SISTEMUL MONETAR EUROPEAN

SISTEMUL MONETAR EUROPEAN

S STAN TAN S SONIA ONIA
S STANCIU TANCIU A AMIRA MIRA A ALEXANDRA LEXANDRA
1
CUPRINS

Sistemul Monetar European i ECU
1.Istoric . 3
2. Evolutia sistemul monetar international 4
3. Definirea SMI , Convertibilitate 5
4.Diferite sisteme monetare internationale 5
5. Etalonul de aur ...
. Cri!a de moneda din "erioada interbelica .#
$.%olitici monetare &aotice '
#.(a!boiul monedelor ..1)
'.Sistemul monetar euro"ean si EC* ..11
2
I ISTORIC STORIC
+a ,nce"utul deceniului al -a"telea, "e fondul ,nc&eierii form.rii
uniunii vamale -i a lans.rii, cu re!ultate "o!itive, a %oliticii /0ricole
Comune, s1au ,nre0istrat o serie de evenimente de natur. monetar 2nanciar.,
diver0ente, la nivelul statelor membre.
Din acest considerent, ,n 1'$) a fost conce"ut %lanul 3erner, "rin
care s1au stabilit obiectivele -i eta"ele *niunii monetare. %rin "risma acestui
"lan, uniunea monetar. avea dre"t sco" 4convertibilitatea de"lin. -i
ireversibil. a monedelor statelor membre eliminarea 5uctua6iilor cursului de
sc&imb, 27itatea irevocabil. a "arit.6ii -i cursurilor valutare -i com"leta
liberali!are a 5 u7urilor de ca"ital.8
%lanul 3erner, abilitat de c.tre EC9:I; ,n 1'$1, nu a "utut 2 "us ,n
a"licare datorit. con<uncturii economice de ansamblu= c.derea sistemului de
la >retton 3oods, care avea la ba!. sistemul de cursuri 27e, res"in0erea
ideii de ,n2 in6are a unei institu6ii monetare comune -i de a"licare a unei
"olitici 2 scale unitare la nivel comunitar.
?nce"@nd cu a"rile 1'$2, a fost "us ,n a"licare aran<amentul cunoscut
sub numele de 4-ar"ele monetar8 ,n cadrul c.ruia monedele celor -ase state
membre fondatoare ale Comunit.6ii Economice Euro"ene Ala care s1au
ad.u0at ulterior Marea >ritanie -i DanemarcaB ".strau ,ntre ele o mar<. de
5uctua6ie de CD1 2,25E av@nd dre"t "ivot dolarul american, ceea ce ,nsemna
c. ,ntre moneda cea mai bine cotat. -i cea mai slab cotat. "utea s. e7iste un
ecart de ma7imum 4,5E. Men6inerea ra"orturilor valorice stabilite ,ntre
monede se f.cea "rin interven6ii frecvente ale b.ncilor centrale.
Sistemul -ar"elui monetar a func6ionat cu di2 cultate, cu dese
momente de retra0eri -i reveniri ale statelormembre -i cu numeroase
rea<ust.ri de "arit.6i "rin devalori!are -i revalori!are.
El a fost ,nlocuit de c.tre Sistemul Monetar Euro"ean, ,n urma
Consiliului Euro"ean de la >ru7elles din decembrie 1'$#. %e ba!a
"ro"unerii comune a cancelarului Felmut Sc&midt -i a "re-edintelui
:ran6ei, GalerH Iiscard dJEstain0 s1a creat Sistemul Monetar Euro"ean,
v.!ut ca un instrument de creare a unei !one de stabilitate monetar. ,n
s"a6iul comunitar, dar -i ca o veri0. de le0.tur. ,ntre >retton 3oods -i
*niunea Economic. -i Monetar..
Sistemul monetar Euro"ean, ne0ociat ,n 1'$# -i ado"tat ,n 1'$', de
c.tre cele nou. 6.ri membre ale Comunit.6ii Euro"ene la acea dat., care au
devenit membri de facto ai acestuia, -i1a "ro"us ,n "rinci"al formarea unei
3
!one de stabilitate monetar. ,n cadrul unui s"a6iu economic ale c.rui state
membre ,nre0istrau, la acel moment tendin6e de diminuare a diferen6elor
dintre nivelurile lor de de!voltare.
E EVOLUIA VOLUIA S SISTEMULUI ISTEMULUI M MONETAR ONETAR I INTERNAIONAL NTERNAIONAL

De1a lun0ul tim"ului au fost multe "ro"uneri "entru a se creea un
sistem monetar interna6ional "e ba!a unei monede unice, care s. fie emis.
de o institu6ie interna6ional., ,ns. aceste "ro"uneri nu au fost
materiali!ate. Mult. vreme ,n circula6ie s1au folosit mone!i metalice din
aur -i ar0int. /"oi au a".rut bancnotele care erau convertibile cu metalul
"re6ios.
?n limba<ul u!ual se folosesc o serie de termeni -i conce"te care
,ntr1un sens mai mult sau mai "u6in diferit dec@t cel ri0uros -tiin6ific.
Sistemul monetar desemnea!. ansamblul normelor -i institu6iilor
care re0lementea!. desf.-urarea rela6iilor b.ne-ti -i circula6ia
b.neasc. dintr1o anumit. 6ar..
?n "re!ent se afl. ,n circula6ie ,n toate 6.rile, urm.toarele forme de
moned.=
1 bancnote, care sunt emise de c.tre banca central.K
1 moneda divi!ionar., care este emis. de c.tre statK
1 moneda de cont, care este emis. ,n condi6iile stabilite de sistemul
monetar na6ional, de b.ncile de emisiune -i comerciale "rin
o"era6iunile lor de creditK
1 mone!ile de &@rtie neconvertibil. 1 acestea sunt bonuri de
te!aur -i titluri de credit "ublic care sunt emise de c.tre Ministerul
:inan6elor.
E7isten6a unui SMI nu are sens doar ,n ra"ort cu nevoia de a asi0ura
buna func6ionare a comer6ului interna6ional.
Dac. toate 6.rile ar avea aceea-i moneda, "roblema determin.rii cursului de
sc&imb, adic. o"era6iunea care "ermite convertirea unei monede ,n alta, nu
s1ar "une.Li aceasta tocmai ca "e l@n0a moneda na6ionala e7ist. monede
str.ine Anumite devi!eB, ,ncat se simte nevoia unui SMI .
4
Definirea SMI

Sistemul monetar interna6ional se ba!ea!. "e re0uli care "rovin ,n
mod direct din "racticile comerciale im"use de c.tre state./ceste re0uli
trebuie s. defineasc.=
M *n re0im de sc&imb const@nd ,n "rinci"ii care asi0ur.
convertibilitatea ,ntre monedeK
M /"rovi!ionarea cu bani lic&i!i ,n cantitate suficient. "entru a
face fa6. "ro0resului comer6ului interna6ionalK
M *n sistem de re!erv. care confer. diferitelor na6iuni
"artici"ante la sc&imb mi<loacele de "lat. ce le "ermit
surmontarea de!ec&ilibrelor tem"orare ,ntre cantit.6ile de
devi!e intrate -i ie-ite din 6ar.K
M Mecanisme de rea<ustare ,n ca! de de!ec&ilibre ale balan6ei de
"l.6i curente, conservate "e termen mediu sau lun0 K
Convertibilitatea

*n SMI trebuie s. asi0ure convertibilitatea monedelor -i anume
"osibilitatea de a sc&imba moneda na6ionala contra aurului sau
devi!elor.E7ist. re0uli de conversiune admise de toate statele, modul de
convertibilitate de"in!@nd cu stricte6e de re0imul de sc&imb
ales.Convertibilitatea "oate fi 0arantat. de c.tre autorita6ile "ublice
Aconvertibilitate institu6ionali!ata, ,n sc&imburile fi7eBK banca central. care a
emis moneda se an0a<ea!.s. o livre!e sau s. o r.scum"ere ,n cantit.6i
nelimitate. Convertibilitatea "oate fi ,ntre6inut. -i ,n cadrul "ie6ei
Aconvertibilitatea comercial., ,n sc&imburile flotanteB.
Diferite Sisteme Monetare Internationale

%utem distin0e de la ,nce"utul revolu6iei industriale, "atru
"erioade=
1 secolul al NIN Olea asista la instalarea si a"o0eul
etalonului aur, a carui functionare este 0rav "erturbat. de infla6ia
cau!at. de "rimul r.!boi mondialK
1 re@ntoarcerea la aur ,n "erioada interbelic. d. na-tere la
5
Iold E7c&an0e Standard Aetalonul de sc&imb1aurB, a c.rui
"rabu-ire este cau!at. de cri!a din anii 1'3)K
1 du". al doilea r.!boi mondial, desfiin6area barierelor
vamale "e "lanul comer6ului, este ,nso6it. de o reconstruc6ie a
SMI "e ba!e noi= Iold E7c&an0e Standard este centrat "e
dolar.K
1 la ,nce"utul deceniului GIII asist.m la "rabu-irea
acordurilor de sc&imburi fi7e, care fuseser. semnate la >retton
3oods Adatorit. de!ec&ilibrelor comerciale care f.ceau im"osibil.
men6inerea "arit.6ii ,n aur a dolaruluiB /ceasta re"re!int. trecerea
la sc&imburile flotante.
A.ETALONUL AUR
Apariia etalonului aur
+a ,nce"utul secolului al NIN Olea, c@nd sc&imburile comerciale se
intesific. etalonul1aur s1a introdus ca o "relun0ire a sistemelor monetare
na6ionale, f.r. ca o conferin6. interna6ional. s.1i oficiali!e!e fundamentele.
Reguli de funcionare
Etalonul aur se ba!ea!. "e c@teva re0uli esen6iale, descrise mai ales de
un 0ru" de e7"erti en0le!i, Comitetul Cunliffe, reunit la cererea
0uvernului britanic in 1'1#=
M definirea monedelor "rintr1o cantitate de aur fi7.. /stfel -i1a
conservat francul france! aceea-i valoare din 1#)3 "@n. ,n 1'14,
-i anume 322,5 mili0rame de aur fin,
M convertibilitatea monedelor ,n aur.
M libera circula6ie a aurului ,n interiorul -i ,n e7teriorul frontierelor.
Mecanismele de reajustare
In teorie etalonul aur trebuie s. ,nde"lineasc. dou. func6ii esen6iale, f.r.
interven6ia statelor=
M men6inerea cursurilor de sc&imb ,n ben!i de fluctua6ie foarte
,n0uste.Determinarea "arit.6ii se "utea face foarte u-or "rin sim"la

al.turare si com"arare a cantit.6ilor de aur ale fiecarei monede.

Cursul de sc&imb al fiecarei monede era obli0atoriu a"ro"iat de
"aritatea oficial., ,n m.sura ,n care re0lementarea unei datorii se
"utea face ,n moneda strain. du". voin6a debitorului, fie ,n
moneda fiduciar. Abilete de bancaB, fie in aur.
M reec&ilibrarea balan6elor "l.6ilor curente "rin flu7uri de
ca"ital./stfel ,n ca! de deficit, cu alte cuvinte atunci c@nd datoriile
a"ar6in@nd nere!iden6ilor de".-eau crean6ele e7i0ibile ,n
str.in.tate -i ,n consecin6. moneda na6ional. tindea s. se
de"recie!e, devenea avanta<oas. e7"edierea aurului ,n str.in.tate
"entru a1l converti ,n devi!e. Scur0erile de aur c.tre str.in.tate
erau la ba!a unei contrac6ii a masei monetare interne. /ceast.
contrac6ie "rovoca o scadere a "returilor -i c&iar o refacere a
com"etitivit.6ii "roduselor na6ionale.
B. CRIZA DE MONEDA DIN PERIOADA INTERBELIC
Du"a 1'1# 6.rile euro"ene au ,nt@m"inat mari dificult.6i la trecerea de
la un sistem monetar ,n re0im de r.!boi la un sistem monetar ,n tim" de
"ace.
IMPOSIBILA NTOARCERE LA ETALONUL AUR

noua situaie economic!

Du". "rimul r.!boi mondial, statele euro"ene, -i1au v.!ut
"erforman6ele macroeconomice caracteri!ate "rin diver0en6. Avaria6ii
mari ,ntre nivelurile infla6ieiB, mecanismele de formare a "re6urilor -i a
veniturilor au fost "uternic transformate, iar re"arti6ia stocului mondial de
aur a devenit asimetrica A,n favoarea Statelor *niteB. %rima defla0ra6ie
mondial. a ruinat fundamentul etalonului aur deoarece
convertibilitatea monedei de &artie ,n aur a fost su"rimat. Acurs
for6atB

Conferinta de la "enova #$%&&'
/cest. nou. situa6ie "are s. an0a<e!e o ,ntoarcere la etalonul aur
$
,n acelea-i condi6ii ca ,nainte de r.!boi. Potu-i conferin6a de la
Ienova asu"ra reconstruc6iei economice a Euro"ei, c.uta s.
restabileasc. un sistem monetar interna6ional fondat "e etalonul de
sc&imb aur AIold E7c&an0e StandardB. %artici"an6ii cereau ca
monedele s. fie 0arantate "rin aur sau "rin re!erve de devi!e, ele
,nsele convertibile ,n aur. Se face o distinc6ie ,ntre devi!ele c&eie "e
de o "arte, direct convertibile ,n aurul statului, -i "e de alta "arte
devi!ele "eriferice ale 6.rilor care nu "ot ra"orta ,n mod direct
moneda lor la aur.

Criticile lui (e)nes
In 1'23, economistul en0le! Qo&n MaHnard ReHnes, ,n al s.u Pratat
asu"ra reformei monetare, denun6. "ericolele unei re@ntoarceri la etalonul
aur. El estimea!. c. nu ar trebui sacrificat ec&ilibrul interior ,n
folosul celui e7terior -i c. "oliticile de defla6ie destinate stabili!.rii
cursului de sc&imb sunt "ericuloase. 4In realitate, etalonul aur este o
re"lic. barbara. Po6i de la 0uvernatorul >.ncii /n0liei "@n. la cel,mai
ne@nsemnat dintre noi, avem interesul "rimordial de a conserva
stabilitatea afacerilor, "re6urilor -i a utili!.rii for6ei de munc., -i este "u6in
"robabil ca atunci c@nd va trebui s. ale0em, vom sacrifica ,n mod
deliberat aceste obiective ,n folosul unei do0me u!ate8
POLITICI MONETARE HAOTICE

Mitul re"ara6iilor de r.!boi determina numeroase 0uverne s. s"ere a
men6ine "aritatea monedei lor la nivelul de dinainte de r.!boi, sau cel
"utin a reali!a o ,ntoarcere ra"id. la etalonul aur.
a* "ermania
Fi"erinfla6ia de du". r.!boi conduce la "rabu-irea monedei= un dolar
a<un0e la 4,2 miliarde de marci ,n 1'23S /ceast. situa6ie se modific. ,n anul
urm.tor "rin crearea m.rcii A(eic&smarTB de c.tre F<almar Sc&ac&t, moneda
a c.rei valoare ,n aur este aceea-i cu cea a vec&ii m.rci.Marca este 0arantat.
,n "ro"or6ie de 4) E "rin re!ervele de devi!e -i aur ale b.ncii centrale.
/stfel Iermania este una din "rimele 6.ri euro"ene ce se ,ntoarce la etalonul
aur.
#
b* Marea +ritanie
*n 0ru" de e7"er6i, Comitetul Cunliffe cere ,n 1'1# ca lira s.1-i
redob@ndeasc. "e "lan e7tern "uterea de cum".rare din 1'14. Era vorba
de a sus6ine activitatea banc&erilor britanici= o"era6iunile financiare ba!ate
"e ,ncredere, e7"er6ii fiind de ".rere c. s"orirea de6in.torilor
straini de lire sterline semnifica condamnarea la moarte a "o!i6iei +ondrei
,n folosul ;eU VorT1ului. /cest. "o!i6ie se e7"lica si "rin fa"tul c. ,n
balan6a "l.6ilor, veniturile ca"italurilor "lasate ,n str.in.tate aco"ereau
deficitul balan6ei comercialeK astfel 0uvernul en0le! nu avea interesul s.
reduc. o "arte a acestor crean6e "rintr1o devalori!are.
+ira sterlin. redevine convertibil. ,n anul 1'25, cu o "aritate identic.
cu cea de dinainte de r.!boi. /tunci c@nd "re6urile erau cu $)E mai
ridicate ca ,n 1'14. De-i satisf.cea amorul "ro"riu al en0le!ilor aceast.
m.sur. a fost sinuci0a-. "e "lan economic. Caracterul su"raevalut al lirei
a afectat "uternic e7"orturile en0le!e -i a ,m"iedicat Marea >ritanie s.
"rofite de "e urma e7"ansiunii economice mondiale din anii 1'2511'2'.
/cest. "olitic. condus. de ministrul de finan6e 3. C&urc&ill, a fost
criticat. de ReHnes ,ntr1un violent "amflet, 4 Consecin6ele economice ale
D1lui C&urc&ill 4 1'25.
c* ,ranta
Ca urmare a e-ecului Cartelului st@n0ii, confruntat cu o infla6ie foarte
"uternic., mo-tenit. din tim"ul r.!boiului -i cu o 0rav. cri!. a finan6elor
"ublice, "r.bu-irea francului atin0e "aro7ismul ,n iulie 1'24, c@nd o lir.
valorea!. 24) franci fa6. de 25 de franci ,nainte de 1'14.(aHmond
%oincare s1a an0a<at atunci ,ntr1o "olitic. de stabili!are financiar.. El
incredin6ea!. amorti!area si consolidarea bonurilor /"ar.rii ;a6ionale
Casei autonome de amorti!are, dotat. cu resurse "ro"rii Ata7ele "e tutun
,n mod s"ecialB ce au "us1o la ada"ost de cri!a de ,ncredere a "urt.torilor
d* -aponia
Iuvernul a c.utat mai ,nt@i s. men6in. Iold E7c&an0e Standard.
Ministrul de finan6e Inoue QunnosuTe, a ales o "olitic. de defla6ieAsc.derea
salariilor, reducerea creditelor acordate ,ntre"rinderilorB "entru a a".ra
anumite ".r6i din "ia6a <a"one!../cest. "olitic. a condus la o cri!.
financiar. -i la im"ortante scur0eri de metal "re6ios.
'
RZBOIUL MONEDELOR

a* Dislocarea Sistemului Monetar Internaional
/bandonarea etalonului aur -i devalori!area lirei sterline Acu 3)EB in
se"tembrie 1'31 re"re!int. "unctul de "lecare al unui r.!boi monetar
Adevalori!.ri ,n lan6 ,n ,ncercarea de a c@-ti0a ".r6i "e "ia6.B. /ceast.
deci!ie en0le!. marc&ea!. "r.bu-irea sistemului monetar interna6ional.
P.rile care erau le0ate din "unct de vedere comercial de /n0lia -i1au
de"reciat moneda. /stfel, ,n 1'23 Qa"onia abandonea!. etalonul aur -i
declan-ea!. flota6ia Henului. :oarte ra"id se "rofilea!. o cre-tere a
e7"orturilor ni"one de m.tase -i bumbac.
%ro0resiv lumea se divi!ea!. ,n !one monetare A!ona franc, !ona
dolarB

b* .ipsa cooper!rii monetare
E-ecul conferin6ei monetare de la +ondra din iunie 1'33, marc&ea!.
sf@r-itul tentativelor de coo"erare, e7tinderea devalori!.rilor com"etitive
-i ,nt.rirea m.surilor de "rotec6ie unilaterale. Prei remedii sunt "ro"use,
,ns. ,n !adar=
1 o"rirea "r.bu-irii monedelor "rintr1o re@ntoarcere la "arit.6i
stabile
1 demolarea barierelor tarifare
1 sc.derea ratei dob@n!ilor -i suscitarea unei 4 oferte abundente de
credit8
Sistemul M!et"# Eu#$e"! %i ECU

Inte0rarea monetar. ,n cadrul unui sistem monetar euro"ean unic a
fost ini6iat. "rin mecanismul W-ar"elui monetar811'$2Asolu6iile luate
intr1un moment de cri!. al sistemului monetar interna6ionalB "e care l1am
"re!entat ,n "rimul ca"itol, -i a continuat cu ,nfiin6area Sistemului
Monetar Euro"ean care -i1a ,nce"ut activitatea la 13 martie 1'$'.
Dificult.6ile 4-ar"elui monetar8 au condus autorit.6ile monetare
1)
euro"ene ca s. cree!e un nou sistem monetar. Fot.r@rea de a crea o *niune
Economic. -i Monetar. a fost ado"tat. ,n decembrie 1'' la ,nt@lnirea
-efilor de stat la Fa0a.
Caracteristici ECU/
1 moned. constituit. "ornind de la un co- valutar
1 unitate de cont utili!at "entru stabilirea bu0etului, e7"rimarea
tarifelor
vamale, stabilirea "relev.rilor -i a altor ta7e intracomunitare
1 reflect. media "uterilor de cum".rare ale monedelor com"onente
1 valoare EC* se determina !ilnic
1 "onderea monedelor se stabilea la fiecare 5 ani
1 se folosea ,n o"era6iunile bancare "entru constituirea de"o!itelor
"ublice
-i "rivate
1 ba!. de referin6. ,n mecanismul de interven6ie -i de credit
1 instrumente de re0alare a soldurilor creditoare -i debitoare ,ntre
autorit.6ile moneatare
EC* re"re!int. ini6ialele "entru Euro"ean CurrencH *nit adic.
*nitate Monetar. Euro"ean., re"re!int. unitatea de cont euro"ean. care a
eliminat ra"ortarea anterioar. la dolarul american, dar ,n acela-i tim" a
fost "recursorul E*(9, care la ,nlocuit la "aritate 1=1.
EC* a fost calculat du". acelea-i criterii a"licate ,n ca!ul altui co-
valutar, DSP1 o cantitate determinat. din fiecare valut. com"onent.
stabilit. ,n func6ie de anumite criterii.
%onderea monedelor ,n co-ul EC* s1a modificat ,n tim" -i ca
urmare a realinierii "arit.6ilor.
Consiliul Euro"ean a decis la 15 se"tembrie 1'#4 "rima revi!uire
EC* c@nd este luat. ,n calcul -i dra&ma 0receasc., ,n se"tembrie 1'#', a
doua reevaluare a co-ului c@nd se 6ine cont de includerea "estei s"aniole
-i escudo1ului "ortu0&e!, iar din acel moment numarul monedelor ce
com"uneau EC* a r.mas 12 "@n. la data trecerii la E*(9 .
%ractic EC* a fost "unctul central al SME, astfel el a luat locul
dolarului din -ar"ele monetar -i "entru toate monedele "artici"ante la
SME se define-te un curs "ivot fa6. de EC*.
?nce"@nd cu 1 ianuarie 1''', o dat. cu a"ari6ia E*(9, SME
ini6ial este ,nlocuit de SME II, acest nou mecanism "ut@nd fi ado"tat de
orice 6ar. *E care nu este membr. a !onei euro, cu referire la 6.rile care
au beneficiat de clau!a de re6inereDmen6inere ,n afara !onei e
11