Accidentul de la Balotesti a fost o catastrofa aeriana produsa pe 31 martie1995

prin prabusirea unui avion Airbus A310(cursa TAROM 371), care decolase, n
jurul orei 9.00, de pe aeroportul Bucuresti Otopeni cu destinatia Bruxelles/Brssel.
La doua minute dupa decolare, la 20 kilometri nord de municipiul Bucuresti, n
dreptul localitatii Balotesti, avionul a intrat n picaj.Toti pasagerii (trei americani,
un francez,doi spanioli, un thailandez, zece romni si 32 de belgieni, printre care
un copil de sase ani si un altul de patru luni), precum si toti membrii echipajului,
si-au pierdut viata.
Cauze oficiale: defectiune la motoare(tractiunea asimetrica a motoarelor),posibila
incapacitate (medicala) a pilotului comandant survenita n timpul zborului si
comenzile insuficiente efectuate de catre copilot n conditiile aparitiei primilor doi
factori.
Mediatizarea accidentului de laBalotesti a fost una intensa. Uramarindarticolele
publicate in 5 cotidiene importante(Evenimentul Zilei, Romania Libera,
Adevarul,Curierul National si Jurnalul National), in intervalul 1 -5 aprilie, pot fi
identificate 219 articole pe aceasta tema (stiri, relatari, reportaje, inerviuri,
decalaratii,comunicate de presa). Dintre acestea mesajele oficiale ale companiei nu
reprezinta decat 2%; iar ele au un caracter crispat, nu dau informatii clare, nu au o
unitate de continut.
In toate aceste ziare au aparut declaratii contradictorii ale unor oficialitati si
angajati ai Tarom (directorul companiei, directorul adjunct, diversi piloti), precum
si ale unor oficialitati guvernamentale, care, adesea,contraziceau pozitiile adoptate
de companie. De asemenau au aparut foare multe surse anonime (niste lucratori ai
companiei; doi piloti ai Tarom; un specialist de la Tarom).
Etapele evolutiei crizei
Pregatirea crizei: aceasta prima etapa este totodata si o etapa de avertizare,
identificarea potentialului de criza al unor evenimente putand duce la adoptarea
unor masuri de preintampinare a crizei. Compania Tarom este mai expusa decat
alte companii la crize, asa ca ar fi trebuit sa se ia in cosiderare posibilitatea
prabusirii unui avion. Fiind insa un accident, criza a fost mai greu de prevazut.

Criza acuta: aceasta s-a declansat pe 31 martie, in jurul orei 9:00, odata cu
prabusirea avionului langa Balotesti.Este momentul in care se identifica o criza.
Deoarece nu a fost stabilit un plan de comunicare de criza, dupa cum reiese din
monitorizarea articolelor aparute,compania este luata prin surprindere si nu are
control asupra momentului si modului in care criza a erupt.
Faza cronica a crizei: aceasta a treia perioada a crizei a ocupat o perioada mai
indelungata (editia din 20 mai 2008 are pe prima pagina o ancheta despre dosarul
accidentului de laBalotesti). Acum se declanseaza anchete ale mai multor instante
de control (Inspectoratului Aviatiei Civile Romne, Parchetul Tribunalului, Curtea
de Apel Bucuresti, Parchetul Curtii Supreme). Este perioada in care reprezentantii
Tarom dau declaratii si se emit 4 comunicate de presa.Se apeleaza la actiuni de
disculpare, inca din primele declaratii, Tarom incriminand firma producatoare a
avionului. Fiind o etapa de reactie in care au loc eforturi de refacere a imaginii a
organizatiei, Tarom a insistat pe respingerea acuzatiilor de nepricepere a pilotilor
romani; pe angajamentele legate de masurile care au fost luate pentru evitarea unor
accidente asemanatoare.
Terminarea crizei: Intoarcerea la normalitate
Despre accidental de la Balotesti au aparut in ziare mai multe declaratii
contradictorii ale diferitelor oficialitati (conducerea Tarom,angajatii
Tarom,oficialitati guvernamentale). Analiza comportamentului Tarom in perioada
de varf a crizei ne arata ca aceasta institutie nu avea pregatita nici o strategie de
raspuns.Acest lucru este evident nu numai din analiza strategiilor de aparare
folosite, ci si din studierea mediatizarii acestei tragedii. Toate acestea indica faptul
ca nu au fost create o celula de criza, nu a fost desemnat un purtator de cuvant
unic. Erorile de comunicare ale Tarom arata clar faptul ca organizatia nu a avut un
plan de criza si nu a posedat competentele necesare unei activitati de comunicare
cu presa intr-o asemenea situatie.




Atentat sau accident?
Dupa 11 ani de la catastrofa, raportul final al Comisiei de investigatie asupra
zborului ROT 371 prezinta sec trei cauze: "Tractiunea asimetrica, un motor avea
putere mai mica decat celalalt. O posibila incapacitate a pilotului comandant.
Actiuni corective insuficiente din partea copilotului pentru a preveni consecintele
primilor doi factori". Vasile Tocu, seful Inspectoratului de Aviatie Civila,
presupune ca i s-a facut rau comandantului, iar copilotul a reactionat cu intarziere
fata de gravitatea situatiei. "Cand a realizat situatia in care se afla, copilotul a in-
cercat sa cupleze pilotul automat, insa avionul era inclinat la 45,09 grade si pilotul
automat e reglat pentru valoare maxima de 45 grade.
Doar 0,09 grade au lipsit pentru ca nava sa poata fi redresata. A fost o nesansa",
sustine inspectorul-sef.
n ciudata lume a conspiratiilor se vorbeste de faptul ca spionul romn care i-a
adus lui Iulian Vlad si, prin acesta, lui Ceusescu, acele date de la Malta, n 1989, a
decedat n catastrofa aeronautica de la Balotesti. Citam declaratia unei persoane
care cunoaste detalii din interiorul sistemului: "Omul care a adus informatiile de la
Malta n 1989 se afla n Airbusul care s-a prabusit la Balotesti n1995. Nu a fost un
accident aviatic, a fost un act terorist, o executie, era vizata chiar persoana care era
implicata n actiunea romneasca de spionaj de la Malta".
Balotesti, dosarul disparut
Accidentul aviatic de la Baloteati, n care la data de 31 martie 1995 si-aupierdut
viata 60 de persoane cei mai multi cetateni belgieni, a fost zguduitor prin tragedia
umana, fara precedent, pe care a adus-o. La mai bine de 13 ani de la producerea
catastrofei, cazul redevine socant, nsa de data aceasta din cu totul alte motive:
dosarul nu a fost nchis niciodata si, colac peste pupaza, mai multe documente din
acesta "s-au evaporat".Incredibila descoperire a fost facuta recent datorita unei
solicitari venite din partea Jurnalului National. ncercarea de a recompune, piesa cu
piesa, circumstantele tragediei, pentru comemorarea a 13 ani de la producerea
accidentului, ne-a determinat sa cautam raspunsuri n cazul instrumentat de
procurori. Cererea noastra a dus astfel la scotocirea arhivelor tuturor parchetelor
din Capitala. ntr-un final au fost descoperite ceva sute de file din dosarul
Balotesti n arhiva Parchetului de pe lnga Curtea de Apel.Dintre coperti lipseau,
printre altele, unele declaratii de martor, schita locului accidentului, plansa
fotografica privind catastrofa aeronautica. Cel mai important: erau de negasit
raportul final, prin care specialitii ar fi trebuit sa elucideze circumstantele
producerii accidentului, si solutia data de procurori pentru nchiderea cazului. n
fata unei asemenea situatii, procurorul general, Laura Codruta Kovesi, a desemnat
imediat un procuror care sa elucideze misterul dosarului.Verificarile au confirmat
cele mai mari temeri: cazul nu a fost niciodata solutionat, iar actele sunt de negasit.
In bibliografia de specialitate se arata faptul ca majoritatea crizelor pot fi
prevazute, se pot crea planuri de gestionare a crizei pentru a preintampina
evenimentele nedorite.Comportamentul companiei Tarom, in cazul accidentului de
la Balotesti, nu a facut decat sa arate ca organizatia nu era pregatita pentru o astfel
de criza.Datele analizate ne arata ca nu a existat o colaborare intre conducerea
Tarom si departamentul de relatii publice, colaborare ce este esentiala pe durata
unei crize. Directorul general a jucat rolul de purtator de cuvant, dar el a fost dublat
de directorul adjunct, cu declaratii nefondate. Comunicarea de criza s-a bazat pe o
strategie de agresivitate, in tara si strainatate.Erorile de comunicare ale Tarom
dovedesc clar ca organizatia nu a avut un plan de comunicare de criza si nu a
posedat competentele necesare unei activitati de comunicare cu presa intr-o
asemenea situatie. Confuzia astfel creata a dus la pierderea increderii publicului,
care a atribuit Tarom-ului responsabilitatea crizei.