trnei ravene

s4!I-!1
l,u crlf ilc trarrsvers
a le necesa
re
pentrtr stab iliza re:r
unui og:l$
Soluiie
ce se lcloptd"
trebrtie
sd fic corcspunzltoare
tehnic
qi econonric-
din punct c1e '
vedet'e
*--*-
i,l-l{::i.r,i*
tit:
,-
.)::i
S:i Jl
z$ili1 d6
r.iii{
trrune a 5l-1P ts{lt)';11 a
F,artf
a nrediarrfi
trr:hnea
uribrit'arfr
r.i
ir-)na DDlltiltu
clr
'lE1ecpn
a"-
apa
?t
/'
/'
al-}V11_rru
Ci'-[r,: Sal-l
ire .rirtd
Lucrarile
ce se executa
in zona de v6rf: in aval de canalele
de coastt
este
necesara
o protecli;
"
)"ii
de v6rf a ravenei'
Consolicl
area zonei
de vdrf se
poate tace iuumAtoareie
lucriri:
^--c.,r,.:
-^,,o-oi
<..) \rn
-
qe
amn'
- dac6i'afgme;geoinetricd
a vdrfului
ravenei
<?'5-y'- se amplasoaza
o
cddere
sau
o
treaPtd
....---.7
canalele
de
coastd'
C1 10.10.2013
cflnd indllinea
geometrici a vdrfi:lui tavenei
:2J
rn
,
folosim:
- o succesiune de cdcleri;
="h
- un canai rapid de scurgere numit
jilip
terminat cll L1n clisipator
hidraulic dc energie;
- zid de sprijin prevdzut cu radier.
4
'r'
*glrgt:eu#r,rn, e $e e#d{eri
disipator de energie
{|ttnal twltitl cle scwget'e
8$$:}
tutttirwt t"^tt
tlisipa ftt r Iu <-k'iu rlt c de m et
-ti
e
canaleie de
coastd
talveg
b arb ar-r arrr:
rid de sprijin
/"
disipator de energle
"Zrd
rle
""ptififi
pdrlin$ L:ti. r:ildie-/'
talveg
Dimensionarea
hidraulicd a r-rnei cdcieri
- pt dimensionare avem nevoie de:
- debitul calculat in vdrful ravenei (Q)
- ldlimearavenei
itr zona luatd in calcul (b)
- inltlimea
geometrici corespunzltoarc
varftilui ravenei (h)
- inlllimea
Pragului
(0,8
*
l,2n)
canalele de
coasti.
Ho
-
sarcinzr hiclroclinamicd
de la inceputLrl scurgerii
P1
-
iniltimea
primuhii
Prag
hcl
-
acldncimea conjugati a saltului hiclraulic
c1
-
ind.lfimea pragului radienrlui
h1'
-
trdAncimea apei radiemlui
h1
*
aclfincimea apei deasupra radiemlui
H1
*
salcina hiclroclinamic.l
sub care afe loc scurgerea stlb raier
P2
-
in[ltimea
pragtfiut2
lb
-
lungirnea radieruhii
Pomim de la ecualia de,coutinuitate
a debitului:
Q:e'@'v
[m'/sJ
lJnde: - q
*coeficientul
vitezei
(0,85
-
1,1)
- CI
-
sectiunea de scurgere in dreptul secliuni contractate
- v
*
vrteza
a:b.hcl ;
v:(2'g'U)o't ;
^-
e
:,p'
b
.
ltcl
.
L2'
g(Ho+Pl-hcl)Ju''
v
:
[2'
g(Ho+P1-hcl)Jo'5
- raportul dintre
{a/b}
:
q (debit specific)
hct
:q/
{rp
'
[2
'
g(Ho+PI-hcl)J"'']
- pentru a aflape hcl se foloseEte metoda reiteraliei
- in prima iteralie ludm hcl de sub radical
,
egal cu zero
- in o dorru iteralie se va lua hcl de sub radical egal cu valoarea \ui hcl
obfinut in
Prima
iteralie
- se continua acest mers
Pdnd
iteratie este egald cu valoarea
Detennirrarealui lto
- p".** de la ecualia cle clirnensionare
a deversorului dreptunghiular
cu
contractle
Q
:
,n'
'
b
'I{o
(2
'g 'Ho)o't
m
-
coefficient de debit (0,385)
Q:
wt
'
b
'Ho3/2
(2
'
g)o't
^
- riclicdnd relalia t;r paraf':
Q'
:
*t b2
'Ho3'
2
'
g
;
de unde va
rezulta Ho
p
elptn i nare a indl
!i
m i ?n f?!.lprasului
^r?di
erului
t'r
=
i"t/2{tt
l6'7q')/g hct311o's- t}
a- coeficient de coreclie
(1,01
-
1,])
;nf
/sJ
cdncl valoarea
lui hcl obyinutd
?ntr-o
lui hcl oblinutl in iterafia anterioari-
q
-
debitul ,specif;c
g
-
ucceleratia grczvitalionctld
lzl
:
o'ltl'
o
-
coeficierct (0,4 -- 0,5)
c]
:
hl'- hI
- lttngimea radierulzti
;
Ib
:
6 (h|'- ltcl)
I,UCRARI TRAN SVEII.SAL A
- clasific are; - dupd indllirnea lor pot fi grupate astfel:
- h
_-
0
-
traverse
;
h
<2
tn-praguri; h> zrn
-baraje
- dupi natura rnaterialului din care pot fi confecfionate:
- lucr[ri executate din: - lemtr
;
lemn
+ piatrd
;
piatrd zicLfuie de piatrd
uscatd sau cu mortar de ciinent, beton, beton armat, gabioane
- fuicrlri executate in treimea superioard sunt executate de reguld din
lemn
9i
piatrd.
- in partea cie mijlc'c qi inferioard.
(lucrdli din piatrl
,
ziddtie (baraje
,
praguri).
Lucr[ri din lenu..
$i
lemn
* piatrd
- cele inai simple sunt
-
garnisajele
,
fascitlajele
,
cleionaje
Rolul lucrdrilor transversale
-
prin lucrhrile transversale se reduge uite4a
curentului de api gi indirect;.9 c-o41bate erg4i11neg,,-.
- consolidarea fundului fonna{iilot etozionale gi amalurilor
- creerea unor pante de compensalie sau de proiectare la care s[ nlt se
producd eroziunea
- panta de proiectare
-
volumul de aluviuni adus
:
volumul depus in
spatele lucr[r'ilur ltarls ver'sale
- creearea Lrnor condilii specifice propice instaldrii vegetafiei in spatele
lucrbrilOr transverszrle intr-o zottd ttutnit[ atelisament
- panta de c.ompensafie
se poate detennina direct pe teren in cazul
lucrdrilor mai vechi executate prin m6sut dtori nivelitice
- aceasta pantd
;
in funclie de texfirra soiLrlLri arc rtundtoarele valori:
- soluri cu texturd ugoari ip:0,1
*
la6
- soluri cu texturd mijlocie ip: lYo - 3Yo
- soltrri cu texturd
grea ip
:3a/o
- 5o/o
Lrtcrat"ile tlin lem.q,si lclnn
*
rliatriil
wGwnisule. Sunt lucrdri sirnplc ,
care constau din cdptugirea obirgiilor de raverte
,
a
fii6A;ii,;;"a$"lor
gi a1e ravelieloir mici
,
cu ramuLi gi alte resturi vegetale ner-rtiliz-abile-
Ram,rile gi mdrdcipii pot fi rezultali clin drajonii sau clin prirneie curd{iiri ale arbortelor.
Fixarea rle funclul aibiei se face prin intermecliul unor pari cr-r cdrlig
,
lungi de 1,5 - 2,4 rut,
p;ituli bine ?n sol qi ancorerli cu longrirte ,
clispuse transversal peste ramuri
,
care la rdndul
lor sunt tlxate tot cu
i:ari
bine bdtuli?n sol.
Saltea de
craci
Frajina
transversala
ffiit
0,50
0.20
Aterisament
1,00 m
.Fig.36. Dqtxlii tcx garnisai
Garnisajele sunt lucrlri ieitine
,
u$or de executat
9i
au o mare eficienfd tehnicd ,
incleosebi la obbrgia formaliunilor torenliale minore. lntre ramurile sau rr:drdcinile cu care
se chptugeqte albia este inciicat sd se faci butdgiri sau plantalii cu sade de salcie
,
astf-ecl
ca dtipi ce ramurile putrezesc
,
locul lor sd fie lr.rat de cdtre vegetafie. Dae"{ consolidarea
reclarnd urgegli sau dac[ gra<iul de instabilitate al solului este ridicat, cdptuqirea se poate
face gi cu prilisode. Palisaclele constau dintr-un strat continuu de tluiele a$ternute
lorrgituclinal
pe patul albiei
,
fixate cu fascine sau longrine dispuse transversal
,
care ia
rdnJul ior se consolideazf, folosind
pari cu cdrlig bine bituli in sol
,
ca
$i
Tn cazul
gainisajelor. Este recom;rnclabil
ca nuielile si fie verzi
,
din salcie
,
care sa intre in
i"g"tu1i" cel pufin parfial
,
cle aceea lucririle trebuiesc exectttate primdvara tirnpuriu.
.IglirygJglg. Sunt lucrdri simple din lerrin
,
cu ajutorul cirora se consolideazd fundul
ottriitor tiienliale
Ei
baza taluzurilor formaliunilor de eroziune in adfincirne (ogaqe
9i
ravene mici) cu grarl reclus c1e toreanlialitate ,
situatc
prcponderent in zonele cu substrat
litologic format din nisipuri
,
loess sau pietriquri cLr nisip'
Fascinele sgnt snopuri de nuieli, cu grositnea de l5 - 30 cm
,
legate cu sdnnl la
fiecare 50 crn; lLrngimea lor ete dupa trebuinla (in general 2
-
5 m)-
n1
T,tfiez de piatra
Fig.37. Tipuri .Ce fascine; a
,
b
,
c)
-
fascine sirnple
d) -
fascina-lestata
Se executi
,
in general
,
doui tipuri de fascine: fascine sirnple gi fascine lestate. Cele
sii'nple se pot confecfiona
,
la r6ndul lor in trei variante:
*
cu ntrielele a$ezate cu capdtul gros intr-o singurl parte
,
Iegaute uurnai pe o
anumiti portiune din lurrgimea fascinei (incepdnd de la capltul cel mai gros)
vArfurile rdrndnAnd libere (fig. a).
- cu nuielele aqezate cu capetele groase altemativ, in ambele p6rli (fig, b)
cu vdrfurile rlst-rrate sub fbrmd de mbturh
,
cu numai doui legdturi
,
una la
capitr:l cel gos qi alta la mijloc (fig, c)
Fascinele lestate (fig, d) se confecfioneazd clintr-un inveli5 de nuiele cu miez de
piatrl., ele au diametrul ntult mai mar decai fascinele simple gi sunt
,
evident
,
mult mai
stabile la viituri.
Fixareafascinelorde fundul albieisau detahrzse face cupari lungi de 1,2- 1,8 nt
qi grogi de 6
-
12 cm, care se bat in pdmdnt 0,6
-
1,0 m. Parii se bat printre nuielele din
fascine. [,a paftea supelioard ace$tea au un cirlig sau se
gduresc
Ai
se introduce un cui de
lemn
,
care trece in ambele pdrli ale parului
,
cu 8
-
l0 crn
,
pentru fixarea f'ascinei de sol.
in sens transversal
,
fascinele se agazl cite una saii cdte dougor suprapuse. Ele pot
fi previzute sau nu
,
in aval . cu un radier vegetativ din nuiele dupd gradul de
toren{ialitatc al rilveneior.
$i
in cazul fascinajelor folosirea nuielelor de salcie este
necesard qi oportunin zlcest lel asigLrrdndu-se durabilitatea rrlai mare a lucrdrilor
,
prin
intrarea, ce1 pulin pa(iald, in vegetalie a unor nuiele.
$i
folosirea parilor verzi cle salcie
^l
cm 40-
r
r ascufa nlaf,Lrra
-4(
IOO crn
sporette durnbilitirtea h-rcriirilor
,
prin intrarea lor in vegeta!ie. i,i ca, colltrar
,
fascirla-iele
tiebLrie neaparat asigr.rrate prin butdgiri si piantalii cu sade de salcie
,
atit in aval cflt
5i
in
arronte cie amp[:rsamentele
lor.
uCleio1aie. Sunt lucrlri trarrsversale din letnn
,
de rezisten{d mai mare decdt cea a
ganii]jelor qi fascinajelor. Cu aiutoml cleionajelor se cousolideazd patul fbrmafiurrilor
iorenliale rlinore(ogage
gi ravene rnici gi rnijlocii), cu torentialitate redusd sau relativ
redusd
,
uncle nu se produc viittrri cu putere mare de distrugere.
Longrine
Sectiune
longiludinala. Aval
Elevatie . Aval
8ll ctn
lttrplatitura de
nuiele
2,00 - 2,J0 ttt
I
I
I
Ir
rl
lr
tl
t;
h
I
Frscins cu
d= 30 cm
_H_
MoozaS cm
Buiasi grosi cu
d=3...Jcm
Fig.3B. Cleionaj dublu. Elevaiie si sectir:ne longitudinala
Aceste lucr6ri constau din irnpletihrri de nuiele pe pari
,
asemdndtoare
g6rctulefelor
,
de care se <Jeosebesc
,
clin punct de vedere al construcfiei
,
doar prin faptul
cA sunt mai inalte qi rnai rezistente
9i
ctt o dispozilie transversald pe albie.
Se distipg clouI tipuri cle cleionaje
,
respectiv cleionaje simple alcdtuite dintr-un
singur garcl de nuiele gi cleionaje duble
,
alcituite clin doud aseinenea garduri.
Cleiona.le sirnple au in[llimea de 0,6
-
0,8 m . Pentru construirea lor se serpd un
sant aclAnJcl#fi-ffiat
de 50
-
70 cm. in fundul qan{ului se bat parii lungi de2,A -'2,5
m,'groqi d,e12* 14 crn, dirt care in pdmAnt 0,8
-
1,5 m, la distanle de 0,8 nr ?ntre ei' Pe
puiii.'f^." o impletiturl clin nuiele de salcie
,
stejar
,
alun
,
anin
,
plop
,
etc' nuielile
av6nd o grosime tie 3
-
4 crn . Se recomandd ca in partea incastratl in sol si se foloseascb
n*iele verzi de salcie
,
care prin lirstdrire giinrdddcinare nrdresc dirrabilitatea cleionajelor.
Aceste lucrdri se ?ncastreazd bine in rrialuri iar fieca.re al doilea par este prevdzut
cu o contraf-iqd care il sprijind in aval. Parii se bat in partea din amonte a
$anfului
iar in
ll
lr
I
l,
i;
I
Pari de rezisierda
d= 16 cm
t'
I;
I
s.
iival se a$azA 1
-
3 lirscine
,
sub l'brna r:nui ladier. Acest raclier poate fi amenajat
;i
clin
pat cotttitruu cle nuiele (saltele gi palisade) care se apazzi longitudinal
. clupi ce
;anfLrl
s-a
urrtplut cti pii^tndnt. Capetele din amonte ale nuielelor se incastreazd printre impletitura
cleionajului. In aval acestea se llxeziz[ cu longrine trausversale gi cu pari cu clegti bine
bdtufi in pdrrr6rrt.
Inrecliat in amonte se amenajazd ttn mic aterisament artificial clin pdrndntul
reaultat din shparea qanfului care s[-l ferezrscii de loviturile directe ale viiturilor. Apoi
,
ttt2t zona din amotrte cAt gi cea din aval de cleionaj se planteaz[ cu plop
,
salcie
,
anill
,
salcdn gi alte specii , astfel ca acestezr sI ia lclcul cleiona-iului dupzi ce putrezeste.
9lcionligjg[le.
Sunt aseindtrdtoare gi se executi la fel ca cele simple
,
cu deosedirea ci
sTnt*a6ffilGliilr ilouii garch-rri paralcle, amplasate la disfanla cle 0,8
*
1,0 m intre ele.
Deasupra irnpletiturii se agazl lorrgrine din lemn ecarisat de Bl12 cm salr cioplit pe
doui pdrfi
,
fixate de pari cu cuie. Cele doui garduri se leagd intre ele cu nloaze din lenin
ecarisat (6/8 cra) sau letnn cioplit pe douii pdrii
,
care
,
de asemenea
,
se bat cu cuie pe
pari
,
deasupra longrinelor. Parii legali cu rnoaze din centrul albiei de la gardul din
amonte
,
se altcoreazd cu clegti qi pichefi pentru a mirii rezeistenta cleionajului.
Spafiul dintre garduri se umple cLr pdmdnt, balast gi bolovani (in partea de
jos,
predominant cu pirnffnt
,
ca nuielele qd poatS intra in vegetafie). In amonte se amenajazd
un mic aterisament artificial din pIm6.nf
,
iar in aval se executS. neaparat un radier din2
-
3 fascine
,
dispuse imediat in avai de c.leionaj. Dacd panta terenului este mai mare se pot
ttmenaia gi radiere in trepte. Atat pe aterisanrentul din amonte cAt gi in aval se executS.
plantafii cu salcie
,
plop sau anin
,
din aceleaqi considerente care s-au ardtat la cleionajele
simple.
Dctcrminarca numlrului gi distanfei corespunzitoal'e cliutre Iucrlrilc trrnsverszrle
de pe firul unei ravene:
Nunrdrul de lucrdri: n
:
it: FVD
;
it
-
ip
Distanta dintre lr,rcrdri: d
Halhc
;
hc
-inbllirnea
unui cleionaj (0,8
*
1 rn)
;
ip<it;
:
Ha/D
:
hc/(it-ip)
{l
-l