Noo,"
)
se calculeazi cu relafiile:
- pentru imbindri cu cuie:
N*0,.
=
n' d" '1" 'Rl 'mt't
- pentru imbindri cu guruburi:
N""p,"
=
n'd" '1" 'R! 'mt't
unde: d"- diametrul cuiului
(pentru cuie cu diametru mai mare de 5 mm in calcule se
ia d"= 5mm);
d"- diametrul
gurubului;
l" - lungimea de incastrare a tijei;
l" - lungimea de incastrare a tijei la guruburi fiind consideratd numai
porliunea
filetatd;
Ri- rezistenla la smulgere
in funclie de tipul tijei, specia de lemn
9i
clasa de
exploatare a lemnului
(tabel 4.14.)
m., - coeficient de tratare a lemnului solicitat la intindere'
cilindrice
tabelul4.14.
d) calculullmbindrilor
cu tiie la smulqere conform EUROCODE 5
Condilii constructive:
- lungimea de Tncastrare a tijelor trebuie sd respecte valorile date pentru solicitdrile
de lunecare in cazui
prinderii cu guruburi
9i
si fie:
l>12d
pentru cuie netede;
|
>
8d
pentru celelalte tipuri de cuie;
- distanlele minime Ce ampidsare a tfieior trebuie si respeete disianfeie minime
impuse la imbindrile solicitate la lunecare.
Valorile rezistentei la re
Esen[a lemnului Clasa de exPloatare
a construcliei
Valorile Ri
[N/mm2]
pentru:
Cuie $uruburi
Rdsinoase
0.5
1E
2si3
0.2
a.7
Foioase
I 0.7
2.0
2si3
u.+
1.0
Capacitatea
portantd a imbindrii cu cuie netede se determind ca valoarea
minimi oblinutd din condifiile urmitoare:
- smulgerea cuiuluidin lemn:
Ro
=
fr'o 'd'l
- perforarea lemnului sub capul cuiului:
Ro
=
f,r.o 'd'h + fr,o'd'
unde: d- diametrul cuiului
[mm];
h- grosimea lemnuluide sub capulcuiului
[mm];
fro;fr.o= rezisten{e de calcul ale pieselor imbinate la srnulgere respectiv la
perforare.
Dacd adAncimea de pitrundere a gurubuluiin lemn este mai mare de 10d se
recomandi verificarea eforturilor de Tntindere ln partea filetatd a gurubului'
Pentru cuie cu secliune pdtrati sau torsionatd relalia ce
line
seama de
perforarea lemnului sub capul cuiului este:
Ra
=
fz,o 'd2
Relafia de mai sus poate fi neglijati in cazul cuielor netede cu diametrul
capuluide minim 2d.
Rezistenlele caracteristice ale pieselor imbinate se oblin cu relaliile:
f,.
=(10,104).pf
f2,k
=
(300,10{
)'pi
Capacitatea
portantd pentru imbindrile cu guruburi se determind cu relafia:
Ro
=fr,o(14 -d)
unde: f..o-rezistenla de calcul la smulgere
[N/mm2];
l"- lungimea pdrliifiletate ancorate ?n elementulimbinat
[mm];
d- diametrul cuiului
[mm].
Rezisten[a caracteristici la smulgere se determind in funclie de densitatea
lemnului gi diametrul tijei:
fu,n
=(1,5+0,6d)dp*
in cazulimbindrilor cu buloane solicitate la Tntindere, capacitatea
portantd se
deternnini ca fiind valoarea mlnimi dinlre rezistenfa la lntindere a bulonului gi
rezistenla la compresiune sub gaibi. Compresiunea sub gaibi nu trebuie sd
depdgeascd 1,8 fc,go,c.
e) Calc.ulul TmQindrilor
cu tiiE b
tn cazul
imbindrilorE
verificare
sunt urmdtoareb:
- pentru
imbindri
fulostd
*.#=,
- pentru
imbjniri
a.l a.b
I
fs*J' *(r-' ,' ,
(.R*,oJ
'[R."
.;
'
unde: F*,0; F,r,o - solicitarea
axld
R"",oiRu,a-
capacitata
d
lunecare.
130
Fig.4.4:
frrt*rfrriryl
lrea
vla
dse
rde
etrul
itatea
e) Calculul imbindrilor cu tijgta smulqere
9i
forfecale conform EUROCODE 5
'
licitate la forfecare cu smulgere, relafiile de
verificare sunt urmitoarele:
- pentru ?mbindrifolosind cuie netede:
Fo,o
*
Fr",o
a1g
Rr,.d R,",0
- pentru imbindri cu cuie
pitrate' torsionate sau guruburi:
/- 12 //F \2
lI"4l *[
rr''o
| <to
IR*,0 J IR"'o J
unde: F",.0;F,".0- solicitarea axiali, respectiv de lunecare ln imbinare;
R"*.0;R,".0- capacitatea de rezisten[i a ?mbinirii la smulgere, respectiv la
lunecare.
Fig.4.28: lmbindricu tije solicitate la smulgere giforfecare
1-1
a4c d2', a4ri
]l_l
l l
-ll
.l
l-r
il u ltd
ll-il-lF
t;
ll+l
)--+
rti se
rlui
9i
rie si
131
4.4. imbiniri de tip G - imbiniri incleiate.
imbindrile incleiate se utilizezd pentru prelungirea pieselor din lemn sau la
imbinarea a doui sau mai multe elemente gi alcdtuirea unui element care se
comporti ca gi cdnd ar avea structurd unicd.
Pentru realizarea imbindrilor se folosesc adezivi-curenfi g! adezivi pentru
imbinarea elementelor de rezistenli (adezivi structurali). Adezivii structurali utilizali?n
mod curent la ?mbinirile din lemn sunt:
- adezivi pebazd de rezorcin-formaldehide (RF) gifenol-rezorcin-formaldehide;
- adezivi pe bazi de fenol-formaldehide (PF) cu lntirire la cald;
- adezivi pe bazi de fenol-formaldehide (PF) cu intirire la rece;
- adezivi pe bazd de uree-formaldehide (UF);
- adezivi pe bazd melam ini-uree-formaldehidn (MU F);
- adezivipe bazd de caseind.
Recent au apdrut noi tipuri de adezivi care sunt utiliza{i la structurile din lemn:
- adeziviepoxidici;
- adezivi pe bazi de poliuretan cu doud componente PU-2K;
- adezivi pof iuretanici monocomponen[i PU-1K;
- emulsii de polimeri izocianali (EPl).
imbindrile incleiate lucreazd, in general la forfecare in lungul rosturilor fdrd
slibire locali a elementelor imbinate. Nu se admit imbindri solicitate la intindere
perpendicular5 pe direcfia fibrelor.
Calculul elementelor lncleiate se face similar cu cu al elementelor cu
secfiunea simpli din lemn. in plus, la elementele Tncleiate se face gi verificarea
eforturilor unitare la forfecare in rosturi.
Elementele de construclii ?ncleiate se realizeazi de obicei din lemn ecarisat
(scdnduri, dulapi, rigle etc.). Alegerea categoriei de cherestea gi dispunerea
materialului lemnos de diferite categorii pe 1n5llimea secfiunii transversale a
elementului se face ln functie de destinafia piesei gi in raport cu natura gi mdrimea
solicitdrilor (fig. 4.29).
Categoria pieselor din lemn utilizate la realizarea construcfiilorincleiate
Elementele din,lemn incleiat pot alcdtui structuri variate cu grinzi drepte sau
nrrrha
qrna
nqrlra fama afn
etvvt vsvrvt
Cercetirile experimentale efectuate pe un numir mai mare de grinzi Tncleiate
(cu 8, 11 gi 17 rAnduri de scAnduri), supuse la incovoiere, la care imbinarea
scAndurilor din zona intinsd s-a fdcut in formi de din[i pani
9i
dupd suprafele tegite
(1:5
; 1:8
;
1:12),
au ardtat
ci
imbindri
nu prezintd
difererrtr
avantajut
unei lungimi
de i
Kezistentele
medii obfinute pr
gi 97% din valoarea
rezistenie
De asemenea
s_a
@r
i1]ll1*
de 1:20, se poare
{
control.
%
il.{
r.{t*
t
t
rlru
Jtlv%
lHl rl
\\')--l
'l
tl
i{c*
MM
IJ H
%
-
Fi9.4.30:
lmbinarea
scfuf.rlfur pn
{ErgEl
tabelul4.15.
Categoria pieselor
9i
elementelor de lemn
Solicitarea gi destina{ia pieselor gi elementelor incleiate
I
Piese lntinse la un efort unitar
>70%o din rezistenla de calcul,
precum
9i
ln zonele lntinse ale pieselor lncovoiate pe o
indltime de minim 1/15h,
tl
a) Zonele periferice ale pieselor comprimate gi aie celor
?ncovoiate exceptdnd zona lntinsd;
b) Piesefe intinse cu un efort unitar de cel mult 7O
o/o
din
rezistenta de calcul.
ill
Zona din treimea mijlocie a sec[iunii transversale a pieselor
comorimate si lncovoiate.
132
(1:5
;
1 ;8
;
1:12), au ardtat cd din punctul de vedere al rezistenlei cele doud tipuri de
imbindri nu prezinti diferenfe prea mari. Imbinarea in formi de dinli prezintd insd
avantajul unei lungimi de imbinare mai reduse gi al unei siguran{e mai mari.
Rezistenfele medii obfinute pe cele doui tipuri de grinzi incercate, variafilntre 84o/o
gi 97o/o din valoarea rezisten{elor obfinute
pe epruvetele de control.
'
De asemenea s-a constatat cd Tn cazul imbindrilor pe suprafe[e tegite cu
inclinare de 1:20, se poate ajunge la 95o/o din rezistenfa oblinutd pe epruvetele de
control.
N.* *,ffi,1
|-g-J
tw'4-T
,-H.r-lI
lll }--lllJJl I
lm'd_l
l-!-J
N,
i
)
u
a
il
a
a
a
t.
-l
l
I
I
I
I
I
--l
__l
Elu
ate
rea
Fite
Fig. 4.29: Alcdtuirea constructivi a
elementelor incleiate gi dispunerea
cherestelei de diferite categorii de
tr:-
FG
re
r*silJ
w?4<7<4
F::::-l
ffis
*--L<i-l_l
Fig.4.30: imbinarea scdndurilor pe indllimea secliunii transversale
9i
in lungul elementelor
incovoiate
(la grinzi respectiv la arce).
}\'{
I
,
I
tl
n
[,|
)
I
[l
I
n
I
N?-
=yt
ln general, imbinarea pe suprafele tegite se utilizeazi pentru realizarea
elementelor intinse sau ?n zonele intinse ale elementelor incovoiate gi respectiv
comprimate-incovoiate,
pe o indl{ime de 0,10-0,15 din indllimea secliunii
fansversale gi trebuie sd cuprindd cel pufin doud rinduri de scdnduri sau dulapi (fig.
4.30).
Tn cazul elementelor curbe ale arcelor se recomandd ca imbinarea scAndurilor
si se realizeze ?n formi de dinfi-pand sau pe suprafele tegite pe o addncime de
minim 0,1 h in ambele zone marginale, iar restulimbinirilor cap la cap (fi9.4.30).
La grinzi tegirea se face cu o pantd de a/l
=1/10,
iar la arce cu panta de a/l
=116
(a
-
grosimea scdndurii, iar l- lungimea tegiturii).
Distanla dintre Tmbinirile cap la cap tnvecinate trebuie si fie de cel pulin 20
de grosimi de scdndurd (20a), iar dintre axele imbindrilor tegite de minim 10 grosimi
de scdndurd (10a).
Ld[imea elementelor de lemn incleiate care se intretaie sub un unghi de c
=
90" trebuie si fie :
- b
<
8 cm c6nd se folosegte clei de cazeind;
- b
<
10 cm pentru utilizarea cleiului de fenol sau rezorcind-formaldehidici.
in cazul unghiurilor de o <45", li[imea elementelor poate fi de 12 sau 15 cm,
in funclie de natura cleiului (de cazeind sau pe bazd de formaldehidi).
Modul de
{esere
pe l5lime si ?ndllime precum si modul de realizare a
pachetefor de scdnduriincleiate sunt prezentate in fig. 4.31 gi fig.4.32-
Calculul elementelor incleiate la care innddirea scdndurilor se realizeazd pe
suprafele tegite, se face prin corectarea rezisten{elor de calcul cu coeficienlii de
coreclie : k
=
0,9 pentru panta a/l
>1/10
9i
k
=
0,8 pentru panta a/l
<
1110.
C
tl
-
=
tl
g
Fi9.4.31: Modul de
lesere
ln li{ime gi pe
indltime a pieselor in cazul elementelor
lncleiate cu ldfimea secliunii transversale
> 14 cm.
Fi9.4.32: Modul de realizare a pachetelor
de scinduri Tncleiate cu agezarea alternantd
(incorecti) a inelelor anuale gi agezarea
convergenti (corectd) a inelelor anuale.
Execufia elementelor lncleiate se face, de reguli in fabrici
9i
ateliere
specializate Tnzestrate cu amenajiri speciale pentru uscarea si condilionarea
lemnului
gi cu utilajele necesare prelucrdrii lui, pregitirii solu{iilor de clei gi executarea
lucririlor de Tncleiere. Execu{ia lor presupune folosirea unui personal calificat gi
existenla unor sectoare cu instalafiile speciale necesare (sector de pregitire a
pieselor, atelier unde temperatura gi umiditatea pot fi menlinute intre anumite limite gi
ffi
tl"r 1L r
W
ffi
ffi
r"d'-1
controlate,
sector de ambabr
posibilitd{ide
reatkare
a eterner
Elementele
de rezbtenti
Speciife foioase se admit nwna
?mpotriva putrezirii,
avAnd un rq
Suprafelele
?ncleiate
beh
etc. cu cel mult 12 ore inainte
de
Dupd 5-10 minute de b i
asamblarea g! presarea
etenenil
la terminarea
operafiilor
de htru
de maxim 20 minute (dar
9ii,n
fu
.Presarea
pieselor
se pr
hidraulice),
cu prese
manuab
is
anumite distan{e intre ele.
prresi
intre piesele
incleiate, pe
bdi
necesare
se face
lin6nd seana
calitatea de prelucrare
a f4ehr
c
fie asiguratd o presiune
de
Durata minimi de presae
de tipul (forma)
elementuld"
frn c
10 ore, iar in cazul elementerbr
or
Condif ionarea, preluuarea
un anumit intervalde
timp (20"
S0
Cheresteaua
folqEE
sr$
depdgeascd grosimea
maxind
d
din raza de curburd, in cazd ehm
lmbiniri
cu gaibe
nredcl
..
$aiba
reprezintd
o prfu,rti
dispusd de reguti
cenbat,
-rnkn
unui adeziv rezistent
la api
{pe U
Efortul
intr-o asenrere
h
iniermediul
unei eclise nretafrce
I
metalici,
de unde se transnfu ,rra
de lemn.
pelicula
de clei6fs
$dr gali
pe^rost
(smulgere),
moW penru
c
strangere (presare).
Calculul imbindrilor
cu
S=l
rostului incfeiat.
Suprafafa
necesari permu
g
A* -+
unde: r" - este rezistenF
arffibie
seama de unghiut c pe ca;e i
fea
ctiv
unii
lfi9.
rilor
rde
> all
r20
simi
g=
controlate, sector de ambalare a pieselor, sector cu instalalii de incleiere, cu
posibilitdli de realizare a elementelor drepte sau curbe etc)'
'
Elbmentete de rezistenla din lemn incleiat trebuie si fie de esenfd riginoasi'
Speciile foioase se admit numai in cazul in care au fost luate mdsurlle de proteclie
impotriva
putrezirii, av6nd un regim special de ?ncleiere'
'
Suprafelele incleiate trebuie date la rindea
9i
curd{ate de praf, pete de ulei, lac
etc. cu cel mult 12 are Tnainte de lncleiere.
Dupd 5-10 minute de la aplicarea cleiului
pe suprafe{ele pieselor, se trece la
asamblarea gi presarea elementelor incleiate. Timpul de la lnceputul asambldrii
pdna
la terminarea operaliilor de introducere in presd trebuie sd fie de cel pulin.5 minute
9i
de maxim 20 mjnutd (dar giin funclie de indicaliile
producdtorului de adeziv).
Presarea
pieselor' se poate realiza cu prese speciale (pneumatice sau
hidraulice), cu prese manuale (sub formd de
jug) sau prin cuie de montaj dispuse la
anumite ii"tanie ?ntre ele. Presiunea aplicati trebuie sd asigure un contact
perfect
intre
piesele incleiate,
pe toatd ldlimea gi lungimea lor. Stabilirea presiunii
_optime
n"""""r" se face
lindnd
seama O6 inillimea secJiunii, de grosimea scdndurilor, de
cal1atea de preluciare a fe{elor etc. Pentru cazurile de incleiere obignuite, trebuie sd
fie asigurati o presiune de 5-7 daN/crn''
burata minimd de
presare depinde de tipul cleiului, de temperatura Tncdperiigi
de tipul (forma) elementului. in cazul grinzilor drepte aceastd duratd variazd intre 6-
10 oie, iar in cazul elementelor eurbe (cadre, arce etc') intre 16
9i
24 de ore.
Condi{ionarea,
prelucrarea sau transportul elementelor incleiate se face dupd
un anumit int'erval de timp (20..,60 ore)
9i
depinde de aceiagifactori.
Cheresteaua folosiid sub formd de scAnduri sau dulapi nu trebuie sd
depigeascd
grosimea maximd admisd (de 5 cm, ln cazul elementelor drepte
9i
1/300
din raza de curburd, in cazul elementelor curbe).
lmbiniri cu gaibe metalice incleiate
$aiba
reprezintd o pldcu{i metalici
(sau mangon) cu o gaurd pentru bulon,
dispusd de reguli central, incleiati de elementele de lemn sau placaj, cu ajutorul
unui adeziv rezistent la apd (pe bazi de epoxid).
Efortul intr-o asemenea imbinare se transmite de la o piesd la alta prin
intermediul unei eclise metalice gi a unui bulon, care la r'ndul lui solicitd gaiba
metalicd, de unde se transmite mdi departe
prin intermediul
peliculei de clei la piesa
de lemn.
pelicula
de clei de sub gaibd lucreazdlaforfecare
9i
parlial la intindere normal
pe rost (smulgere), motiv peniru care gaibele se previd la capetele cu guruburi de
strAngere
(presare).
-
Calculul ?mbindrilor cu gaibe ?ncleiate se face din condilia de forfecare a
rostuiui ineieiat.
suprafala necesard
pentru gaiba metalicS se determinS din condilia ca :
A.o
')
!a
unde: r" - este rezistenla admisibili la forfecare a lemnului, care se determind
linAnd
Eeanne de unghiul
q pe care ?lface dir"ec{ia for+rei cu direclia flbrelor lennnului'
dpe
ii de
GlTl,
rea
rea
ale.
teliere
narea
utarea
kxt
gi
itire a
mite
gi
-4n
e'
*
/i
>i
>l
e
etelor
nant6
Fi9.4.33: lmbindri cu gaibe metalice
?ncleiate:
a. lmbinare de prelungire;
b. imbinare de nod;
1
-
eclise;
2
-
guruburi de lemn;
3
-
gaibe (pldcu{e).
b-b
JWfleFX
w-
5.
$arpante
pentru acoperigurile clidirilor
5.1. Gonsideralii generale
$arpanta
denumegte ln special scheletul de rezistenld al unui acoperig cu pantd
mare sau medie, folosit la clddirile civile, dar poate denumi gi lntreaga structuri a
unei cfidiri din lemn. Aceasta se poate realiza din lemn rotund, ecarisat sau din lemn
incleiat.
in funclie de forma tn plan gi de destinafia construcfiei, acoperigurile cu
garpantd, utilizate la clddirile civile, pot avea diverse alcituiri constructive. Forma ln
plan gi in elevafie a unui acoperig cu garpantd este determinat de forma in plan a
dadirii gi de cerinfele de plastici gi compozilie arhitecturald date de tipul de
amlasament.
Elementele caracteristice ale unuiacoperig cu garpantd sunt urmdtoarele:
-
@,
reprezinti linia orizontali de vdrf, rezultati din intersectia a doui
planuri inclinate longitudinale ale acoperigului;
- muchia inclinati, sau glellgb
,
rezultatd din interseclia a doui planurilnclinate
ale acoperigului dispuse in sens longitudinal gi transversal;
- dolie sau muchie intrdndd, rezultati din intersecfia a doud planurilnclinate
a]e
acoperigului;
- streagina sau corniga, reprezinti partea cu care planurile inclinate ale
acoperigului depigesc linia conturului perelilor
exteriori. Aceasta are rolul de a
proteja pere{ii exteriori prin indepartarea apelor cie pe acoperig,
5.2. Alcituirea
garpanftf
ac
^
garpantele
din lemn pot
fi *
inclinate),
flind cunoscute
sub den
.
Modul de alcituire,
,"*ffi
fl-e^s-tigerii.gi
de modur
de dfr
luansversale
9i
longitudinafra)-
Cel mdi simptu
sd*
dispugi ta distanle
Oe m'axrn
E
Yar:pantele cu cdoriori
se folosesc
vananta
fdrd,tirant
gi de maxlm
g
(t
.
rn ambele
variante,
stabifitati
verticale
gi orizontaie
se rcaltaa
Kezemarea
gi fixarea
cdpriorilor
b
gnnz
(pane
de streagind),
sau af r.u
. ltil
introducerea
fi;n,titor,
;
deschiderea
de calcul
a cdpri<xiior
r
:3l_dgud
elemente,
care se prirx
uneori, pentru
cregterea
riniditdtii s
pe
,santier,
se executd
ferme pri#
prin
intermeciiui
unor eciise (d;t
136
1te
ia
mn
*alice
,rre;
oud
mte
r ale
ale
dea
Fig. 5.1" Elemente geometrice ale
acoperigurilor:
1
-creasta;
2-coama;
3
*
dolie ;
4
-
streagina ;
5
-
conturul
peretilor exteriori.
5.2. Alcituirea garpantei acoperigului
$arpanteie
din lemn pot fi alcdtuite dintr-un sistem de bare (verticale, orizontale,
inclinate), fiind cunoscute sub denumirea de garpante pe scaune'
-
Modul de alcdtuire, respectiv tipul garpantei se stabilegte in funclie de mdrimea
deschiderii $i
de modui de dispunere'a elementelor verticale
portante ale clSdirii
(transversale gi longitudinale).
.
del mdi simplu sistem constructiv este format din perechi de cdpriori,
dispugi la distanle de maxim 80 cm, cu sau fird tiranli orizontali de rigidizare.
gaipantele cu cdrjriori se folosesc in cazul deschiderilor relativ mici de maxim 6 m, in
ffiZfriffil"J de maxim 8 (9) m, in varianta cu tirant (pentru mansarde)'
in ambele variinte, stabilitatea
generalS a acoperigului sub acliunea incircirilor
verticale gi orizontale se reaiizeazd
prin intermeciiui coniravdntuiriior iongiiuciinale.
Rezemarea
9i
fixarea.cipriorilor la nivelulpl.angeului
:e
po.t face prin intermediul unei
grinzi (pane ie strefiginni, sau al unei tilpi din lemn
9i
centu.ridin beton armat'
-
piin
introducerea tiranfilor, micgordndu-se
momentul incovoietor, se reduce
deschiderea de calcul a cdpiiorilor
9i
iectiunea necesard. Tiranlii se executd din unul
sau doud elemente, care se prind cu ilutorui cuieior sau buloaneior cie cdpriori-
Uneori,
pentru creqterea rigiditefi garpaniei la incdrciri orizontale
9i
a productivitSlii
pe gantier, se exeiutd tenie prbtdbricate la care Tmbindrile in noduri se realizeazd
prin'intermeciiui,unor eciise (gusee) ciin PnL sau
piacaj cie construclie.
cu
rin
na
rla
Fig. 5.2. Alc6tuirea garpantei cu cdpriori:
1-Cdprior;2-CoardS;
3
-
Contravdntuiri.
a). Distribulia eforturilor in elemente;
b). Rigiditate la incircdri laterale;
c). Rigidizarea cdpriorilor cu distanlieri.
1P
I -*n
/ \ ///h>,
/'-_+, rc-
. in cazul acoperigurilor cu deschideri mai mari gi cu gabarit liber (fird
mansardi), se utilizeaze unuldin tipurile de garpante
pe
scaune'
Fig. 5.3. Elementele componente ale unei garpante:
1-Talpd;2-Pop;3-Panadecoam6;4-PandintermediarS;5-Cosoroabd;6-clegti;
7
-
Contrafige; 8
-
CiPriori.
Tn general, garpantele pe scaune, care formeazi sisteme spafiale, sunt
alcdtuite din:
- bare verticale (popi), pe care reazeme eiemente orizontale-longiiudinale
(pane
de cimp sau
Pane
curente);
elemente inclinate
{ci
70-90 cm, care reiuen
elemente
orizonlale
r
dreptul popilor
9i
asigu
bare Tnclinate
de conh
b).
a).
a).
Fig.5.4.
Sdl
a).
$arpantd
cu scaune per!trrl
u
b). garpanti
or 2 ri
$arpantele
pe
scaurTe s
in funclie de pozi{ia peretfr
ptangeu
sd se facd prin
inbrrne
(transversali
sau longifudrdf
Stabilitatea
spi"g"e a a
gi longitudinal),
s aslEtrii
transversale gi longitudinab.
cr
lmbinarea
dintre cisili
cuielor, iar intre popi,
rahd
fl
co
Pana de streagirrd
{cu
centura de beton armat cu aif
beton.
Din punct
de vedse cql
simplu, cu scaun dubfu sat ou r
central gi doud scaune lncinq
scaun dublu giarbalefiieri
e"
Solufia construotitr5 FS
destina{ia
ctddirii.
Cdpriorii se pd
rF{?e
d
sau din lemn rotuM ql
drnnrl
!ryate
sau din doui hrcfli. ctn
Cdpriorii se dispun pe ttu*a de
m
cm.
138
ri.
ofl:
Erd
leqti;
sunt
(pane
elemente inclinate (cdpriori) dispuse dupi panta acoperigului la intervale de
70-90 cm, care reazemd pe pane (de cdmp, reazem
9i
coamd);
elemente orizontale de rigidizare transversald (clegti), care se dispun in
dreptul popilor
9i
asigurd imbinarea dintre
popi, pane
9i
cipriori;
bare inclinate de contrav6ntuire transversald gi longitudinali (contrafige).
Fig. 5.4. Scheme de principiu la garpante cu scaune:
a).
$arpantd
cu scaune pentru un acoperig cu 2 pante, cu reazem intermediar, longitudinal;
b).
$arpantd
cu 2 rAnduri de reazeme intermediare longitudinale'
$arpantele
pe scaune se dispun in lungul clidirii la intervale de 3,5-4,5 (5) m,
in funclie de pozifia perelilor portanli.Se recomandi ca descarcarea
popilor pe
ptangeu si se faci prin inteimediul unor tdlpi gi pe cdt posibil direct pe pere{ii portanti
(transversali sau longitudinali).
Stabilitatea spaliali a acoperigului cu garpantd pe scaune (in sens transversal
9i
longitudinal), so
'
asiguri
prin prevederea contravAntuirilor (contrafigelor)
iransversale Qi
longitudinale, care rigidizeazd
popii, panele giclegtii'
imbinaiea dintre cdpriori, pane, popi
9i
clegti, se realizeazd prin intermediul
cuielor, iar intre popi, talpi
9i
contrafige,
prin chertare
9i
scoabe.
Pana de sheagini (cosoroaba) gi talpa de repartilie se ancoreazd in placa sau
centura cje beton armai, cu ajutorul bdloanelor de aneoraj sau al mustdfiior din o!el-
beton.
Din punct de vedere constructiv, garpantele pe scaune se pot realiza cu scaun
simplu, cu scaun dublu sau cu mai multe scaune, cu scaune oblice, cu scaun drept
ceniral gi doud scaune lncinate, cu un reazem intermediar sau cu doud reazeme' cu
scaun dublu gi arbaletrieri etc.
Solutid constructivi este dictatd de dimensiunile in plan gi elevalie
9i
de
destinafia clddirii.
Cdpriorii se pot realiza din lemn ecarisat
(rigle cu sec{iune dreptunghiulari),
sau din lemn rotund cu diametrul de 10...12 cm.Se confeclioneazi dintr-o singuri
bucatd sau din doui bucili, cAnd imbinarea se face prin chertare in dreptul
panelor.
Cipriorii se dispun
pe linia'de panti
-
perpendicular pe coamd, la distanla de 70."90
cm.
b).
a).
r
Fig.5.5.
$arpantd
cu scaun simPlu:
1
-
Talpd scurt6; 2
*
Pop; 3
-
CosoroabS; 4
-
Pand de c-oam5;
5
-
Cdprior; 6
-
Cleqti; 7
-
Contrafigd
a). Schema de rezemare cdPriori.
Fig. 5.6.
$arpantd
cu doud scaune:
1
-
Talpd scurti; 2
-
Pop; 3
-
Cosoroabd; 4
-
Pand de coamd;
5
-
Pani interm.; 6
-
Cdprior; 7
-
Contrafig5; 8
-
Glegti;
a). Schema de rezemare cdpriori;
b). Schema staticd in dreptul fermei.
140
1
1
-
Talps scurtd;
2
-
PoE
ft:
6-Cfu
t'7
Y
i
Fi9.5.8.
$arpantd cu sc:nrrp
drr,F.n,,try
Varianta
l:
-
^
:
-Tatp.t;2_pop-nnc&{
.r
-_uosoroabd:4
_prErb
srt
5-pan6interm.;6_Cfufu
7
_
Chs{i:
,
a). Schema
de rezernarec#bi
b). Schema
statici^rn
dESf iE ffi
Fig. 5.7.
$arPantd
cu 6 scaune:
1
-
Talpi scurtd; 2
-
Pop;3
--Cosor6aba;
4
-
Pand de coamd; 5
-
Pane intermediare;
6
-
CdPrior; 7
-
Contrafige; I
-
Clegti;
a),,
l\
,{\
'v''\
\.t
t"
I
Fig.5.8.
$arpantd
cu scaune duble oblice.
Varianta l:
1
-
TalPd; 2-PoP inclinat;
3
-
Cosoroabd; 4
-
Pand de coamd;
5
-
Pani interm.; 6
-
Cdprior;
7
-
Olegti;
a). Schema de rezemare ciPriori;
b). Schema statici in dreptul fermei.
Fig.5.9.
$arpantd
cu sune duble oblice'
Varianta ll:
1
-Talp5;
2
-
PoP Tnclinat;
3
-
CosoroabS; 4
-
PanE de eoami;
5
-
Pani interm.; 6
-
Ciprior;
7
-
CleSti;
a). Schema de rezemare cdPriori;
b)- Schema staticih dreptulfermei
141
Fig. 5.12.:
$arpantd
cu macaz dublu:
1
-
CoardS; 2
-
Cdprior; 3
-Arbaletrier;
4
-
Cosoroabd; 5
-
Pand intermediard;
6
-
Montant; 7
-
Contrafigi; I
-
lmb.
montani
-
coardS; 9
-
Bari transversaie;
10
-
Clegti;
a). Schema de rezemare c6priori;
b). Schema staticd in dreptulfermei.
Elementele
verticale
d
15x15...2Aye0
cm sau dinr le
popilor pe ptangeu
se hce prl
r
Sarpantete qJ
m
sau cu mansarde.
r
in cazul dd&la
grinzi?ncleiate
sau garpante pc
-
Fi9.5.13-: grprE
-Ancoraj+bulon:2--U
!
^
.1.
-Tatpe
inrerioar*
rHt
rmotnare
ln nod centat

_
?#
11
6
-
Pand interm.; 7
-
Cdprior; 8- Clegti;
a). Schema de rezemare cipriori;
Panele din cdmp curent, de coami gi de streagind, se executd din lemn
ecarisat (10x12...20x25 cm). Deschiderea panelor se ia egali cu distanfa dintre popi,
respectiv ferme, gi variazi lntre 3,5...4,5 m. Tmbinarea panelor de streagind se face
cap la cap, iar a panelor de cdmp gi de coami prin chertare
9i
buloane de strdngere
in dreptul reazemelor (popilor).
/n\
./\
/\
,/\
/a\
a)"
rt
,/\
,t\
.1 \
,/
'\
A\
e)'
Fig. 5.11.:
$arpantd
cu macaz simplu:
1
-Coardd;
2
-
Cdprior; 3
-
Arbaletrier;
4
-
Cosoroab5; 5
-
Pand de coamd;
6
-
Montant; 7
-
Contrafisd; 8
-lmbinare
montant
-
coardS:
a). Schema de rezemare cdpriori;
b). Schema staticd in dreptulfermei.
Elementele verticale ale garpantei
-
popii, se pot r9ah7 d.in lemn ecarisat de
15x15...2Ax20 cm sau din lemn rotUnd cu diametrul de 12...17 cm' Rezemarea
popilor pe plangeu se face prin intermediul
unor talpi de reparti{ie.
r S_arpantele cu macaz se utilizeazi
pentru clddiri cu deschideri mai mari
sau cu mansarde.
. in cazul clddirilor cu deschideri foarte mari se executd garpante din
grinzi incleiate sau garpante pe ferme din lemn'
nn
pi,
oe
re
Fig. 5.13.:
$arpantd
la acoperig cu 2 ape, din grinzi incleiate:
.
1
_Ancoraji
bulon; 2_'tapasuperioare;
3-Talpd inferioard; 4- Diagonale;
5-Ancoraj+buloane
Fig. 5.14.:
$arpantd
pe ferme din lemn:
1-Talpdinferioard;2-Aparatdereazem;3-Diagonale;4-.Montan{i;5-Piesdde-.
imbinare ln nod centrat; O
-fatpa
superioard; 7
-
Pane; 8
-invelitoare;
9
-
Pand de capdt'
143
iii;
6. Exemple de calcul
Si se dimensioneze elementele unei garpante din lemn avAnd urmdtoarele
caracteristici:
r clasa de calitate a lemnului: I
. clasa de exPloatare: 2
o modul de tratare a lemnului: ignifugat
. date
geometrice:- deschiderea: L= 7,0 m
- inillimea: H= 3,5 m
. amplasament 'zonade acliune azdpezii:sor=
1,5
KN/m2
- zona de acliune a vAntuluj :
P =
0,5 KPa.
o lnvelitoarea :ligld din beton (9rnu=50 daN/mz)'
Calculele se vor efectua conform Normativului NP 005-2003
9i
EUROCODE 5'
Valoarea caracteristicd a Tncircdrii din zipadd
pe acoperig se calculeazd
conform CR 1-1-3-2006:
Q =
1,6' 1,0' 1,0' 1 50
=
240daN I m2
presiunea
vdntului la inal[imea z=1om deasupra terenului se calculeazi
confonn NP 082-2004
9i
se consideri
pe zona H cu valoarea:
w(to)= 0,4KPa
=
40daN/m2
lpoteze de lncdrcare conform CR 0-2005:
6.1. Galcuful
elementeforl
6.1.1. Dimensionarea
9i
r
A. Calculut la starea limitii
de n
Relafa de verificare
eS:
9*5=,,0
MI M:
_''
$ipca
se va considera
o gi
distanla dintre axele capriorfor-
G
$ipcile
sunt supuse la
-nm
DistanJa
dintre gipci (interax)
-t'r
atege.in funclie de tipirlde
Egfi
(specificatd
de producdtor|'
-
Se va considera:
s=30cm
Distan{a
dintre axele ciprirrkr
alege:
c=70cm
Determinarea
unqhiului
c :
t-.1
E."=lrDo=#.i
o
=
arctg
2=3,5
=
arElgfl
-e=
-
7,0
Fortple
se proiecteazi
dpe ducf
Pv
coso--s
-trr=pr-oG,E
P"
'-s
.Pz
sincr
-
-_r
-
p.
=
p_
sira
P"s
Valoarea
densiff
lemilrla
a
conform tabelutui
3. din Ars*
po.ss
=
4BOKgi m3
ta?.o,
+ 1,5' Q*,, *
i1,S'
ryo,,
.Q*- pentru calculul la starea limitd de rezisten[i (A);
tn cazul unui acoPerig ac[ionat
predominant de efeetele zilpezii, rela{ia se
scrie:
n..1
ISSiC*,
+1,5,2*+1,05.
(V"sayt() - pentru calculul la starea limiti de rezistenld (A);
Vo; =
0,7 conform CR 0-2005
i6ft
* n*,' *
iV,
.eo
- pentru calculul la starea limiti de serviciu (starea limitd de
F'l
i=2
expfoatare normald)
(B)
Observalie:
in cazul gipcilor nu se iau fn calcullncdrcirile utile Ux (omul cu uneltele
sale).
144
le
6.1. Galculul elementelor garpantei conform NP 005'2003
6.1.1. Dimensionarea
9i
verificarea gipcilor
A. Calculul la starea limiti de rezistenti
Relafa de verificare este:
!!&.
*UL
=,.0
MJ Mi
$ipca
se va considera o grindS simplu rezematd cu deschiderea
"c'f, egald
d istanla dintre axele cdpriorilor (c=60.'.90cm).
'$ipcile
sunt supuse la incovoiere
pe doui direclii (incovoiere oblicd).
Distanla dintre gipci (interax),,s" se
alege in funciie de tiPitl de
[igld
(specificatd de producdtor).
Se va considera:
s=30cm
Distan{a dintre axele cdpriorilor se va
alege:
c=70cm
Determinarea unghiului a :
. H .2,H
lg(J-=
Ll2$
(f,
=
arctg
L
5.
rA
za
\);
se
. 2.3.5 r ro
Fig. 1: Proieclia forlei dupi axele y-y
9i
z'z'
0
=arctgl#=
arctgl + cl
=45o
Fo(ele se proiecteazi dupi direcliile axelor
y-y, respectiv z-z (Fig. 1)
coscr=S=PJ -P"'cosa
R
Ptz
sina=*3p"2 =P.'sincl
P.
Determ inarga incarcerilor
permanente care aclioneaze asu
pra
ginci i :
Vaioarea densitilii lemnului de brad pentru stabilirea greutSlii gipcilor este
conform tabelului3. din Anexd:
Po.ss =480Kgim3
tA);
ide
Itele
145
Dimensiunile gipcilor se aleg conform tabelului 1 .1 5:
b"
=S8mm
h"
=38mm
9i.p,iu =
b"' h"'
Po,nu
=
9i.p,t" =
0,058' 0,038' 480
=
1,06daN/m
lnvelitoarea este din
{igl6
de beton: gfio,i"
=50daN/m2
incdrcarea din lnvelitoare care li revine unei gipci este:
ninv En
o"u -98*u.r=
5o
.0.3=21.21daNim
coscx, cos45
incdrcarea totald ce aclioneazi pe gipcd este:
.
P3"*
=
g3'ol" + g!'
=
196 + 21,21
=
22,27 daN I m
lncdrcarea totald de calcul ee aclioneazi pe gipcd este:
Pj*'"
=
1,35'22,27
=30,06daN/m
Componentele dupd axele y-y gi z-z vor fi:
P!erm'c(v)
=
Pj*''"
.coscr
=
30,06.cos45
=
21,26daN/m
pems(z)
=
tj*o
.sing
=
30,06.sin45
=
21,26daN/m
Determinarea lncdrcdrilor temoorare
(de
lunod duratd) date de zdpada care
aclioneazi asupra sipcilor:
lncircarea din zdpadd care ii revine unei gipci este:
Pio
=
s.'coso's
=
240'cos45. 0,3
=
50,91daNlm
incdrcarea din zdpadd, de calcul care li revine unei gipci este:
P3o'"
=
1,5' 50,91
=
76,37daN/m
Componentele dupd axele y-y gi z-z vor fi:
prac'c1r,
=
p"-o'" .
COS cr
=
7 6,37
.
COS 45
=
54,0daN 1 m
pae'c(z)
=
"{o'"
'sino
=
76,37 ' sin45
=
54,0daN/m
Determinarea lncdrcdrilor temoorare (de scurtd durati) date de vdntul care
aclioneazd asupra gipcilor:
lncdrcarea din vdnt, care Ti revine unei gipci (numai pe direclia axei y-y) este:
P.uant1"
=
w(1 0)' s
=
40' 0,3
=
12,0daN/m
lncdrcarea din vdnt, de calcul care Ti revine unei gipci este:
P"vant'c1t'
=
1,5'voi'P"d(v)
=1,5'0,7'12,0 =
12,6daN/m
Determ ina rea
.momentelor
lncovoietoare efectiy,g Ml gi M}
ppom'c(z)
.C2
.
pap'c(zl .C2
21,26.0,72
.
54,0.O,72
M5
=
:-s
--:_*
?
=
=?+::!:_
=
1,30 + 3,31
M;=Pi"-'lt)'ct*Pa
"'8
12,6.0]2
:1,30+33
8
Mir
=
5,02daNm
@
(
MI
=Rf 'wj"'m,,
-\'
h x2
w"5"
=&$=
3,8'58t
66
Rl
=m,,, 'm.
.!
_, - (ftGF
unde:
R, - este rezistjnF
ea
conform
tabetului
3-3 perl
mr,,
=
0,9 - coeficient
aS cu
rdginoase,
clasa de enS
staticd;
mo,, -coeficient
in functb
cl
3.5;
m ..
_
perm .
0,55 + brrgrr
!t|i._-
perm+Enpll
,,.
_
21,26. 0,i5 *
541). flt
o"
2126*s1fr_-
T. =1,10
- coefi<jern pa$d
solicitarea
delrwi
=+Ri =0,9.e6!..39=p1
{tu
ffi1,,
=
0,9 conf. tabet"*j
3.1
=+
Mf
=
12LTS.Z1B1-O9=i
Ml
=Ri'Wa.m-.
wj,
=
b"'h3
=18'38t
--ic
6
---T-=l
Ri
=
240daN/cnr2
ffiu,i
=
0,9
perm.0F5+
ffid,i
=
ffio,i
ffir,i
_
2126.0,55+3*O-0"65
21fr-.5{"3-12
=
0,9
pernr*Erqafl
MIr
=
4,61daNm
r,,=#.ry*#=
.*#:\30+3,31+o,TT
Mi
=
5,02daNm
2'1,33. 0,72
.
s4,o' o,T'
-+
B8
Mf gi Mi
,
MI
=
Rf 'wi'" 'mt,'
*,
=h.--
3,8'5,8'
=21.s1cms
"mrc66
R
Rf
=
ffiu,r 'mo,'] (rezisten[a de calcul la incovoiere)
/li
unde: R, - este rezistenta caracteristicd a lemnului la incovoierei Ri=240 daN/cmz,
conform tabelului3.3
pentru lernn de brad, calitatea l;
m,,,
=
0,g - coeficient al condiliilor de lucru conform tabelului 3.4 pentru lemn de
rdqinoase, clasa de exploatare 2ln eazul elementelor solicitate la incovoiere
staticd;
mo,,-coeficient in funclie de durata de ac{iune a incdrcdrii, conform tabelului
3.5:
,
perm'0,55+temp.lunga.durata'0,65
Perm.
+ temP.lunga.durata
__.
_
21,26. 0,5S +54,0. 0,65
=gE =
0,62
"'d''
21,26+54,o 75,26
yi
=
1,10 - coeficient pa(ial de siguranli conform tabelului 3.6 pentru
solicitarea de incovoiere;
+ Rf
=0,9'0,62
'#=121,75daNlcmz
mr,,
=
0,9 conf. tabelului 3.10
pentru lemn ignifugat
9i
clasa de exploatare 2;
+ Mf
=
121,75'21,31'0,9
=23A,28daNcm
=
23,34daNm
Mi
=Ri'w3,"'mr;
w,,*
=
b, 'h3
-
5,8'-3,82
=
13,96cm3
-'@rc
6 6
R,
=240daN/cm2
rilu''
=
0'9
--
perm ' 0,55 + temp.lunga'durata
'0,65 + temp'scurta'durata'
' 1,0
m..
-'
"'d'i-
perm.+temp.lunga.durata.+temp.scurta'durata'
_
21,26'0,55+54,0'0,65+12,6'1,0
-
59'39
=
0.68
"'dj -
21,26+54,0+12,6
87,86
tTlr,,
=
0,9
\
)
care
care
ste:
Rl
=
0,9' 0,6 8
#=
1 33,53daN/cm2
t,10
=
Mi
=
1 33,53
.
1 3,96
.
0,9
=
1 677,67 daNcm
=
1 6,78daNm
Relafia de verificare este:
MI"*
.
M'^^t
-"
-+
:
\1.0
MJ Mi
=nq1t
*
'5i18=
=0,52<1,0
23,U 16,78
B. Galculul la starEa limitd de serviciu
(starea
limiti de exploatare normali)
Se verificd daci sigeata maximd din tncovoierea oblici este mai micd decdt
sigeata admisibild, dati in tabelul 3.17.
fr"xn*u 3 f"ot
, _1"
tadm
-
ffi
l"
=c-70cm
3 f'o,rinaru
=
a/{f#o,o^
)'
+ (f;*,nn
)2
< f"d'
Calculul siqetii dati de incdrcarea oermanentd dupi cele doui axe v-v gi z-z :
r:^
=
g.
Pr:'',]
"'
(1+ K,oo
) 'pem
394 E.l,
P3"nntt'
=
Pl"*
.
cos G
=
22,27. cos 45'
=
1 5,75daN / m
E
=
Eo,*
-
9000N/mm2
=
90000daN/cm2, conform tabelului 3.12.
t-
=
b"'13
-
5'8'?'83
=26,52cma
-z
12 12
K,r0"1
=0,5
conform tabelului 3.19. pentru Tncircdri permanente gi clasa de
exploatare 2
s lg!g!91J!(1+0,5)=o,o3cm
=
lj*
=
384
goooo .26,s2
r:^
= +.
tr:'
]
'"-
(1 + K,0",
) 'Pem
3u t.t,
P!orm(z)
-
P3"-
.
sin cr
=
22,27
.
sin 45
=
1 5,75daN/m
t
=
h" 'b3
-
3,8'5,83
=
.lzgcma
'v
12 12
+ ro1-
=,*
t?i;*:jli8'
(1 +0,5)= o,o1cm
a",".ffi
rY
-
5 Pzc{ri'"r
'*o -5&-'-EL,-(1-
pzaP(Y)
-
p"zao
.@sa
=
SoJ
Kza.r
=
0,25
conbrm
tr
duratd gi clasa
de erphe
=sfv -_5
36,0-10-r
:
-'E=-
3s4
m2q
r;,
=Uft
P.*'1.c1r-r
p"ap(z)
-
p.an
.
sin0
=
50,91
-
fz
5 36,0'10-2 -7
-'ap
3s4
gooooGli
ry
5
Vor
'PrirY'-c'
".',-33J---_-Fl----
Vo; =0,7- conform
& O -:
Kza"r
=0 conform
tabef*i
giclasa
de expfoabre
2.
+fJ..,
=
5
.0,7'12-0'10-
384
eoooc0oocE
Sdgeata
maxirnd
finaldi
m fr
f'",0*,
=ff+{ffi.
, r-
$f'*,nna
=1io,os*opoQ
,cG70
'aom
=ffi=19-=Q47cnr
fma,rnar
=
0,1 lcrn < f*"
=
0,47c
6.1.2. Dimensionarea
S
rqi
Relafia
de verificare
este:
k =
,
cat
Calculul seqetii datd de incdrcarea temporard de lungd duratd (zipada) duod
cel laua-axc-yjy-9lzz :
fr"
=+
P.'":(,,l'c4
(1+Kro",)
'ap
394 E.l.
pap(y)
-
p"'"p .
Coso
=
50,91. coS45"
=
36,0daN/m
Kza"r
=
0,25 conform tabelului 3.19. pentru incdrcdri temporare de lungd
durati,siclasa de exploatare 2'
=
fr--
=
5
.99!:* Uji70' (1+0,25)= 0,06cm
' 'aP
384 90000-26,52
'
tz
=
5
.P,
d'''no
'-o
-
3s4
'-
E
.
l-(1+
Kto"'
)
p"an(.)
-
Pf,p
.sinu
=
50,91.sin45' =
36,0daN/m
.?
5 30,0.10-'z.704(1+0,25)=0,03cm
> ti"p
=
gga
'
gocoo.61,79
Catculul seqetii datd de incdrcarea te-mpcrard
de icqta duratd,(vnntul) du9e
3.xa
vjf:
t, ,
=-!-.1&i{'"''"0
(1+Krou,)
'vant -
384 E.l.
Vo,i =
0,7 - conform CR 0 - 2005
Kza"r
=0
conform tabelului 3.19.
pentru incdrcdri temporare de scurti duratd
gi clasa de exploatare 2.
.v
5 oJg:!:g(1+o)=o,o1cm
*TJ"nr
=
384'- 90000
.26,52
Sdgeata maximd finald va f!:
fma,nnal
=
f{6*
* t;o + fJ,n,
)t
+ (f[* +f
i"o)'
-
3 fma,,nnar
=
./1o,oa
+ 0,06 + 0,01)'? + (0,01 + 0,03;2
=
.,/0,01 + 1,6' 1 0*
=
0,1 1cm
f ,-
=
G
-! -o.47cm
150 150
fma,finar
=
0,1 1cm
(
f"o,
=
0,47cm
6.1.2. Dimensionarea
9i
verificarea cipriorilor
A. Calculul la starea limit* de rezistenli
z:
loe
i
Yo=to
M.
Relatia de verificare este:
- greutatea
Proprie
a Tnvelitorii:
q,:"
=
gfJ
."
=
5o
.0,7
=
49,5daN/m
cosd, coscl
- greutatea
ProPrie
a unui ciPrior:
Dimensiunile secliuniitransversale se aleg conform tabelului 1.16 (multiplu de 1
cm) gi din condifia de dsigurare la flambaj lateral conform tabelului 3.16.
b"
=10cm
h"
=12cm
o!,p,
-L-!"-90.9r -
0'10'0'1?:480
=g,1bdaN/m
vc
coscr cos45
- greutatea
ProPrie
a giPcilor:
nsnci -
b"' hs'
Po,gs-'
nl'buG /m
.
"
-
0,058' 0'039j 480' 3
.
0,70
=
3,14daN/ m
coscr cos45
incircarea
permanenti totali care aclioneazd
pe un ciprior este:
Pj*
=
gy + g:'" + glF
=
49,5 + 8,1 5 + 3,14
=
60,79daN/m
lncdrcarea
permanenti de calcul care acfioneazd
pe un ciprior este:
Pj*'"
:1,35.Py-
=
1,35'60,79
=
82,07daN/m
Determinarea
incdrcil
aclioneazeasupracaprioaor--
incdrcarea
din zipada,r
P"=o
=S*.COSO.C=2{O
incdrcarea
din zApadi"
r
PJo'"
=
1,5
.
PJ+
=
1F-t
fl
.
- cele date de sarcita,t|
grinzii),
considerati
ca nif g,E
P"o'=100daN
lncdrcarea
de cah.d ddl
P"ot'"
=
1,5.V0,i .p
=
tS1
- cele date de vdrfirt
cre
Acfiunea
din vdnt
n r
(M:l*)
dat de incircarea
rln r
micd dec6t momentul
incarcH
sale):
y*"
=
(w(10).cj.mcil-!
I
11e _
Po'.d
100"tl5
r=a
-41
M5"' .
M!,
M-=PJ"-'"'d2*F
dF
"'
8
--g
-
M*
=f45,95daNm
P.eterminarea ca--ruu
M,
=Rl.W*.rn*
**,"=+=!#=,
Rf
=ffiu,i
'r*.?
Ri=240daN/cr#
mu,,
=
0,9
Yt=\10
e1
Determinarea Tncdrcirilor temporare
(de
lunqi duratd) dalgj-ZapAdA care
actioneaza asupra ciPt'iorilor:
incdrcarea din zdpadd,care ?i revine unui cdprior este:
Pf;o
=
s*' coscr' c
=
240' cos45' 0,7
=1
18,79daN/m
incdrcarea din zdpadd, de calcul care ii revine unui cdprior este:
Pf;o'"
=
1,5'Pfe
=
1,5' 1 18,79
=1
79,1 9daN/m
Determinarea Tncdrcirilor temporare
(de scurtd durat4)
-
- cele date de sarcina utild, aplicatd ?n pozilia cea mai defavorabild (la mijlocul
grinzii), considerati ca fiind greutatea unui om cu uneltele:
P"'*
=
100daN
incircarea de calcul datd de sarcina util5 va fi:
Poot'"
=1,5'Vo;'P"ot =
1'5'0'7 '100=105daN
- cele date de v6ntul care actioneazi asupra cdprioriior:
Acliunea din vAnt nu se !a in considerare deoarece momentul incovoietor
(M:?",) dat de Tncircarea din vdnt (proiecfia verticaid a acesteia) are valoare mai
micd decgt momentul incovoietor
(M1) dat de incircarea utili (omul cu uneltele
sale):
M:;*
-
(w(10)'cI'coscr]'d'?
-
(+o'o,z)' cgs+s]'t'zs'z
=
7,58daNm
88
M1
=
Po' 'd
-
100'1,75
=
43,75daNm
--er
4 4
M:i"t
. M:,
Determinarea momentului lncovoietor efectiv M*
ppem,c.d2 pap'c .d2
P^"*o.d 82,07.1,752
.179,19.1,752 ,105.1,75
M"r=--T-*--g
*
4
=----g---
g
-
4
M*
=145,95daNm
Determinarea capacitdlii
portante Mt
M,
=Rl'W*r"'ffiri
w
_
b"
.h:
_10.122
=
24ocm3
"carc
6 6
Rf
=
ffiu,i rto,, '*
Ii
Ri
=
240daN/cm2
mu,'
=
0,9
Yi =
1'10
151
e-
2
84,t#
& if
'w
B. Calculul la starea limiti de serviciu
(starea
limitd de exploatare normali)
p"rr.-
i-.0,55+temp.1.6.
-3-
9,65+temp.s.d.'1,0
tn'
=
P"tt"
*ro cos.,
_
_
82,02
.
j,I-?=.
o,ss * 1 79,1 9
- l4'
0,65 * 1 05
.
1,0
= T?,9 =
6,67
"'d'i-
82,07.#fo*tte,1e'{+105
751'6
mr,,
=
0,9
240
=
Rf
=
0,9. 0,67
ffi
=131,6daN/cm2
M,
=
131,6' 240'0,9
=28417,7idarurf
$lA
M-"
=
111'?? =0,51<
1,0
M. 2U1B
Calculul sdoetii datd

-u
uneltele)
. Vn,
'P^*d3
L_ -
_i_:::__:__
/1 _ K
48'E'l
\"t;'r
Ke,o"r
=0 conformetC
+f
0,7.100.n75t
48.90000
14{
fnurRnata
=
f*- + f-
-
f* ,
fmax,fina,a
=0,29crn
(f
,
:
6.{.3. Dimensionarn
f
Se verifici dacd sdgeata maximi din lncovoierea simpld este mai mic6 decdt
sdgeata admisibild, datd ?n tabelul 3.17
ft"xnnrt" S f"ot
.t^
?-..5
'adm -
200
l"
=d-175cm
fmax,tinala
=fo"-
+foo +fot
Calculul sSoelii datd de incircarea
permanentd
f
=
5.Pj"-'d4.(1+K",-)
'perm
384 E,l
il'us'
'
l=
b" 'hl
-10'123 =144ocma
12 12
Kr.o"r
=
0,5 conform tabelului 3'19'
E
=
90000daN/cm2, conform tabelului 3.12.
t
-
=
5 6o,t?,'1.9-2,
-t,'-ue '(1+ 0,5)
=
0,09cm
'pm
384 90000'1440
Calculul segetii datd de incircarea temoorard de lunoi duratd {zdedd}
t,,"
=*.
t"1'd'
.
(1+Kr.o",
) 'ap
384 E.l
Kz.o"r
=0,25
conform tabelului 3'19'
5 118,79.1A-2.1754
Panele
se considerd grin
se determind
scizdnd
dsfarta,l
datoritd prezenf
ei conraftef
lil
t=5.c=5.0,7=3.Srn
t-c
=3,5-0,7
=zgm
+ l"
=2,8m
A" Galculuf la starea limiti
&r
.
,/
=t
fop
=
384 90000.1440
'(1+0,25)
=
0,14cm
Calculul sdqetii dati cle incdrcarea temporard de scurtd duratd (omul cu
uneltele)
-
l,[^, 'P^otd3
f-_
_ _r-y:t___e__
(1 + Kr,o",
)
'om
4g.E.l
Kz,a*
=0
conform tabelului 3'19'
.
o,7' 1
ryl]{- (1
+ o)
=
o.o6cm
=
lo'
=
+g
.goooo .'1440'
fma',tinala =
f
pem
+ f
zap
* fon'
=
Q'Qg 1 0'1 4 + 0'06
=
0'29cm
fmax,nnara
=0,29cm
(
fuor
=
#=0,88cm
6.1.3. Dimensionarea
9i
verificarea
panelor
A. Galculul la starea limiti de rezistenfi
panele
se considerd
grinzisimplu rezemate
pe popi. Deschiderea de calcul"l""
se determind scdzdnd distaila
"c"
dintre doi cipriori din distanla totali,,t" dintre
popi,
datoriti
prezentei contrafigelor montate la 45''
t=5.c=5.0,7=3,5m
t-c
=
3,5-0,7 =2,8m
+ l^
=2,8m
153
Pana curentd este solicitatd la incovoiere oblicS. Se va neglija efectul torsiunii.
Relafia de verificare este:
!L*!L.
to
MJ M:
Determinarea Tncircdrilor
permanente
care actioneazd asuora
panei prin intermediul
cdpriorilor
-
greutatea proprie a invelitorii:
ey"
= [
sfio
.
".]
.
"o"*.
-9-
= f-
j9-.
s,z).
"o"+s.
-]19- o
[cosa J
cosd (cos45
'
)
cos45
i,
Pil"
=
86,62daN
*:
Pf,n'"
=1,35'P;* =135.86,62=116,94daN #
p*p, _l'b"'h"'po,gsl."o*o.
d
_(Irc.0,1?:4go').cos+s._12!_=
uIcoscrJcosa\cos45/cos45
Po*o'
=
14'26daN
Po""o"o
=
1,g5'Ptrv
=
1,35' 14,26= 19,25daN
- greutatea proprie a panei:
Dimensiunile secliunii transversale a panelor se alege conf.qrm tabelului 1.16
9i
tabelului 3.16.
bP
=15cm
hP
=
20cm
5 gfp
=
bo'ho'Po,ss
=0'15'0'20'480 =
14'4daNim
9f*'" =1,35'
gi'o
=
1,35''14,4= 19,44daN/m
- greutatea proprie a gipcilor:
p^",*,
=[0"'n"'oo,nu
.nr.buc."]."oro.
d
=
"tcosclm/coscr
_
[o,osa
.
o,ogs
.+so
.
3.0.70).co"4s
.
1,75
I
cos45
)
cos45
Po"'*
=
5'5daN
Po"'*''" -
1,35'Pp"'e"i
=
1,35 '5,5
=
7,43daN
- greutatea proprie a cdpriorilor:
Determinarea
incirciri
acuoneazd
asuora paneiEil
Po*P
=
(s*
.
cos o)
.
cos c
.
PTos
- 1,5.pp=e
=\S.N
Peterminarea incircdrlc
asupra panei.
date de un mr
q
Poo'
=
100daN
Poo''"
=
1,0s.
pe*
- 1os
_
tl
Acfiunea
din vdnt
nu sr
(M5")
dat de incdrcarea
din r
micd dect
momentul
irrcornrie
sale):
l(
d'.
llw(101'-_ o
nrr't _ L\ @Sg
.'.ef----__T_-
M:,
=
P*'1"
=]-oo'z6
"
",
4
--J-=l
Mll* .
Ml
Determinarea
nrqnerhh
%
=PJ*'" +p*
+fl"
+
pJt)
=
po .
cosc
=,1SS,47-o
PJ',
=%.sinc=456,42-i
fpj".+)
-
|
"
t.t iw$
I I l'c
Ml=\
'" /
-(
zfl
"'8
M;
=
si'; r:
.
"t
,"
-{
.(W),*'
8
Mi
=
543,45daNrn
Determinarea incircdrilor temporare de lunoi duratd (din zdpadd) care
actioneaze asuora
panei prin intermediul capriorilor
.d
pflp
=
(s*
.cosd).coscx
.
*=
(240.cos45).cos45'0,7}'ffft=207,9daN
Pj"P'"
=
1,5' Pfl
=
1,5' 207,9
=
31 1,85daN
Determinarea lncircdrilor temporare de scurtd durati
(utile)
ce actioneazd
asuDra
panei.
date de un om cu uneltele sale
PJ'=100daN
Poo''"
=
1,05' P;'
=
1,05' 1 00
=
105daN
Acliunea din vdnt nu se ia in considerare deoarece momentul incovoietor
(MF") dat de incdrcarea din vint (proiecfia verticaE a acesteia) are valoare mai
mici dec6t momentul incovoietor
(M]) dat de ?ncdrcarea utiH (omul cu uneltele
sale):
ML
=
P*,'lo
-
1ool2'8
=
To,odaNm
"'eI
4 4
MP.Ml
Determinarea momentelor incovoietoare efective Mlr
9i
Mlt
Po
=
Pil"'" * Posirclc * Pocr'c + Pflo
=
1 1 6,93 + 7,43 + 1 9,25 + 31 1,85
=
455'47daN
PJt)
=Po'coscr =455,,47
'cos45
=322,07daN
PJ"
=
%,sin
cr
=
455,47'sin45 =
322,07daN
6p,.ps
.12
or,," ,"
-[E=J
'3
-1s,44.2,82-
105.2,8
*
M:,
=:L,-A
"'--4
8 E:*--:*
(322,07.4\.2.80
,\
2,Bo
/
"'
'8
Mi
=
543,45daNm
155
S-a aproximat incircarea datd de cele 4 for{e concentrate Po printr-o incdrcare
rP-.4\
uniform distribuitd pe mlde pani
l-- |
\rp )
Determinarea capacitdfilor portante ale
panei pe
cele doui direclii Migi Mi
MI
=Ri'WJ,"'ffir.,
xx2
Wf^,^
=
Irp 'up
-zu'-!c- =
750cm3
"mrc66
P
Rl
=ffiui
'm0,,'T
unde: R, - este rezistenla caracteristicd a lemnului; R,=249 daN/cm2, conform
tabelului 3.3 pentru lemn de brad ?n cazul elementelor solicitate la incovoiere
staticd;
m,.
=
0,9 - coeficient al condiliilor de lucru conform tabelului 3.4 pentru lemn
de rdginoase, clasa de exploatare 2 in cazul elementelor solicitate' la
incovoiere staticd;
mo,,-coeficient in func$ie de durata de acfiune a incdrcdrii conf. tabelului 3.5.
- incdrcarea permanentd:
Ph'"(') + Psipci'c(z) + Poer'eiz)
=
1 1 6,94
.
sin 45 + 7,43. sin 45 + 1 9,25
.
sin 45
=
=
101,55daN
- incircarea temporari de lungd durati (zipada):
Pzap'c(z)
=
Pfo'' 'sin o
=
311,85.sin45
=
220,51daN
_
inc.perm
.0,55
+ temp.lunga.durata'0,65
tt td,t
-
101,55 '0,55 + 220,51
.0,65
199,18
n
^^ lTl_,
=-=-=u,oz
'101,55+220,51 322,00
y,
=1jA
conform tabelului 3.6 pentru solicitarea de incovoiere;
mr:
=
0,9 conf. tabelului 3.10 pentru lemn ignifugat gi clasa de exploatare 2;
:+ Ri
=
g,g'
9,62'4= 121,75daN/cm2
1,10
=
Mf
=
121,75'750.0,9
=
81675daNcm
=
816,75daNm
Mi
=Ri'wi"'m','
w:'
=
bo'hi
-
15'202
=1ooocm3
66
Rr
=
240daN/cm2
mr.,
=
0,9
inc.perm
.
0,55 + temp.lunga.durata
.
0,65 + inc.utile '1,0
t t,o,,
=
- incdrcarea permanenti:
(pinv,c(y)
+
p!*D
g3.o'..1" +
\ P
' 'p
=19,44.2,s
+ (t 16,9t +
- incircarea temporard
Pf,o'c.69'9g'z
trap'c(v)
-
'p
_
460,65.0,55+88.
460,65 +
ltlr.,
=
0,9
Rl
=0,9
'0,64'24o
1r,6=
t2
.+ Mf
=
125,67.10O0
.0,
Relafia de verificare estt
!L*!!i-
=
r.o
MJ M:
ffi.ffi=,*
B. Galculul la starea limiGi de
Se verifici daci s5greaE
sdgeata admisibild, datii in bbr
fr"xnnrt,
(
f"ot
fmaxnmra
=1m
+fL +ft
h =#=#=14ocr
l"
=t-c=350-70=28{
Calculul sdqelii dati de incAc
Momentele de ine(ie ale sec$ul
;-
=1520t =loooocrn'
'12
. 20.153
l'
=t =
5625crna
I fP*tt:
^
lgf*+'P
iyvL
,**
_M.--.-
-
-
lu,a.1o-2
+l
rvcL
'ou* -352-'--
156
(pinv,c(v)
+
p-sipci,c(y)
+ Pcapt,c(v) i.
4
g!'o'"'1"+..e
'e
i:
-
'L=
=
19,44.2,8 +
(116,9 4 +7,43 +19,25)'cosa5]'4 =
460,65daN
- Tncdrcarea temporard de lungd duratd
(zdpada):
p-=p'" .coso .4
| _311,85.cos45.4 .
2.g
=
BB2.04daN
Po=n'"tvt=-
t
.t"==3,8-'-'v----s--l
460,65'0,55+882,04'0,65+105'1,0
-
931,68
-
na,
=
-
=._.
._.+
"'d'i
460,65+882,04+105
1447,68
mr,'
=
0,9
24o
=125.67daN/cm2
Ri
=09.0,04.i,10
+ Mi
=
125,67' 1000' 0,9
=
1 13103daNcm
=
1 131'03daNm
Relafia de verificare este:
UL*UL=to
MJ Mi
450,9
+
543,45
=103=1.0
816,75 1131,03
B. Galculul la starea tiniti de serviciu
(starea
limiti-de exploatare normal5l
Se verificd daci sdgeata maximd din ?ncovoierea oblici este mai micd dec6t
sdgeata admisibili, dati in tabelul 3.17.
f."",fin"t"
(
f"dt
fmaxnnau
=
J(fl-
+ flo + fl,
)2
+ (ffi- +fi.J'
f-,-
=
l"
=
280
=
L40cm
conform tabel 3'17.
'dm
200 200
l"
=t-c=350-70=280cm
Calculul sdoetii datd de incircarea oermanentd
Momentele de inerlie ale secliunii dupd cele doui axe:
. 15.203
t_
=-=
r0000Cma
'12
1
=2o'15'=5625cma
'12
(1+K,o*)
+ Posioo{v) + Poe'(v)
)'
4
157
.25
lpr-
=
ffi
Kro"r
=0,5
conform tabelului 3'19.
exploatare 2.
=
fj"*
=
0,16cm
pentru Tncdrcdri permanente gi clasa de
(1+K,'o*)
;,
-
Vo,'
'Poo''f"t
rr*,
4g.E.l- ''
'
Ka
K2,a*
=0
conform
tabetr
+ r
0'7'rc}'2ffi3
48.90000.10m
Sdgeta
efectivi
este:
fmax,iinara
=m +% +f
t
fmar'nara
=
lml
6; op3 + o--
+ fma(,nnah
=
0,8cm (
f*
=
6.1.4. Dimensionarea
g
t
[(pJ*')
*
p0"""(:'
*ry""(')).+].,o
E.l,
[(ao,oz
+ s,s + 14,26)sin45. 4l
oo,.,+
-
I
-;'auw
,,-
= _?,
.1
280
J
(1+0,5)
'pem
394 90000
.5625
Kra.r
=0,5
conform tabelului 3.19. pentru incirciri permanente gi clasa de
exploatare 2.
+ ff"*
=
0,25cm
Calculul sdqetii datd de incdrcarea temporard de lunqi duraii (zdpacia) dupd
cefe doud axe v-v si z-z:
Pap{v)
-Po=p
.
coscr
=
207,9. cos45'
=
147,0daN
(1+0,25)
=fLo
=
0,23cm
Kro4
=0,25
conform tabelului 3.19. pentru incdrcdri temporare
duratd gi clasa de exploatare 2.
de lungi
Pooo(')
-
Poop
.
sinc['
=
2o7,9. sin45'
=
147,0daN
(
147.0.4\
I t-2804
fz
_
5
.(
280
/
-ap
384
goooo.uu*
(1+o'25)
Krorl
=A,25
conform tabelului 3.19. pentru incdrcdri temporare de lungi
durati gi clasa de exploatare 2.
+fl,o
=O,42cm
Calculu! sigetii dati de ?ncdrcar"ea tempsrari de seurti duratd
(omul
eu
uneltele)
A Galculut la starea limiti
de n
Refafia de verificare
este:
.
Se va dimensiona
popr.rlde
- indlfimea poputui
este de
- dimensiunile
sectiunli
ban
b* >bo;hooo
=b
'
bpop
=
15cm
h*o
=15cm
- caracteristicile
geomefice
, 15.153
'=
--Tr-
=
4218'8qna
A=15.15=Z25qn2
Determ
inarea incircdrilor
oe
- greutatea
proprie
a Tnvelitor
glllo
=50daN/m2
^inv
g[i
=
vP'P
'
cosc,
@s0
cos4l
=+g|lo =61Z5daN
9ffi =
1,3S' gr*
= 135. 612.5
- greutatea
proprie
a gipcifon
te
fJ,
=
voj=Pil,'
t"g
(1+ K.o,
)
'om
48'E.l-
Kz,o*
=
0 conform tabelului 3.1 9.
pentru incircdri temporare de scurtd durati
.
0,7.100.2903
(1+0)=0.04cm
3 To'
=
ag-.
gg6gg.1oooo '
Sigeta efectivd este:
fma,nnara
=
J(fJ"-
+ flo + fi,
;2
+ (ffi- +fir)'
fmax.nnaa
=
=
0'Bcm
* f.oinar"
=
0,8cm
(
f"o,
=
l,{gg'1
6.{.4. Dimensionarea
9i
verificarea
popilor
A. Calculul la starea limiti de rezistenti
Relalia de verificare e"te:
F
<
10
Lrr
Se va dimensiona
popul de sub
pana curentd:
- inillimea
popului este de H*o
=f; =98=175*
- dimensiunile secliunii transversale se stabilesc astfel:
b*o >bo;h*o
=b*o
bpop
=
15cm
h*o
=1Scm
- caracteristicile
geometrice :
1
=
15
-15t
=
421l,Bcmo
12
A
=
15'15
=225cmz
Determinarea lncdrcdrilor oermanente
care actioneazi asuora
pooului
- greutatea proPrie a lnvelitorii:
gilo
=s0daN/m'
or-"-=9fi0.
d
.t=
50,
.
17?='3,s
vPoP
coscl cosd cos45 cos45
+g[:'o
=612'5daN
9ilJ =
1,35' g'#o
=
1,35' 612.5= 826,9daN
- greutatea proPrie a giPcilor:
de
[9A
mg6
Lrngi
ul eu
o,inoi
-
br'h"'Po,gs
.
nr.buc.
-
0.058'0,03-8'480.3
=
4,4gdaN/m2
vY'vY
coscr m cos45
o$p"i
=o"rpo._
i_.
t=4.4g.
1,75
.g.s
Ypop
-
"* cosoc cos45
-''
+ gffi
=
38'9daN
giff'"
=
1,35' gffi
=
1,35' 38,9
=
52,5daN
- greutatea proprie a cdpriorilor:
oon,,o,
-
b"'h" 'Po,gs
.
nr'buc'
-
0,10'0,12'480. 1
=11.4daN/mt vPrcP
cosg m cos45 0,7
'
"
rvsr I
gfrlno'
=
gff;*
.+
-'
t
=
tt,+.
:111,;.3,5 =
98,75daN
cosd, cos45
9ffi1''" =
1,35.9S!*'
=
1,35.98,75
=
133,32daN
- greutatea proprie a paneicurentd:
gl3l"
=
bo' ho'
Po,gs'
t
=
0,1 5' 0'20' 480' 3'5
=
50,4daN
9ffii"'" =
1,35' gfi"
=
1,35' 50,4
=
68,04daN
- greutate proprie pop:
gli"f
=
bpop' hpop'
Po,nu'
H*o
=
0'1 5' 0'1 5' 480' 1'7 5
=
1 B'9daN
93ff'" =
1'35' glff
=
1,35' 19,9
=
25,52daN
Determinarea incdrcirilor temporare de lunqd durati (din zdoadi) care
actioneazd asupra
popului
Oill =
s*
.
cos cr.
-g-.
t
=
240. cos a5.
JIL.
3,5
=
1 470,0daN
cosd cos45
gfi!'"
=
1,5' gfiB
=
1,5'1470,0
=
2205,0daN
Determ i narea incircirilor tem oorare de scurtd d uraG fu An0-eatea4i= neazd
asuora
popului
glSl'
=
lwfr
ol
4-].
"o,
o. t
=(
+o
-lJ9-l
"os45.
3,5
=
245daN
I
coscr,/
1
cos45/
g$n'"
=
1,05' gff
=
1,05' 245
=
257,25daN
+ C*
=gf"";"
*g;llf'' +9;300" +gffi;"" +gffi'" +g;:fo +gffi'o
=
C
* =
826,9 + 52,5 + 1 33,32 + 68,04 + 25, 52 + 2205,0 + 257,25
=
3568,53da N
Capacitatea
portanti a
popului
la compresiune:
C,
=Rlu'A"""'9"'[1t."
unde: Ao"
=
b*o
.hpop
=
15.
j
lnr,"
=
0,9 conform tiabr
^t.
[
=
--r--
zveltetea
lmin
{ungimea
de flambaj
:
I
- raza de girafie:
int
=m
31=
lZtr
=40,4<A.-.-
4,33
/t
)'
g.
- 1_0,9.1
,'
\1ooJ
- coe
e" =
1- o,B
f**J' =
*
\100/
Rlr
=ffiu"rr 'to"
.&-
- ro
T"
Duc'
=Q9
conform
ffiur
R"
=150daN/crn2 confun
T" =1,25
conform tabefub
_
perm..0,8+tenplun
''G
perm+tenpl
(826,9 +525+143,3
8269+525r
Dd"
=
**
=###=0,85
=+
Rlu
=
g,9. g,g5.1!9
=
91
C,
=91,8.225.087.0,9
=
lt
=::=#Hg
=o,z<rl
unde: A""r"
=bpop'hpop =15'15 =225cm"
ffir,"
=
0,9 conform tabelului 3'10.
l,
= :-L-
zveltetea
lmin
-fungimea de flambaj : l,
=
H*o
=1,75m
conform tabel 1 Anexa
-
raza de girafie: i,in
=
rTlin(i",i,
) =i=
E,=W=4,33cm
ffido
=
ffid"
=
=
I
= 17=? =
40,4( I**
=
120 conform tabel 2 Anexa
4.33
/r \2
e" =
1-0,8
tiifuJ
- coeficientul de flambaj, calculat
pentru I95
ro^
=1-o,B
(M\'=0,87
'
[1001
FI
Rlrr
=
ffiu"rr 't*
.*
- rezistenta de calcul la compresiune in lungul fibrelor
ffiucr
=
0,g conforni tabelului 3.4.
R"
=1
50daN/crn2 conform tabelului 3.3.
T" =1,25
conform tabelului 3.6.
te
&
perm + temp.lunga.durata
+ temp.scurta.durata
(826,9 + 52,5 + 1 33,32 + 68,04 + 25,52)' 0,8 + 2205,0' 0'85 + 257'25' 10
826,9 + 52,5 + 1 33,32 + 68,0 4 + 25,52 + 2205'0 + 257,25
'*
=#H#=0,85
=+
Rh
=
0,9. 0,85.
l,s
=
91,8daN/cm2
C,
=
91,8
.225
'0,87 ' 0,9
=
1 61 72,9daN
c" 3568,53 A a,
+
-::
=
-:-:--:=::-:
=
vrz2 <1r0
161
6.2. Galculul elementelor garpantei conform EUROCODE 5
Clasa de calitate a lemnului: C 24
Clasa de serviciu: 1
Combinatia de bazd pentru calcululla stdri limiti ale capacitdtii oortante este:
135.
IGk,j
+1,5. Q*,, +115.
vo,i.
Q",,
i-{
Pentru calculul elementelor garpantei, combinalia de incdrcdri este:
n
135.IGk,j
+1,5.Q^,,
Yc,; = To,*p =
1,35 conform tabelului 3.2.
Combinalia de bazi pentru calculul la stiri limiti de exoloatare normali este:
n
lc.,+e*.,
+1V.,,,.e^,,
,i
j=t
Pentru calculul elementelor garpantei, combinalia de incdrcdri este:
le*,
+e*,,
6.2.1. Dimensionarea
9i
verificarea gipcilor
A" Galculul la starea limiti de rezistenti
.;
Rela{iile de verificare sunt:
K*.o',.,a +?r,r,o Sl,0
'-m
f^,i fr,r,o
1'r,o *K,^
.T'"'o
< 1,0
f
--m
I
'm,zd 'm,yd
K,
-
factorul de combinare a rezistenlelor la incovoiere care ia in considerare
efectul lncovoierii biaxiale (Kr=0,7 pentru secliuni rectangulare)
,
K* 'ft,*
I i=-
.m,o
^, ,M
unde: K,*
=
0,6 pentru incdrciri permanente, conform tabelului 3.7.
K-oa
=
0,8
pentru
inedredri de duratd medie, conform tabelului 3'7.
yu
=
1,3- la stdri limitd ultime pentru combinalia fundamentali
f',r.
=
24,0N/mm2, conform tabelului 3'8.
5
-
Kroo 'fr.r
'm,zd-'....'....-
Tu
6--
=
0,6'Pf-'"{ti+(
p!em.c{z}
+F
ef,..,a
=Y#'
|
-
Kroo 'fr*
'',r,0-l-
6--
=
o'6'Pf-'{t'+q,
Plemr{y) +P
+ f _0,74.24,0
: tr,y,d
-
,r-
=
l:
O--,
=
M'
|I|t'vWz
^,
_
(PJ"-'"'(Y)
+P4!'1,c'
tvt_:--
8
M.
=
4,61- 104N.nrn
w_
=!s_.h3
=
58.38.
_
-66-
=)o--- -
4,61'10"
-
-
u^."0
-
1397;
=3
M..
or,t,o
=d
Mu
=
(Pi"*"{')
+ry^*}-
-8
M,
=d61.10.N.nm
w,
=
h"-.b3-=
$
^S' =z
'66
_
^
_
4,61.10.
-
o',y,d
=
2151;Or
=?tt
- relafiile
de verificare
ded
o,z.E3o2+
e163
=o.3o<
'
13,66
'
13,66
-"^
ffi*o,z.3lE
=ois<
162
t
K.oo 'ft,t
t=-
'm,z,o
^, IM
V
-
0,6'PJm'c'(z) + 0,8 ' Pzap'c'(z)
- Rmod=@-
.
0,74.24,0
/
if.,,,o
T=13,66N/mm2
"
Ktoo 'ft,r
| .=
'm'Y'd
Trr,r
K
-
0,6 ' Plem'cly) + 0,8 ' P"zaP'c'(Yl
-
' 'mod
plem,c,(v)
*
prap,c,(y)
0,6. 21,26'1f nA,8' 549.Jf
=
O.ll
--x,za.to-\u,ulo-t
=4,74
. 0,74.24,4
if,,y,o
=ff=13,66N/mm2
M.
6r,t,o
=ffi
1pru,,i,"lr,
+p.ao,c,(v)).s,
121,26.10-2
+54,0.10-,
).7002
t*r=T=T
M,
=4,61'100N'mm
w-
=
b"
.h3 -
58'-382
=
13,96.103mm3
--z
6 6
* om"z,o
=
*##
=
3,302N/mm2
Mu
ot,y,o
=
W,
1prem,c,(z) +Pzp'c'(z)). c,
121,26.
10-2 +54,0
.10-2).7002
---r=T=
g
M,
=4'61'104N'mm
w'
=
h".b3
-
38'-582
=21,31.103mm3 "v66
4,61.104
* G,,y,o
=
ffi;s
=
2,1 63N/mm2
- relaliile de verificare devin:
o,? ?'19? . ?f 9: =
0,33 < 1,0
'
13,66 13,66
?19? *o.r ?l-99=
0,35 < 1,0
13,66 13,66
0,6. 2\26. 10-2 + 0,8. 54,0' 1 0-2
2'1,26. 1O-2 + 54,0
.
1 0-2
163
B. Calculul la starea limiti de deformatje
uon
=
u,*(1+Ko"
)
Se calculeazi sigeata dati de incdrcdrile
permancntg
dupi cele doui axe y-
y giz-z
,.(y)
5 Ptem(Y).c4
uc,inst
_ffi
E
t
E
=
Eo.*
=
7400Ni mm2 conform tabelului 3.13.
l-
=
b.'hl
-
5B'383
=26.s2.1oommo 'z
12 12
/ur 5 15,75'10-2
.700:.
=
0.25mm u6'in"'
=
sga' 7oo
.
26,s2.10"
ufih
=u$"",1t+ro*;
Ka*
=
0,6 conform tabelului 3.20.
u8.1"
=
0,25. (1 + 0,6)
=
0,4mm
,,(zt
5 Plem(z)'c4
uc,insr
_
3M Et
1
=
h"'b3
-
38'583
=6179.1oamma -v
12 12
5 15,75.10-2.7004
=
0,1 1mm
lt\ V lsrtV- lV
-rVV
-u'rnst
3U 7400.61,79.104
u!1*"
=u!'l"*(t+K*;
Koa
=
0,6 conform tabelului 3.20.
uLlk
=
0,1 1' (1+0,6)
=
0,1Bmm
Se calcuieazi sdgeata datd de incdrcirile de durati medie {zipada) dupd
cefe doud axey-y giz-z
.,(y)
5 P"*ntv)."+
qQ,inst
-
384 Et
ugl^-_
=_!_.
36,0.10-,
.7001
=
o.6mm
3U 740A.26,52.1A'
,8h
=u$i"o1t+xo*;
Ka*
=
0,2 conform tabelului 3.20.
ufih
=
0,6. (1+0,2)
=
0,7mm
6
pzap(z)
.
C4
rr(z)
-
v
.'s
384 E.l,
.k\
5 36,0
.10-2 .7004
n a_*
ub'inst
=
3s4 ?40o61,?9. 1oT=u'zmtrl
u[lh
=u[J""*1t+x0",;
Ko",
=0,2 conform
tah
u!:h
=
0,2'(1+0,2)=e;
_
$ u'",
=V(uHi" +u3;;
ur"r=1,2mma
|
=7
150
1r
6.2.2.Dimensionarea
i
A. Galcutuf
la starea limiti
dr
or,o (
fr.o
unde: o-,
=-l{
W
;r4=
(Piu-'"
+P"a').d
_
8-:
M
=
100,01.101N.nrn
w
=g.h:__J00.120s
^
-=
o6
e om.c
=
109:01'-10'
-{f
24.10
fr,a
=Koro.K*.K"
a
!
!
l,u.,
=-,i-!ul , mEo.l
V
o.'ot
oo*
=
9l!
'Er4!-:bt
=
Qll
h.l-
1 _ [24.Ofi
' Lret.m
=
V76lg
=O.B
eK*
*100-coeficientcr
K,"
= t0- coeficierilcrc
irl
portante
r,
K'
=minl[PJ*fr
-
!
l(
h,'
-
K.
=
fOS - ooenrierl<bf
lly:
se detetrniri
Pr lird
(tab.
3.7)
;
K*o
=
o'6'fl'-or-ry"
PeFr +P4j
_
v-
Ko",
=0,2
conform tabelului3'20'
u[l],^ =
O,Z
.
(1 + 0,2)= 0,3mm
iu*,=m=@=!2mm
u,""
=1,2mm
<#=#
=4,7mm
6.2.2.Dimensionarea
9i
verificarea cdpriorilor
A. Galculul la starea limiti de rezistenfi
or,o
(
fr,o
.M
UflOl Or,o
=
-
(prem,c
+p^'up," ).
j2
(S2,OT
.10-z
+17g,19. 10-r).1750,
,=-_T:=
M
=
100,01'10oN'mm
yy
=
b" 'h3
-1oo'1202 =24.10amm3
66
1oo,o1. 104
=
4.167N/mm2 36,,0
=_8.1o"
.Kr
''t'k'
IM
m=0,88 conform figurii 3.3.
6 .
_
0,75.E0,05.b2
_0,75.740t0_.j_0}2
=264,2gNImmz
'm'crt
h'1., 120.1750
3 K",t
=
1,00 - coeficient care ia ?n considerare fenomenul de instabilitate
K,"
=
1,0- coeficient care ia in considerare efectul sistemului asupra capacitdlii
portante
K-
=
min[f1qg)'''r.ul
-
1,@)o' = f$lo'' =,,,0u
"""1[h
)'"-l Ih,r \120)
=+
Kn
=
1,05 - coeficient de in6l[ime
Kmoo
-
se detetmind in funclie de
ponderea incdrcdrilor
9i
de incircarea totali
(tab. 3.7)
0.6' P:"*'o + 0.8' P3p'" 0.6' 82'07' 1 0-2 + 0,8' 1 79,1 9' 1 0-2
-
^ -,
''mod -
prem,c
+
pap,c
82,06
.10-,
+ 179,19.10-.
fr,a
=
Kroo 'K"rr 'Kr.
"
lt-
"" Arer,m
=
{
,,_
165
t*,0
=
0,7 4' 1,0' 1,0' 1,05'+= 14,345N / mm2
1,3
o,,o
=
4,167N/mmz < f*,0
=
14,345N/mmz
B. Calculul la starea limiti de serviciu {starea limiti de exoloatare normal6}
uon
=
u,n* (1 + Kou,
)
Calculul sdgelii datd de Tncdrcdrile permanente
5 Plu* 'd4
Uc,in"t
=
3g4
-
E. I
|
=L-'
h:-
-
1oo'1203
=
14.4.106mma
12 12
5 60.79. 10-2
.17504
ll^,--.
= =
U./lTllTl
3U 7400.14.4.10"
uc.nn
=
uo.,n", (1 + Kou,
) ;
Ko*
=
0,6 conform tabelului 3'20'
* Ue.nn
=
0,7 '(1+ 0,6)
=
1,1mm
Calculul sdgelii datd de incircdrile de durati medie (zdpada)
5 P3p.d4
vo,inst
-
3g4 E.l
5 118.79.10-2.17504
uo,in"t
=l[{-
?4OOfiArc-
=1'4mm
ue,nn
=
uo,m, (1+ Ko",
);
Ko*
=
0,2 conform tabelului 3'20'
=
uqsn
=
1,4. (1 + 0,2)
=
1,7mm
ufin
=
Uc.frn * Uq,fn
='|',1+1,7 =
2,Bmm
unn
=2,8mm.* =#=8,75mm
6.2.3. Dimensionarea
9i
verificarea panelor
A Calculul la starea limitd de rezistenfi
K-.
9''''o
*
9''v'o .'t,O
'''
Tm,z,d Tr,r,o
Om.z,o
*6_.6t,Y,d
<1,0
t
.''m
s
lm,z,d tm,y.d
M.
Or,.,a
=
fr
ry
nprop,c 12
;11-
=
vP
't"
*-
'8
_19,44.10-2.N
I
M,
=469,95.lOnil-t
YY
=
bo 'hp'
-6
150-e
+ A _
46gg5.XO
--
10.ld
frr,a
=
Kroo 'K* 'K. -N
^
E;.m
^retrn
=./-, tm=(
ll
o.'ot
_
o,75.Eoe"bl
vm,crr
-
h--
+1 _F6
-,vrel,m
-116-
+K"n
={0
K,'
=
1,0
^,='"i(#,**.il
+Kn=Qg4
Kmoa
-
se d@[ririlLr
(tab.
3.7)
K _
0,6.P-=m
*a
..mod--TF;
$ Kroc
=
0,73
ppem,c(y)
-
(1 16'5-7I
v
-
pap.ciy)
-
31 l,S-l$-q
:
---E-
f',.,0
=
0,73 -
10 -'!0 .
Elt
$t,
(l-..,
= ---Z-
"\r,u
W,
(Pj"'"tv
l
* Potip"i't(v) + Ppepr'c(v) + Ppae'c(v)
)'
4
l" olq'".11
M,=?*
32J,U:101.28002
19,44.10-2 '28002
*
ZAOO
--"-
=19,05.10a
+450,9.104
BB
M.
=469,95'100N'mm
w
=
bo
.hi
_
150.200'?
=
1o.1osmm3
"z66
469,95'100
* om,.,d
=
tfrOr-
=
4,7N/mm2
frr,o
=Kroo'K"rt'Kr.
Kn
fu
I*,-
= -lt'*
'*
,
m
=
0,88 conform figurii 3.3.
\f
o,,",t
.i ,
_
0,75.E0,05.b2
_A,75.74qq.J90'z
=222,g9Nlmmz vm.crt
-
h.l" 200.2800
^
Wo'88
? A*r,,
=
{
,rq*
=..r,o
+ K"n -
1,0
K'."
=
1,0
_
1r
so
)o''
=
o,e4
\2ool
+Kn
=Q,94
('oo
-
se detetmini in funclie de ponderea lncdrcirilor
9i
de incircarea totald
(tab. 3.7)
v
-
0,6'Pj'"*'"tv) * o,t'to-o'"t'
-
0,6'
(19,44' 1o-: +145)+0,8' 3,15
=
0.73
^mod
-
--e*mEpo^0,.1r,
19,44.1A-2 +145+3,15
* Kroa
=
0,73
pcem.c(v)
-
(1 16,96 +7,43+19,25)'10' cos45'4
= {4bN/mm
'P
28oo
pzp,c(y)
-
31 1,85' 10' cos45' 4
=
3,15N/mm
'p
2800
f,,..d
=
0,73' 1,0' 1,0' 0,94'#= Q,67Nt mm'
M"
or,v,o =4
^,
=''{(T)"r,.]
=
(+)-'
167
Mr=
(Pinv'c(z) + Ppsira'c(z) + Pppr'c(z) + Ppapp(z)
)
.
4
. t2
l^
----'t"
322,07.10.4
.28002
2800
6
B. Calculul
fa starea limiGi
r
Uon
=
u,n.,(1 +K*)
Calcufuf
sdgefiiddii
&
iry,
^
lQo+'-
,.{v} C I
ud,insr
=
3g4
's-...--
[- ,o
u lt+,+.10-2.itQ
=38+.'-l
=+
u$,i.o
= 13mm
uEi"
=uElo(l+K-l: tL
+ ug,*,,
= 13.
(1 +0,6)
=41
IBT'-E
-
l......'............-
uLl*,
=5fu.
fiao,oz.s;irrs+q
5l.---------.---
=3fi.-_l
=+
u[l*
= ?tnm
u[1]"
=ufl*1r+r*];
{-,
=+
u!:1"
= 2.1. (1 + 0.6)
= lfr
Calcutut
sngres
ddi
eNilr
fft'"
"*
,n
',(v)
5
L
t
"G,,n$ -Sen
-lI-=
+ u{i"o
=Zlnrn
u$h
=u[L(r*x_,i; (_
=
=
u8l"
=43.$--aA=?fi
Fo-r
,,(z) 5
-L-(
uQ,insr
=
3S4'-EL
=
=e
ufiL
=
4,ftrrn
u8[
=u['l(t+r*); t(-,
=q
Mv
=450,9'104N'mm
w..
=
ho b3
-
2oo '-1502
=
75
.
1oamm3 "v66
450.9.104
e6',y,0
=ffi=6,012N/mm2
f.,y,o
=
Kroa
.K"rt .Kr"
Kn
.k
^m.m Aer'
=
i
"r*
m
=
0,BB conform figurii 3.3.
0,75.E0.0s.h2
O1S.T4OO.2002
=-
-m'cn
b.l* 150.2900
^
Eo.BB
ir*r,,={urrF=0,20
+ K"n
=
1,0
=528,57N/mmz
*.=,,"[(T)
K,,"
=
1,0
K.oa
-
se determind in funcfie de ponderea incdrcdrilor si de incircarea totali
(tab. 3.7)
0,6
.1,45
+ 0,8
.
3,15
=0,74
1,45 + 3,15
x'3]r(#)" =(1#)"=,',0
0,6
.Pr*'"t')
* 0,8
.
Pooo'"tt)
''mod - pper'!,c(z)rpap,c(z)
'p "p
=)
Knod
=0,74
p!m,c(z)
= =
1,45N/mm
pap'(z\
-
31 1'85']9:
9in45'
4
=
3,15N/ mm
"
2800
f,,y,o
=
0,74' 1,0' 1,0' 1,0'
#
=
l 3,OOtlltt'
Verifi carea relaliilor:
0,,
.##*ffi=
o,7o < 1,0
!!*s,7
^1A.j=
0,68 < 1,0
12.67 13,66
B. Calculul la starea limit5 de serviciu
(starea limitd de exploatare nonnale)
uon =
u,n.,(1 + Ko"t
)
calculul sdge{ii datd de incdrcirile
permanente dupS cele douS axe y-y
9i
z-z:
l-_ .
(pi""tvr*posiFci(v) *pflllEl
f.
lqo*Tl''"_
-
lQo+
"(v)
-
b
.L
uc,inst
-
384
1 4,4. 1o-z*
(86,62
.
cos 45 + 5,5' cq1{?+ 1 4,26' cos 45)' 1 0' 4
2800
E,I,
.28000
7400.1 00.106
+ u$l"o =
1,3mm
u8il
=
u$,1"",11+ Ko",
);
Ko",
=
0'6 conform tabelului 3'20'
=
ugl"
=
1,3'(1+ 0,6) =
2,1mm
[(a6,02
.
sin +s + s,s. sin +5 + 14,20' sin 4s)' t 0' +"l
.
zaoou
=
5
.L
?,8,00-
-=
t=, '
384
7400'56,25'10"
+ u[l"o
=
2,1mm
uL1I"
=
u$,1"",11+ Ko",
) ;
Ko*
=
0'6 conform tabelului 3'20'
-
u[l.
=
2,1. (1+ 0,6)
=
3,4mm
Calculul sdgelii dati de Tncdrcdrile de durati medie (zipada)
u8.i,"
=u$|"i1+K0",1;
Ko",
=0'2
conform tabelului3'20'
3 u8.|,
=
2,3. (1 + 0,2)
=
2,8mm
Pfe,o)'4
.(
,,(v)
-
5
.J''-''"
=
5
vo,inst
-
3g4 E.l. 384
+ u[l,o
=
2,3mm
P;'ee) '4
'(
,,(z)
-
5.-L
''"=
q
"o.insr -
3g4 E.l, 384
+ u[)"o
=
4,0mm
207,9. 10' cos45' 4
.
2800o
207.9.10.sin45'4
^, 'zB00a
2800
,
7400
.56,25'10'
u8.|"
=
u!')0"11 + Ko",;; Kot
=
0'2 conform tabetului 3'20'
E.l,
169
+ u5.}"
=
4,0
.
(1 + 0,2)
=
5,0mm
:* u,a,
=
9,7mm .
h=ffi9
=
14mm
6.2.4. Dimensionarea
9i
verificarea popilor
A" Galculul la starea limiti de rezistenti
Se va verifica dacd intervine flambajul:
fr",=ffi
fo.o.n
=
21,0N/mmz, conform tabelului 3.8.
*2.8
o^^,
=
'"
-:o'05
L'
Eo,os
=
7400N/mm2, conform tabelului 3.13.
^t
lv=*
I
11
=
l= 1,75m= 1750mm
,
conform tabel 1 Anex6.
. F WJsB'Io'
'={o
=1617- =43'3mm
,
b.h3 150.1503
|
=
=;-
=:td:- =
42,1 88. 1 06 mm
a
A
=b.h =
150'150
=2,25'10amm2
=?'=1750
=40.4
43,3
n2
.T4oo
, ,
---.,
,
*o.,"n
=-ff=44,75N1mm2
?r*
=
lffi=
0,69 > 0,5
=
intervine flambajul
Se verificd relafia:
6c,o.o
4l.Q
Kr 'f*o-c
F^ +F^
6"ro
=l1l
4, =
A
='iu.1oamm2
% =
g[J
+g#,,"
+gff,
Fn
=(926,g+52,5+133J
Fo
=gffif'"
=22050,0rt
_11062,8+22ffi
u5.101
K"=--L
K+,,1K2
-7r2*
K
=
0,5
.[1+
B"
(1,"
-
0F) +
F. =A,2,
pentru
fernn rnas
K
=Q5.fi+02.(0,69-oS)
:=K
=
0,26+{0,262 _0,e
f..o.o
=
K'noo
'f",or
Tu
!""0
-
se detenfila
h furr
(tab.3.7)
Kmoo
=
0,6 pentr.r
-nrc-rcfnip
K,oo
=
0,8 penfll
frrcicfii
r
-
v _
0.6-110628*0t_
1106?g_n4
*f",o,a
=9ff1q-ifivr
Verificarea
ret4id:
1.47
q93-Tf92
=0'13<!O
174
Fn
=
gilo" *gffi''" +gfr!'' +933i"'" +gil"J"""
=
1,47N/mm2
Fn
=
(826,9+ 52,5+133,32+68,04+25,52)'10 =
11062,8N
Fn
=9fi1'" =22050,0N
_11062,8+22050,0
-
vc,0,d
2.25.104
K-
=--=F1-
"
t<+.,1x'-{,
K
=
0,5'[1+F"(l"d
-0,5)+I?"t]
F" =
0,2,
Pentru
lemn masiv
K
=
0,5.
[1
+0,2' (0,69
-
0,5)+0,692] =
0,76
-x
=---L=
1
=0.g3 . . -c
0,76 +
J0,762 -
0,692
1'08
.
Kmoo 'fc.o.t
l^^/
=-
IM
Knoo
-
se determind in funclie de ponderea incdrcirilor
9i
de incdrcarea total|
(tab. 3.7)
K,oa
=
0,6 pentru incdrciri
permanente
K,od
=
0,8 pentru incdrcdri de duratd medie
.,,
0,6.11062,8+0,8'220501,0
-.rr" ?Amod=@-v'te
. 0,73.2',1,0
r f",o,o
=
ff
=
1 1,792N/mm2
Verificarea relaliei:
1'47
=0.13<1.0
0.93.11.792
171
6.3. Calculul imbinirilor
6.3.1. Exemplul1
Verificarea conform EUROCODE 5 a imbinirii cu prag simplu la care se
cunosc:
-elementele imbinate au secliunile 120x100 mm gi respectiv 120x160 mm (bxh);
-lemnul este de rdginoase din clasa C27;
-solicitarea in elementul inclinat este compreslunea Fo=3,8x104 N rezultati din
incdrcdrile permanente (1,8x104 N) gicele de duratd medie (2,0x104 N);
-unghiul dintre cele doud elemente este a=40oi
Garacteristicile lemnului
+elsten{e caracteristice (cf. tab. 3.8)
f",0,*
=
22,0N/mm2
fc,go,r
=
5,6N/mm2
f',r
=
2'8N/mm?
+ezistenfe de calcul:
X,
=
k-^,&
- "'""
Trrr
kroo
=
0,6
.
inc.perm. + 0,8
.
inc.d.medie
inc.perm. + inc.d.medie
k,*
=0,6
- Tncdrciri pennanente (cf. tab. 3.7)
kn*
=0,8
- incdrciri de durati medie (cf. tab. 3.7)
Tu =1,3 -
la stdri limite ultime pentru combinalia fundamentald
u
_
0,6'1,8'10a+0,8.2,0.10a
_nrn
^r'd-@=u',
1
7,0,0 =0,7t?9
=1Zoz
fc,go,o
=0,71ff=3,@.ll
f",o
=
0,71ff=
153t!/rn
Verificarea
fa strivire
FocostE
l
occ.a
=-=-
2-
38-10
D"r 't,
12
DEectoare
f",o,o
*",n,oll{
c,90d
_12,02
=lA_=6,92N/mm:
>c
Verificarea
la forfecare
to S fn,u
t
=Fg'c9s0-38'1or-cq '-
b".lu
1M
6.3.2.
Exemplut
2
Calculul
unei imbirEri
fh d
f
"'o'a
=
o'7 1ff- 1 2'o2N I mm2
fc,go,o
=
0,71#
=
3,06N /mm2
\'a =
a'71ff= 1'53N / mm2
Verificarea la strivire
oc'c'd(6*:""*
f
rc.90'd
rt
Fo cos2
f, 3.g
.
1 04
.
cos 20o
o- _.,
=
"
z.
=.Ll--jj--t-tjij- =
7,44N/mm2
-cq.o
h ..i na.40
"ef 'r
bisectoare
pt. chertarea dupd
fc,o,a 12,02
!ed-
sin2 crc +eos, cr
ffi.sin2
20o +cost 20o
fc,m'o
=':t:? =
8,97N/ mm2 ) o",o,d
1,34
Verificarea la forfecare
to S fu.o
F,.cosB
-o
b* 'lu
3.8 ' 104
.
cos 40o
=
0,97Nlmm2
(
fu.o
=
1,53N/mm2
fto.250
6.3.2. Exemplul2
Calculul uneiTmbindri
prin chertare cu prag frontal dublu la care se cunosc:
173
dementele imbinate au sec{iunea 17x27 cm (bxh);
bmnulde brad este de calitatea |
9i
nu este tratat;
solicitarea in elementul inclinat este compresiunea rezultati din incdrcdrile
rerrnanente cu valoare de calcul (N"=4600 daN);
unghiuf dintre cele doui elemente este cr:23o
dasa de exploatare 1.
laracteristicile lemnului
rezistenlele caracteristice (cf. tab. 3.3)
R",,
=33
daNlcm'
R.,,,=150 daN/cm2
Rrl,=30 daN/cm2
rezistenlele de caicul vor fi:
R.
Rl
=
ffiu; 'mo; ',.,,
mr,o,,=1,0; tu,"rlr,o' mu,rr=1,0 (cf. tab. 3.4)
mr,"
=0.8;
mo,,
=0,55
(cf. tab. 3.5)
Y"=1,25; T,x=1,25
(cf. tab.3.6)
R"
=
1,0.0,8.9
=
21,12daNl crrtz
c'r
1.25
14
Rl,,
=
1,0. 0,8.
+9 =
96daN/cm2
cil
'|,.25
Rf,,
= {0.
g,55.
J9
=
13,20daN/cm2
r'il
1.25
bracteristicile chertirilor
addncimea de chertare:
h".,,
=7
cm; h",r=9 cm
ariile de strivire
pe suprafala de contact:
A^.-
=
h.,
.
b
=l
.-17^*
=12g,28cm2 - 'p;t'a ' 'u'
cos cl cos 23o
6
-=7
'
17
=166.21cm2 Ap,z.o
=
h", '
*io cos23o
proiecfiile suprafelelor
pragurilor pe direciie pai'aleld cu fibrele piesei care se
tivegte:
Ap,',r
=
Ap,r,, 'coscr
=129,28'cos23o =119cm2
Apjt,2
=
Ae,z,o 'cos
Q, =
166,21' cos 23o
=
153cm2
proiecliile suprafefelor
pragurilor pe direclie perpendiculardcu fibrele
piesei
care se
frivegte:
Ap,r,r
=
Ao,1o 'sincr'
=129,28
'sin23o
=
50,5cm'
Ap,r,z
=
Ap,e,o 'sincr
=
166,21'sin23o =
65cm2
Verificarea la strivire
N-
-
c,Q,
'
Crsin,c+e.@s:c
-primulprag:
C,,,
=
R3,u
.Ap11 .m="
=
$ -
mrc
=1,0
(cf. tab 3.i0)
Qr,,
=
R!+
.
Ap,11
.tTl1,
-
IR.
=
m,
=1,6
Nr,r
=
11421.17g|
11424sin2
23'+12fi
-aldoilea prag:
C,,,
=Rll
.Aes2,tr\.
=$_
mr"
=1,0
(cf. tab 3.10)
Q,,.
=
R3,, 'Aor,
.m,. -lrt.
=
m,
=1 ,6
r\r
14699.21X
__
1468gsin2
23" +l,llg
Nj
=N,,',
+N,.,
Nl
=
6't t 1,2 + 78619= tIffS
Verificarea la forfecare
{ungimea de calcul la forfucae a g
1r,.,=80 cm >
.tO
.h.1
lr,.=80 cm
>
10.h."
-ariile
de forfecare:
Ar,,
=
b. lr,.,
=
17
-fl)
=
l380Cn
A,,e
=
b
.lt.z
=
17.100
='l?Ul
-capacitatea portanti
la forfucae a;
-primulprag:
Fr.r
=
'At,' 'mtr 0,7R;J
ffir.,'
p,.,
=
o'7-13,30'1so-!
=11
mr,',
=
1ap-lrr-
=
lag25
!9
=
6
F=0,25
pentru
forfecare
rniamraE
tr
-
fi"
'A,, 'G.'
t-z-........-
lTli:
F.,
=
lt'2ojroo
-
10
=
3(xEt
725
174
Verificarea la strivire
c-Q-
f,t _
| |
' 'r
C, sin2 cl + Q, cos2 c
-primulprag:
C,,,
=
Rl,u'Ap;1,1'mr" =
96' 1 19'1'0
=
11424daN
mr"
=1,0
(cf' tab 3' 10)
Q,'r=Rl,r'Ap,r,r'ffit''ffi'=21'12'50'5'1'0'1'6=1706'5dal{
mr
=1'6
Nr,r
=
JIJIJ! ffi=
ffirgq
=
61 1 1,2daN
-aldoilea
prag:
C,,,
=
Rll'4011,2'mr" =
96'153'{0 =
14688daN
rrlt"
=1'0
(cf' tab 3'10)
Qr,e
=
Rll' Ap,1z' mr"' lrt,
=
21'12' 65' 1'0' 1'6
=
21 96'5daN
m'
=1 ,6
14688.2196,5
'"'z
-
14g88sinz 23o +2196,5, cos2 23o
Nj
=N,,,+N,,,
Nj
=
611 1,2+7861,9 =
13973daN ) N"
=
4600daN
Verificarea la foffecare
-lungimea de calcul la forfecare a pragurilor:
1,,,,=B0 cm
> 10'h",1
lr,,
=80
cm
> 10 ' h"',
-ariile de forfecare:
Ar.,
=
b '11.',
=17
'80
=
1360cm2
A,.,
=
b'1,,,
=
17' 100
=
1700cm2
-capacitatea portante h forfecare a pragurilor:
-primul prag:
-
0,7R;,
.A,,, .ffir,,
?-"=-
ffit,r
0,7. 13,20' 1360' 1,0
=
1B72,BdaN
.r,,
=---6.71
m-.
=
1+Bb
=
14
g,25$
=
6,71
._.r,r
3,5
13 =O,25
pentru forfecare unilaterald
-
R!,', 'A,,, 'mt,t
l.z
--
fri.z
tr
_
13,20.17_00 1,0
=
3095,2daN
,,,,
=
____i-.25
-92262192 =
7861.9daN
4103,6
se
175
m,,,
=
1+Fb
=
r+0,25$
=7,25
-solicitdrile de compresiune aferente primului prag:
N^*.A^"
Nc,*'t
=ffii
A"t
=Ap'l'oi
A"z
=Ap'z'o
-rezistenfe
de calcul:
v
Xo
=kr*3
Tu
k _
0,6.incpenn_0
--mm-F
IncrDetfn r,i
k,oo
=0,6
- inffi, pc
k,*
=0,9
_
incdrc*i
*
, Tu=1,3-lastiiritrr
k _
0,6.0290.10'.
-l _---_
0,290_ld *l
_E7
fc,go,a
=
0,71::
=
3,'! ll/r
13
f",o=0,719f=164N,ntr
13
Verificarea
la compreciim
g
V
oc,eo.d=#<t .r
D.l
-T
Lh
% _
0,65s.ld
b.l--20OSO
=O5{ril
k",no
=1,0
(cf.
H- 3-ffi1
0,546N/mm..10-&f
t=t
Verificarea
ta forfecrr
FF
co
(
ku
.f".0
\/
T-
=
r,.S-
Y:
HIFJ ierrr
D'hr
,o
=
t,s
o'rH'1d
=o8?g
150_80
Nc.et.t
4600.129.28
=
2014daN
129,28+166
N.-.A
I\l
-
"c'et "s2
''c,ef,2 -
A", +A",
N^^..
-
4600'166
=2586daN
129,28+166
-solicitirile de forfecare aferente fiecdrui prag:
F"r,r
=
Nc,er,r 'cosct
F*.r
=2O14
'cos23o
=
1B53,9daN < F,,r
=
1872,BdaN
Fur.z
=
N","r,e
.coscl
F*.2
=
2586'cos23o
=
23B0daN 1F,,2
=3095,2daN
6.3.3. Exemplul3
Calculul conform EUROCODE 5 a uneiimbiniri cu lambi la care se cunosc:
-secliunea piesei care se imbine 150x200 mm (bxh);
-lemnul este de raFinoase din clasa C30;
-reacfiunea pe element ste V6=Q,655x104 N rezultati din incdrcdrile permanente
(0,280x104 N) gicele de duratd medie (0,375x104 N);
-clasa de exploatare 2.
tt-
{d
Garacteristicile lemnului
razicfanfa aqrqnlaricfina /eJ fqh ? R\
I e rerv,,!e
fc,so.r
=
5,7N/mm2
fu.r.
=
3,0N/mmz
176
ff=2$=ott
-rezistenle de calcul:
Y
Xo
=
k,oo
3
IM
. 0,6.inc.Perm.+0,8'inc.d'medie
''mod
inc.Perm. + inc.d.medie
k,oo
=0,6
- incdrcdri
permanente (cf' tab' 3'7)
k**
=0,8
- incdrcdri de duratd medie (cf' tab' 3'7)
yr,,r
=1,3
-
la stiri linniie ultime
pentru combinatia fundamentali
, 0,6'0,280'10a+0,8'0,975'104
-^74 -:
'\mod
-
0,280'104 +0,375'1oo
q7
fc,go,o
=
o'7 1#= 3'1 1N/mm2
?n
t".o
=0,71#=1,64N/mm?
Verificarea la compresiune
perpendiculari pe fibre
V,
oc,so'd =
fr
< k",eo' fc,eo,d
vd
_
0,655.104
=0.546N/mm2
b.l 200.60
k",no
=1 ,0
(cf. tab. 3.1 3)
0,546N/mm2 < 1,0. 3,1 1
=
3,1 1N/mm2
Verificarea la forfecare
perpendiculari
pe fibre
to S ku 'fu,o
\/
rn
=1,5-i!-
pentru secfiuni dreptunghiulare;
-
D.n^
a 10,655.
104
=
o.g19N/mm2
ro
=r,c-iE6-.8o
x= 3o
=0.15
h 200
t"('
?).0,8
x
h 200
h" 80
h"
=
Bo
=0.4
h 200
T
11
=1,1
0 (penfu
forfecu
Ri,rr=1,0.0,a.fr=se
Ril=10'0,55'
s
=t:
125-"
R;r
=1,0'g,55'
Jn
=15
ua
Caricteristicile
cherriibr
i
-addncimea
de chertare:
.
hr=3,S
cm >
2 crn; [h{N
-lungimea panei:
lo=25 cm >
Sfr.=i2"5
cn
Verificarea pe
o pani
-efortulde
lunecare
asrp,.a
E
L"r..
=3550.1O-.feS+S
-capacitatea
portanti
la sffirfr!
L*0,"
=
Ri,rrA"
.nh,
-mf
A"
=b.c=17.3F=5lJ
mr,"
=1
(cf. tab. 3.10k
mr=1,0 (pentru perehtry
L""0,"
=
96.59S.1S"{o=]
-capacitatea
portantii
h fficr
I4"p,r
=&1l.49,
rr.r
Ar
=lo.b=2i.17
=4ZSq
m,
=1+F[ =1*q125
E
e
1J5
k=lo=25 cm
e=hJ2=3,512=1,75
cm:
rilr,r=1,0 (cf. tab.
g.!0rl
B=0,125 (penfu rbrfucil
L?up,r
=
tS,O.+25-$=2g
-capacitatea
portanE g
ffiru
LL.,
=
Rlu-Af
4'
t
,{r,,t\,
Al
=a.b=35.17=$lSom
a=10'h"
=10-3F=36dm
mr
=1+9lt -1+oeF
E
=
e
175
e=hJ2=3,8t2=1,75
crn
F=0,25
(penbu
tortucre
rrf
J200
tJofn:oO-
+ 0,8
.
0,1 slEF
-
0,4'
)
t +,t +' (0,+s + o,e' 0. 1 5' 1,53)
k"
=
0,525
to
=
0,819Ni mm2 < ku
.fu.o
=
0,525.1,64
=
0,861N/mm2
6.3.4. Exemplul4
calculul imbinirii unei grinzi folosind pene prismatice gi cunosc6nd
urmitoarele:
grinda este compusd din doui elemente cu secfiunea 17y22 cm;
-interspaliul este c=5 cm;
-lemnulde brad este de calitatea lgi nu este tratat;
grinda este ac{ionatd de incdrcarea Q=3550 daN/m gi solicitati la incovoiere;
4eschiderea grinziieste L=3,5 m;
-clasa de exploatare 1.
Caracteristicile lemnului
-rezisten{ele caracteristice (cf. tab. 3.3)
R",,,
=150
daN/cm2
R,,,,
=30
daN/cm2
-rezistenlele de calcul vor fi:
R
Ki
=
lTlu,i.mo,r
.i
mu,",,=1,0;
tcr.
#n, a.+l
m*"
=0.8;
mo.,
=0,55
(cf. tab. 3.5)
^7"--1
,25;
y,,r,=1
,25
(pentru forfecare unilaterald);
k"=
178
*11=1,10
(pentru forfecare bilaterald)
(cf. tab. 3.6)
1'^
Rl,
=
1.0.0.8. ''"
=
96daN/cm2
eilr
1,25
Ri,,
= t0
.
6,55
.
Jn
=
1 3,20daN / cm2 (pentru forfecare unilateral6);
1,25
Rit
=
1,0 '0,55'*
=
15,0daN / cm2 (pentru forfecare bilaterald);
t,tu
Caracteristicile chertiirilor gi penelor
-ad0ncimea de chertare:
hc=3,5 cm> 2 cm; h"<h/5=2215=4,4 cm
-lungimea panei:
lo=25 cm
>
5h"=17,5
"t
Verificarea pe o pani
-efortul de lunecare asupra panei
L*,"
=
3550. 1o{(25+ 35)
=
213odaN
-capacitatea portanti
la strivire a panei
L""p,"
=
R|,lrA.
.ffir," .ffi,
A.
=
b
.
c
=
17. 3,5
=
59,5cm2
fr.,"
=1
(cf. tab. 3.10);
m;1,0 (pentru pene longitudinale)
L""p,.
=
96' 59,5' 1,0' 1,0
=
57 12daN > L"r,p
=
21 30daN
-capacitatea portantd
la forfecare a
penelor
Ll=.r
=Riu'ArIE,
'{r '
m,
A,
=lp
.b=25.17
=425cm2
m,
=
1+0
lt
=l+ol2l3 =2,Tg
e 1,75
It=lp=25 cm
e=hJ2=3,512=1,75 cm
Illr,r=1,0 (cf. tab. 3.10)
P
=0,125
(pentru forfecare bilaterald)
Lt"p,r
=
15,0' 425#= 22M,9daN > L*,0
=
2130daN
;
-capacitatea portante la forfecare a pieselor lmbinate
Le-",
=Ri,, 'ffIU-'
sp,, ,,1 ,mf
Af
=
a.b
=35.17 =
595cm2
a=10.h"
=10.3,5=35Cm
m,
=1+Bf =lae.25p=6
e 1.75
e=hJ2=3,512=1,75 cm
F =0,25
(pentru forfecare unilaterald)
179
Ls*p,r
=
13,2'595+
=
1309daN
)
Ler,s
=
3550.10+.35
=
1242,5daN
ilumirul necesar de pene
nr=#=
-lemnul
de brad este de calfrtae
-grinda
este ac{ionatd
de inc*(
-clasa
de exploatare
2_
Garacteristicile
lemnuk*
+ezisten{ele
caracteristice
(cf-
t
(,,,=150 daN/cm2
R',
=33 daN/cm2
R,,,,=30 daN/cm2
-rezistenfele
de calcul vw fr
Rl
=ffi*i.t.,,.?
mu,",,=1,0; (cf.
tab. 3.4)
mo,"
=0.8; mo,,
=0,55
(cf.
tab- 3-5il
Y"=1,25;
Tr,x =1,25
(perfrr
tr
Tq1=I,1
0 (pentru
forfese
th
Ri.ri
=
1,0
.
0,8
.*
=
96Sd*{;.cr
1,25
Rf.,
=
1,0.0,8.*
=
2l14r:
s
1,25
R:'
=
1,0.0,S5
* =
l3?r{,3;
1.25
Rlrr
=
1,0. 0,5S.
* =
lSIldaF{,
or
110
Caracteristicite
imt*nri
-ad6ncimea
de chertarer
h"=4,5 cm <
h/S=24rrS4I
oml
-lungimea
panei:
lo=25 cm
-lumina
Tntl.e pene:
s=l$+lglt=37,S
cm >
le=Zs qrmr
-inclinarea
panei:
h^ 4.5
tgP=i=E=
0,18;$=tt+
V"rin""r"
ta sfuivire
L*,0 s Lojk,
L",o
=
(25+2s).
39s_ to-I :
ngf,U
-capacitatea
portantr
h stiuie a g
lll -r-
f1'1"-
=
-Pr
Lar
qP's
Llo,".eoszF;EES
4"0," =
Ri,1 'A",rr
.mr.rn
3550.10-2.350
2284,9
=
5,4buc.
-pentru agezarea uniforme a penelor avem:
nir
=1,5'5,4=8buc.
distanla lntre axele penelor va fi:
d=350/9=38,9 cm <
lo+q=!g+gg=60 cm
din condilia ca
,,a"
sd fie cel pufin egal cu
ulo"
adicd d=lg+lg=gg cm gi avSnd un
numdr de pene egal cu 7 (35O150=7) rezulti distanla finalS intre pene:
d6n=$$Qil=$9 sm
+ecalcularea capacitdlii portante la forfecare a pieselor imbinate:
LLp,r
=
13,2'4254^=1137,9daN t
L*,n
=976,3daN
4.93
A?
=
a.b
=
(SO
-ZS).t
I
=
42'cm2; a=27,5 cm
m-
=1+0L =I+o2s47E =4.93
e 175
L",,n
=
3550 '10-2 '27,5
=
976,3daN
6.3.5. Exemplul5
eabulul ?mbindrii unei grinzi folosind pene prismatice oblice
9i
cunoscdnd
urmdtoarele:
grinda este compusd din doud elemente cu secliunea 16v24 cm;
':
[6fiTF
180
-lemnulde
brad este de calitatea l9i nu este tratat;
-grinda
este aclionatd de incdrcarea permanentd
Q=3900 daN/m
;
-clasa de exploatare 2.
Caracteristicile lemnului
-rezistenfele
caracteristice (c,f. tab. 3.3)
R",,,=150 daNlcm2
R".,
=33
daN/cm2
R,,,,=30 daN/cm2
-rezisten{ele
de calcul vor fi:
P
Rf
=ffir,i.m0,,.?
mr,",,=1,0;
tcf.
taO.
g.+l
mo,"
=0.8;
mo,,
=0,55
(cf.
tab. 3.S)
y
"
=1,25;
T q1 =
1,25
{pentru
forfecare un ilatera la);
Yr,n=1,10
(pentru forfecare bilaterala) (cf. tab.3.6)
Ri.r
=
1,0' 0,8'
g
=
96,0daN/cmz
w{,
1,25
R!.'
=1,0'9,6'
JX
=21,12daNlcm2
1.25
Rfu
=
1,0.0,55
* =
13,2daN/ cm2 (pentru forfecare unilateral6);
'{'|
1.25
Rir
=
1,0' 0,55'
* =
1 5,0daN / cm2 (pentru forfecare bilateralS);
",1
1,10
Caracteristicile
im bi nari i
-addncimea
de chertare:
h"=4,5 cm
<
hl5=2415=4.8 cm
-lungimea panei:
lp=25 cm
-lumina Tntre pene:
s=lg+lgll=37,5
cm
>
lp=25 cm
-inclinarea panei:
tgp=F
=#=0,18;
g=1g,2o
lD z5
Verificarea la strivire
L*,0 S LoJl'"
L*.0
=
(2S+25).
3900. 1 0-,
=
1 9SOdaN
-capacitatea portante
h strivire a panei
dispuse oblic:
I
oblic
_
-cap.s -
L'o',, 'eos2
F
+ i.lLo..
.
sin2
p
lLo,.
=
R|,,, 'A",rr
.ffir .ffi,
181
^
b.h" 16.4,5
O*u
=ffi=ffi =73,1cm2
rnr=1,0 (cf' tab.3'10)
m,=1,0 (pentru pene longitudinale)
LL."
=
96 '73,1'1,0 '1,0
=
7017,6daN
Llo,"
=
R!,r.A"r'ffir'ffi..
A",L-
=
b' h"' sinp
=
16' 4,5' 0,1 74
=
12,53cm2
LL..
=
21,12' 12,53'1,0' 1,0
=
264'6daN
7017,6.264,6 1856857
=-
256+211,6
r obf,c
t=
-6p,s
264,6
.
cosz 100 +7017
,6.
sin2 100
Ls,p
=
1950daN < Lo#"
=
3941daN
Verifi carea la forfecare
L*p 3 fop,r
LP-,
=
R:,
.A,,, .tt't
qt ,{t ,
'il
m,
Ar',,
=
b. to
=
16'25= 400cm2
nhl=1,0 (cf. tab. 3.10)
t
25
=2.39
nri
=
1+Bt
=r*O,rrU
,,rU
0 =0,1
2S (pentru forfecare bilaterald)
e=4,512=2,25 cm
1n
f-p,r
=
1 5,0' 400'
tib
=
251 0,5daN > L",,0
=
1 950daN
Verificarea la forfecare a pieselorTmbinate
Ln*o,t > L*,n
L*,s
=
39oo.1o-2 475
=
1462,5daN
-capacitatea portanti a pieselor imbinate:
Le-^.
=
R:,
.Ag
mr'r
:
wy't ,,il
m,
Af
=
b'l
=
16.37,5= 600cm2
ITlr,t=1,0 (cf. tab. 3.10)
m,
=1+Ffr =1+0,25
^W*=5,2
e 2,25
F =0,25
(pentru forfecare unilaterald)
10
LL,r
=
13,2'600f;= 1523daN > L*,s
=
1462,5daN;
Distanfe (cf. figurii 5 rfrr Annaill
a=0o
a1=2dc=18grrun-
?2=1,2dq=lffipq
CdE|
fu1=1,Sds=f ffi1sq
c{
aa6=0,7d"=63rm;
* ql
Capacitatea portantii
a
-mffitil
[o' R",o,n
=
8. 3,74 -.16|$
=g
Ro,o,r
=
R".o.r
=
lq -
tz -q -t
(t
k,=minl t
h
t,
,-
t
'15'tL'25-\,i'
kr=1'0
k.=minlqft1,fr
=
3971daN
6.3.6. Exemptuf
6
Calculul capacitdfii porfits-
|
dintre doui piese
de lerrr qrr
-fmbinarea
se realizea-r:i
o
h"=20mm,
agezate pe
h6 rl
-elementele
imbinate
a, gtrEi
-lemnul
este din clasa @{ cul
rqf-
I---T-
IH S
l+t
*
I
"$_
$--
Hr+;
i#
-*_i t:
#+.rc,
".*:.
kz=1,25
6.3.6. Exemplul6
Calculul capacitilii portante, conform EUROCODE 5, a unei Tmbindri de prelungire
dintre doud piese de lemn cunosc6nd urmdtoarele:
-Tmbinarea se realizeazd cu 8
pene inelare cu diametrul d"=$gp* gi TnSllimea
h"=20mm, agezate pe doui rdnduri longitudinale;
-elementele imbinate au grosimea 70mm iar eclisele de imbinare 55mm;
-femnuf este din clasaC24 cu pk=350k9/mJ.
,__-{!r.
Distan{e (cf. figurii5 din Anexi) minime din condiliicostructive:
a=0o
ai=2dc=1Bomm'
a2=j,l("=1g8mm; se alege a2=1 20mm'
a31=1,5ds=135mm; se alege a31=1 5gpp'
a4c=0,7dc=63mm; se alege aa"=9966.
Capacitatea
portantd
a imbindrii
[o
.
R",o,n
=
8' 3,74' 104
=
29.88. 104N
Ro,o,r
=Ro,o,r =
kr
.
kz
.
k,
.
ko(35. dy)
k.=minft
t,
'
t,
],
t1
=-i!-=183:
=+
=.!0.,=1.4 "1 """[''1,s.h"'z,s.h.
)'
1,5.h. 1,5'20
"--'
25.h"
25.20
kr=1'0
'
fr.').
dg,
-
150
:a7^
k,
=minl 125;f$
l; #F=#=i,,,
-
\
4.d.)'24- 2.20
kz=1,25
I
'lgq
'J
k.
=
min[1,75'#)'
ah
=
#
= to
l<g=1'o
ka=1,0 (pentru imbinare lemn-lemn)
R..o.r,
=
1,0' 1,25' 1,0' 1,0' 35' 901'5
=
3,74' 1 04N
l
6.3.7. Exemplul T
Calculul conform EUROCODE 5 a uneiimbiniri de prelungire pentru talpa inferioari
a uneigrinzicu zibrele la care se cunosc urmitoarele: .
{alpa este realizati din doud elemente din lemn lncleiat clasa
L'ansversali 1 40x300mnn:
GL28 cu secliunea
-imbinarea se realizeazi cu buloane 018 clasa 4.6 gi placd metalicd centrali cu
grosimea t=20mm;
dasa de serviciu 1:
-efortul de intindeie caracteristic din talpi este Fk=28x104N prov.enit din adiunile
permanente (Gr=12x104N) gi acliunile variabile de duratd medie (Q6=16x104N).
'
Efortulde calcul
Fa
=
1,35
.12.104
+ 1,5.16
.104
=
40,2.'t04N
yo
=
1,35 (acfiuni permanente) (cf. tab. 3.2)
yo
=
1,5 (acfiuni variabile) (cf. tab. 3.2)
::
,
Caracteristicile materialelor
+ezisten{a caracteristicd pentru olelfu,k=400 N/mm2 (.cf
. tab.4.14\
+ezistenla caracteristicd a lemnuluif1,s,s,l=21,0 N/mm2 (cf. tab. 1.18)
+ezistenta caracteristicd la strivire localS a lemnului:
fr,,r
=
0,082(1
-
0,01
.
d)o*
;
pr=41 0Kg/m3; d=1 Bmm
f,,.r
=
0,082(1
-
0,01. 1B)410
=
27,57N I mmz
+ezistenfa de calcul la strivire locald:
fn,o,o
=kr*ff
kn
o =
o'6 'Perm * of d
perm+dmed
kmoc=0,6 - penbr.l
incAron
kmoo=0,8
- penbtl
^ilrrE*ce
Tn=1,3
_
la stdri limihi
di
knoa=O,714
fr,o,o
=
0,7 1 4'
2757
=
tatr,
1J
Calculuf
imbindrii
Momentul ptastic
de cafoJ
dil
i,
-
Mr,*
,".v,0 _
l,_
Itti
Mr.1
=0,8 f.,_$ (pertut
Mr,1
=o,8.4oog=31?o
b
7u=1,1
-
la stdri limitr
u([nm
tr
metalice
folosite
in imbrrn*i
ir
31,10
.101
rvf,n
=-
=8,27.a
11
Capacitatea
minimi
a unri hfrn1
-pentru
modulde
cedare
tb:
*,
= [,r*
't1 'd
=
151d - t411-
-pentru
modul2
de cedaer
Ro
=
1,1
.fn,ro
4
{,,
r/
l-
r{2'
.,, .0.j
,i,
Ro
= t1
.
15,14
.1q .$ .
Ro
=20,446.103N
pentru
modul3
de cedare:
Ro
=t5.1"2+41.fr..o.o=rI
Ro
=
18,620.103N
Rezistenfa
minimd
de catad pentu
I
Ro
=2.1B,620.103
_ g72.JF
-
Numruf
de buloane:
n=fr=#]#=10'7e;
+++++
+++++
*
-t:,'
:+tr-
trl-r-;t + + +- + + -Fl*
,
*__L_L_-l_t
_
*_j
-
fn,o,o
=
kr-
b
Yu
k,oo
=
0,6 'Perm.+ 0,8
.d.m
_
0,6. 12. 10a + 0,8. 16
.
10a
perm.
+ d.medie
12.104 + 16
.
10a
froo=!,6
- pentru
incdrcdri permanente
(cf. tab. 3.7)
k66,6=0,8 - pentru
incdrcdri
de duratd medie (cf.
tab. e.Zy
7u=1,3
' ra stdri rimitii ultime pentru
combina{ia fundamentard
kna=O,714
)7 F7
fn,o.o=0,714
da
=
15,14N/mm3
Calculul imbinirii
Momentul plastic
de calcul alimbindrii:
i,
-
Mv,t
,,,y,d _
ll_
IM
Mr,1
=
0,8 f, -
*
(pentru
bufoane gi dornuri)
Mr,1
=
0,8' 4009
=
31,10. 104N. mm
tt
7u=1,1
-
la stiri limitd ultime pentru
combina{ia fundamentali
pentru
elemente
metalice folosite
in imbiniri
M,,o
=
{*4
=
28,27. 1o4N.mm
''e 11
capacitatea
minimd
a unui buron pentru
doui pranuride
lunecare
-pentru
modulde
cedare 1b:
Ra
=
fr,,r,r
.
t1
.
d
=
15,14. 140. 1g= 3g,153. 103N
-pentru
modul2
de cedare:
Ra=1,1
.1s,14.140.1sl-lr,.l'rBe*
)
|- \
t
v
15,14'1W16-1,J=41e65'oa'\'!i+o'zn
-l
Ro
=20,446.103N
pentru
modul3
de cedare:
Ro=t5
=1,5.ffi
Ro
=
18,620'103N
Rezistenfa
minimd de carcur pentru
un buron gi doud secfiuni
de forfecare
Ro
=
2
.
18,62A.
103
=
32,239. 103N
l\.,lum6i"ul
de buloane:
n=-1-
=i92'too
Rd 37,239i0t
=10'79;se
aleg 12 buloane
;ffii
195
Distanle (cf. figurii 5 din Anexi) minime de amplasare (cf. tab. 4.8)
a=0o
distan{a intre tije paralel cu fibrele:
ar
{4+3)d=126mm;
se alege ar=130mm;
{istan[a intre tije transversal la fibre
a2X.d=7 2mm; se alege a2=75mm;
{istanfa pdnd la capetullncircat
a31Jd=126mm sia31$0mm; se alege ?st=130mm;
distanla pdni la marginea neincdrcati
ar=3d=54mm; se alege a4s=55mm.
Verificarea elementelor imbinate ln sec{iunea slebite
F,
6t.o.a
=;-,
An
Fa=40'2'104N;
Ao,
=2
'140'300
=
8,40'10amm2
M
=
2. 2. 120. 1 I
=
0,864. 10amm2
An
=
A*
-
AA
=
8,40
.
104
-
0,864
.104
=7,54.10amm2
40.2.104
o,,o,o
=*fffi=5,33N/mm2
f
t.o,o =kroo#
,M
Tnri='!,3 -
la stdri limitd ultime pentru combinatia fundamentald
kn6=0,714
f,
n n =
0,7 144!= 1 1,47N/mm2
'
1.3
6t,o,d
=5,33N/mm2
<ft,o.o
=
11,47N1mm2
6.3.8. Exemplul8
Calculul conform EUROCODE 5 a imbindrii unui stdlp in fundalie la care se
cunosc:
-stilpul este realizat din lemn masiv de riginoase clasa c3s gi are sec[iunea
200x200mm;
-imbinarea se reaiizeaze eu buioaRc 024 eiasa 4.6 qi eu pif,ei metaiiee iateraie eu
grosimea 12mm;
-efortul
de calcul de conpresi
permanente
si f 2,0xldN
&r:
FErdl
Caracteristicile
materialebr
+ezistenla
caracterisfice
palul
-rezisten[a
caracteristii
ienrr I
-densitatea
caracteri$ica
a h
-rezisten{a
caracteris,tbi
b il,ffi
fn,*
= Q082(1
_
001_ dil,.&;,
fr,x
=
0,082(1
_0o1
-
2*il*,1
-rezistenfa
de calcul h stirnBh
r
-t
filt
'tr,o,O -
^npO
il
u _
0,6.penn+Og_rh
psrn+dmffi
h*=9,6
- penbu
inc&sfl
lenoa=0,8 - peflfrJ
irrimf i
Tu=1,3
-
la stiii fuilf ,rf
hnoo=O,71
fn,s.6
=
0,7 1.
4P-=
t?,tr|r '13
-rezistenfa
de calctrla
bnm*i nr
f
f",o,a
=k*S
Tr
, _
0,6.penn+O"g.dnp
perm+d.merle
-eforluf de calcul de compresiune din stdlp este de 22,8x104N (10,8x104N din ac{iuni
permanente gi 12,0x104N din acliunide durati medie).
s=2?'8i10-[l
i
+
Caracteristicile materialelor
-rezistenla caracteristicd pentru olelul din buloane fu,t=400N/mm' (d. tab.4.14)
-rezistenfa caracteristicd
pentru lemn masiv fc,o,r=25N/mm'(cf. tab' 3.8)
-densitatea caracteristicd a lemnuluipl=400Kg/m3
1ct'
tau' s'te';
-rezistenla caracteristicd la strivire locali a lemnului:
fr,*
=
0,082(1
-
0,01
.
d)'p*
I
pr=4OOKg/m3; d=1 8mm
fr*
=
0,082(1
-0,01'24)'400
=
24,93N/mm2
-rezisten{a de calcul la strivire locald:
f..
fn,o,a
=
k'oo
#
Itt't
n .
-
0,6'perm.+0,8'dmedie
-
0,6'10,8'101+0,8'12,Q'104
"mod
perm.+d.medie 10,8'10'+12,0'10"
k'oa=0,6 - pentru incdrciri
permanente (cf' tab' 3.7)
kmoa=O,8 - pentru incircdri de durati medie
(cf. tab. 3.7)
7u=1,3-
la stdri limitd ultime
pentru combinalia fundamentalS
kmoo=O,71
)4q4
fn,o,o
=
0,71
T=
13'62N/mm'
-rezisten[a de calcul a lemnului masiv:
t
L^,
=k-^^S
"'"-
Tr,l
,-
0,6.pernlagg.d.rngge
*
0,6'10,8'101 +0,8'12,Q.'101
K-^a=-
''mod
perm.+d.medie 10,8'104 +12,0'104
kmoo=0,6 - pentru incirciri permanente (cf. tab. 3.7)
Knoa=O,8
- pentru incdrcdri de duratd medie (cf. tab. 3.7)
7u=1,3 -
la stSri limiti ultime pentru combinalia fundamentald
kmoo=0,71
t^
f",o,o
=
0,71'
fr
=
13'6SN/mm'
Calculul imbindrii
{nomentul plastic al imbinirii:
M..,
Mr,o
=^i
IM
/'13
Mr,r
=
0,8 t,*
?
(pentru buloane gi dornuri)
Mr3
=
0,8
.
4oo+-
=73,73'
104N' mm
7u=1,1 -
la stdri limitd ultime pentru combina,tia fundamentald pentru
elemente metalice folosite in imbindri
2222,.1n'4
M..,
=jv',+'j:- =
67,03.,104N. mm
v'u
1.1
Capacitatea de rezistenld a unui bulon pentru o secliune de lunecare pentru
pl6ci metalice subfiri (t=12mm=0,5d=12mm)
-pentru modulde cedare 1b:
Ro
=
0,5'fh.2.d 't2 'd
Ro
=
0,5' 13,62' 2OO' 24
=
32,69' 103N
-pentru modul3 de cedare:
Ro
=1,5
{E:4T;A
Ro=1,5
ffi=31,40.10sN
Rezisten{a minimd im doui secliuni de lunecare
Ro,','
=
2'31,40 '103
=
62,8'103N
Numdrulde buloane
N 22.8.104
n
=
--ji-
-
--'" '"=
=
3.6: se aleq 4 buloane Q24
Rd,,n 62,8.10"
Dbtanle (cf. figurii 5 din Anexi) minime de amplasare a buloanelor (cf. tab. 4.8):
&=0o
a1
{4+3)d=168mm;
se alege ar=170mm;
a2!d=96mm; se alege az=100mm;
a*31-72mrn; se alege a+c=75mm.
Anexi
Tabelul1.
Tip.r+ ds n'dqsrrnrilm
'TrAiisldi{rsi lwi illrrrtp
,la,.6mbete
efikffifiailffi
.Tr.Xislutie
mwEur4g
dxu'emitatj. rdlre r-{Fd
.eXtr,-fnitafia
JrAnsiatie
lnqiodmr
rlihera
la arnixte
rosrr
ttaifsrace s rftr!@nwn
extremrtate.tBegdfrfr
impiedicaa !e
Cd&
,Ifa{-r$are
s ffi*
"lmmnU;
pxtremitae-rmsffruffiliS
Pl@blacsffi
ffi
.Tirinil ar+e f mp-iedi cata s
la o: axtrern itate,f dr sld,
rotire impiddicda
la cd
.6,S,FF.niE!e..
Tra4sJatie,si rshre impiex
exFemitatb,translatie
si r
$.ffidta
extre4itate
LUNGIMi E ,Fr4!ililffi
Anexi
Tabelul 1.
LUNSIFd| DEi iFLAMEA,J,
LA BAR.E:'C-OMP'RI.h4ATE ,:AX Al-
NIr
gft.,
Tipul derezemarE
IunEimide
flar'nh.qJ
t,
' Tiafi st6t lel 61.i. i1616,ffi ieo,iibia
la ambele exlremtafi
lr*0,65 ['
rl*'
h_::
9",
li!;l
.4.
fiai:if fdri'6 si teti re, ifipiediitatd{a:o
.xtremit6te,tra.n
slatie li bera si.roti[e,
inlniedi'uata ta ciialalta,extFemitdte
lt:.1;EOJ.
5:
lte.rti'
,[
H
tr=.4.0.s.i
t.. tt=i*0.0'1,
189
Tabelul2.
de maxtml A
Nr.
crt.
Denumirea elementelor
Coeficientii de zveltete maximi admisi
Construcfii
definitive
Construcfii provizorii
1 Grinzi cu zdbrele gi arce:
tdlpi,diagonale gi montanfi de
reazem;
-celelalte elemente
150
175
175
200
2 StAlpi principali 120 150
3 Stdlpi secundari (la
pereli,luminatoare, etc.) gi
zibrelele st6lpilor cu secliune
comousS
150 175
4 Contravdntuiri 200 20c
Tabelul3.
Valor!le densititii remnului
pentru
stabilirea
qreutitii
elementelor de
Specia Densitatea fkq/mrl Specia Densitatea [kq/m'
9o.os 0o-ss Oo os On
qs
Brad 400 480 Fag 630 750
Larice 500 600 Mesteac6n 600 700
Molid 375 440 Paltin 510 600
Pin neoru 520 750 Ploo 310 550
Pin silvestru 430 560 Salc6m 710 840
Carpen 775 900 Cer.qorun.steiar 640 780
Figura 2.
Scheme de principiu pit'nlr
elemente portante ptm;
Figura 1.
Modul de dispunere a contravdntuirilor la construcfii realizate din elemente
portante plane
w
v
.
v
Figura 3.
Gontravdntuiri
odmrdc h
q
190
/\
a,
\/\/
b.
l
j
iii
F
-
=
=
><ffi
Figura 2.
SJtreme de principiu privind contravintuirea
spaliali a structurilor realizate din
elemente
portante
Plane
Figura 3.
Gontravintuiri orizontale la construclii
cu schelet
portant
191
->
.-i;
+
-
l**_
$-*$a
r-i l-
Irr I t
l#f ir
'
l#n
ll'tt
l"=!
tl
re<l'f #!
-ffi
:t
Figura
Gontravintuiri inclinate la construclii cu schelet portant
Figura 5.
Amplatarea elementclor de imbinare la imbiniri mecanice:
a) distanfa intre elementele de imbinare paralel gi perpendicular pe fibrele
elementelor imbinate;
b) distanle pini la marginea elementelorimbinate
192
4.
.t.
/
I
\
f"
a.
/\
\,1
.1\
\r/1
/\
E7
/{\
b.
rtskri#
'ff#ti{i,
rss4trU.ffi'
&:$f.
i$ff&tq
s'eb#
f-i r- i
lffi+t#f
tk*
ja*
te&*r.gd- ,gp*e+#
Efi'rai&F Brt{ffi
#ti-diffi,:
:
#'
F
Bibliografie
1. ANDREICA, H.- A., Proiectarea elementelor structurale ale construcliilor din lemn,
U.T. Cluj-Napoca, 1996
2. ASTM (a). (2002). Standard Test Method for Integrity of Adhesive Joints in Structural
Laminated Wood Products for Exterior Use. ASTM D 1 10 1 Baltimore, MD: American
Sociel.v for Testing and Materials
3. ASTM (b). (2002). Standard Speclfications for Adhesives for Structural Laminated
Wood Products for Use Under Exterior
(Wet Use) Exposure Conditions. ASTM D2559,
Baltimore, MD: American Society for Testing and Materials
4. CAIRONI, M.; BONERA, L.: ll legno lamellare il calcolo, Edolo, 1989
5. COSMOS/M ver 2.5, prirudnici, SRAC Los Angeles, California, 1999
6. COTA, N., L., CURTU, 1., SERBU, A., Elemente de construclie gi case
prefabricate
din lemn, Ed. Tehnicd, Bucuregti, 1990
7. Forest Products Lab, (1999). Wood Handbook Wood as an Engineering Material,
Madison, Wi: Forest Products Lab.
L FURDUI, C.
-
Construcfii din lemn gi elemente de calcul, Ed. Politehnica, Timigoara,
2005
L GLIESE, R., Sanierug von Brettsichtholztrdgem mit Epoxidhaz, Bauen mit Holz,
7/1980
10. GOTZ, K.H.,HOOR, D., MOHLER, K., NATTERER
,
J.
-
Construire en bois, Presses
Polytechnique et Universitaire Romandes, Lausanne, Suisse 1995
11. Informationsdienst HOLZ, Holzbauwerke ECS, Step 1-5, Diisseldorf, 1995
12. Manuel de calcul des charpentes en bois. Canadian Wood Council, Ottawa, 1991
13. MARUSCIAC, D., ANDREICA, H., A., Construcfiidin lemn, U.T. Cluj-Napoca, 1994
14. NATTERER, J., SANDOZ, J. L., REY, M.
-
Construction en bois, Presses
Polytechnique et Universitaire Romandes, Lausanne, Suisse 1999
15. NATTERER, J.: HOLZBAU ATLAS Zwei, Holzwirtschaftlicher Verlag der
Arbeitsgemeinschaft Holz Dtisseldorf, 1 990
16. NEUHAUS, H.: Lehrbuch des lngenieurholzbaus; Stuttgart Teubner, 1994
17. NISIFOR, C,, g.d., Consolidarea gi intrefinerea construcliilor, Ed. Tehnici Bucuregti,
1 991
18. PAUL, O., Zur Reparatur Feilzerstorten Konstruktionsholzer, Bauen.mit Holz, 11/1989
19. RICHARDSON, B.A.
-Wood
preservation, second edition London, E & FN Spon 1993
20. STMD lllprirudnik, R.E.l. Califomia USA,1996
21 . Structures en bois aux 6tats limites. Introduction d I'Eurocode 5
-
Mat6riaux et bases
de calcul, Ed. Eyrolles, Paris, 1996
195
22. Structures en bois aux 6tats limites. Introduction d I'Eurocode 5
-
Calcul de structure.
Ed. Eyrolles, Paris, 1996
23. ZRCnn Z.: Proradunavanje konstrukcija radunalom, Zagreb, 1993
STANpARDE
9t
NORMATTVE
24. ,,Cod de proiectare. Bazele proiectSrii gi acliuni asupra construcliilor. Acfiunea
vdntului" NP-082-04
25.
,,Cod
de proiectare. Evaluarea acfiunii zdpezii asupra construcliilof CR 1-1-3-2005
26.
,,Cod
de proiectare. Bazele proiectdrii structurilor ?n construc[ii" CR 0-2005
27. Cod pentru calculul
9i
alcdtuirea elementelor de constructii din lemn. NP 005-2003.
Buletinul Construcfiilor. Vol. 12, Bucuregti, 2003
28. Eurocode 1
-
Basis of design and actions on structures, 1995
n. Eurocode 1
-
Basis of design and actions on structures. Part 2.2
-
Actions on
structures exposed to fire, ENV '1991-2-2
30. Eurocode 5, Calcul des structures en bois, part 1.1. Rfules g6n6rales et r6gles pour
les bAtiments. Norme P21-711, Ed. Eyrolles, Paris
31. Eurocode 5
-
Design of Timber Structures. Part. 1 .2
-
General rules supplementary
rules for structuralfire design. ENV 1995-1-2
32. Normativ privind proiectarea construcfiilor din lemn NP 0'18-2003 (revizuire NP 005-
s6)
33. Normativ privind calculul structurilo de rezisten!6 din lemn amplasate ln zone
seismice NP 019-2003 (Completare P100)
U. SR EN 335-1,2-1997 - ,,Durabilitatea lemnului gi a materialelor derivate din lemn.
Deflnirea claselor de risc de atac biologic'
35. SR EN 336
- ,,Lemn de construclii. R6ginoase
9i
plop. Dimensiuni gi abateri
admisibile"
36. SR EN 518-1998
-,,Lemn
pentru construclii. Clasificare. Condilii pentru standardeld
de clasificare vizuald dupd rezistenld"
37 . SR EN 599-1
,2-1998 -
,,Durabilitatea lemnului gi
a materialelor derivate din lemn"
196
{
1. Lemnul
-
materlal & cur
1 . 1 . Introducere...-.._._***'*.-_,,*
1.2. Caraeteristici fzb
f
dd
1.2.1. Masa wfmfri
lffi
1.2.2. UmidiDam_
1 .2.3, Condr.rctfuileh
Hn
1,2.4. CorductitffuE
m!
.
1.2.5. Conductirffioh
1 .2.6. Dilatarea
bfijmiEf-_
1.2.7. Compodarm
b
{
1.2.8. Comportam [r (
1 .2.9. Putrezirea
hrrrtti
1.2.10.Compor@e
h
1.3. Proprieti$
mecaiu
l
1 .3.1 . Rezistenta
brnrmrufriu
1.3.2. Rezisterf
bm'mirflu i
1 .3.3. Rezisbnta
krmmmu{uri
1 .3.4. Rezistenta
hmnlllrir
1 .3.5. Rezistenta
bnrlrrq4l
1.4, Defectele lenrn*rd
ildftrC
1.5. Protec.tia impotiur rr@
1 .6. Clasificarea rn&fihbtlrd
I
2. Structuri de rezisGdl,N
2.'1 . Conceptia s[rrlrnihr:*
2.2. Alcdtuirea gi calir',rlr4l lfiU!
2.2.1. Sisl,a'n
FnEil.**
2.2.2.pnrcifi#@m
2.2.3. Ststerne e cunfn{
2.2.9.1_Cail,n&ntd
(cont@e_orm
2.2.32-Coffimrd
sistemrJgffiffi
2.2.3.3-Cmmnfrilri
2.2.9.4"
Grrrmft
2.3. Etapete pr*|cll'fr
illlrotm
3. Calculul elemenEhr
stitfr
3.1. Reguli generab
e grrul
3.2. Acliuni
9i
gn.Ftu
tb
dnn
3.2.1, Ac,tiuna
S
gn.$ca
3.2,2, Acfuru
$
gn4llr
d0 t
3.3. Principii generah
& cdrll
3.4. Rezistenfete
crffihe
3.4.1. RezisEntsb
hmmli
003.
;on
Ure,
frary
dele
Cuprins
1. Lemnul- material de construc{ie
.........'
......"""'5
1.1. lntroducere.............. """"'c
1.2. Caracteristici fizice
gi chimice ale lemnului utilizat in construclii..............".'."'6
1.2.1. Masa volumici (densitatea). """"6
1.2.2. Umiditatea............
...."..."""""""'6
1.2.3' Conductivitatea termicS'..'..'. '.'.'.""""""""""'7
1,2.4. Conductivitatea acustici."... """"8
.
1.2.5. Conductivitatea electrici...".
.."'.'......:.'..'.
""""8
'1.2.6.
Dilatarea termici.. '...""""""""""8
1.2.7. Comportarea la acliunea agenlilor chimici".".."
""""""""'9
1.2.8.Comportarealaaciiuneaagenlilorbiologici....... """"""""'9
1.2.9. Putrezirea 1emnu1ut................... '.'.""'..'.'.."""10
1.2.1O.Comportarea lemnului la temperaturiinalte
gi la foc"""""""""""""'
10
1.3. Proprietifi mecanice ale lemnului utilizat in construc[ii."."."""""""""""""'1'l
t.S.i. Rezisten,ta lemnului la compresiune......'...... """"""""""'12
1.3.2. Rezistenia lemnului la intindere """"""""""'12
1.3.3. Rezistenla lemnului la incovoiere..'.....'......." """"""""""13
1.3.4. Rezistenia lemnului la forfecare """"""""""13
1.3.5. Rezistenlb lemnului la torsiune. """"""""""'14
1.4, Defectele lemnului utilizat in construclii.........'.....'... """""""""14
1.5. Protectia impotriva insectelor, ciupercilor
gi ignifugarea"""""""""
"""""""21
1.6. Clasifiiarea materialului lemnos
-
sortimente
""""22
2. Structuri de rezistenld
pentru constructii din lemn... ."""""39
2.1. Conceplia structuri1or.......,........." """39
2.2. Alcdtuirda
gicalculul structurilor'.. """40
2.2.1. Sistem
portant........
.'.."""""""'40
2.2.2.Principiidebazapentrucalcululstructural..... """""""""'42
2.2.3. Sisteme de contravAntuire
structurali'.'.....""" """"""""'44
2.2.3.1.Contravdntuiri simple in planul structurii
(contrafige,contraforfi,diagonale)..'..."','..":'.""""" """""44
2.2.3.2.Contravdntui
ri ve rticale
pe rpendiculare
pe
sistemul
portant principal'.".. """"""""""""45
2.2.3.3.ContravAntuiri
ale sistemului
portant orizontal
9i
inclinat'......"'45
2.2.g.4.Contravdntuiriprin
plici rigide" """'45
2.3. Etapele
proiectirii structurale'..
3. Calculul elementelor itructurale...'.'...."... """"'46
3.1. Reguli generale de
proiectare..,...."'.".....
"""""""46
3.e. ncliunigi
gruPdride acliuni
3.2.i. Acfiuni
gi grupiri cie acliuni conform NP 005-03"
"""""""47
3.2.2. Aciiuni
ii 6rubari
ce aefiuni eonform Euroesde 1
9i5"""""' ^"""""""'.47
3.3. Principiigen6rite de calcul..".. """""'50
3.4. Rezisienfele caracteristice side calcul ale lemnului
"""""""""50
3.4.l.RezistentelelemnuluiconformNP005'03" """""""""51
197
3.4.2. Rezistentete lemnului conform EUROCODE 5..........,.... .......Sa
3.5. Calculul
9i
alcituirea elementelor cu secliune simpli.........
.......S5
3.5.1,Elementeso|icitate|aintindeieaxia|d...'....'.
3.5.1.1. Calculul elementelor solicitate la intindere axiald
conform NP 005-09..
.............5S
3.5. 1 .2.calculul elementelor solicitate la intindere axiald conform
EUROCODE 5...............
......5s
3.5.2. Elemente solicitate la compresiune axiald..... ....................56
3.5.2.1. Calculul elementelor solicitate la compresiune axiali
conform NP 005-09..
.............56
3.5.2.2. Calculul elementelor solicitate la compresiune axiali
conform EUROCODE S........,......
...........S9
3.5.3. Elemente solicitate la incovoiere
...................62
3.5.3.1. Calculul elementelor soticitate ta incovoiere
conform NP 005-09..
.............62
3.5.3.2. Calculul elementelor solicitate la incovoiere
conform EUROCODE S...............
...........65
3.5.4. Elemente soticitate la intindere gi incovoiere .............,.......6g
3.5.4.1. catculul elementeror soricitate ra intindere gi incovoiere
conform NP 005- 09.............
........69
3'5,4.2. calculul erementelor solicitate la intindere giincovoiere
conform EUHOCODE 5...............
...........69
3.5.5. Elemente solicitate la compresiune giincovoiere........................,.........69
3.5.5.1. calculul elementelor solicitate la compresiune gi incovoiere
conform NP 00S- 09.............
................,.........69
3.5.5.2, calculul elementelor solicitate la compresiune gi incovoiere
conform EUROCODE S...............
........70
3.5.6. Elemente solicitate la torfecare..
....................71
3.5.6,1. Calculul elementelor solicitate la forfecare
conform NP 005- 03.............
........,.........71
3.5.6.2. Calculul elementelor solicitate la forfecare
conform EUROCODE S......,....,,..
...........72
3.5.7. Elemente solicitate la torsiune...
......,......,......79
3.5.7.1. Calculul elementelor solicitate la torsiune
conform EUROCODE S...............
..,.....,.......79
3.6. Calculul gi alcituirea elementelor cu secfiune compusi..... ....'.Tg
3.6.1. Bare compuse solicitate la intindere axia|d.......... .........,,.,74
3.6.1.'1. calculul elementelor compuse solicitate la intindere axiali
conform NP 005-03..
...........74
3.6.2. Bare compuse solicitate la compresiune axiald..... ............7S
3.6'2.1. Calculul elementelor compuse solicitate la compresiune axiali
conform NP 005-03.
3'6.2.2. Calculul elementelor cornpuse solicitate la compresiune axiald
conform EUROCODE S...,...........
...........79
3.6.3. Bare compuse solicitate la incovoiere
...........99
3.6.3.1. Calculul elementelor compuse solicitate la incovoiere
conform NP 005-09..
....,.....,.99
3.6.4. Bare compuse solicitate la compresiune gi incovoiere.,..,..,..................9s
3,6.4.1. Calculul elementelor compuse solicitate la compresiune
gi la incovoiere conform NP 005-09.. .........9b
4. Calculul gi executia iryltfr
4. 1 . Consideraf, geneaak
4.2.imbindn de tip A ,tra
4.2.1. Gasfuaneg
4.2.2. Cah,.tu ,:,mnnt
4.3. imbiniricrr
wre *.---
4.3.1. infrt.lfim
qu
4.3.2- lrnb*'rftrr ru I
+.g.9. ft?fiinnrnio.u
t
4.3.4. Cabfir,rliffi
4.4. imbindri al tfe fl-nmtitrr
4.4.1. frrcc* gun
4.42. Cabrrilud lm$i
4.4.imbin6neffi6*;hil
5.
$arpante
pentru
cirffimu**
5.1. ConsiJeraffi gurrmffi
5.2. Abetuira
Srprrob
6. Exemplu de calx.d-.****
6. 1 . Calculd ehrfirlqilffibur1
o.i.i. Drnglroru
6.1.2. Dfu.nnmnurnl
o.i.o. Dngrmrn
o.i.+_ Drna]3rrrf
6.2. Calculul ebrnnorrrehn g
6.2.i. tliruluurrrr
6.2.2. tXmmmrm
o.2.o. Drqennorrn
6.2.a" Dm,nnmmumm
6.3. Calcuhd lr.qffiilihr*
6.3.1. bcmffitlrll It*
6.3.2. Ere@udie
-
6.3.3. Esmdlrdlm.,
6.4.4. Eenrulrr l,-
6.3.5" Eem'mnnlri b*.-
6.a.6. Eremrdlil6._
6.3.7. FrermlffitirttrT*
6.4.8. Esmntul &
Anexd
Bibliografie
Cuprins
198
4. Calculul
9i
executia imbinirilor
'...."..87
4.1. Consideralii
generale
..'.."'...."."'..87
4.2.imbindride tip A (tradifionale,prin chertare)..... ..';.....'...".'...'89
4.2.1. Clasiticare
9i
principii generale ..."..".89
4.2.2. Calcululimbinirilor
prin chertare......'...'."'.'
....."""94
4.3. imbiniricu
pene .....'98
4.3.1. imbindri cu
pene prismatice din lemn...'.. ......."'..'.99
4.3.2. imbindricu
pene circulare'...'. '.'.......'100
4.3.3. imbiniricu
pene (tije) lamelare flexibile"."".
"".".1A4
4.3.4. Calcululimbindrilor
cu pene..'.. -."'..'iA4
4.4. imbindricu tije (imbinirimecanice-tip B)'............'.. ."...".'.'111
4.4.1. Principii
generale.
"."'...111
4.4.2. Calculul imbinirilor cu tije"'....'
....'.."119
4.4. imbindride tip C
- imbiniriincleiate'..".
'..'--...132
5.
$arpante
pentru c15diri........
...'.'..."136
-
5.1. Consideralii
generale...
....."........136
5.2. Alcdtuirea
garpantelor din lemn..
.'.."'..."'.'..."137
6. Exemplu de calcul,..
...'..144
6.'1. Calculul elementelor
garpantei conform NP 005-2003'..'....."..'.....'..'....145
6. l . l . Dimensionarea
gi verificarea
gipcilor'.'.....
"'..'.
" "'
1 45
6.1.2, Dimensionarea
9i
verificarea cdpriorilor".. ,...'.'.""149
6.l .3. Dimensionarea
gi verificarea
panelor'.......
'."."""'153
6.1.4.Dimensionarea9iverificareapopilor.........
..'...'..."159
6.2. Calcululelementelor
garpanteiconform EUROCODE 5."'.'."......'..
'."."162
6.2.1.Dimensionareagiverificareagipcilor."."... """""'162
6.2.2. Dimensionarea
giverificarea cdpriorilor.".
..'..."""165
6.2.3. Dimensionarea
giverificarea panelor.......' ."""""'166
6.2.4. Dimensionarea
giverificarea popilor'.......' .'..""""170
6.3. Calcululimbinirilor. ".'.."'.-"..'-".172
6.3.1. Exemplul 1.........'.
.."""'172
6.3.2. Exemplul2".."."'. """"'173
6,3.3. Exemplul 3........... """"'176
6.4.4. Exemplul4...'..'.'.. """"'178
6.3^5. ExemplulS'.."...... """"'180
6.4.6. Exemplul6.....'.'." """"'183
6.3.7. ExemplulT.'....'...' """"'184
6.4.8. Exemiluta........... """"'186
Anexd.,.......
....................189
Bibliografie..
.'.'."""""""195
Cuprins,......
."""""""""197
199
)-
I
-l
-i
+
!
=So
Y---
.{>
_(J
=(./)
t_
!
iF
I
I
T
cl
I
:
+
I
I
-l >i
i
+
I
-i N]
I
I
+
!
i
^i
<I
:
I
+
!
I
=i
I
I
+
t
I
t
\
<
I
<lr)
uJq{
--
=
F9
'<)c.r,
l4J
(t

a
a a
a
\
ol E
4tr
= EIE
oto
6le
,;2
(e
arl E
.=lo
rllO
lx
l-
Eio
,.cr
g!=
AE Ei=
fFt
r-
-3-
gs
{o
=" :-
o
6o
11 <J-,
n
oi
gl
8l
ola
lB
ctl
el
a
E
E
o
r*
aa
a/
Cft
.-
-Z-
EA
<O
.=._
*ci
-
(/)
g
= -.E
g
-
=
e
=
=
=
d
4E
c,rt-
r+
i
i-
!
_ql:=
st6
Or-
=--
E8
-
::
=
:=
:-
::
f
i'l*
&f*
sl
.91 F
-gt
E
rDto
El-
lE
=1-
I
c),^,
E
fic>
,^r(f,)
-s)
lE
gt

blO
.etE
//
=/
ol El-
EIE EIg
lF
I
(\.1
o
c)-
-=
<)
Eu-,
c)
c-r1
F-
:
I
-O
o..
c)-
=
,;
EU)
<l)
ct1
EDITURA U.T.PRESS
slr.Observqtorului nr.34
c.P.42, O,P. 2
400775 Clui-Nopoco
e-mqil: utp.ess@biblio.utclui.ro
tsBN 978-973-662-341-7
ililllilLllililLilllillr