JPG - cu bune si cu rele

JPEG (se pronunta "gey-peg") este nu mecanism de compresie, propus de Joint Photographic
Expert Group (J.P.E.G.) si care a fost destinat comprimarii imaginilor alb-negru sau color luate
din realitate. lgoritmul de comprimare se ba!ea!a pe sensibilitatea crescuta a ochiului uman la
"ariatiile mici de luminanta si sensibilitatea redusa la "ariatiile mici de culoare. #n aceasta idee,
algoritmul acorda mai multa atentie - deci mai multi bytes, pentru modificarile fine de luminanta si
mai putina atentie pentru culoare, intrucat imaginea comprimata este destinata obser"arii de
catre oameni, iar nu determinarilor colorimetrice.
$omprimarea JPEG este cu pierderi ("lossy compression scheme"), adica o parte din informatiile
detinute de imaginea initiala sunt inlaturate definiti". %aca a"eti ne"oie de toate informatiile din
fotografia initiala, alegeti o metoda fara pierderi (lossless), cum este &#''( dar in aceasta situatie,
fisierul "a fi mult, mult mai mare.
) proprietate intersanta a algoritmului *peg este capacitatea acestuia de a a"ea un grad "ariabil,
determinabil, de comprimare. aceasta inseamna ca daca doriti obtinerea unui fisier de imagine
cat mai mic, se poate alege o rata mare de comprimare, in dauna calitatii( in"ers, pentru a
mentine calitatea la o cota ridicata, se alege un grad redus de comprimare. +a prima comprimare
a imaginilor, chiar si pentru un grad mediu, pierderea de calitate este minora. sa se face ca
toate aparatele fotografice digitale, pentru a reali!a economie de spatiu pe cartela de memorie,
pre!inta posibilitatea de a comprima imaginea descarcata de $$% in imagine comprimata .*pg in
di"erse rapoarte (,-. - ,-/0), fara o alterare semnificati"a. %aca insa fisierul .*pg este deschis,
prelucrat, sal"at, apoi din nou deschis, prelucrat ... de mai multe ori, pierderile de calitate de"in
tot mai e"idente. #n seria de mai *os, imaginea din stanga (foto ,) a fost obinuta in urma unei
singure prelucrari, iar imaginea din dreapta (foto /) , desi usor mai mare, este re!ultatul unor
prelucrari succesi"e de patru ori.
'oto , 'oto /
%e ce dorim imagini comprimate1 %aca "rem ca imaginile noastre sa fie afisate pe internet,
acestea trebuie transmise in retea (upload) si, de acolo, "i!itatorul site-ului le descarca (do2n-
load) in na"igatorul sau de internet. ) prima limitare este impusa de "ite!a de descarcarea care
se face cu o "ite!a mica (cati"a 3b pe secunda, mai mica chiar pentru utili!atorul "casnic" de
internet, conectat prin modem si dial-up)( un fisier foarte mare se descarca greu si pune la "munci
grele" rabdarea "i!itatorului. #n seria de mai *os, foto 4 are aproape 54 3 si se descarca printr-un
modem conectat la /6,6 3bps in /, secunde, pe cand foto 7, cu aceeasi dimensiune de pixeli, are
un grad mai mare de comprimare, masoara /4 3 si se descarca prin aceeasi conexiune in doar 6
secunde. $e alegeti1 %epinde de d"s.
'oto 4
'oto 7
) a doua limitare este determinata de re!olutia monitorului "i!itatorului site-ului nostru. Exista
multi utili!atori cu sisteme de calcul mai ieftine si care afisea!a imaginea pe monitor la o re!olutie
de 600 x 500 pixeli (uneori chiar mai putin). %aca pagina 2eb mai contine chenare, texte, etc., cei
500 pixeli pe "erticala se reduc la 700 sau 400, disponibili pentru fotografia inclusa in pagina( o
po!a de dimensiune mai mare fi "a!uta doar in parte, ceea ce ar impune derularea paginii, lucru
destul de neplacut.
$at de mult se poate comprima o imagine1 %aca plecam de la un fisier imagine de , 89, sa
!icem, putem obtine un fisier *pg de .0 : (rata de compresie ,-/0), fara alterari importante ale
calitatii "i!ibile a imaginii. ) comprimare la o rata de ,-70 - ,-.0 aduce fisierul-imagine la /0 - /.
: cu pierderi perceptibile ; moderate. Este posibila comprimarea de pana la ,-,00, imaginea
obtinuta a"ind doar , : si pastrea!a mai multe detalii decat ofera multe programe de manipulare
a imaginilor in modul "thumbnail".
GIF contraataca
8ulti sunt speriati de termenul "lossy compression" dar, in ceea ce pri"este inregistrarea
imaginilor, nici o imagine digitala nu se compara cu imaginea oferita de ochiul uman. 8ai "echi
decat JPEG, pentru unele imagini, G#' ("graphic interchange format") este superior in pri"inta
calitatii imaginii, a ratei de comprimare sau a ambelor, dar are un pacat- acestea sunt "alabile
pentru imagini cu o paleta redusa de culori, deoarece, prin con"entie, G#' are maximum /.5
culori (codificare pe 6 biti). %e exemplu, arii largi cu exact aceeasi culoare, sunt comprimate
foarte eficient de algoritmul G#'. %ar, pentru o imagine fotografica, transpusa digital prin scanare
sau inregistrata cu aparate fotografice digitale, adancimea de culaore este de cel putin /7 biti (,5
milioane de culori), ceea ce determina o alterare se"era a po!ei. #maginile optime pentru
comprimare prin metoda G#' sunt cele cu linii si suprafete uniform colorate, cum sunt cele
desenate cu programul 8icrosoft Paint. $u cat imaginea este mai complexa iar nuantele mai
multe, cu atat JPEG se descurca mai bine. G#' se descurca bine cu marginile netede, cum ar fi
chenarele fotografiilor sau conturul literelor aplicate peste o imagine, pe care JPEG le reda mai
difu!, datorita rotun*irilor inerente in calculele matematice pe care le efectuea!a algoritmul de
compresie.
$at de puternic comprima G#'1 #n pri"inta fotografiilor, am facut urmatorul test- fotografia
originala - in format &#'' - are 5,< 89( am taiat o mica portiune din imaginea originala si aceasta
a fost sal"ata in format G#' (foto .), dar si in format JPEG (foto 5). 'oto . ocupa peste ,5 :9, iar
foto 5 sub 5 :9.
'oto . 'oto 5
%ar, in opinia mea, nu aceasta este principala diferenta, ci modalitatea de repre!entare a
culorilor- /.5 la .gif, ,5 milioane pentru .*pg, fapt care se traduce printr-o redare mai buna a
"ariatiilor fine de culoare la formatul .*pg.
Cu cine votam?
%e la bun inceput, as dori sa sublinie! ca nu exista o alegere definiti"a. 'iecare imagine trebuie
anali!ata si aleasa cea mai adec"ata metoda de comprimare.
Pe linia de start a cursei, cele doua metode de compresie se pre!inta astfel-
,. G#' comprima fara pierderi, in timp ce JPEG produce pierderi in calitate, ami ales in ceea ce
pri"este culorile, si mai putin informatiile de luminanata - bila alba pentru G#'(
/. $omprimarea JPEG poate fi efectuata intr-un grad "ariabil, ales de utili!ator, in functie de
destinatia imaginii, pe cand G#' are o rata fixa - bila alba pentru JPEG(
4. $odificarea G#' se face "la plecare", iar la "sosire" aceasta nu mai necesita prelucrari( JPEG in
schimb, necesita decomprimare la sosire, astfel incat puterea calculatorului utili!atorului final este
importanta( - o bila neagra pentru calculatoarele modeste=
7. G#' se descurca foarte bine cu marginile nete, contrast, ca de ex. un cadru in *urul unei
imagini, in schimb, JPEG afisea!a aceste cadre cu un grad sesi!abil de "incetosare", cu o
reducere a functiei de transfer (cum ar spune specialistii)(
.. JPEG pastrea!a - cel putin teoretic - ,5 milioane de culori, in timp ce G#' face o reducere
se"era (color selection sau color reduction), la cel mult /.5 - uneori mai putine - culori, ceea ce,
in opinia mea, este tot un proces "lossy". #deea ca ar mai exista "i!itatori pe #nternet ale caror
monitoare pot afisa doar /.5 culori, nu mai are sustinere asta!i, cand chiar si cele mai ieftine
monitoare permit ,5 milioane. >educerea paletei de culori aduce multe bile negre pentru G#'.
#n opinia mea, pentru imaginile fotografice, cea mai buna metoda ramane totusi JPEG.
Cum procedam?
Pentru a transpune capodoperele
noastre fotografice in formatul .*pg,
"a trebui sa spunem programului de
prelucrare cu care lucram sa sal"e!e
imaginea curenta nu in formatul
implicit (de regula proprietar), ci in
cel .*pg, comanda aflata de regula, in
meniul 'ile ? @a"e as.. lte
programe necesita procedura 'ile ?
Export... &rebuie sa mentionam de la
bun inceput ca ni"elul de compresie
afisat in caseta de dialog a unui
program nu corespunde cu cea
afisata in caseta de dialog a altui program, adica 50A compresie la programul B nu produce un
fisier identic cu 50A compresie la programul C. 8ai mult decat atat= +a unele programe,
procentele se refera la calitatea imaginii re!ultate (procente mari inseamna fisiere mari), iar la alte
programe procentele se refera la gradul de comprimare (procente mari inseamna fisiere mai
mici), si aceasta deoarece standardul JPEG nu include specificatii in acest sens iar fiecare
producator a procedat cum a gasit de cu"iinta. $eea ce trebuie sa faceti insa, indiferent de
programul cu care lucrati, este sa sal"ati o copie necomprimata, in formatul proprietar al
programului cu care lucrati, pentru orice e"entualitate=
Pe piata exista un mare numar de programe dedicate prelucrarii imaginilor digitale. ) mica parte
din utili!atori folosesc 8ac-uri sau +inux, iar softul dedicat este restrins( articolul de fata nu li se
adresea!a. Pentru ma*oritatea dintre noi, cu sisteme P$-Dindo2s, oferta este insa foarte
generoasa. %in aceasta pleiada de programe am ales doua programe care, in opinia mea
excelea!a- $%@ee - in topul clasamentului "$ele mai multe formate acceptate", iar dobe
Photoshop in topul clasamentului "Performanta"
@a le luam pe rand...
1. ACDSee
Enul dintre programele cele mai folosite este $%@ee, a*uns la "ersiunea 7. Programul este
share2are si permite utili!area fara a plati nimic, o perioada de timp, a"ind insa toate functiunile
acti"ate. %upa efectuarea tuturor prelucrarilor asupra fotografiei, se alege din meniul 'ile
submeniul @a"e as... pare o fereastra in care alegem formatul fisierului (dintr-o caseta aflata in
partea de *os a ferestrei de dialog), numele si calea;directorul unde "a fi sal"at fisierul. #n coltul
din dreapta *os se afla caseta de dialog ")ptions", prin selectarea careia apare o alta fereastra de
dialog. #n aceasta fereastra, cea mai importanta optiune se refera la calitatea imaginii;rata
comprimarii. *ustarea se poate face prin mutarea cursorului fie spre stanga - compresie mai
mare si fisier mai mic, sau spre dreapta - compresie mai mica si imagine mai buna( se poate
folosi caseta spin aflata imediat mai *os. *ustarea unui ni"el de peste F0A nu produce un fisier
mai bun, doar mai mare( pe de alta parte, un ni"el sub .A produce imagini de calitate foarte
slaba si care pot fi folosite doar ca "tumbnail". #n partea mediana a casetei de dialog, se afla
caseta "Progressi"e", si care se refera la modul in care se descarca imaginea in exploratorul de
#nternet al utili!atorului. ) schita a imaginii sal"ate "progressi"e" "a apare foarte rapid pe ecranul
"i!itatorului dar la o calitate redusa si, dupa 4 - . imagini intermediare in care detaliile de"in tot
mai fine, apare imaginea finala. #n acest fel "i!itatorul "ede rapid - chiar daca aproximati",
imaginea de pe site. Gumarul de scanari se a*ustea!a din caseta spin "@moothing". @electarea
unui numar sub 4 anulea!a "ite!a de afisare a schitei de imagine, iar peste . sal"area in modul
progresi" produce o imagine usor mai mare, deci care se descarca intr-un timp ce"a mai lung.
ltfel imaginea "a fi in"i!ibila pana cand computerul primeste si ultimul bit al fisierului .*pg. %in
punctul meu de "edere, chiar daca durea!a putin mai mult, as prefera sal"area imaginii in modul
progresi", deoarece am la ce ma uita cat timp se
descarca intreaga pagina.
) proprietate foarte interesanta a programului
$%@ee ("ersiunea 4 si mai buna) este conferita
de plug-in-ul JPEG-&ransform (aflat in folderul
Plugins, sub numele de $BHJPEG&rans.apl) si
care reali!ea!a rotiri si reflexii in oglinda ale
fisierelor .*pg fara pierderi= Iestea rea este ca
rotirea este lossless doar pentru fisierele al caror
numar de pixeli pe lungime si inaltime este multiplu
de 6. Iestea buna este ca marea ma*oritate a
aparatelor fotografice digitale actuale generea!a fisiere
.*pg cu dimensiuni multiplii de 6.
2. Adobe Potosop
Existent pe piata in di"erse "ersiuni complete (., ..., 5, recent anuntat <), limitate (. +.E.) sau
chiar reduse (rebote!at dobe Photo%eluxe), dobe Photoshop permite con"ersia fisierului
proprietar (.psd pentru Photoshop, respecti" .pdd pentru Photo%eluxe) in fisier .*pg.
Prima modalitate de con"ersie este cea bine cunoscuta- din meniul 'ile se alege @a"e as...(
apare o fereastra de dialog in care se preci!ea!a calea, numele fisierului (implicit este afisat
untitled-,), si formatul (implicit Photoshop .psd si pdd). %e la ni"elul acestei ultime optiuni se face
clic3 pe sageata in *os si se alege din lista derulanta optiunea JPEG. @e face clic3 pe @a"e si
apare o noua caseta de dialog referitoare la optiunile fisierului. Photoshop ofera ni"ele de
compresie de la 0 la ,/ si nu lasa loc nici unui dubiu referitor la cifrele afisate pe ecran- calitatea
imaginii, gradul de compresie, ni"elul de calitate. 9ifarea casetei Pre"ie2 determina programul sa
calcule!e dimensiunea fisierului .*pg dar si durata aproximati"a a timpului de descarcare printr-un
modem cu o "ite!a "domestica" (,7,7 /6 sau .5 3bps).
) a doua modalitate de con"ersie este alegerea din meniul 'ile a submeniului @a"e for Deb. @e
deschide o fereastra care are in colutul stang - sus patru taburi- )riginal, )ptimi!ed, /-Ep si 7-
Ep( ultima - cea mai utila. %aca alegem 7HEp, partea centrala a ecranului "a fi ocupata de
imaginea originala si trei imagini comprimate in grade "ariabile( la fiecare se afisea!a
dimensiunea in :9, calitatea imaginii dar si timpul estimat de descarcare printr-un modem
conectat la o "ite!a selectabila (implicit /6 3bps). #n partea dreapta a ecranului se alege
modalitatea de comprimare- JPEG sau G#'( in imediata apropiere a listei derulante se afla o
sageata spre dreapta - clic3 pe sageata deschide un dialog din care merita a fi mentionat in mod
special ")ptimi!e &o 'ile @i!e..."
Putem introduce aici dimensiunea in :9 pe care o dorim iar programul calculea!a rata necesara
de compresie si sal"ea!a fisierul la setarea aleasa. &ot in dreapta, dar mai *os, este afisata o alta
fereastra de dialog, cu doua tab-uri( as mentiona tab-ul "#mage @i!e", prin selectarea caruia
putem alege o noua dimensiune in pixeli a imaginii- in "alori absolute sau in procente. #n acest fel,
noul fisier poate fi micsorat sau marit, pentru a se incadra, in dimensiunile de pixeli impuse, de
ex. de 'otomaga!in. &ot aici se afla caseta "$onstrain Proportions" care este implicit setata si
care asigura o reducere;crestere proportionala a dimensiunilor in pixeli.