A) Renasterea

a) Renasterea politica
In Europa Centrala si Orientala
In secolul al XIII-lea, consolidarea puterii regale din Cehia marele stat
feudal al Europei Centrale, si recunoaterea independentei tarii de ctre
mpratul german Frederic II Hohenstaufen, a conferit statului o apreciabila
importanta internaionala !ceasta " mai ales dup ce #ttocar II $rem%sl
&'()*-'(+,- a ane.at regatului sau !ustria, precum si regiunile sla/e din
sudul 0unrii &1tiria, Carinthia, Craina-, ntin23nd hotarele regatului de la
i2/oarele Elbei si #derului pana la 4area !driatica 0e asemenea " dup ce,
sub domnia lui 5acla/ II &m '*6)-, Habsburgii au acceptat ca Cehia si
$olonia sa se uneasc intr-un singur stat
7egii cehi, din noua dinastie de 8u.emburg, Carol I &'*9: " '*+,- si
5acla/ I5 &'*+, " '9';- au de/enit totodat si imparati ai <ermaniei 0e
asemenea 1igismund, care in '*,: este ales si rege al =ngariei si care in
'9') a hotr3t arderea pe rug a lui >an Hus ?emulumirile mestesugarilor, a
plebei orasenesti si a taranilor au dus " ca urmare si a propagandei
e.ponenilor reformei si a arderii pe rug a lui >an Hus si eronimi din $raga "
la i2bugnirea marelui r2boi taranesc din Cehia &'9';-, condus de >an @i2Aa
In '9(6, papa 4artin al 5-lea a proclamat o BcruciadaC mpotri/a husiilor
!rmata germana de '66 666 de oameni sub conducerea lui 1igismund a fost
infranta 0up care, a urmat alte patru BcruciadeC pana c3nd dup
optspre2ece ani de lupte rasculatii BtaboriiC au fost infranti, in '9*+, iar
Bcali.tiniiC in '9,)
7scoalele taranesti, aa " numitele Br2boaie husiteC au contribuit
considerabil la tre2irea sentimentului national, toate acestea duc3nd la unirea
Cehiei cu =ngaria &'9+'-')':- dar n-a fost de aDuns sa consolide2e structura
statului ceh 0e aceea aciunea de de2agregare statala /a fi accelerata de
constituia din ')66 care sanciona fora si pri/ilegiile nobilimii !narhia
feudala se /a diminua c3nd, dup moartea in ')(: a regelui 8udo/ic al II-lea
coroana ii re/ine lui Ferdinand I care fcea parte din rasa de HabsburgE
nobilii din <ermania si !ustria se /or instala pe domeniile confiscate,
autonomiile nationale /or fi suprimate, libertatea religioasa abolita, iar
curtea " transferata definiti/ la 5iena, o situaie care /a duce timp de *
secole &pana in ';',-, la pierderea autonomiei reale a tarii
0up stingerea dinastiei !rpadienilor &'*6'-, in disputa care a urmat
pentru ocuparea tronului =ngariei au inter/enit <ermania, Cehia, $olonia si
regatul ?eapolelui Influenta curiei papale a fcut ca dieta ungara sa-l aleag
pe Carol 7obert &'*6, " '*9(- din dinastia de !nDou care domnea la ?apoli
1ub acest rege si sub succesorul sau 8udo/ic I &m '*,(-, care a unit coroana
=ngariei cu cea a $oloniei, anarhia feudala a ncetat $uterea regala "
spriDinita de mica nobilime si miDlocie, precum si de orae " s-a consolidat,
fara sa reali2e2e insa pe deplin centrali2area statului
$e plan intern, codul de legi din '*)' a instituit proprietatea ereditara
asupra pm3nturilor, ntrind dominaia absoluta a nobililor asupra taranilor
iobagi In politica e.terna regii unguri din dinastia de !nDou, ba23ndu-se pe
uniunea lor dinastica cu $olonia si cu regatul ?eapolelui, au urmrit sa-si
e.tind influenta de la 4area Faltica pana in str3mtoarea 4essina si in
$eninsula Falcanica Cu aDutorul papei & dar si prin inter/enii armate-
8udo/ic I a transformat o serie de state italiene in posesiuni /asale & Chiar
si 5ene2ia a fost silita sa-i plteasc un tribut anual - Campaniile militare
din Italia si cele contra statelor sla/e de sud au mpiedicat, ca urmare,
centrali2area temeinica a statului 8a aceasta au contribuit, in sec X5, si
rscoalele taranesti si orasenesti din diferite regiuni ale =ngariei &si mai ales
din Gransil/ania-, pro/ocate de ntrirea sistemului feudal, sold3ndu-se cu
restabilirea oligarhiei nobiliare #fensi/a otomana mpotri/a =ngariei
&'9*,- a impus o apropiere a acesteia de statele sla/e, in /ederea unei
re2istente comune In '996, regele polon 5ladisla/ III a fost chemat sa
ocupe tronul =ngariei Ioan de Hunedoara, comandantul armatelor ungaro-
polone, a repurtat o serie de /ictorii contra in/adatorilor otomani, inclusi/
&dup nfr3ngerea de la 5arna din '999, unde a c2ut si regele 5ladisla/ III-
in btlia, decisi/a, de la Felgrad &'9):- Hmpotri/a ncercrilor mpratului
german Frederic III de a ocupa tronul =ngariei, a fost ales rege 4atei Cor/in
&'9), " '9;6- In interesele nobilimii maghiare si sub influenta papalitatii,
acesta a atacat Cehia, ane.3nd pro/incia 4ora/ia 1uccesele sale militare si
politica sa interna au contribuit considerabil la centrali2area statuluiE dar
abandonarea politicii de apropiere de tarile sla/e /ecine a a/ut ca urmare
slbirea statului In ')(:, la 4ohacs, armata ungara a suferit o infrangere
catastrofala pentru /iitorul =ngarieiE pentru ca, in ')9', turcii otomani sa
ocupe Fuda
In timpul domniei lui Ca2imir III cel 4are &'*** " '*+6- $olonia
de/ine cea mai importanta dintre unitatile statale sla/e din sec XI5 In
urmtoarele doua secole si ndeosebi sub ultimii iagelloni, tara a de/enit un
fel de republica aristocratica sub conducerea unui rege 1tructura statului a
rmas structura tipica a unei monarhii de tip medie/al, dar cu o e/oluie si cu
particularitati cu totul distincte de cele ale monarhiilor medie/ale ale tarilor
/ecine
In /echiul stat rus format la sfarsitul secolului al XI-lea " 7usia
Aie/eana " puterea suprema aparinea principelui, Bmarelui cnea2C al
Iie/ului In cursul secolelor XII si XIII, de2membrarea acestui stat in mai
multe regiuni conduse de cne2i, a dus la creterea rolului, importantei,
puterii marii nobilimi In ultimul deceniu al secolului al X5-lea teritoriile
ruseti au fost unificate intr-un stat unitar cu centrul la 4osco/a !cest stat
centrali2at, multinaional, era de fapt o monarhie de tip feudal " care, in
secolul urmtor, al X5I-lea, /a de/eni o monarhie absoluta sui generis. 1i in
7usia, burghe2ia foarte slab de2/oltata, aproape ine.istenta, era cu totul
incapabila sa opun cea mai mica re2istenta nobilimii
$rin casatoria lui I/an III cu fiica ultimului imparat bi2antin, 4osco/a
s-a considerat motenitoarea de drept a tradiiei Fi2anului Fiserica
ortodo.a rusa a dat o formulare corespun2toare ideologiei politiceJ B1f3nta
7usieC este singura pstrtoare a credinei cretine, poporul rus este Bnoul
IsraelC, poporul ales spre a asigura triumful cretinismuluiE 4osco/a este Ba
treia 7omaC, ultima si singura capitala a cretinilor, statul mosco/it /a dura
pana la sfarsitul lumii Ca urmare, su/eranul rus, cruia i-a fost transmisa "
prin aliana sa matrimoniala si prin adoptarea ortodo.iei ca religie a statului
K esena di/ina a imparatilor bi2antini, este Bunsul lui 0umne2euC si numai
in fata acestuia rspunde pentru aciunile saleE puterea lui fiind absoluta, toi
trebuie sa i se supun, inclusi/ Fiserica si ntreg naltul sau clerL
$olitica de unificare a 7usiei a fost continuata de 5asile III &')6) "
')**- si urmata de o lunga perioada de re/olte populare si de lupte interne,
pro/ocate de partidele nobililor, ale BboierilorC $ana c3nd, in ')9+, tanarul
I/an I5 " pana la aceasta data mare cnea2 al 4osco/ei si al ntregii 7usii "
isi ia titlul oficial de tar &Bce2arC " imparat-, domnind *+ de ani !utoritar si
despotic pana la cru2ime, I/an I5 " supranumit Bcel <roa2nicC " ncepe in
')9; un program de reforme 1priDinindu-se pe noua nobilime creata de el,
tarul urmarea sa consolide2e structurile administrati/e ale statului si, prin
aceasta, a puterii monarhice autocrate
Garul e.ercita puterea legislati/a, e.ecuti/a si DudectoreascaE el
decidea asupra impo2itelor, isi alegea singur funcionarii si dispunea de o
armata permanenta $e de alta parte, nu e.istau in 7usia legi fundamentale
care sa se opun hotr3rilor sale de arbitrare &de pilda, in pri/ina succesiunii
la tronE sau, unele drepturi ale indi/i2ilor " cum ar fi dreptul la proprietate
sa 1i, mai ales, lipsea o burghe2ie care sa sustina monarhia 4ai mult dec3t
de absolutismul monarhiilor occidentale, regimul politic al 7usiei ariste se
apropia mult de despotismul monarhiilor absolutiste asiatice
b) Renasterea economica
Producia industriala
$rincipalele acti/itati economice non-agricole, BpreindustrialeC, au
fost, de-a lungul secolelor X5 si X5I, acti/itatile te.tila, e.tracti/a si
metalurgica 8a acestea se adugau cea a construciilor na/ale, cea
tipografica, si in special cea edilitara " determinata de creterea populaiei
oraelor, inclusi/ a marelui numr de funcionari ai statului
Hncep3nd din secolul al X5I-lea, crbunele mineral /a fi e.tras pe
scara larga " mai ales in Garile de >os si in estul !nglieiE fierul " in unele
regiuni din Franta, <ermania, 1a.onia &dar si in Castilia-E sarea " in regiunea
de coasta din Italia 4eridionala si 1pania &iar sarea gema, cu precdere in
$olonia- !lunul, indispensabil la /opsitul tesaturilor " si care acum nu mai
putea fi importat din #rient, caile comerciale mediteraniene fiind controlate
de turci, - este descoperit in '9:' intr-o localitate &Golfa- din 2ona colinara a
7omeiE si intr-o cantitate suficienta pentru a apro/i2iona ntreaga producie
te.tila europeana
In Europa Centrala au fost deschise sau e.ploatate mult mai intens
numeroase mine Intr-o perioada de numai +6 de ani &intre '9:6 " ')*6-
producia de argint a crescut de cinci ori, aDung3nd la ;6 de tone anualE iar
cea de cupru " la c3te/a sute de tone Insasi structura modului de e.ploatare
s-a modificat Capitalul era pus la dispo2iie de acionariE un antreprenor
recruta mana de lucru, control3nd-o si pltind-o ?umrul lucrtorilor era
mic " intre ': si *( pentru cate o mina !cetia, de/enii salariai cu drepturi
si beneficii mai reduse dec3t cele ale predecesorilor lor, se asociau si nu
arareori declarau gre/a Feneficiile cele mai mari le re/eneau detinatorilor
de drept ai minelor " su/eranilor habsburgi sau regelui 4atei Cor/inul al
=ngariei 0ar si membrii unor ade/rate dinastii de mari negustori tiau sa
profite din plin, fc3nd u2 de abile mane/re bancare &0e pilda " celebra
familie Fugger din !ugsburg, care, mprumut3nd mari sume de bani
mpratului 4a.imilian sau arhiducelui 1igismund al Girolului, obinuse in
schimb concesiunea " pana la rambursarea creditului " unor mari mine-
Gehnica mineritului a obinut in acest timp re2ultate cu totul
remarcabile De re metallica, opera sa.onului <eorg Fauer &cu numele
latini2at " !gricola-, apruta in El/etia in ')):, descrie probleme tehnice
legate de puurile de mare ad3ncime, probleme de /entilaie, de drenaD, de
cobor3re si urcare a oamenilor si materialelor Cum puurile aDungeau acum
pana la o ad3ncime de ,) de metri, pentru remedierea inundaiilor si
e.plo2iilor de ga2e s-au in/entat felurite masinarii din lemn &cu c3te/a
elemente indispensabile din fier-, acionate de oameni, animale sau forte
naturaleE pompe aspiratoare cu piston, foale gigantice din piele, /entilatoare
" care, utili23nd fora unei mori de /3nt, e/acua aerul to.ic din put si galerii
printr-un tub de aerisireE scripei uriai pentru scoaterea la suprafaa a
minereului, actionati de caiE mori de mcinat minereul, cu maiuri enorme
puse in micare de fora morilor de apa, etc
In procesul de prelucrare a fierului se introduce o ino/aie de cea mai
mare importantaJ Bcuptorul naltC " in care minereul de fier este ae2at pe un
pat de crbune de lemnE arderea este intretinuta cu aDutorul unor foale
enorme, de + metri, acionate de fora hidraulica !prute mai nt3i in
<ermania in prima Dumtate a secolului al X5I-lea, cuptoarele nalte s-au
rsp3ndit repede in sudul !ngliei, Garile de >os, nordul Frantei &iar intre
':(6-':*(-in $olonia si 7usia- !/3nd ba2a de +-, m
(
si inaltimea de circa
'6 metri, un cuptor nalt putea produce intre '66-)66 de tone de fonta anual
In sectorul produciei te.tile " acti/ in ntreaga Europa Centrala si
#ccidentala " nu apar ino/aii tehnice deosebite In schimb, demne de
rele/at sunt formele diferite de organi2are a produciei, pe care istoricii
germani o numesc Verlagssystem
$e l3ng forma primara, a atelierului mestesugaresc personal, spre
sfarsitul E/ului 4ediu se organi2aser ade/rate BfabriciC " cu muncitori
lucr3nd ca salariai ai proprietarului care le punea la dispo2iie localul,
materia prima si mainile sau uneltele de lucru $e antreprenor &proprietar-
nu-l interesa at3t sa-si perfecione2e uneltele de producie sau sa gseasc
mana de lucru ieftina " acum c3nd creterea populaiei ii asigura la discreie
o fora de munca, - cat sa gseasc si capitalul necesar si piee de desfacere
asigurate
0ificultatile cele mai mari /eneau din partea breslelor, rigid si foarte
bine organi2ate, perfect capabile sa se apere contra concurentei
antreprenorului capitalist !cesta gaseste soluiaJ munca la domiciliu - -
Verlagssystem # soluie care in secolul X5I isi gaseste o larga rsp3ndire "
mai ales in !nglia, Flandra si Frabant in <ermania si El/etiaE si, parial, in
Franta, 8ombardia si Goscana
B) Reforma
a) Cauzele si direciile reformei
7eforma a fost e/enimentul dominant al primei Dumatati a secolului al
X5I-lea " si cu substaniale implicaii, cone.iuni, consecine in multiple
planuri ale culturii si ci/ili2aiei ?scuta pe terenul unor tensiuni politice
interne si internaionale, precum si al unor transformri sociale profunde, al
unor probleme si condiii sociale deosebit de comple.e &continu3ndu-le si
complet3ndu-le pe cele din secolul anterior-, opera si re2ultatele 7eformei se
/or repercuta " in forme si in proporii diferite " pe cele mai di/erse planuri
ale istoriei culturale europene In plan filo2ofic, contactele 7eformei cu
micarea umanitilor timpului /or fi aproape permanente Iar in c3mpul
literaturii si cel al artei, dinamica ei intelectuala si spirituala se /a resimi si
in spiritul barocului
4oti/aia erupiei miscarii reformatoare a fost oca2ionata de
constiinta religioasa si de starea instituiilor si practicilor ecle2iastice 0ar
substratul sau generator, mai /echi, configurat inca din ultimele decenii ale
secolului precedent, pre2enta si alte cau2e, de alta natura =ltimii 2ece ani ai
secolului al X5-lea au insemnat o agra/are a de2echilibrului social si
economic In <ermania, creterea preturilor a fost determinata si de recoltele
de2astroase !ceasta situaie economica a dus in mediul taranesc la apariia
&de pilda, in !lsacia- a unor organi2aii conspirati/e a/3nd ca scop
rsturnarea ordinei statale e.istente, manifest3ndu-se si prin acte de DafE ceea
ce &conform Ionigsberger- a fcut necesara in ')6' instituirea " pentru
prima data in istoria tarii " a unei forte de politie stipendiate !nii de seceta
si de foamete, de2astrele r2boaielor, au lsat sate ntregi depopulate 8a
acestea s-au adugat calamitatile epidemiei de ciuma, care intre '9;; " ')6(
a decimat multe regiuni pana la Dumtate din populaieE apoi /iolenta
epidemiei de sifilis, apruta dup descoperirea !mericii, si creia singura
e.plicaie populara ce i se ddea era a fi o manifestare a pedepsei di/ine &in
timp ce astrologii o considerau re2ultatul conDunciei celei mai temute
planete 1aturn cu >upiter- $e plan moral, consecina acestei calamitai a fost
recrudescenta unor ntunecate tradiii medie/ale " profeii apocaliptice,
horoscoape sinistre, /alul de persecuie asupra e/reilor, a /rDitoarelor, a
necromanilorM
?ecesitatea unor schimbri structurale urgente era dictata de situaia
in care se gseau clasele si categoriile sociale oprimate " intr-o msura sau
alta " de sistemul social al timpului 0e2/oltarea creditului a mprumutului
cu dob3nda &inter2is totui de pre/ederile dreptului canonic- era concentrat
acum in bnci puternice, de ale cror ser/icii beneficia in primul r3nd nalta
erarhie ecle2iastica $rin operaiile bancare ale acestor institute de credit erau
transferate la 7oma " din toate tarile Europei catolice " /eniturile inaltilor
prelai beneficiari ai dioce2elor in care nici mcar nu re2idau, concentrai
fiind la Curia romana Fncile anticipau intrrile ordinare " si chiar
e.traordinare &ca, de pilda, cele pro/enite din /3n2area indulgentelor- 0e
asemenea, ii mprumutau cu sume consistente pe prelaii care trebuiau sa le
/erse Camerei apostolice in /ederea obinerii purpurei de cardinal
1pectacolul bogatiilor e.orbitante ale Fisericii si ale oamenilor ei "
inclusi/ ale mnstirilor " ii fcea pe tarani, pe iobagi, pe mineri, pe
salariaii oraelor, sa considere ca un remediu contra mi2eriei lor o
redistribuire echitabila a marilor proprietati ecle2iastice 1i, cu at3t mai mult
cu cat in spriDinul dorinelor si preteniilor lor /eneau si /ehementele
denunuri ctre predicatori a corupiei Fisericii " 1e aduga si re/olta
categoriei ca/alerilor, care dispuneau de resurse economice infinit mai
reduse in comparaie cu cele ale oamenilor Fisericii, sau cu cele ale bogatei
burghe2ii orasenesti !menintati de edictele imperiale de Bpace perpetuaC "
care le lua sperana de a se imbogati prin angaDarea in r2boaie pri/ate, -
acesti ca/aleri abia ateptau un moment de cri2a a puterii de stat sau a
Fisericii Bpentru a se npustii asupra marilor proprietati ale bisericilor si
mnstirilor, precum si pe teritoriile episcopilor " principiC
In acest timp categoriile sociale superioare tindeau doar sa-si mentina
pri/ilegiile, in scopul de a-si asigura in continuare controlul si conducerea
/ieii oraelor Hmpreuna, nobilimii si naltul cler ineau sa-si reafirme cu
putere /echile drepturi de origine feudalaE fapt care fcea ca adeseori
gelo2iile si ri/alitatile dintre ei sa pro/oace de2ordini serioase in /iata
oraelor
Important pentru intelegerea cau2elor si resorturilor intime ale
7eformei este e/idenierea faptului ca programele de reforma a/eau in
/edere, chiar de la nceputurile lor, nu numai /iata religioasa, doctrinele
teologice si instituiile bisericeti, ci si /iata sociala si politica in general
B?emulumirile si re/olta celor mai largi cercuri de reformatori erau
determinate nu numai de de2ordinile din s3nul Fisericii, ci si inDustitiile si de
/iolentele din societatea ci/ila, de pri/ilegiile unor anumite grupuri, de
structura si administraia statelor sau a comunitatilor locale !ceste cercuri,
deci, /oiau ca prin reforma Fisericii sa aDung si la reforma societatiiE uneori
la redistribuirea bunurilor, la instaurarea unor egalitati radicale intre oameni
cci toi sunt fii lui 0umne2euC
!adar, alturi de critica /ieii ecle2iastice reformatorii introduceau si
elemente critice /i23nd funciile si datoriile gu/ernanilor in raporturile lor
cu Fiserica 4ai mult dec3t at3tJ atitudinea, critice /i2au " in mod implicit
sau e.plicit " si sistemul politic european, relaiile internaionaleJ urmreau
&si, efecti/, reali2au- promo/area in numele comunitatii de credina a unor
noi forme si sisteme de solidaritate de interstatale Conflictele de idei si
luptele religioase dintre state erau intim mpletite cu tensiunile socio-politice
si cu interesele diferitelor grupuri din interiorul fiecrui stat 0e asemenea si
cu ambiii de putere absolutiste ale regilor si principilor 4icarea 7eformei
a depasit considerabil aria de interes religios, implic3ndu-se singura in
ri/alitatea dintre marile dinastii, in re/endicrile teritoriale pe care si le
discutau Franta, 1pania si ImperiulE cu un cu/3ntJ in luptele pentru o
hegemonie europeana
E/eniment de nsemntate primordiala in cultura si ci/ili2aia
7enaterii, micarea 7eformei, cu multiplele si /ariatele ei cau2e, implicaii
si consecine, a insemnat o considerabila lrgire, influenare si modificare a
sistemului politic din EuropaE si prin aceasta " difereniindu-l in mod
substanial de sistemul politic dominant in E/ul 4ediu
b) Situaia interna a Bisericii catolice
!spiraiile credincioilor spre o religio2itate intima, personala, simpla,
conform in/ataturilor E/angheliei si ale primilor cretini nt3mpinau
re2istenta Fisericii oficiale, incapabila de a proceda la reforme decise si
profunde care sa conduc la o rennoire a /ieii religioase
4area schisma din #ccident &'*+,-'9'+- a lsat in urma sa aceeai
stare de indisciplina a ntregii erarhii ecle2iastice, de gra/e carente
organi2atorice si de de2orientare in materie de doctrina $entru a remedia
aceste rele papa e/ita sa con/oace noi concilii, de teama sa nu fie impus
principiul superioritatii conciliilor asupra autoritatii papaleE ceea ce,
dealtminteri, s-a si nt3mplat dup conciliul din Fasel, care a dus la o noua
schisma &'9*;-'99;- B$e de alta parte, angaDarea papilor in restaurarea
principatului temporal cu aDutorul unor aliane politico-militareE
mecenatismul fastuos si monden prin care cutau sa asigure strlucirea
resedintei pontificale lu3nd in ser/iciul lor umaniti si artitiE preocuparea
lor de a-si spori in loc de a-si reduce /eniturile, pentru ca in felul acesta sa-si
poat reali2a politica de mecenai in concurenta cu membrii colegiului
cardinalilor, nu mai puin iubitor de fast, - toate aceste moti/e ii fceau pe
papi indifereni daca nu chiar de-a dreptul contrari unei politici de reprimare
a abu2urilor aa cum se cerea insistent si din mai multe partiC &4
Fendiscioli-
Cei doi papi umaniti de la miDlocul secolului al X5-lea, ?icolae 5
&m '9))- si $ius II &m '9:9-, a/useser un nalt simt al responsabilitatii
fata de po2iia lor, pstr3ndu-si cu demnitate prestigiul Cu 1i.t I5, insa,
care ocupa scaunul papal in '9+' &si l /a deine timp de '* ani-, declinul
moral al papalitatii ncepe si continua in ritm rapid Inteligent, energic,
ambiios, noul papa s-a angaDat in combinaii si intrigi politice in interesul
nepoilor si, implic3ndu-se in conflictele interne ale Florenei &care au dus
la asasinarea lui <iuliano dei 4edici-E precum si in /iata politica a 5enetiei,
incit3nd republica la un r2boi, aDut3nd-o, apoi abandon3nd-o si, in cele din
urma, pedepsind-o cu e.comunicareaE in timp ce la 7oma 1i.t I5 isi
persecuta cu cru2ime inamicii ndeosebi nobila familie Colonna Hmpins de
ambiia de a da strlucire si glorie pontificatului sau, a adus la curtea papala
renumii erudii strini &pe umanistul grec !rghiropoulos, pe 7euchlin, pe
7egiomontanus-E a reorgani2at Fiblioteca 5aticana si a construit Capela
1i.tina, decorata de cei mai mari pictori ai timpului &Fotticelli, $erugino,
1ignorelli, $inturicchio, 7osselli, <hirlandaio-E pe de alta parte 1i.t I5 a
promo/at la curtea sa lu.ul e.tra/agant, nepotismul si simonia
=rmaul sau Inocentiu 5III &m '9;(-, geno/e2 nrudit cu familia
0oria, era un caracter slab, toler3nd la curtea sa imoralitatea, simonia,
abu2urile /ehement condamnate de 1a/onarola Gata a doi fii nelegitimi, se
ocupa mai mult de interesele familiei sale dec3t de treburile Fisericii 1pirit
obtu2, era total de2interesat de /iata culturala 0ar marea sa eroare a
constituit-o bula din '9,9, care autori2a, Dustifica si chiar incita tribunalul
Inchi2iiei la persecuiile cele mai teribile mpotri/a /rDitoarelorJ 2ecile de
mii de /ictime din urmtoarele trei secole si-au datorat martiriul &direct sau
indirect- bulei lui Inocentiu 5III
1paniol de origine, 7odrigo de ForDa, de/enit papa !le.andru 5I
Forgia &'9;(-')6*- printr-un notoriu act de simonie care a indignat ntreaga
lume catolica &a fost ales papa cumpr3ndu-i pe cardinali-, si a concentrat
toate preocuprile asupra promo/rii po2iiei si intereselor celor patru fii ai
si, e.tinderii si consolidrii statului papal, chiar prin trdri si crime oribile,
ramase legendare si unice in istoria papalitatii !liindu-se pe r3nd cu cele
partide ri/ale " cu guelfii #rsini si cu ghibelinii Colonna pentru a-i trda
succesi/ fara nici un scrupul a-i domina si reprima cu o rara cru2ime " papa
si-a creat un ntins stat pontifical, cu aDutorul sadicului sau fiu Cesare
Complet indiferent in problemele credinei, chiar plictisit de sluDbele
religioase si test3nd predicile, !le.andru 5I nu era deloc preocupat nici de
infrumusetarea 7omei sau a palatului 5aticanului ! delapidat sume imense
pentru a crea o armata puternica " dar si pentru nesfarsitele banchete si orgii
de la curtea sa 8a toate acestea, sub pontificatul sau curtea papala a adugat
corupia, simonia " /3n2area de indulgente, de funcii episcopale, de numiri
de cardinali, etc, - lunga serie de sacrilegii, asasinateE si totul, intr-o
ambianta de lu.urie re/olttoare
0up scurtul interludiu al pontificatului lui $ius al III-lea, tronul papal
i-a re/enit lui Iuliu II &<iuliano della 7o/ere, m ')'*- 4arele orgoliu al
acestui BpapaC al r2boiului de o mare energie, fermitate, simt realist si curaD
a fost sa e.tind statul papal, al crui fondator este intr-ade/r considerat In
')6:, Iuliu II creea2 garda pontificala, cu care papa " imbracand armura si
cobor3nd personal pe c3mpul de lupta " recucerete ntreaga Italie Centrala,
$erugia, Fologna, ndrept3ndu-se amenintator spre 5enetiaE cucerii $arma,
$iacen2a si 7egio, fond3nd astfel un stat ntins cum pana atunci nici un papa
nu stp3nise
Iuliu II " cel mai faimos dintre papi 7enaterii, nu ddea atenie
principilor timpului, consider3ndu-se superior tuturor g3ndindu-se doar sa-si
asigure putere politico-militar " a fost recunoscut ca unul dintre cei mai
mari mecenai din istoria artei $reocupat mai mult de politica, n-a luat deloc
masuri de a introduce reforme ecle2iasticeE in schimb, in ')6: a nceput
reconstrucia ba2ilicei 1fantul $etru Cei mai mari artiti ai timpului au
lucrat pentru elJ 4ichelangelo a terminat pictura capelei 1i.tine, in timp ce
7afael a pictat celebrele stan2e din 5aticanE fresce in care figura papei apare
de doua ori
=rmtorul mare papa al 7enaterii, 8eon X &<io/anni dei 4edici,
')'*-')('- era fiul lui 8oren2o 4agnificul Inteligent, manierat, cult, mai
bun cunosctor al artei dec3t al teologiei Educat in mediul culturii
renascentiste florentine, a/ea suficienta sensibilitate si libertate de spirit
pentru a se bucura de splendorile si deliciile oferite de aceasta cultura
!precia din plin scrierile latine ale imitatorilor literaturii clasice, dar stimula
si creaia in limba sa naionala Ii plcea mult pescuitul, /anatoarea cu oimi
si lua el insusi parte la /anatoarea de cerbiE dar iubea cu pasiune si mu2ica
?iciodat curtea papala nu fusese Bin/adataC de at3ta inteligenta, talent si
/i/acitate, de at3tea serbri mondene, de at3tea spectacole teatrale si
mu2icale Foarte culti/at, prieten al erudiilor si artitilor, nu at3t un om
e/la/ios, cat un mare ndrgostit de /iata Goate aceste strlucite preocupri
culturale nu concordau insa cu nalta misiune pe care cpetenia Fisericii ar fi
trebuit sa si-o asume 0e altminteri, si mpreDurrile politice ii stteau
mpotri/a 0up /ictoria de la 4arignano, Francisc I rmsese atotputernic "
si ar fi putut sa de/in seniorul ItalieiE 8eon X s-a dus sa-l intalneasca la
Fologna, la con/ins sa se retrag, dup ce a cedat oraele $arma si $iacen2a,
ncheind totodat un concordat prin care regelui france2 i se recunotea
dreptul de a-si numi episcopii si abaii =ltimii ani ai pontificatului lui 8eon
X /or fi marcai de grele 2guduiri si de pre/estiri ntunecateJ in <ermania,
influenta lui 4artin 8uther cretea din 2i in 2i, tot mai amenintatoare pentru
Fiserica catolica
1uccesorul lui 8eon X, olande2ul de origine !drian 5I, in
instruciunile date regatului sau trimis de dieta din ?urnberg con/ocata de
Carol 5 &')((- recunotea marile greeli ale Fisericii
Cu toate acestea, masurile de ndreptare nt3r2iau $rintre abu2urile
Fisericii, cel care re/olta mai mult era nepotismul promo/at de papi !poi "
fiscalismul nemilos al Curiei, ai crei funcionari pretindeau beneficiarilor si
solicitanilor de dispense ta.e de cancelarie e.orbitante 4ondenitatea,
decderea morala, fastul, a/iditatea nestp3nita, absenta simului datoriei,
indiferenta fata de ade/ratele probleme ale Fisericii, - toate acestea se
nt3lneau nu numai la 7oma, ci si la curile episcopaleE mai ales c3nd
episcopul era in acelai timp si principe teritorial
?u arareori episcopii erau titulari si beneficiari a doua, trei si chiar ai
mai multor dioce2e " situate la mari distante una de alta =nii de/eniser in
principal inalti funcionari administrati/i, in calitate de cancelari ai
principilor sau ai Imperiului !deseori si beneficiile unei simple parohii erau
conferite unor titulari care re2idau in alte localitatiE acetia incredintau
ndeplinirea funciilor liturgice si asistenta spirituala a credincioilor unor
/icari, suplinitori /enii din alta parte, ignorani, pretin23nd bani pentru orice
sluDbe religioase sau rugciuni, si e.ploat3nd fara scrupul credulitatea
oamenilor # situaie care a dus in mod ine/itabil la o degradare a funciei si
demnitatii sacerdotale " mai ales in r3ndurile burghe2ieiE ceea ce e.plica si
abundenta de satire anticlericale, pro/enind nu numai din r3ndurile
umanitilor, ci si ale mediilor orasenesti modeste
FibliografieJ Istoria culturii si civilizaiei de #/idiu 0rimba
5olumele ; si '6