Sunteți pe pagina 1din 4

Gradele de comparatie

Ca si in limba romana, si in limba turca, atat adjectivul cat si adverbul au gra


de de comparatie. Atributele unei actiuni sau insusirile unui obiect pot fi comp
arate cu altele. Gradele de comparatie sunt forme pe care le ia adjectivul sau a
dverbul pentru a arata in ce masura un obiect poseda o insusire in raport cu alt
e obiecte sau cu alte momente ale existentei sale; in limba turca se exprima pri
n termeni care preced adjectivul sau adverbul. Fac acum o scruta prezentare in l
imba romana pe care o voi folosi ca model pentru limba turca:
Gradul pozitiv: exprima o insusire a obiectului fara a o raporta la un alt obiec
t sau la alt moment flori rosii, mers rapid.
Gradul comparativ: exprima insusirea unui obiect in raport cu insusirile unui al
t obiect, stabilind raporturi de egalitate sau inegalitate;
-de superioritate (mai frumos)
-de egalitate (la fel de frumos)
-de inferioritate (mai putin frumos)
Gradul superlativ - relativ: exprima insusirile la cel mai inalt sau cel mai sca
zut grad, prin comparatie cu alt obiect;
-de superioritate (cel mai frumos)
-de inferioritate (cel mai putin frumos)
-absolut: arata gradul cel mai inalt sau mai scazut grad,fara a compara obiectul
(foarte/extraordinar de frumos)
Exemplele care urmeaza se folosesc atat pentru adjective, cat si pentru adverbe.
Gradul pozitiv se refera la adjectivele in forma lor absoluta sau declinata: gzel
frumos
Bu gzel bir gl. Acesta este un trandafir frumos.
Comparativul de superioritate se obtine prin utilizarea termenului daha, corespo
ndetul lui mai din limba romana: daha gzel mai frumos
Bu daha gzel bir gl. Acesta este un trandafir mai frumos.
Comparativul de egalitate se obtine prin utilizarea termenului kadar ca, la fel
ca, ca si:
Kar kadar beyaz. Este alb ca zapada.
Daca sunt 2 substantive care urmeaza sa fie comparate, ordinea in propozitie est
e urmatoarea:
substantiv1 substantiv2* kadar adjectiv
sau
substantiv1 de** substantiv2 kadar adjectiv
(de are aici sensul de asemenea)
Elbise etek kadar gzel. Rochia si fusta sunt la fel de frumoase.
Elbise de etek kadar gzel. Rochia este la fel de frumoasa ca fusta.
Observatii:
*Substantiv2 poate fi inlocuit si de un pronume simplu, precum: ben, sen, bu, ?u
sau unul posesiv: benim, senin, bunun, ?unun.
** de desi se scrie separat, se comporta ca un sufix Tip(a) si are 2 forme;
Comparativul de inferioritate: se obtine prin adaugarea daha az mai putin decat i
naintea adjectivului: daha az gzel mai putin frumos decat
Bu plaka kupa daha az gzel. Farfuria e mai putin frumoasa decat cana.
Superlativul de superioritate se obtine cu ajutorul lui en cel mai: en gzel cel m
ai frumos
Gl en gzel iek. Trandafirul e cea mai frumoasa floare.
Superlativul de inferioritate: se obtine folosind en az cel mai putin inaintea a
djectivului; en az gzel cel mai putin frumos
Dkkanda daha az gzel kuma? elbise. Cea mai putin frumoasa haina din magazin e roch
ia.
Superlativul absolut se obtine cel mai frecvent folosind ok foarte: ok gzel foarte
frumos
Bu gl ok gzel. Acest trandafir este foarte frumos.
In mare parte mi se pare o lectie relativ usoara. Pe scurt, un adjectiv trecut p
rin toate gradele, arata cam asa:
gzel
daha gzel
daha az gzel
en gzel
en az gzel
ok gzel
Dar ca sa nu va faceti iluzii prea mari ca intelegeti care-i treaba cu turca, ma
i completez lectia cu niste observatii. Asadar, trebuie sa stiti ca si in limba
turca, ca si in limba romana se mai folosesc si alte cuvinte care nuanteaza dive
rse forme de comparatie si care se folosesc de asemenea in fata adjectivului/adv
erbului:
fazla prea
daha fazla prea mult
kadar iyi la fel de bun ca
-dan daha iyi mai bun decat
en iyisi cel ami bun
pek az foarte putin
ok az cel mai putin
daha ok mai mult, supra-
Mai sunt si o seama de termeni cu origine arabica si persana, dar voi reveni cu
un articol doar pentru acesti termeni. Va recomand sa va uitati si pe articolele
indicate ca sursa pentru lamuriri suplimentare si exemple.
Tot ca o forma de intarire a adjectivelor si adverbelor, mai este si dublarea lo
r, despre care am discutat intr-un articol anterior.
Cuvintele duble ?kilemeler
Expresiile romanesti treaca-mearga, vrand-nevrand, terchea-berchea, talmes-balme
s au corespondenta in limba turca, nu atat ca sens ci ca maniera de constructie
sub forma cuvintelor duble. Unele cuvinte din limba turca au ajuns chiar si in l
imba romana:
Iava?-iava?= ncet, bini?or, f?r? grab?. Din tc. yava? Sursa: DEX
Techer-mecher adv. (Turcism nv.) n mare grab?, imediat; pe sus, cu sila. [Acc. ?i:
tcher-mcher] Din tc. teker meker. Sursa: DEX
harcea-parcea adv. (Fam.; n expr.) A face (pe cineva sau ceva) harcea-parcea = a
t?ia (pe cineva sau ceva) n buc??i, a face f?rme; a distruge, a nimici. Din tc. pa
ra-para bucat? cu bucat? Sursa: DEX
In general se refera la adjective sau adverbe, care prin dublare fie isi accentu
eaza sensul, fie il nuanteaza intr-o alta directie. Sunt mai multe moduri prin c
are au fost construite. O lista foarte bine pusa la punct a acestor cuvinte gasi
ti aici.
Daca unele dintre sunt obtinute prin simpla dublare a cuvantului, ca yava?-yava?
, altele au la baza un alte seturi de reguli, precum asocierea unui termen care
nu are sens in afara expresiei sau inserarea unui m la cel de-al doilea termen.
Cateva exemple, mai jos:
havadan sudan deodata
delik de?ik gaunos
elim melim mana cu totul
ucuz mucuz ieftin
odun modun lemn si alte materiale care ard
bakan makan ministere si birocratie
Adjectivul (S?fat)
In general, adjectivul descrie atributele, calitatile unui substantiv. In limba
turca este plasat inaintea cuvantului pe care il determina.
k?rm?z? rosu
k?rm?z? etek fusta rosie
mavi albastru
mavi ev casa albastra
byk mare
byk elma marul mare
In limba turca adjectivul este invariabil, nu apar modificari in functie de gen
sau numar.
Majoritatea adjectivelor capata rol de substativ, ca in exemplele:
hasta > bir hasta bolnav > un bolnav
byk > byklerim mare, batran > batranii (in sensul de parintii)
K?rm?z? temiz. Cel rosu e curat.
In situatia in care un adjectiv apare inaintea substantivul, sensul se schimba,
devenind o declaratie:
etek k?rm?z? fusta e rosie
ev mavi casa e albastra
elma byk marul e mare
Pentru ca in mod frecvent la persoana a III-a singular nu se foloseste sufixul (
vezi a fi), utilizarea particulei -dir se face in situatia in care se doreste o ac
centuare, o pronuntie cu emfaza:
Bu araba ye?ildir. Aceasta masina este verde.
In discutiile colocviale, acest -dir este absent.
Var si yok
sunt doua adjective care sunt utilizate des in limba turca. desi cand m-am decis
sa scriu acest post, lucrurile pareau relativ simple, documentarea mi-a aratat
ca nu e chiar asa
VAR = existent; se foloseste cu sensul de a fi, a exista sau de a avea
Kitap masan?n zerinde var. Cartea este pe masa.
Sabun banyoda var. In baie este sapun.
YOK= nonexistent; se foloseste cu sensul de a nu fi, a nu exista sau de a nu ave
a
Ye?il kutuda hi topu yok. In cutia verde nu este nici o minge.
Araban?n iinde hi kad?n yok. In masina nu e nici o femeie.
Observatii:
- atat pentru singular, cat si pentru plural se folosesc formele var/yok.
- desi este foarte frecvent utilizat la persoana a III-a singular, dar poate pri
mi si sufixe care sa indice alte persoane, precum si alte timpuri (asta intr-o p
ostare viitoare);
- cand var e folosit la persoana I si a II-a isi schimba sensul in a participa, a
fi inclus in ceva:
Toplant?da var?m. Eu particip la intalnire.
Yemekte vars?n?z. Tu participi la cina.
- este situat mereu la sfasitul propozitiei;
- cand apar intr-o intrebare, raspunsul la intrebare va fi var sau yok (si nu da
sau nu)
Caddede k?rm?z? bir araba var m?? Var/Yok Este vreo masina rosie pe strada? Da (
Este)/Nu (Nu este)
- cand au sensul de a avea, subiectul este la genitiv:
ocu?un babas? var > copilul are un tata
copilul tata are
- pentru ca yok functioneaza ca forma negativa pentru var, de?il nu apare impreu
na cu var; exita un numar redus de exceptii pentru care de?il insoteste var/yok,
pentru a accentua intr-o maniera dura semnficatia propozitiei:
ok i? var de?il, ama ben yorgunum. Nu e mult de munca, dar ma simt obosit(a).
- yok apare si in expresia yok yere = nicaieri
- apar impreuna in expresia uzuala ne var? ne yok?, care se traduce punctual: ce es
te? ce nu este, dar formal inseamna ce mai faci?/cum iti merge?

S-ar putea să vă placă și