SECIUNEA I Noiuni generale

Crima n criminologie preia aspectele din dreptul penal fiindca faptele incriminate i
pedepsite prin legea penal rmn crime i pentru criminologie i pentru cercetatorii criminologi;
faptele sunt aceleai, iar criminologia din acest punct de vedere este tributar dreptului penal i
legilor penale. Mai mult criminologia cerceteaz criminalii care sunt artai ca atare de legea
penala. Dac unele fapte penale nu mai sunt crime dup legea penal au fost dezincriminate i
abrogate de legea penal, ele nu mai sunt crime nici pentru criminologie.
!muciderea din latinescul Homicidium, homo fiin uman, om " caedere a tia, a omor
se refer la actul de a ucide o alt fiin uman.
Dei omuciderea nu definete un act ilegal n mod necesar , unele #urisdicii folosesc
cuvntul$homicide en.% pentru a indica uciderea ilegala a unei persoane.
!muciderea poate include crima, ucidere din culpa si ucidere prin imprudenta. &'ista
cateva circumstante in care omuciderea este #ustificabila sau nu este crima in sensul legal.
Seciunea II Crima cu snge rece
2.1.Conceptul de criminal.
! prima problema in cercetarea si cunoasterea criminalului este aceea a conceptului
insusi de criminal in sens criminologic. Definirea si conturarea lui este necesara fiindca, pe de(o
parte, trebuie sa se stie, de la inceput, despre care persoane este vorba si pe de alta parte, trebuie
sa se delimiteze in mod clar notiunea de criminal in criminologie de notiunea de criminal in
dreptul penal.
Criminal in sens criminologic este persoana care a savarsit o crima, o fapta penala
prevazuta de legea penala, pentru care persoanei respective i se aplica o pedeapsa. Conceptul de
criminal este definit de cei mai multi criminologi contemporani in acest sens, adica o persoana
care a comis o fapta criminala si este sanctionat cu o pedeapsa criminala.
)n al doilea rand, un nmar de persoane care se bata de la conduita normala, anume
deviatii sociali, cum sunt alcoolicii, indisciplinatii in munca, persoane cu conduita rea in familie
ori fata de alte persoane, etc. *cestia sunt in conflict cu grupul social in care traiesc si prezinta
pericol social; multi dintre acestia mai tarziu savarsesc crime, conduita devianta fiind un fel de
predelincventa.
Din punct de vedere stiintific aceste persoane, fiindca nu au savarsit crime, nu sunt
cercetate de criminologie. +entru a se cunoaste cauzele speciale ale comiterii faptelor lor, sustin
alti criminologi, si acestia trebuie cercetati de criminologie.
,ciderea criminala este o infractiune malum in se, si fiecare sistem de drept contine o
forma de incadrare a uciderii criminale.
Multe forme ale omuciderii au propriul lor termen bazat pe persoana care este ucisa-
a. infanticid uciderea unui copil
b. fratricid uciderea fratelui; in conte't militar, uciderea unui camarad.
c. sororicid uciderea surorii
d. paricid uciderea parintilor
e. patricid uciderea tatalui
f. matricid uciderea mamei
g. mariticid uciderea sotului
.. u'oricid uciderea sotiei
i. filicid uciderea copilului
#. regicid uciderea unui monar.
/. genocid uciderea unei rase umane
Seciunea III Uciderea non criminala
!muciderile nu implica tot timpul infractiuni. Cateodata legea permite uciderea ori
prin anumite pedepse ale sentintelor, ori prin e'ceptii ori circumstante, cum ar fi e'ecutarea de
stat in cazul pedepsei capitale. +rintre uciderile legale sunt incluse- legitima aparare, pedeapsa
capitala, razboiul, 0a#m(ul sau 1uisas(ul $2egea )slamului%
3.1. Profilul criminalului de profesie
)n teoria si in practica dreptului penal se vorbeste dspre criminalul profesional
desemnat astfel prin aceea ca face din infractiune un mi#loc de e'istenta, o indeletnicire, de
e'emplu escrocul profesional, .otul de buzunare, prostituata, etc.
+roblema a fost preluata de criminologie, iar astazi, in cadrul tipurilor de
criminali s(a cuprins si criminalul profesional. )n societatea zilelor noastre, e'istenta crimei
organizate, ca si criminalitatea legata de droguri, cuprind multi crimnali profesinali.
Criminalul profesional este persoana care este refractara muncii intr(un cadru
legal, care savarseste infractiuni in mod sistematic in scopul castigarii resurselor de trai. 3eeling
numeste acest tip de criminal, criminal refractar muncii. 0efuzul muncii cinstite si legale apare
ca o trasatura esentiala a acestui tip de criminal. Criminalii profesionali sunt de doua feluri-
criminalul profesional pasiv ssau parazit social si criminalul profesional activ, dinamic,
organizat.
Criminalul profesional pasiv este persoana care nu munceste si nu(si castiga
e'istenta din munca, ci din savarsirea de infractiuni, din practicarea unor activitati parazitare.
Ceea ce caracterizeaza pe acest infractor este nivelul de inteligenta scazut, capacitate redusa de
rezolvare a dificultatilor zilnice de viata; nivelul de inteligenta se acordeaza cu nivelul de
instructie scolara, care se rezuma la scoala intrerupata ori la cateva clase elmentare. +reinta o
structura caracteriala labila, pronuntata fiind tendinta de supunere si ascultare fata de alte
persoane, in plus, o vointa slaba si stapanire de sine oscilanta
Criminalul profesional activ si organizat, care, de asemenea, isi castiga e'istenta din
savarsirea de infractiuni, dar din infractiuni de alta natura si mai comple'e. *cesti infractori, de
cle mai multe ori comit infractiuni in mod organizat si in banda, in care pricepere si metode
te.nice. Ca trasturi de personalitate, acest tip de criminal este cu un nivel de inteligenta ridicata,
dar, din punct de vedere al laturii afectiv( active, este insensibil si lipsit de simpatie si mila
pentru altii, este egocentric, neincrezator si c.air pervers, 4incapabil de o renuntare la o
satisfactie imediata, insuficienta de control de sine, de #udecata, de utilizare a e'perientei trecute,
impulsiv, etc.
)n ceea ce priveste abilitatea de a actiona, aptitudinile sale te.nice, el le poseda, le(a
invatat si s(a atasat de astfel de activitati. *pucarea pe drumul crimei profesionale este ceva ales
deliberat si inmod liber, dar poate fi si 4o sfidare, un refugiu, ca urmare a unei deziluzii, a unei
frustrari, ca o dorinta de razbunare5$6.+inatel%.
+ersonalitatea criminalului profesional activ este si rezultatul unor date ale structurii sale
biologice abilitate, aptitudini, indrazneala, raceala afectiva, desconsiderare fata de alti oameni
si ale influentelor de mediu. De regula, criminalul profesional a crescut intr(un mediu
infractional sau antisocial, intr(un mediu de afaceri si petreceri. Din imbinarea acestora, spune
+inaltel, se naste acest 7alia#8 infractional, care este criminalul profesional.
3.2. Ucigasul platit
! crima contra cost este aceea cand ucigasul este anga#at de catre o persoana pentru a
ucide in sc.imbul unei recompense, de obicei pecuniara. ! persoana care duce la bun sfarsit o
crima sub aspect contractual este cunoscut drept 9ucigas platit5sau 9asasin5.
)n ma#oritatea tarilor cu sisteme #urisdictioanle, un contract pentru a ucide o persoana este
inopozabil prin lege $in sensul in care clientul nu poate da in #udecata pentru nerespectarea
contractului, iar ucigasul platit nu poate da in #udecata pentru remuneratia sa%.
*tat ucigasul platit cat si clientul pot fi gasiti vinovati de ucidere. )n unele #urisdictii
cu pedeapsa capitala, o crima comandata poate fi o circumstanta speciala ce permite ca o
omucidere sa fie #udecata ca infractiune capitala.
,ciderea sub contract este preferata de unii criminali pentru ca poate fi folosit pentru
a stabili un alibi solid pentru client, astfel la momentul infractiunii, acesta isi poate planifica in
avans. )n acelasi timp persoana care comite crima poate avea putine sau c.iar nici un fel de
legturi cu victima, devenind foarte greu pentru investigatori sa stabileasca ce s(a intamplat. +rin
comandarea unei crime, criminalulul poate evita a comite uciderea personal, fapta pe care unii ar
fi incapabili sau nu ar putea sa o faca, mai ales daca au avut legaturi stranse cu victima.
Crimele comandate sunt de obicei asociate, desi nu tot timpul, cu crima organizata, in
primul rand pentru ca infractorii :de cariera8 ar putea cunoaste ucigasi platiti, si considera ca prin
anga#area unui ucigas de profesie va minimaliza sansele sa fie prinsi.
Depinzand de regiune si era, ucigasii platiti au fost folositi in mod frecvent pentru a a
reduce la tacere martori ce depuneau marturie impotriva infractorilor, ori sa elimine infractori
rivali, sau politicieni ce refuzau sa primeasca mita. $ :plata a plomo8 o fraza in lb. spaniloa ce
spune :argintul sau plumbul8%.
*ltii contacteaza un ucigas in scopul de a primi un beneficiu financiar de obicei ca
beneficiar al politei de asigurare a victimei, sau ca succesor testamentar. Cu toate acestea, ce mai
frecvent motiv este de obicei sfarsirea unei relatii intime, in ciuda multor motive.
Criminalii platiti pot sa fac din ucidere o infractiune evidenta, dar pot deasemenea sa
faca in asa fel incat moartea sa para o sinucidere sau c.iar un accident. Mai mult pot sa ascunda
sau sa distruga corpul in asa fel incat sa nu fie clar pentru autoritatai daca victima este decedata
sau a disparut.
+lata pentru crima propriu(zisa $de obicei numita 8lovitura8%, este divizata astfel initial
se plateste o parte din pretul total ucigasului, iar restul dupa prestarea cu succes a :serviciului8.
*ceasta tranzactie poarta forma unei garantii sau depozit, in eventualitatea in care clientul nu
mai poate plati si restul sumei, sau apar alte probleme. Mai mult, se creeaza o legatura intre
client si ucigas.
3uma in concret pentru o anumita lovitura va varia in mod evident in functie de-
ucigasul in sine si stndardele sale si ta'a practicata in general, dificultatea si pericolul intampinat
in indeplinirea :loviturii8 bazat pe cine este persoana ce va fi ucisa, unde sunt acestia si politia
din zona, siguranta si atentia mediatica acordata viitoarei victime. )n plus, daca platitorul doreste
ca victima sa fie ucisa intr(un fel anume$ sa para un accident, sinucidere, etc%. Desi estimarile
facute de catre persoane publice si din domeniul criminologiei apreciaza ca onorariul unui
ucigas platit ar fi in zona zecilor de mii de dolari americani, este dificil de apreciat, avand in
vedere natura clandestina a activitatii intreprinse de acestia.
3tatisticile spun intr(un studiu facut de )nstitutul de Criminologie al *ustraliei ca in
perioada ;<=< >??> in ;@> de cazuri de cazuri de victime ale unor ucigasi platiti, cel mai
frecvent motiv era legat de destramarea unei reltii intime. 3tudiul arata de aemenea ca media
onorariului este de ;>,Aoo dolari australieni si cele mai folosite intrumente au fost armele de foc.
Crimele comandate reprezinta >B din crimele din *ustralia din aceasta perioada. !
! situatie similara se regaseste in 3cotia, unde procenta#ul este CB din totalul
crimelor savarsite in perioada ;<<D (>??>.
)n sc.imb in 0ussia, fenomenul crimelor comandate este ingri#orator, in fiecare an in
#ur de C??? de victime cad prada ucigasilor platiti, iar cei ce comit infractiunea sunt foarte rar
gasiti sau pedepsiti. Cea mai ferventa activitate a ucigasilor platitia fost in perioada anilor E<?
cand 0ussia inca suferea repercusiunile caderii ,niunii 3ovietice, iar criminalii acesteia se luptau
pentru 4prada5. C.air si dupa sc.imbarea regimului tara se confrunta cu un numar impresionant
de crime comandate.
3.3. Asasinul
*sasinarea este uciderea unei persoane politice sau orice alta persoana publica. !
urmatoare distinctie intre asasinat si alte forme de a ucide este ca un asasin de obicei are un
motiv ideologic sau politic, desi multi asasini$mai ales aceia ce nu fac parte dintr(o miscare
organizata% arata si semne de dementa. *lte motivatii pot fi banii $precum in cazul ucigasilor
platiti%, razbunare, sau ca o miscare militara.
&ufemismul ucidere orientata numita si e'ecutare e'tra#udiciara este folosita si
pentru asasinarea oponentilor, in special cand e dusa la capat de catre guverne. Fermenul
asasinare impreuna cu terorist si luptator pentru libertate $freedom fig.ter%, poate fi considerat in
acest conte't un termen cu greutate din moment ce descrie un act ingrozitor, desi purtatorii
acestor denumiri cred despre ei insisi ca sunt indreptatiti, motivati, si c.iar necesari.
&timologia cuvantului 9asasin5 este considerara a fi legata de 9Hashshashin5, o secta
militanta religiosa a Mulsulmanilor ismailiti, banuit a fi activ in orientul mi#lociu intre secolele al
G)))(lea si al H)G(lea. *cesta societate secreta mistica a omorat membri ai elitei *bbasid din
motive politice si religioase.
3e spunea ca acestia foloseau subtante .alucinogene in timpul comiterii crimelor,
substante precum .asisul si opium. Iumele de asasin deriva din Jasis.in din cauza presupusei
substante .alucinogene folosite, oar o alta teorie afirma ca deriva de la cuvantul Jassansin, de la
numele conducatorului lor Jassan(i(3aba..
*stazi, este cunoscut ca hashishinnya era un termen in#urios folosit pentru a descrie
acest cult de catre mongolii si musulmanii ce ii dezaproba. Ceea ce este cunoscut este ca
foloseau pumnale, si rar supravietuiau atacurilor, c.iar si atunci cand aveau succes, in ciuda
folclorului ce(i descrie ca pe niste ucigasi silentiosi si invizibili. 3e pare ca rareori actionau
impotriva vesticilor in timpul Cruciadelor, in parte din cauza ca ordinele cruciadelor nu erau asa
de afectate de perderea liderilor individuali precum erau regimurile autocratice locale ale
timpului.
3pere deosebire de alte teme precum terorismul, unde e'ista o susbstantiala zona gri
si de multe ori controverse intre anumite instante de calificare ori standardele ce ar trebui
folosite. Clasificarea generala a asasinarii mentionata anterior pare a fi supusa unor obiectii.
9&'ista un tipar al terorismuluiK *cademicienii, politicienii si #urnalistii folosesc mai
mult de ;?? de definitii pentru terorism. *le' 3c.midt a scris o carte despre terorism, in care a
citat ;?< definitii ale acestuia. Demersul este ingreunat de faptul ca terorismul include o varietate
de actori si de motive.
De e'emplu, Departamentul de 3tat si Departamentul *pararii din 3,* folosesc
definitii diferite cind vorbesc despre terorism. *rticolul >< din tratatul ,& $de la Iisa% se refera
la terorism ca la una dintre cele mai grave forme criminale. Definitia ,& este atit de vasta
$intinsa pe zeci de subpuncte% incit pierde din consis(tenta. Iatiunile ,nite au esuat, la rindul lor,
la summitul din septembrie >??C sa cada de acord asupra unei definitii a terorismului.
Luvernele occidentale accepta, c.iar daca indirect, ca nu e'ista 4un manual9, un tipar
dupa care actioneaza teroristii. 4Lucram discret, caci, in aceste cazuri de rapire, chiar daca ele
nu seamana intre ele, nu raspund acelorasi retete si nici acelorasi motive, discretia este
garantia securitatii lor9, afirma Mic.el Marnier, ministrul francez de &'terne. 9
+rin urmare, e'ista cateva probleme legate de motivare spre e'emplu, daca o crima
ar trebui considerata asasinare numai daca victima este o persoana politica ori publica opusa
credintelor ucigasului, sau daca termenul ar trebui sa includa si uciderile unde motivatia
principala este sa atraga atentia asupra unei cauze, ori pentru motive personale, unde tinata in
sine ocupa un loc secundar.
&'ista destule momente in care aceasta problema in a gasi o definitie pentru termen
au fost depasite de fapte, situatii cum ar fi tentativa de asasinat asupra presedintelui 3,* 0onald
0eagan de catre No.n Jinc/leO, care a fost mai tarziu gasit cu serioase probleme mintale, si a
afirmat public intentia sa de a atrage atentia actritei Nodie 6oster decat sa faca vreo afirmatie
politica.
,ciderea fostului membru Meatles, No.n 2ennon a pus o problema similara in ciuda
afirmatiilor liberale ale acestuia ucigasul sau nu pare a fi mai mult de cat un fan instabil.
6olosirea termenului 7asasinat8 in a descrie omorarea lui No.n 2ennon este un temei de disputa,
din moment ce 2ennon era in principal un muzician, nu o personalitate politica, si ar putea fi
argumentat ca descriind ucidera sa drept asasinat, teoria poate fi e'tinsa si in cazul uciderii
cantaretilor 3elena 1uintanilla sau Marvin LaOe.
3.4. Bursa de asasinate
Mursa de asasinate 9assasination mar/et5 este o piata de previziuni teoretice la care
orice participant poate sa plaseze un pariu folosind bani electronici anonimi si pseudonime, pe
data mortii oricarui individ, si sa colecteze suma daca g.iceste data corect. Deoarece remuneratia
este pentru a sti data e'acta a mortii si nu a face activitatea asasinului, este mult mai dificil sa se
actioneze raspunderea penala pentru fapte.
3.4.1. Originea conceptului

,tilizarea recenta a termenului poate fi gasita in COp.ernomicon de Fimot.O C. MaO,
publicata in octombrie ;<<P, pentru ca mai tarziu articolul lui Nim Mell numit 5politica
asasinatului5 descrie pe larg conceptul, concluzionand ca pe langa a fi o mi'tura neortodo'a de
incriptari, anonimat si bani digitali, conceptul poate fi folosit pentru a a#uta minimalizarea
criminalitatea violenta.
Fimot.O C. MaO, Carl No.nson si Matt.eQ FaOlor au dezvoltat mai tarziu
protocoalele pentru a implementa conceptul online pana la punctul i#n care 6iscul, 6M)(ul, si
3erviciile 3ecrete 3,* le(au investigat motivele pentru care au facut asta.
3.4.2. eoria
* fost argumentat ca o consecinta a acestui posibil e'periment ar fi prevenirea
dezvoltarii oricarei forme de bani electronici care pot fi folositi in anonimat pentru finantarea si
incura#area financiara a asasinatelor.
3tatul poate ori sa aresteze si sa #udece pe cei ce finanteaza astfel de moduri de plata
ipotetice drept complici la aceste infractiuni, sau atunci cand bunurile finantatorului sunt
offs.ore, sa(l atace pe acesta sau pe bunurile sale folosind forta militara, din moment ce banii
digitali si tranzactiile aferente sunt garantate de institutii financiare. )n astfel de circumstante
potentiali finantatori nu ar fi interesati a folosi mi#locul acesta de plata pentru ca li s(ar da de
urma destul de usor.
Daca bursa de asasinate este vazuta ca o nesupnere civila in locul terorismului, dupa
cum a sugerat Nim Mell, atunci aceasta r putea duce la un impact fundamental asupra felului in
care functioneaza guvernele- ma#oritatea persoanelor publice ar avea un pret pus pe cap. Mell
argumenteaza ca pretul ar fi intr(un fel proportional cu imaginea sa pozitiva, negativa sau cat de
polular este, si ca i(ar speria pe politiceni sa mai faca decizii nefavorabile. Cu toate acestea, ar
avea mai mult un efect de amenintare in deciziile pe care le iau, lucru care este total diferit.
M)M2)!L0*6)&-
QQQ.bbc.com
*merican Jeritage DictionarO
Ri/ipedia contract /illing
*ustralian CriminologO )nstitute ( statistics
)on !ancea +robleme de criminologie ed. Nuridica *ll, ;<<=