ASOCIATIA

LOGOPEZILOR
DIN
ROMANIA
logopezi.ro

Motto: Prax'a fora teoria e orba, teori'a fora proxa e morta
Basiliu Petri, 1872
LOGOPEDIA din ROMANIA in PERIOADA MODERNA
SCURT ISTORIC

Primele preocupari privind disciplina logopediei care incepuse sa se impuna in activitaea educationala
a tulburarilor de vorbire si limbaj - au aparut la luj, in anii 1!"8-1!#$, cand s-a introdus in programa
%acultatii de psi&ologie cursul 'lemenete de de%ectologie (utorul cursului si a manualului de logopedie a
%ost pro%. ). )utu.
*n anul 1!"!, ministrul sanatatii , doamna +lorica Bagdasar a in%iintat la Bucuresti entrul de &igiena
mintala cu sediul in str. ,asile -ascar 1", cu un program dupa un proiect american si a cerut decanului
%acultatii de psi&ologie, pro%. dr. M. .alea, trei studenti pentru a %ace practica in domeniul logopediei.
/nul din cei trei studenti am %ost eu si asa am descoperit minunata lume a logopediei.
*nstitutul a %ost repede des%iintat, sub acuzatia ca introdus in tara documente stiinti%ice americane. a
urmare, %acultatea de psi&ologie este integrata in istorie- %iloso%ie, si abia dupa 11 ani se rein%iinteaza
0dupa vec&ea programa1 ca psi&opedagogie speciala.
*ncepusera si timide preocupari in activitatea stiinti%ica privind tulburarile de voce, vorbire si limbaj -
impuse ca o necesitate reala cu diligente pentru in%iintarea unui cabinet de neuropsi&iatrie in%antila la
2pitalul )r. (le3andrescu, singurul din tara unde se puteau adresa copiii cu probleme logopedice. 2e%ul
cabinetului, in persoana eminentului doctor 4oncescu 5icolaie, alaturi de . alavrezo si psi&ologul
6la (lmajan au %ormat o minunata tec&ipa interdisciplinara. (ici am invatat si eu problematica practicii
logopedice.
7eoarece %unctia de logoped nu era introdusa in statul de %unctii, m-am implicat personal in tratativele
cu 7irectia 2anitara a municipiului Bucuresti, %inalizate abia in 1!#7. *n acelasi an s-a in%iintat un
cabinet de practica logopedica pentru cazurile copiilor cu mal%ormatii congenitale labio-ma3ilo-palatale
la 2pitalul oltea, precum si un curs despre %unctiile %onetice ale vorbirii si limbajului speci%ice r&inolaliei
la %acultatea de stomatologie.
*n 1!8$-1!81 au luat %iinta prin ordinul nr.9"#$:1!8$ al ministrului invatamantului primele cabinete
logopedice interscolare in Bucuresti si in unele centre regionale, care %unctionau pe lang scoli generale,
scoli medii si gradinite.
*n 1!8" se in%iinteaza din initiative personale clasa pentru copii alalici, condusa de d-na 2tanica
ornelia, la centrul e3perimental de logopedie de pe langa scoala bulgara din Bucuresti, condusa de
pro%.dr. . Paunescu. (cest centru avea in sc&ema specialisti din domenii cone3e logopediei, care
asigurau e3aminarea si terapia comple3a si completa copilului logopat. 7e asemeni a inceput sa
%unctioneze in cadrul spitalului de neuropsi&iatrie la sectia pentru copii cabinetul de logopedie condus
de dr.psi&. 2en (le3andru.
7esi e3ista un *nstitut de 2tiinte Pedagogice si se inregistrau cercetari de logopedie, pedagogie si
de%ectologie, locul si rolul logopedului practician nu se clari%icau, domeniul %iind revendicat atat de
ministerul sanatatii cat si de ministerul invatamantului.
*n timp ce pregatirea si activitatea logopedului nu se clari%ica, crestea presiunea numarului copiilor care
aveau nevoie de acesta.
.ezultatele politicii in domeniul serviciilor publice pentru persoanele cu nevoi speciale din sanatate si
invatamant s-au vazut la adevarata lor dimensiune dupa decembrie 1!8!.
*n iunie 1!!$ a luat %iinta (sociatia -ogopezilor din .omania, care prin relatiile personale cu specialisti
din strainatate, cu asociatii din domenii adiacente au ridicat nivelul de pregatire al logopedului, dar locul
si statutul sau intre ceilalti specialisti din domeniul socio-uman nu s-a clari%icat. Mutati dintr-o structura
in alta, cu posturile des%iintate in clinicile de neuroc&irurgie si neurologie, cu conducerea sau
subordonarea sc&imbate de trei ori pana cum in unitatiile de invatamant, logopezii au o ocupatie, dar nu
o pro%esie.
*nsu%icienti ca numar si in concurenta neloiala cu practicieni %ara cali%icarea pro%esionala necesara, ei
trebuie sa %aca %ata unui numar in crestere alarmanta pe toate tipurile de logopatii, mai ales cele grave
si asociate. 4oata lumea a auzit de copii autisti - dar nimeni nu a auzit ca %ara un logoped terapia
acestuia nu se poate inc&eia; nu se stie ca in acest moment a%azicii nu mai au un a%aziolog cali%icat
caruia sa i se adreseze in .omania; nu se stie ca nu mai avem logopezi specializati in alalie si
apartinatorii acestor copii nu au cui sa se adreseze; la %el pentru dizartrie; la %el pentru disle3ie si
discalculie; la %el pentru debilitatea mentala care prin stimulare poate %i adusa in limitele normalului;
putina lume cunoaste situatia copiilor cu mal%ormatii congenitale ale aparatului %onator, si mai putina
lume stie ca logopezii care ar trebui sa se ocupe de ei se apropie de pensionare si altii nu se %ormeaza;
putina lume stie ca din scolile speciale au %ost orientati catre invatamantul de masa un procent
insemnat de copii cu dizabilitati senzoriale si mentale considerate usoare, dar nimeni nu stie ca numarul
logopezilor din centrele logopedice interscolare a crescut e3trem de putin ca sa %aca %ata acestui val
masiv de cazuri redirijate. 5imeni nu stie ca in mediul rural nu s-a auzit de logopedie, dupa cum nici in
localitatile urbane mici. *n conditiile in care ar trebui sa se asigure sanse egale la educatie si realizare
pro%esionala si sociala pentru toti copiii, aceste drept nu poate %i accesat deoarece nu e3ista specialistii
care sa-i dea viata. 5ici persoanele adulte cu nevoi speciale nu au bene%iciul specialistului logoped. 5ici
segmentul social de preventie si educatie precoce nu este prezent in societatea noastra.

-ogopedia se a%la acum, din punct de vedere juridic, sub linia de orizont a reglementarilor legislative. *n
toate tarile din /niunea 6uropeana e3ista pro%esiunea de logoped pentru ca e3ista %acultatile unde ei se
%ormeaza si se specializeaza si pentru ca e3ista legi ce le reglementeaza activitatea .
7aca luam in considerare nivelul si gravitatea cazuisticii logopatice, timpul nu mai are rabdare: o
decizie trebuie luata.
,a invitam sa va ganditi la toate persoanele care au nevoie de logopezi si care nu sunt doar cei cu
nevoi speciale - si %iti de partea lor: sprijiniti acest proiect, deoarece ast%el se va desc&ide drumul unei
asistente sigure si cali%icate pentru ei, le o%eriti sansa unei reale si ma3ime recuperari si dezvoltari
personale, ceea ce le o%era sansa unei reale integrari in viata sociala<
P.6267*546 76 =5=(.6 (-.
-ogoped. dr. psi&. 4=M62/ M(.)(.64(

Motto: Cercati tote, si ce e mai bunu alegeti!
Basiliu Petri, 1872
LOGOPEDIA IN ROMANIA
*nceputurile logopediei in tara noastra sunt legate de nevoile practice de a rezolva problemele vocii in
pro%esiunile de actor si interpret de opera, dar si ale %amiliilor cu copii cu probleme senzoriale; terapeutii
erau persoane mai mult cu bunavointa decat cu pregatire pro%esionala. -a 1828, la 7umbraveni, cu
particulari, si la +ocsani, din 188# cu primul asezamant organizat pentru senzoriali, .omania se inscrie
in cursul vremii pe linia logopediei aplicate. *n Bucuresti, la 1889 se in%iinteaza asezamantul pentru
de%icientii senzoriali de auz, asezamant care devine apoi azilul >'lena 7oamna?.
7ar inca de la trecerea la scrierea latina, invatatorii si mentorii lor au descoperit si practicat principii
care au devenit temelia interventiei logopedice de astazi, incepand cu necesitatea dezvoltarii auzului
%onematic, cu elaborarea orientarii spatiale, a pozitiei lucrurilor in spatiu, cu elementele pregra%ice si
mai ales cu %onatia clara, mergand pana la a indica pozitia buzelor si %olosirea su%lului de aer in
emiterea si articularea lor.
-ucrari ca: >2criptologia seau modulu de a invetia cetitulu scriendu?- Petre Basiliu, 1872, >alauza
invatatorului pentru a introduce pe copilul nou venit la scoala in citire si scriere?- )illorteanu Paun, 188!,
>Povatuitor spre intrebuintarea tabelelor de parete pentru scris-citit? - Boeriu )&eorg&e si odrea
)&eorg&e, 18!2, >*nstructiunea metodei sunetelor vii a lui *. )abel?- ,uia *uliu, 1!$8, >7ictiunea in
scoala? - -ivescu *oan, 1!11, >ateva cuvinte despre orbi? - 4asu *on, 1!19, >Pedagogia medicala? -
Butureanu onstantin, 1!2$, >*n lumea in care nu se vede si nu se aude?- >.usceac 7imitrie?, 1!2#, etc.
dovedesc conectarea intelectualilor nostri la %lu3ul ideatic al continentului european si un deosebit simt
al vorbirii si comunicarii ca instrument catre cugetare si dezvoltare a personalitatii. (ceasta nota
de%ineste logopedia practica si astazi in tara noastra, si este abordarea cea mai completa a
personalitatii umane, trasatura construita in timp si de%initorie pentru prezent prin comparatie.
a urmare, era %iresc ca in 1!1!, la luj, apoi in alte centre sa se in%iinteze la universitatile de litere-
%iloso%ie cate o catedra de specialitate.
*n paralel cu dezvoltarea abordarii universitare, incepand cu 1!2" se organizeaza invatamantul special
pentru senzoriali, intai sub %orma unor clase speciale in scolile de masa, apoi ca scoli separate.

*n 1!9", tot la luj, se pune pentru prima data problema in%iintarii unei catedre de logopedie, in cadrul
%acultatii de medicina, cu scopul de a se pregati specialisti care sa se ocupe de patologia vocii, vorbirii
si comunicarii la copii si adulti.
atedrele au ramas insa la litere si %iloso%ie, iar atunci cand literele s-au despartit de %iloso%ie, s-au
trans%ormat in sectii de de%ectologie:psi&opedagogie speciala in cadrul %acultatilor de %iloso%ie, separat
de psi&ologie.
*ntre institutiile medicale si universitare, domeniul a ramas disputat si pana la urma abandonat.
.ezultatul: nu e3ista %acultatea:sectia de logopedie. 7eci logopedul nu se %ormeaza in cadrul
universitar, ci dupa aceea @ cu e3ceptia celor care lucreaza cu logopatii senzoriali si mentali.
7e la in%iintarea catedrelor si apoi a sectiilor de de%ectologie:psi&opedagogie speciala, absolventii
acestora au devenit prima resursa de logopezi pentru invatamantul special, pentru invatamantul
integrat de masa, pentru policlinici si clinicile:sectiile de neurologie si neuroc&irurgie.
*n timp, %ormarea logopezilor specialisti nu numai ca a ramas mult in urma necesitatilor vietii, dar nici
nu a mai avut loc. 7in aceasta cauza, posturile din clinici si policlinici au inceput sa dispara, iar
posturile din invatamant au ramas sub necesar. 2-a ajuns la situatia ca nu mai e3ista a%aziologi,
logopezi pentru alalici, logopezi pentru autisti, se reduce numarul logopezilor audiologi, precum si al
celor care lucreaza cu persoanele cu mal%ormatii congenitale, etc.
(ceasta situatie este dezavantajoasa in primul rand pentru persoana cu nevoi speciale, deoarece
cazuistica a devenit cu %iecare deceniu mai complicata si comple3a, si logopezii, asa cum sunt pregatiti
astazi, nu pot acoperi tot spectrul logopatiilor pe care trebuie sa le rezolve. +acultatea de
psi&opedagogie speciala pregateste in principal cadre didactice pentru invatamantul special si pentru
centrele logopedice, dar activitatea logopedica nu incapenumai in aceste doua sisteme de organizare.
2i sa amintim ca in sistemul medical nu se mai stie e3act ce este cu posturile, caci nu a avut cine sa le
mai ocupe, dupa pensionarea specialistilor.
umuland realitatea ca sunt %oarte putini specialisti 0apro3imativ #2$ data incerta1 cu cererea imensa
din viata reala, rezultatul a %ost ca o multime de persoane o%era servicii de terapie logopedica, %ara sa
aiba pregatirea universitara necesara si nici practica asistata. 6%ectul este depro%esionalizarea meseriei
de logoped, demolarea imaginii logopedului si nesolutionarea problemelor persoanelor cu nevoi
speciale precum si a celorlalte care au nevoie de logoped %ara sa %aca parte din aceasta categorie.
(sociatia -ogopezilor din .omania-(-., in %ata acestei situatii, si-a asumat cautarea si propunerea
solutiei care sa o rezolve: reglementarea prin lege a pro%esiunii de logoped, in interesul si bene%iciul
persoanelor cu nevoi speciale.
P.6267*546 (-.
-ogoped, 6ne ornelia

ASOCIATIA LOGOPEZILOR DIN ROMANIA
SCURT ISTORIC

(sociatia -ogopezilor din .omania s-a constituit la initiativa unui grup de 22 de specialisti in domeniul
recuperarii tulburarilor de voce, vorbire si limbaj, in scopul de a reuni intr-o organizatie pro%esionala
nonguvernamentala si apolitica pe toti cei care conlucreaza in recuperarea persoanelor cu &andicap de
comunicare.
Primeste personalitate juridica prin sentinta civila nr. 188$ din $8.$7.1!!$.
(sociatia isi propunea ca prin e%orturile comune ale tuturor membrilor sai care sunt implicati in
ingrijirea copilului cu nevoi speciale sa constituie o activitate concertata in care toti specialistii
psi&ologi, logopezi, medici, sa coopereze in spirit de ec&ipa pentru atingerea obiectivului comun in
colaborarea cu %amilia.
Programul mondial de actiune privind persoanele cu &andicap, prin rezolutia 97 a (dunarii )enerale a
=5/ din $9.$7.1!82, are ca obiective promovarea unor masuri e%iciente pentru prevenirea si tratarea
&andicapului, reabilitarea si realizarea participarii persoanelor cu un anumit grad de &andicap la viata
sociala cu sanse egale cu consemenii lor.
(-. are ca scop asigurarea in%ormarii privind mani%estarile stiinti%ice la nivel national si interna tional;
sa organizeze sesiuni de re%erate si comunicari, seminarii, simpozioane, con%erinte si congrese
nationale si internationale, sc&imburi de e3perient, editarea unei reviste, recenzii, procurare de carti si
reviste de specialitate.
.olul (sociatiei a %ost pana acum de %ormator, de constituire de programe, cursuri de in%ormare
speciala de a asigura sc&imburi de e3perienta, practica asistata, etc, intr-un cuvant, a ridicat gradul de
pregatire pro%esionala al celor ce lucreaza cu persoanele cu nevoi speciale.
olaborarea cu celelalte =5) -uri si institutii a %ost in atentia permanenta a (sociatiei: (sociatia pentru
copii cu &andicap psi&ic >-iga .omana pentru sanatatea mentala?, entrul de abilitare >2peranta? din
4imisoara, >aminul pentru copiii autisti? dr. /rziceanu .odica, gradinita pentru &ipoacuzici >iubotica
cucului?, >*nstitutul pentru copil si %amilie? sub egida >Aedicines du monde?, >*nstitutul pentru ocrotirea
mamei si copilului? precum si participarea la mani%estari organizate in strainatate - sunt doar cateva
e3emple la acest capitol.
(dunarile )enerale (-. au prezentat rapoarte de activitate si programele de perspectiva tinand
evidenta participarii membrilor sai, din care a rezultat interesul celor ce participau la cursuri de a se
%orma:per%ectiona in domeniul logopediei.
(sociatia a editat revista -ogos, care a ajuns la nr. 2$, si a %ost distribuita gratuit pentru participarea
activa la viata (sociatiei. 6ste prezenta si in biblioteci.
( %ost stimulata munca de cercetare prin crearea cadrului de a prezenta de comunicari si publicatii. 2-a
o%erit mentorat gratuit.
Permanentele sc&imburi la care a %ost supus domeniul logopediei a %acut imposibila consolidarea si
dezvoltarea (sociatiei si pe alte obiective propuse initial, iar diminuarea numarului pro%esionistilor prin
des%iintarea posturilor a creat mari di%icultati de a ne dezvolta. 6%ectul asupra pro%esiei este dezastruos,
deoarece golul creat de disparitia pro%esionistilor a %ost invadat de persoane care isi atribuie o pregatire
pe care nu o au, o%erind servicii %ara acoperire. *mpostura este la ea acasa demo land imaginea sociala
a pro%esiei.
Proiecte de marime nationala nu se pot des%asura pe un teritoriu pro%esional in permanenta modi%icare
si restringere din toate punctele de vedere si in conditii de dizolvare a acestei munci specializate.
+ata de cresterea numarului de copii care prezinta tulburari de dezvoltare, de scaderea varstei la care
se produc accidentele vasculare cerebrale, de cresterea cazurilor patologice care au printre rezultate
pierderi de voce, vorbire, comunicare, de descarcare a cazurilor usoare din institutii catre unitatile din
comunitate si c&iar catre comunitate impune reconsiderarea locului si rolului pe care trebuie sa-l aiba
logopedul.
-ogopedia practica reprezinta prima resursa in demersul de recuperare si integrare a persoanei cu
nevoi speciale, indi%erent de varsta. 5oi suntem constienti de rolul nostru si de responsabilitatile ce ne
revin. 7e aceea, prin modi%icarile statutare si prin prezentul demers, dorim sa asiguram permanenta
serviciilor logopedice catre concetatenii nostri, ca prin munca noastra de inalta cali%icare sa jutam ca
numarul persoanelor cu nevoi speciale recuperate si reintegrate in viata sociala sa %ie din ce in ce mai
mare, iar costurile sociale sa %ie din ce in ce mai mici.
P.6267*546 76 =5=(.6 (-.
M6MB./ +=57(4=.
-ogoped, dr. psi&.M(.)(.64( 4=M62/
ASOCIAIA LOGOPE!ILOR din ROMANIA 0cronologia activitatilor1
B1!!2: BucureCti, 2eminarul 5aDional de -ogopedie, cu participare internaDionalE cu tema Fandicapul
de limbaj la copil
B1!!9: *aCi, 2eminarul 5ational de -ogopedie, cu tema: >'tiologia logopatiilor;
B1!!": 4imiCoara, 2eminarul 5aDional de -ogopedie, cu participare internationalE, cu tema G4endinDe
actuale Hn teoria Ci practica logopedicE
B1!!#: BucureCti, urs de per%ecDionare .&inolalia;
B1!!8: BucureCti, urs de per%ecDionare cu tema (lalia;
B1!!8: BucureCti, urs de per%ecDionare cu tema -ogonevroza;
B1!!8: 4imiCoara - BucureCti, 2eminar 5aDional cu tema 4ulburarile de auz la copil;
B1!!8: Bucuresti: 2esiunea de comunicEri naDionale cu participare internationala Itimularea timpurie a
copilului cu cerinDe speciale;
B1!!8: 2c&imb de e3perientE tematicE Aetodologia logopedica;
B1!!8: BucureCti: Masa rotunda (-. - ).-(, cu tema 2ugestii de cercetare re%eritoare la limba
romana;
B1!!8: BucureCti: ursuri de per%ecDionare: - 4e&nica rela3Erii Hn terapia logopedicE Ci >'3amenul
psi&ologic la varsta prescolarE Ci preadolescentE;
B1!!7: *aCi, 2eminarul *nternational de logopedie cu tema: (bordarea conceptului de interdisciplinaritate
Hn terapia logopedicE;
B1!!8: *aCi-BucureCti , cursul de per%ecDionare 7isle3ia;
B1!!8: BucureCti, cursul (ctualitEDi Hn evaluarea Ci terapia logopedica;
B1!!8: luj, 2impozionul cu participare internationala (uzul %onematic, concept Ci metodologie?
B1!!8 - 2$$$, BucureCti, urs de per%ecDionare cu programa pentru tinerii logopezi;
B2$$$-2$$! ursuri anuale de per%ecDionare Ci mentorat pentru noii tineri intraDi Hn domeniul terapiei
logopedice
Beditarea revistei -ogos
Bcolaborari cu alte organizaDii
Bmese rotunde cu cadrele didactice din Hnvatamantul de masa.
7in 2$$! pana in prezent, (sociatia -ogopezilor din .omania-(-.:
Ba %unctionat in baza parteneriatului cu 2coala entrala din Bucuresti, orgnizand cursuri de
per%ectionare si intalnirea cu specialisti din domeniul ortodontiei, psi&ologiei, lingvisticii;
Ba o%erit cursuri de logopedie practica in cadrul (*4( Bucuresti si Psi&osomatica din onstanta;
Ba desc&is un site propriu, logopezi.ro;
Ba participat la activitati ale =5)-urilor din comunitate cum ar %i 7on =rione0,oluntari1;
Ba organizat in parteneriat cu (udioso%ia un curs 0teorie si practica1 pentru implantul co&lear;
Bmembrii sai au participat la cursuri organizate de alte J5)-uri;
Ba continuat editarea revistei -ogos;
Ba asigurat elaborarea proiectului de lege privind reglementarea pro%esiunii de logoped.
PROIECTE PE TERMEN MEDIU "I LUNG

Potrivit 2tatutului Ci FotErarilor (dunErilor )enerale din noiembrie 2$$!, (2=*(K*( -=)=P6L*-=.
din .=M(5*( Ci-a asumat realizarea urmatoarelor obiective :
Bpromovarea -egii privind reglementarea pro%esiunii de logoped
Borganizarea entrului 5aDional -=)=2, con%orm statutului (-.
#dep$a%area aten&iei '(tre pre)en&ia manife%tari$or $o*opati'e prin %er)i'ii %pe'ia$i+ate,
Be3tinderea serviciilor de specialitate:de sprijin cEtre persoanele adulte cu nevoi speciale;
Borganizarea serviciilor de sprijin pentru aparDinEtorii persoanelor cu nevoi speciale;
Borganizarea Ci des%ECurarea cursurilor de %ormare Hn logopedie;
Borganizarea Ci des%ECurarea cursurilor de %ormare continua Hn logopedie;
Borganizare Ci des%ECurarea cursurilor de specializare Hn logopedie;
Borganizarea Ci des%ECurarea cercetErii Ctiinti%ice Hn domeniu, pentru: cunoaCterea caracteristicilor
%enomenului logopedic Hn .omania;
Belaborarea de proiecte de acte normative necesare HmbunEtEDirii activitaDii logopedice pentru o mai
bunE Ci e%icientE protecDie logopedicE a persoanelor cu nevoi speciale;
Bproiectarea de aparate, materiale Ci suport de lucru Hn terapia logopedica; standardizarea
documentelor de lucru Hn logopedie, elaborarea de jocuri pentru stimularea dezvoltarii armonioase a
copiilor de toate vMrstele Ci colaborarea cu producatorii de pro%il pentru diseminarea lor;
#'one'tarea $o*opediei romane%ti $a ni)e$-$ .i 'a$itatea %er)i'ii$or $o*opedi'e din Uni-nea
E-ropeana, prin atin*erea %tandarde$or e-ropene,
Bcrearea de programe de colaborare Ci aplicarea lor Hn relaDiile cu organismele internationale din
domeniu;
Bcrearea cadrului institutional de colaborare Hntre (-. Ci celelalte organisme de stat Ci private privind
HmbunEtEDirea serviciilor adresate persoanelor cu nevoi speciale;
Bprograme privind abilitatile viitorilor pErinDi de a observa Ci evalua corecta dezvoltare a propriilor copii,
Hn educarea adresabilitatii corecte atunci cMnd apar abateri de la dezvoltarea tipica;
Bprograme de dezvoltare a abilitEDii cadrelor didactice de a lucra cu copii cu nevoi speciale;
Borganizarea de Hntalniri Ctiinti%ice.
#aderarea $a CPLOL, con%ederatie a logopezilor din 6uropa, si in care numai .omania si /ngaria nu
sunt membre.
*ata datele principale despre P-=-, traduse din documentele sale:
4arile membre si denumirea pro%esiunii de logoped in acestea sunt:
(ustria - diplomierter/e, logopade/in
Belgia - logoped/logopedist
Bulgaria - logoped/logopedist
ipru - logopathologon/logotherapeuton
7anemarca - talepaedagog/logopaed/audiologopaed
6lvetia - logopedist/diplomierter/e logoppade/in
6stonia - logopeed
+inlanda - puheterapeutti/talterapeut
+ranta - orthophoniste
)ermania - logopade/in
)recia - logopedikos/logopathologos/logotherapeftis
*talia - logopedista
*rlanda - speech and language therapist
-etonia - skolotais logopeds and audiologopeds
-ituania - logopedica
-u3emburg - orthophoniste
Malta - speech-language pathologist/speech therapist
5orvegia - logoped
4arile de Nos - logopedist
Polonia - logoped
Portugalia - terapeuta da fala
.epublica e&a - logoped
.egatul /nit al Marii Britanii - speech and language therapist
2lovacia - logoped
2lovenia - profesor defektolog za osebe z motnjami sluha in govora
2pania - logopeda
2uedia - logoped
In E-ropa, dupa cum se constata, termenii cu care se denumeste pro%esionistul sunt: orto%onist-
logoped-terpeut al limbajului. (cesti trei termeni acoperE acelaCi concept Hn toate DErile, cu mici
di%erenDe Hn %iecare DarE re%lectate Hn domeniile de competenDE sau practicE pro%esionalE.
-ogopedul este preocupat de comunicare Ci limbaj, Ci trateazE toate tulburErile de vorbire, voce Ci
comunicarea scrisE , indi%erent de etiologie, la copii, adolescenDi, adulDi Ci vMrstnici. -ogopedul este
responsabil cu prevenirea , evaluarea, tratamentul Ci studiul CtiinDi%ic al comunicErii umane Cia
tulburErilor asociate. On acest conte3t, comunicarea cuprinde toate aceste procese asociate cu
HnDelegerea Ci producerea limbajului vorbit Ci scris, precum Ci %orme adecvate de comunicare non-
verbalE.
Lo*ope+ii din E-ropa ofer( tratament /n -rm(toare$e domenii0
- 4ulburEri de articulare
- 4ulburEri de vorbire
- 4ulburEri de voce 0cu o cauza %unctionala, ca urmare a unui traumatism sau organice, de dezvoltare
sau dobMndite1
- 4ulburEri limba vorbita
- 4ulburEri Hn scris a limbii 0disle3ie, dPsort&ograp&ia, disgra%ia1
- 4ulburEri ce a%ecteazE raDionamentul matematice si logic
- 6ducaDie timpurie Ci tratamentul pentru o varietate de &andicap la copii mici
- lecturii de pe buze la persoanele cu de%iciente de auz, educarea copiilor surzi sE vorbeascE, Ci
terapia limbajului pentru persoanele cu de%icienDe de auz
- 4ratamentul a%aziei Ci corectarea vorbirii Hn alte tulburari de limbaj, cu origine neurologicE, Ci
tulburari de deglutiDie
- 4erapie pentru tulburErile care a%ecteazE trompa lui 6ustac&io
- MenDinerea comunicarii pentru persoanele cu tulburEri cerebrale asociate odata cu HmbEtrMnirea.
7in ce Hn ce mai mult, terapeuDii vorbirii Ci ai limbajului sunt implicaDi Hn activitatea de prevenire 0in
domeniul sEnEtEDii Ci promovarea sEnEtEDii1 Ci Hn screening 0depistare precoce pentru tulburari de limbaj
la copii1.
Prin munca lor, terapeuDii vorbirii Ci ai limbajului ajutE oamenii sE se HntoarcE la educaDie, viaDa
pro%esionalE, socialE Ci culturalE. 6i sunt, de asemenea, implicaDi in ameliorarea si c&iar vindecarea
tulburarilor care apar la populaDia adultE Ci la persoanele Hn varsta, Ci Hn domeniul anal%abetismului 0prin
domeniile lor speci%ice de competenDE1. 6i colaboreazE cu medicii pacientului, cu %amilia acestuia Ci
colecteazE date educaDionale, de muncE sau date sociale. 6i realizeazE urmatoarele : o evaluare
preliminarE, e3aminarea Ci evaluarea tulburErilor observate, identi%icE, pe cMt posibil, cauza lor: %ace
diagnoza Ci prognoza cazului depistat si decid ulterior dacE tratamentul este necesar.
/tilizarea terapiei individuale sau de grup de catre logopezi se bazeazE pe e3perienDa lor terapeutica
sE %oloseascE te&nici, care vor permite tuturor clienDilor ma3imizarea potenDialul lor verbal sau non-
verbal de comunicare.
Pra'ti'a profe%iona$( in E-ropa
4erapeutii-logopezi din 6uropa pot practica Hn di%erite sectoare, Hn %uncDie de anumite condiDii socio-
economice Hn propria lor DarE:
- Hn sectorul sEnEtEDii, Hn special Hn: spitale, centre terapeutice Ci de reabilitare medicale speciale;
- Hn instituDiile de HnvEDEmMnt;
- centre speciale pentru copii cu dizabilitEDi 0surzi Ci de%icienDi de auz, persoane cu dizabilitEDi motorii,
nevEzEtori Ci cu dizabilitati de invatare;
- unitEDi de psi&iatrie pentru copii;
- case de copii.
Practica privata are loc de asemeni in sectorul educatiei, in unitati speciale, in domeniul prevenirii
0servicii speciale de prevenire si de screening pentru probleme sociale si de sanatate1 si in zona de
combatere a anal%abetismului.
I%toria profe%iei in E-ropa
-ogopedia, ca domeniu al CtiinDelor comunicErii Ci tulburErilor stE la intersecDia dintre lingvisticE,
psi&ologie si medicina. 6volutia sa a %ost in%luenDatE de tendinDele din aceste discipline de-a lungul
timpului 02onninen Q 7amstR, 1!711. 7in %ormarea pro%esioniCtilor care lucreazE Hn CtiinDele comunicErii
Ci tulburErilor s-au dezvoltat di%erite puncte de plecare Ci Hn di%erite conte3te %iloso%ice Hn di%erite DEri.
+ilozo%ia Ci paradigma de %ormare Ci practicE este un element important Hn abordarea terminologicE
care a %ost adoptatE. 4ermenii Ci conceptele in care noi HnvEDEm, determina %orma noastra de
dezvoltare pro%esionalE si identitatea noastrE pro%esionalE, ast%el cE sistemele terminologiei speci%ice
re%lectE %ormarea pro%esionala 0Sjaer, 2$$#1. 5oi acceptam termenii care au %ost utilizati Hn timpul
nostru de %ormare Ci nu identi%icam aceCti termeni ca o posibilE sursE cu privire la orice problemE
0FeTitt, citatE la No&nson,1!881. 4erminologia este, de asemenea, in%luenDatE de bunEstarea socialE Ci
diverse sisteme private de asigurEri Hn DErile Hn curs de dezvoltare 0Patterson,2$$#1.
6voluDia di%eritE a pro%esiei, %iloso%ia de %ormare, precum Ci practica dominantE de paradigme Hn cadrul
Ci Hntre DEri au %ost %actorii majori care contribuie la variabilitatea Hn terminologia din domeniul CtiinDelor
comunicErii Ci tulburErii. C- toate a'e%tea, Go$d%tein a fo%t preo'-pat de fapt-$ '( $ip%a de a-to1
definire a /n%emnat '( definirea profe%iei noa%tre a fo%t efe't-at( de '(tre a$&ii, '-m ar fi
per%ona$-$ medi'a$ %a- admini%trati)2
*n ultimele doua decenii, s-au %acut e%orturi colective pentru clari%icarea domeniului logopediei, a
limbajului comun de comunicare stiinti%ica interpro%esionala si intrapro%esionala, de stabilire a
procedurilor si te&nicilor de interventie, de stabilire a competentelor si standardelor in logopedie, de
organizare legislativa si pro%esionala.
-ogopedia este recunoscuta ca stiinta, recunoscuta ca pro%esie si practica liberala, reglementata la
nivel universitar si juridic, terapeutii-logopezi %iind organizati in asociatii pro%esionale, atat pe plan
european, cat si international. Procesul acesta continua si pe plan mondial, deoarece se cristalizeaza
in puternice organizatii continentale 06uropa, (merica de 5ord, (merica de 2ud, (%rica de 2ud-6st,
(ustralia, Naponia1, dar si la nivel planetar @ Asociatia Internationala a Logopezilor si Foniatrilor.
Concluziile studiilor, lucrarilor de cercetare, evaluarilor statistice
privind necesitatea prezentului proiect

oncluziile studiilor si lucrarilor de cercetare.
7in 1!9", de cand s-a solicitat, pentru prima data, in%iintarea unei catedre de logopedie la luj,
subiectul privind in%iintarea unei %acultati:sectii de logopedie a ramas suspendat intre medicina si
litere:%iloso%ie:psi&opedagogia speciala pana astazi.
(sa cum in 4.(4(4/- 76 -=)=P67*6 domnul pro%.dr.6mil ,erza subliniaza, in prezent, s%era
logopediei se e3tinde asupra tuturor tulburarilor de limbaj, inclusiv a celor de voce, ca si asupra
studiului comunicarii in cadrul relatiilor interumane pentru dezvoltarea personalitatii si
comportamentelor adaptabile 0p.271.
Pregatirea specialistilor care sa intervina in terapia logopedica este departe de dezvoltarea logopediei
ca stiinta, aceasta %iind atestata inca de la jumatatea secolului trecut.
*n .omania, nevoia practica de logopezi a %ost suplinita prin diverse acte normative,care au tratat
rezolvarea problemei %ragmentar, in %iecare zona a tarii alt%el, in %iecare etapa alt%el. 5ee3istand o
%acultate:sectie de sine statatoare, au devenit logopezi absolventii %acultatilor de psi&opedagogie
speciala, pedagogie, psi&ologie, romana, %iloso%ie, sociologie, etc. 6i nu au bene%iciat de pregatire post-
universitara in domeniul logopediei, iar %ormarea practica a %ost limitata din diverse cauze obiective.
2ituatia este valabila atat pentru cei care au lucrat in sanatate, cat si pentru cei din sistemul de
invatamant. *n centrele universitare %iecare catedra, %iecare %acultate, se straduieste sa-si pastreze
status Uuo-ul. -a nivelul national, nu e3ista o viziune, un program, o politica educationala unitara si
coerenta in domeniul logopediei.
2ingurii care au avut un mediu de %ormare stabil, cu reguli clare si %erme au %ost specialistii din
de%ectologie:psi&opedagogie speciala 0de%icientele senzoriale si mentale1, pentru ca,aici, deja sistemul
avea vec&ime, norme, e3perienta si respect din partea celorlalti, %iind sub patronajul universitar al
%acultatilor de psi&opedagogie speciala:de%ectologie.
7ar probleme logopedice nu au doar persoanele cu de%iciente senzoriale si mentale, spectrul este mult
mai larg: pornind de la necesitatea preventiei 0asigurarii bunei dezvoltari a copilului inca din primele luni
de viata1, trecand prin populatia prescolara si scolara 0unde apar o multitudine de probleme de vorbire,
de invatare, de citit, scris si socotit1 si continuand cu adultii 0care ei insisi sunt e3pusi aparitiei unui
intreg inventar de de%iciente:di%icultati de voce, vorbire, limbaj,comunicare dobandite in di%erite moduri1,
practic orice persoana este e3pusa si poate avea nevoie de un logoped intr-un moment al vietii sau
altul. 7e aceea, in P-=- 0omitetul Permanent de -egatura a =rto%onistilor si -ogopezilor /niunii
6uropene1, aprecierea statistica a ariei de interventie a logopedului se calculeaza la intreaga populatie
a tarii, si nu la o populatie restransa la intervalul intre #-1$ ani, ca la noi, la care se mai adauga si
segmentul persoanelor din invatamantul special si cone3.
7upa 1!!$, lipsa specialistilor in domeniul logopediei a determinat legiuitorul sa incerce sa ia logopezii
din centrele logopedice interscolare si sa-i distribuie in structuri nou in%iintate, cum a %ost de e3emplu
2ecretariatul de 2tat pentru Fandicapati. -ogopezii apareau ca prima resursa umana in aplicarea legii.
(tunci cMnd se iau ast%el de &otErMri, deciden ii intreaba pe cei care lucreazE Hn domeniu:
- ce este logopediaV
- cu ce se ocupa logopeziiV
- unde se pregatesc logopeziiV
- unde este nevoie de eiV
- pentru cine avem nevoie de logopeziV
adrele universitare nu s-au &otaratsa transeze asupra solu iei acestei situa ii: singura realizare este
ma%terat-$ /n $o*opedie, care HnsE din punct de vedere al nevoilor practice nu rezolva problema
%ormarii pentru toate tipurile de logopatii: ca si %acultatea de psi&opedagogie speciala, asigura practica
doar in scolile speciale si in cazuri speciale in sectiile de neuroc&irurgie.
Con'$-+ia 3. S-ntem %in*-ra tara din Uni-nea E-ropeana fara -n %i%tem in%tit-tiona$ de
formare profe%iona$a in $o*opedie, re%pe'ti) fa'-$tate4%e'tie de $o*opedie2 07upa cum nu %acem
parte nici din Asociatia Interna ional a Logopezilor i Foniatrilor).
Con'$-+ia 5. In timp 'e in 'e$e$a$te tari din Uni-nea E-ropeana, $o*opedia e%te o profe%i-ne, la
noi in tara e%te doar o o'-patie2 6a este cuprinsa in COR, la pozitia 29"$$2 ?logoped? si la pozitia
922!$2 ?instructor logoped?, dar nu este descrisa si n- are 'od in CAEN. (ceste lucru impiedica
specialistii logopezi sa participe la viata comunitatii o%erind alternative terapeutice bene%iciarului, in
a%ara sistemului medical sau de invatamant.
2i ca si cum nu ar %i su%icient de %aramitat acest domeniu, nu e3ista preocupari pentru %ormarea
practica in terapia logopatiilor clasice cum ar %i cele ale vocii, sau ale glutitiei, sau ale despicaturilor
congenitale precum si mentinerea in plan teoretic %ata de (7F(, (77, sindrom 7oTn, 2indrom 4urner,
autism, implant co&lear, etc.
7in ce in ce mai multi autori se rezuma la de%inirea psi&opedagogiei speciale 0stiinta de sinteza, care
utilizeaza in%ormatii din medicina, psi&ologie, pedagogie, sociologie, stiinte juridice pentru a studia
legitatile dezvoltarii, educatiei si instruirii copiilor de%icienti senzoriali si mental1 ca %iind di%tin'ta de
$o*opedie 6'eea 'e e%te ade)arat72 (utorii din acest domeniu pre%era sa ramana in arealul restans al
preocuparilor legate de copiii cu de%iciente senzoriale si mentale; si atunci:
- 'ine %e o'-pa de 'opiii 'are a- defi'iente de a$ta nat-ra de'at %en+oria$a %a- menta$a8
1 'ine %e o'-pa de per%oane$e defi'iente 'are n- mai %-nt 'opii8
1 'ine pre*ate%te per%ona$-$ 'a$ifi'at 'are %a %e o'-pe de ad-$tii defi'ienti8
- 'ine %e o'-pa de pre)entie %i inter)entie timp-rie8
Con'$-+ia 92 In tara noa%tra n- %-nt pre*atiti %pe'ia$i%ti 'are %a %e o'-pe de 'opiii 'are n- %-nt
in'adrati intr1o -nitate de in)atamant %pe'ia$ 1 dar a- $o*opatii, -ne$e ':iar 'omp$exe %i *ra)e2
Mai mult, e3ista si copii cu logopatii pentru care nu se pregatesc specialisti: cei care au tulburari de
voce, de vorbire si toate tipurile de tulburari secundare celor somatice, precum si cei care sunt
protezati, despre care se invata la cursuri dar atat: nu se %ace practica pentru aceasta cazuistica si nu
se %ac specializari.

Con'$-+ia ;2 Ni'i drept-ri$e 'opii$or $a %an%e e*a$e $a ed-'atie n- benefi'ia+a de 'onditii$e de a fi
rea$i+ate efe'ti)2
*storia noastra de pana acum arata ca, desi se practica ocupatia de logoped de aproape 2$$ de ani, ca
pro%esie nu a reusit sa se a%irme. -ogopedul a ramas intre doua lumi, iar logopedia, ca stiinta
interdisciplinara, nu a avut pledanti in agora. at timp presiunea nu a %ost prea mare, munca noastra nu
a parut atat de importanta. (cum insa este nevoie de o clari%icare .7aca din partea %amiliilor - care %ac
e%orturi disperate prin =5)-uri de a compensa lipsa de specialisti aducandu-i din a%ara sau aducand
metode de interventie:terapie - glasul este prea %irav, poate ca adaugandu-l si pe al nostru, ca
practicieni , si nu ca teoreticieni, impreuna vom %i auziti.
*n mediul rural prezenta logopedului este practic ine3istentE.
Con'$-+ia <2 Toate per%oane$e '- ne)oi %pe'ia$e, indiferent de )ar%ta, a- drept-$ $a %er)i'ii$e
profe%iona$e a$e %pe'ia$i%ti$or $o*ope+i2
6ste de notorietate ca pentru tinerii si adultii cu nevoi speciale doar apartinatorii s-au straduit ca, prin
organizare si asociare, sa o%ere acestora un minim de con%ort si stare de bine in situatia in care se a%la.
+ara sa bene%icieze de asistenta si consiliere logopedica, pentru ca pe acest segment de varsta nu sunt
%ormati logopezi.
Con'$-+ia =2 63ista un numar impresionant de lucrari in domeniu si in %iecare saptamana apar noi
lucrari. S-nt in%a mai p-tine $-'rari de 'er'etare mai a$e% in -$timii 5> de ani2 +iecare specialitate
isi are proprii promotori in cadrul de%icientelor senzoriale. 63ista reviste de specialitate, in principal,
despre senzoriali. 7ar nu cunosc in tara noastra sa se %i %acut catagra%ia logopatiilor. 5u cunosc
investigatii la nivel national privind procentul logopatilor pe varste si diagnostice. 5u cunosc cercetari
care sa arate evolutia logopatiilor noi practic necunoscute la noi si care acum sunt din ce in ce mai
%recvente in viata noastra sociala: autismul, (7F7, (77, sindromul 7oTn, sindromul 4urner, disle3ia,
alalia, etc.
Pana cand universitarii nostri se vor &otara sa clari%ice termenii, sa delimiteze ramurile psi&opedagogiei
speciale de celelalte domenii care s-au dezvoltat din ea, inclusiv %ata de logopedie, logopezii ca
practicieni au nevoie de un cadru de prestare a serviciilor in deplina legalitate. 2i pentru ca nu e3ista
disponibilitate din alte directii, ASOCIATIA LOGOPE!ILOR DIN ROMANIA1ALR solicita
regleentarea prin lege a pro!esi"nii si isi o!era copetentele si res"rsele in scop"l !orarii si
specializarii specialistilor #in #oeni".
Con'$-+ia ?2 *n ce priveste date$e %tati%ti'e este o totala transparenta in ce priveste P-=- si o totala
opacitate in ce priveste .omania .
*n /niunea 6uropeana numarul logopezilor di%era de la o tara la alta; cel mai mare numar de logopezi il
are Belgia, cu un logoped la 2.#87 de locuitori, Portugalia avand cel mai mic numar - doar un logoped la
1#.8"# de locuitori;
7aca luam in calcul cele "12 cabinete logopedice raportate ca dotate, putem presupune ca sunt cel
putin tot atatia logopezi in invatamantul special integrat in invatamantulgeneral. -a acest numar
adaugam cel putin 12$ de logopezi, cate unul pentru cele 12$ de cabinete logopedice din cele 1$8
unitati speciale si atunci totalul ar %i de cel putin #92, sa rotunjim la ##$ in invatamant, si sa mai
adaugam #$ de logopezi in sistemul de sanatate. (r rezulta aproximati) 3 $o*oped $a 9;2>>> de
$o'-itori@ 2i sa nu uitam ca in mediul rural nu sunt de loc<...
5ici in medicina, logopezii nu mai %igureaza in statisticile publicate de *nstitutul 5ational de 2tatistica;
e3ista in entralizatorul la nivel national al posturilor vacante din sanatate pe 2$1$, 897 posturi intre
care sunt si de logopezi, dar nedi%erentiate de posturile de sociologi, pro%esori +M, Winetoterapeuti,
asistenti sociali; nu se poate partaja numarul posturilor de logopezi decelelalte posturi vacante,%ara a se
putea a%la numarul de logopezi care mai sunt in sistemul de sanatate;
Con'$-+ia A. 5u e3ista la *nstitutul 5ational de 2tatistica date privind numarul logopatilor din tara; tari
ca An*$ia, Danemar'a, SUA n- %e %fie%' %a p-b$i'e date$e pri)ind pro'ente$e de $o*opati 0 5>B,
39B, re%pe'ti) 35B;
7e alt%el, toti pro%esorii logopezi din centrele logopedice interscolare, 0numite in judete in mod di%erit,
desi sunt aceeasi institutie: cabinete de asistenta psi&opedagogica, cabinete de asistenta logopedica,
cabinete de consiliere logopedica si in %ine, centre logopedice interscolare1 depun rapoarte cu date
e3plicite despre copiii intre #-1$ ani depistati pe teren in toate unitatile de invatamant cu logopatii, dar si
date e3plicite despre cati copii au luat in corectare si cati au recuperat; totusi aceste date nu sunt
centralizate si daca sunt, nu sunt publice;
2tim cati 'opii '- di+abi$itati %en+oria$e %-nt %'o$ari+ati a'-m0 3=9>A, din 'are =9,?B %-nt debi$i
minta$i, AB defi'ienti de a-+ si restul procentelor pentru nevazatori si alte situatii, dar nu stim cat
reprezinta ei din totalul populatiei de prescolari si scolari.
*n .omania, doi 'opii $a o mie %-nt %-r+i 'are ne'e%ita prote+are4imp$ant, spun specialistii de la
Cochlear Australia 0pentru ca la noi cele cateva clinici =.- nu cunosc decat datele din propria institutie1
si cu acesti copii trebuie lucrat unu la unu; cine pregateste logopezii pentru acesti copii, stiindu-se ca
proteza:implantul doar permite invatarea vocii si vorbirii, nu le si produceV /nde sunt cali%icati
logopezii care sa %aca aceste educari si reeducari de voce, vorbire, limbajV (cesti copii nu sunt
recuperati in invatamantul special si sunt doar 8-7 logopezi in tara pregatiti sa %aca aceasta terapie. 3>B
di%$exi'i %p-n date$e raportate $a ni)e$ mondia$, in .omania nu stim cati sunt; cine se ocupa de eiV
A%o'iatia parinti$or '- 'opii di%$exi'i2
4ulburarile din spectrul autist sunt in crestere e3ploziva; in documente recente se vorbeste despre un
caz la apro3imativ o suta de nou-nascuti in 2/( si (nglia; raportul scade in %iecare an; in .omania nu
sunt date, dar se pare ca sunt deja inre*i%trati '- dia*no%ti'-$ de a-ti%m 5>2>>> de copii in ultimii
1$ ani; atentie@ N- toate 'a+-ri$e %-nt dia*no%ti'ate %i $-ate in e)identa@ ei mai multi copii cu
tulburari din spectrul autist primesc diagnosticul de retard in dezvoltare sau sunt trimisi inapoi acasa cu
asigurarea ca isi vor reveni cu timpul.
6ste o >epidemie? de ADCD; in 2/( se apreciaza ca o treime din copii se incadreaza in acest
diagnostic si in %iecare saptamana se diagnostic&eaza 1#.$$$ de noi cazuri; in Romania n- %e %tie
'ati 'opii a- a'e%t dia*no%ti'2
6ste in crestere semni%icativa si cazuistica in a%azie; din in%ormatiile de care dispunem, -$tim-$
afa+io$o* %pe'ia$i%t %1a pen%ionat de '-rand $a Ia%i2 5ici pe aceasta logopatie nu am gasit in%ormatii.
Con'$-+ia D2 5u cunoastem ci%ra persoanelor care practica logopedia in particular sau in cabinete
private sub diverse titulaturi, c&iar si sub numele de cabinete de logopedie, desi nu profesia nu are cod
in CAEN
Re+-mat0 informatii di%parate, di%ipate, in'omp$ete o de+ordine tota$a2 C-i fo$o%e%te8
Con'$-+ia 3>2 A%a '-m arata date$e %tati%ti'e, 'a expre%ie 'antitati)a a -nei rea$itati fapti'e, e$e
p$edea+a pentr- re'-noa%terea profe%i-nii de $o*oped prin $e*e, in prim-$ rand pentr-
per%oane$e '- ne)oi %pe'ia$e %i in e*a$a ma%-ra pentr- per%oane$e 'are a- $o*opatii fara %a fie
per%oane '- ne)oi %pe'ia$e 1 'e n- benefi'ia+a de a%i%tenta $o*opedi'a 'a$ifi'ata2 Eid-$ $e*i%$ati)
pri)ind profe%ia de $o*oped %e ra%fran*e din toate p-n'te$e de )edere a%-pra 'e$or in 'a-+a,
a%-pra apartinatori$or $or %i in fina$ a%-pra intre*ii 'om-nitati2
ARGUMENTE
DE SUSTINERE A PROIECTULUI
DE LEGE PRIEIND REGLEMENTAREA PROFESIEI DE LOGOPED
1 N- exi%ta fa'-$tate4%e'tie de $o*opedie, care sa pregateasca specialisti pentru gama
actualelor cerinte; (sociatia -ogopezilor a %ost singurul cadru organizat in care acest lucru s-a
%acut, de la in%iintarea ei, din 1!!$, o%erind servicii pe care logopezii si solicitantii nu le-au gasit in alta
parte. +ormarea lor in continuare prin (sociatia pro%esionala ar degreva bugetul de costurile %ormarii
acestor specialisti.
2 Exi%ta $o*opatii pentr- 'are n- %e pre*ate%' ni'i-nde $o*ope+i: afa+i'ii 0adultii care au
su%erit accidente vasculare cerebrale sau traumatisme craniene in urma carora limbajul:comunicarea au
%ost a%ectate1 au nevoie de un logoped a%aziolog; a$a$i'ii 0copiii care nu pot emite si articula sunetele,
care nu ac&izitioneaza vorbirea1 au nevoie de un logoped specializat in alalie; di+artri'ii 0copiii care
emit sunetele dar nu le pot articula si organiza in limbaj , partial sau total1 au nevoie de un logoped
specialist in dizartrie; a-ti%tii 0copiii care nu au contact cu realitatea obiectiva1 au nevoie de un logoped;
'opiii '- retard in de+)o$tarea *enera$a, implicit a limbajului, au nevoie de un logoped specializat in
stimulare; 'opiii '- ma$formatii 'on*enita$e a$e aparat-$-i fonoarti'-$ator au nevoie de logoped
specializat in %ormarea vocii, vorbirii si limbajului lor; apartinatorii adultilor cu nevoi speciale si adultii
insisi au nevoie de logoped de sustinere; inter)entia timp-rie nu se practica de loc in .omania;
di%$exia %i di%'a$'-$ia nu sunt asistate de logopezi specializati, debi$itatea menta$a ar trebui sa
bene%icieze de stimulare mentala; %indrom-$ DoGn de asemeni nu bene%iciaza de asistenta logopedica
specializata, si lista poate continua.(sociatia -ogopezilor din .omania, ca (sociatie pro%esionala, ar
rezolva aceasta problema in interes publlic si privat.
! E%te drept-$ t-t-ror a'e%tor per%oane '- ne)oi %pe'ia$e %a benefi'ie+e de terapie
'a$ifi'ata2
" (ctualele cabinete de logopedie din sistemul de invatamant si cele cateva cabinete de
logopedie ramase in sistemul sanitar nu reusesc sa cuprinda toate solicitarile; majoritatea persoanelor
care au nevoie de terapie logopedica nu ajung sa acceseze serviciile publice din di%erite motive
obiective: nu cunosc aceste servicii, sunt departe de locul unde ele se o%era, nu pot %i cuprinsi din cauza
numarului mic de logopezi, nu e3ista logopezi specialisti si accepta orice o%erta din partea unor
persoane care nu sunt cali%icate sa presteze aceste servicii.
# (sociatia -ogopezilor din .omania-(-. ar asigura:cali%ica un numar su%icient de specialisti
care sa acopere necesitatile de terapeuti pe tipuri de specialitati.
$ *n mediul rural, unde traieste aproape jumatate din populatia tarii nu e3ista de loc asistenta
logopedica.
(sociatia -ogopezilor din .omania - (-. va o%eri servicii cali%icate si in mediul rural.
7 resterea gradului de cuprindere in terapia logopedica ar duce la %'aderea de$i')entei
H-)eni$e, deoarece studiile au aratat un procent ridicat de tulburari din toata s%era comportamentala
verbala a copiilor si adolescentilor %aptuitori de acte anti-sociale 0mai mult de jumatate1.
8 =rice persoana cu nevoi speciale ce bene%iciaza de servicii cali%icate este o persoana care se
recupereaza partial sau total, si iese din asistenta sociala, devenind o persoana sociala activa.
% *n loc sa %ie consumatoare de resurse %inanciare, devin resurse pentru societate.
1& 63istenta cabinetelor private de logopedie ar decomprima presiunea pe asistenta logopedica
o%erita prin sistemul serviciilor publice, ar mari numarul persoanelor recuperate, integrand in viata
publica persoane active si producatoare de bunuri si servicii, 'ontrib-abi$i %i n- a%i%tati2
11 (ctivitatea logopedica din domeniul privat ar crea noi $o'-ri de m-n'a si ar deveni de
asemeni o sursa de venituri la buget.
12 *nterventia si educatia timpurie ar preintampina evolutia cazurilor spre o %orma grava, care sa
necesite mai multe costuri si e%orturi pentru %amilie si societate.
1! *n %ine, prin reglementarea legislativa a pro%esiei de logoped, .omania s-ar alinia nivelului de
servicii o%erite persoanelor cu nevoi speciale e3istent in /niunea 6uropeana, comunitate in care
logopedul se %ormeaza la %acultate si este specializat pe tipuri de logopatii, lucrand in ec&ipa cu
specialisti in %unctie de caz.

CONCLU!IE
Fiind o a'ti)itate '- 'er'etatori pro$ifi'i %i '- -n rea$ tre'-t profe%iona$ I 'e -rmea+a a fi
)a$orifi'at, $o*opedia romanea%'a are drept-$ %a1%i fa'a a-+ita propria )o'e in dia$o*-$ e-ropean
%i mondia$ a$ profe%i-nii, pentr- pre%ti*i-$ tarii noa%tre2

Presedinte (-.,
-ogoped 6ne ornelia
IMPACTUL REGLEMENTJRII PROFESIEI DE LOGOPED
(sa cum este gandit si realizat acest proiect, e%ectele aprobarii lui vor %i urmatoarele:
- se vor %orma specialistii care acum lipsesc in terapia logopedica: a%aziologi, alalisti, audiologi in
protezare si implant co&lear, logopezi recuperatori in mal%ormatiile congenitale, in sindromul 7oTn, in
autism, in (77, in (7F7, etc;
- se va asigura un mecanism de %ormare continua pro%esionala si sustinere a calitatii serviciilor
logopedice o%erite prin e%orturi proprii;
- din punct de vedere juridic, nici una din actualele reglementari legislative nu necesita modi%icari, atat
in domeniul invatamantului, cat si al sanatatii si al ministerului muncii;
- toate consecintele adoptarii unei legi privind pro%esia de logoped ce se vor %ace sunt de natura actelor
administrativea caror responsabilitate revine autoritatilor locale, respectiv unitatilor angajatoare ale
ministerelor;
- implementarea actului normativ nu necesita %onduri bugetare;
- activitatea actualelor structuri universitare, de invatamant, de sanatate nu se modi%ica si nu se incarca
cu sarcini suplimentare;
- domeniile universitare vor avea o sursa de date si teren de cercetare in stiintele implicate in actul
pro%esional al logopedului si mai larg pentru stiinta logopediei;
- unitatile de invatamant publice si private vor bene%icia de logopezi bine pregatiti inca din momentul
intrarii in sistem, conectati la un sistem de %ormare continua;
- organizatiile nonguvernamentale vor bene%icia de competentele reale ale logopezilor %ormati si
recunoscuti de (-. ;
- unitatile medicale publice si private vor avea in actele medicale cone3e pro%esionisti autentici si
e%icienti, si, de asemenea, va %i asiguratnecesaul de specialisti in sectiile de neurologie, neuroc&irurgie,
=.-, ortodontie;
- comunitatea va %i mai mult antrenata prin comitetele de parinti care participa la actele decizionale ale
structurilor (-. din teritoriu;
- prin aparitia si dezvoltarea activitatii logopedice in %ormele de organizare privata, se va acoperi
necesarul de terapeuti logopezi in toate comunitatile, inclusiv in mediul rural;
- se vor crea noi locuri de munca de inalta cali%icare si de personal de intretinere;
- vor creCte veniturile la buget, deoarece activitatea va %i reglementata legal si impozitata potrivit legii;
- %iecarepersoana bene%iciara a tratamentului logopedic recuperata, aduce societatii bene%icii materiale
pe doua cai: o data prin reducerea c&eltuielilor pentru persoanele cu nevoi speciale si a doua oara prin
c&iar %iinta recuperata care, integrandu-e deplin in societate, devine din asistat social un cetatean util
societatii.
Presedinte (-.,
logoped 6ne ornelia