PROFESOR: TRUICA SILVIA

ELEV: PALOIU ALEXANDRA

LICEUL: TRAIAN VUIA
CLASA A IX-A E

Un important factor de risc care apare n mediul fizic
ambiant l constituie noxele chimice, reprezentate de
substanele nocive care se degaj n atmosfera locurilor de
munc:
Gaze
Vapori
Aerosoli
Pulberi
Principalele pericole generate de noxele chimice sunt:
intoxicaiile, arsurile chimice i exploziile.
Se deosebesc urmtoarele categorii de
ageni chimici nocivi:

substane toxice sunt acelea care ptrund n organism
(prin inhalare, prin piele sau prin ingerare), i afecteaz
funciunile i provoac intoxicaiile;





Cisterna cu substante toxice Semn de avertizare

substane caustice Sunt cele care n contact cu organismul
provoac arsuri (clorul, oxidul de azot, arsenul, potasiul, acidul
percloric). Cele mai frecvente sunt arsurile cutanate, iar cele mai
periculoase ale cilor respiratorii i ale tubului digestiv;




substane inflamabile sunt cele cu pericol de incendiu, dac
ntlnesc condiii prielnice;

substane explozive sunt cele la care n urma unor
reacii chimice foarte rapide, ntr-un timp scurt rezult
produi noi cu degajare de cldur. Numeroase substane n
contact cu aerul pot provoca amestecuri explozive (benzina,
toluenul, acetona, acidul etilic, acidul acetic, pulberea de
crbune, pulberile metalice de zinc, aluminiu, magneziu).
MASURI DE PREVENTIE SI CONTROL
MASURI TEHNICE:
mecanizarea i ermetizarea proceselor tehnologice;
nlocuirea substanelor toxice cu altele mai puin toxice sau chiar
netoxice;
nlocuirea unor metode cu altele nepericuloase (de exemplu
sablajul cu nisip se nlocuiete prin curare cu alice sau curare
hidraulic);
nlocuirea unor procedee uscate cu procedee umede;
ventilarea general, parial, local sau combinat;
echipamente de protecie i de lucru adecvate etc.
MASURI ORGANIZATORICE:
examen medical efectuat la angajare si periodic
depozitarea si manipularea corespunzatoare a substantelor
curatarea alimentelor
alimentatia de protectie
instructajul muncitorilor









PULBERILE
Pulberile sunt particule solide care se
raspndesc n aerul locurilor de munca
putnd deveni nocive pentru organism, mai
ales prin inhalarea lor. Acestea sunt produse
in urma manipularii (operatiuni de slefuire,
finisare, etc. a unui material in stare solida).
Praful rezultat poate fi de origine:
animala: pene, piele, oase, par;
vegetala: cereale, paine, canepa,
polen, etc.;
minerala: metale, azbest, etc.

Dupa efectele pe care le pot produce, pulberile pot fi:

Pulberi pneumoconiotice: produc alterari ireversibile la plamani,
boala numindu-se pneumoconioza.
Pulberi toxice: produc o afectiune toxica primara in organism, ca
de exemplu saturnismul provocat de intoxicatia cu oxid de
plumb.
Pulberi cancerigene: pot induce sau produce o tomora maligna la
om, ca de exemplu acidul cromic, arsenicul, beriliul, etc.

In general, sectoarele unde exista potential sa se genereze mai
mult praf sunt cele din industria exploatarii carbunelui, materialelor de
constructii, industria ceramica, industria metalurgica, industria lemnului
si a mobilei, industria chimica si farmaceutica, in agricultura si cresterea
animalelor.
MASURI DE PREVENTIE SI CONTROL

Controlarea si eliminarea prafului produs cat mai aproape cu
putinta de punctul de origine, evitand patrunderea sa in mediul
ambiental.
Substituirea de produse: folosirea substantelor sub forma de
paste, lichide sau sub forma de granule, in loc de pulberi.
Ventilarea adecvata si reimprospatarea aerului.
Folosirea de mecanisme de aspirare a prafului.
Curatarea locatiilor prin aspirare umeda.
Umidificarea materialelor prin folosirea de instrumente
prevazute cu injectie de apa si stropirea materialelor.
Efectuarea de masuratori periodice a noxelor din mediul de
munca;
Examinarea medicala a muncitorilor potrivit prevederilor
legale, chiar si dupa ce a incetat expunerea.

Informarea si instruirea corespunzatoare a lucratorilor cu privire la
riscurile profesionala din caza pulberilor pneumoconiogene, cu
privire la existenta prafului in aer, metode de combatere sau
diminuare a acestor riscuri si accentuarea importantei utilizarii
mijloacelor de protectie din dotare.

Utilizarea echipamentului de protectie pentru combaterea actiunii

pulberilor pneumoconiogene asupra organismului (masti contra
prafului, ochelari de protectie etc.);

Controlul periodic efectuat de conducatorii proceselor de munca

viznd dotarea si utilizarea de catre angajati a echipamentelor de
protectie;