Deontologie

MULTIPLE CHOICE
1. Din punct de vedere etimologic, termenul general de deontologie si are originea:
a
.
n dou cuvinte grecesti: cuvntul deon, -ontos, care nseamn ceea ce trebuie
fcut, ceea ce se cuvine, datorie, si cuvntul logos , care nseamn cuvnt, dar si
teorie, studiu;
b
.
n dou cuvinte grecesti: cuvntul deon, -ontos, care nseamn ceea ce trebuie s
i
se cuvin, si cuvntul logos , care nseamn cuvnt, dar si teorie, studiu;
c
.
n dou cuvinte grecesti: cuvntul deon, -ontos, care nseamn ceea ce trebuie
fcut, ceea ce se cuvine, datorie, si cuvntul logos , care nseamn cuvnt, dar si
logoreic
ANS: A
2. Deontologia a fot definit ca fiind :
a
.
teoria datoriilor morale, secifice e!ercitrii oricrei rofesii;
b
.
doctrina, teoria, stiina datoriilor morale, dar si legale secifice e!ercitrii
oricrei
activitti umane;
c
.
doctrina, teoria, stiina datoriilor morale, dar si legale secifice e!ercitrii
oricrei
rofesii.
ANS: "
#. Deontologia, prin pecificul o!iectului u de cercetare e afl la granita dintre:
a
.
dret, religie si moral, fiind astfel o stiint multidiscilinar discilinar
b
.
dret si moral, fiind astfel o stiint interdiscilinar
c
.
dretul rivat si dretul ublic, fiind astfel o stiin interdiscilinar
ANS: $
%. Deontologia a mai fot definit ca repre"ent#nd :
a
.
ansamblul normelor care conturea& si formea& conduita uman, n general;
b ansamblul normelor care conturea& comortamentul social al oricrui individ;
.
c
.
ansamblul normelor care conturea& un anumit ti de comortament rofesional
ANS: "
'. $ormele deontologiei, n general, unt conacrate:
a
.
(nele sunt consacrate )uridic, resectarea lor utnd fi imus rin fora de
constrngere a statului, n tim ce altele sunt consacrate doar moral si ot fi
sanctionate doar de orobriul oiniei ublice;
b
.
Sunt consacrate )uridiceste, resectarea lor utnd fi imus rin interventia fortei
de coercitie a organelor statului;
c
.
*ot fi sancionate doar de orobriul oiniei ublice, nscriindu+se n categoria
normelor etice.
ANS: A
,. Din punct de vedre etimologic, termenul de etic:
a
.
este originar din limba latin si nseamn cutum, obicei, morav, caracter;
comortament.
b
.
este originar din grecescul ethos, care nseamn cutum, obicei, morav, caracter,
comortament;
c
.
este originar din cuvntul engle& ethics, care nseamn moral
ANS: $
-. Termenul de moral si are originea:
a
.
.n cuvntul latinesc mos, moris, care se traduce, n mod obisnuit, rin: moral,
moralitate, etic;
b
.
.n cuvntul engle& moral, care nseamn moral, conduit corect, etc.;
c
.
.n cuvntul france& morale,care nseamn moral, conduit corect, etc
ANS: A
/. Morala repre"int :
a
.
ntr+un sens larg, att valorile, ct si nonvalorile conduitei umane;
b
.
ntr+un sens restrns, numai ceea ce este o&itiv n conduita uman;
c
.
ansamblul normelor de convieuire si de comortare a oamenilor unii fat de
altii
si fat de colectivitate.
ANS: "
0. Dreptul ete definit ca fiind :
a
.
totalitatea condiiilor, conform crora liberul arbitru al unui om se oate uni cu
liberul arbitru al altui om, conform unei legi divine a liberttii;
b
.
ansamblul regulilor asigurate si garantate de ctre stat, care au ca sco
organi&area
si discilinarea comortamentului uman n rincialele relatii din societate;
c
.
ansamblul regulilor de conduit edictate si sanctionate de ctre organismele
sociale, care sunt destinate s asigure buna functionare a acestora..
ANS: $
11. Dreptul po"itiv au dreptul o!iectiv repre"int:
a
.
totalitatea normelor obligatorii, elaborate de autorittile cometente ale statului
sau ale administratiei ublice locale, norme a cror resectare este asigurat rin
intermediul ersuasiunii ;
b
.
totalitatea normelor obligatorii, elaborate de autorittile cometente ale statului
sau ale administratiei ublice locale, norme a cror resectare oate fi imus, la
nevoie, rin intermediul coercitiei statale;
c
.
totalitatea normelor elaborate de organismele sociale si a cror resectare oate fi
imus, la nevoie, rin intermediul fortei de constrngere.
ANS: $
11. $orma moral repre"int:
a
.
o regul general de conduit, care are ca sco asigurarea ordinii sociale, regul
ce
oate fi imus, la nevoie, rin constrngerea statului;
b
.
o rescriie general de conduit, al crei sco este acela de a asigura ordinea
social, regul ce oate fi dus la ndelinire, de regul, e cale statal;
c
.
o regul de comortament nsusit de individ ca imuls luntric, n scoul
romovrii binelui n conformitate cu valorile morale unanim admise de ctre
colectivitate
ANS: "
12. $orma %uridic ete definit ca fiind :
a
.
o regul general si obligatorie de conduit, al crei sco este acela de a asigura
ordinea social, regul ce oate fi imus, la nevoie, rin constrngerea organelor
cometente;
b
.
o rescritie general de conduit, al crei sco este acela de a asigura ordinea
social, regul ce oate fi dus la ndelinire, de regul, e cale statal;
c
.
o regul general de conduit, care are ca sco asigurarea ordinii sociale, regul
ce
oate fi imus, la nevoie, rin constrngerea statului
ANS: A
1#. Principiile %uridice unt acele idei generale care :
a
.
au stat la ba&a sistemului de dret si au orientat reglementrile )uridice si
alicarea dretului, fiind e!resia valorilor romovate si arate initial de
normele
morale;
b
.
si au originea n normele morale confirmate ca linii generale ale conduitei
umane;
c
.
constituie ba&a ntregului sistem de dret dintr+o tar, orientnd reglementrile
)uridice si alicarea dretului, fiind e!resia valorilor romovate si arate de
dret
ANS: "
1%. $ormele morale pot fi grupate n trei categorii:
a
.
2nterdictiile, care sunt normele rin care se inter&ic anumite acte sau atitudini iar
nclcarea lor atrage anumite sanctiuni;
b
.
2nterdictiile, recomandrile si rescritiile care vi&ea& conduita uman n
general;
c
.
3ecomandri, care sunt normele referitoare la acte sau atitudini a cror reali&are
este recomandabil conduitei individului
ANS: $
1'. $ormele %uridice, n funcie de caracterul conduitei pe care o precriu, e claific n :
a
.
Norme onerative, ca norme cu caracter imerativ, care imun subiectului de dret
s svrseasc o anumit aciune sau s ndelineasc o anumit sarcin;
b
.
Norme ermisive, ca norme care nici nu oblig, nici nu inter&ic o anumit
aciune, lsnd la arecierea subiectului alegerea unei anumite conduite;
c
.
Norme onerative, norme ro4ibitive si, resectiv, norme ermisive, , n funcie de
caracterul conduitei e care o rescriu.
ANS: "
1,. &n ceea ce priveste aplicarea si repectarea normelor %uridice:
a
.
alicarea si resectarea normelor )uridice este asigurat de stat rin organele sale
cometente, recum sunt organele administraiei si autoritile uterii
)udectoresti,
b
.
alicarea si resectarea normelor )uridice este asigurat de societate rin structuri
adecvate, care vor trece la alicarea unor sanciuni enale, civile sau
administrative, du ca&
c
.
alicarea si resectarea normelor )uridice este asigurat n mod individual rin
alicarea unor sanciuni enale, civile sau administrative, du ca&
ANS: A
1-. 'plicarea si repectarea normelor morale e reali"ea":
a
.
uneori, n ca&uri mai deosebite, rin intervenia organelor de constrngere ale
statului;
b
.
benevol, singura constrngere venind din artea oiniei ublice, care va utea
e!ercita diverse forme de resiune: orobriul, blamul, disreul sau
marginali&area
ori i&olarea celor care au nclcat normele morale ;
c
.
ori i&olarea celor care au nclcat normele morale ;
c. de ctre comunitate rin mi)loace informale, dar si cu intervenia organelor de
constrngere ale statului, dac va fi ca&ul.
ANS: $
1/. $oiunea de deontologie a funciei pu!lice implic:
a
.
e!istena e!clusiv a unei deontologii a funcionarului ublic;
b
.
e!istena unei deontologii a unor demniti sau magistraturi ublice;
c
.
e!istena unei deontologii a funcionarului ublic, dar si o deontologie a
funciei de
arlamentar, a funciei de )udector sau rocuror, recum si o deontologie a
oricrei alte funcii, demniti sau magistraturi ublice.
ANS: "
10. Deontologia funciei pu!lice repre"int :
a
.
un ansamblu de norme )uridice care une n eviden rimatul dretului n raort cu
morala;
b
.
un ansamblu de norme )uridice si morale, care constituie o mbinare a dretului
cu morala;
c
.
un ansamblu de norme morale care conturea& comortamentul rivat al
titularului unei funcii ublice
ANS: $
21. 'u calitatea de i"voare ale deontologiei funciei pu!lice:
a
.
acele norme )uridice care reglementea& dreturi si obligaii sau conduita unor
titulari de funcii ublice, demniti ublice sau magistraturi ublice;
b
.
"onstituia, legile organice si cele ordinare, ordonanele de urgen si ordonanele
ordinare ale 5uvernului;
c
.
4otrri ale 5uvernului, alte acte administrative cu caracter normativ,etc
ANS: A
21. E(ercitarea deontologic a funciei pu!lice repre"int :
a
.
obligaia funcionarului ublic s+si forme&e conduita rofesional e ba&a
constrngerii si a resectului entru lege;
b
.
acea situaie n care funcionarul ublic si ndelineste atribuiile legale n
siritul
resectrii datoriei si satisfacerii dreturilor si intereselor legitime ale
articularilor, n calitatea lor de beneficiari ai serviciilor ublice;
c
.
obligaia subordonrii funcionarilor ublici fa de sueriorul ierar4ic
ANS: $
22. E(ercitarea deontologic a funciei pu!lice va implica)
a
.
obligaia funcionarului ublic de a resecta ndatoririle morale
b
.
resectarea revederilor legale care reglementea& conduita sa rofesional
c
.
obligaia funcionarului ublic de a resecta ndatoririle morale dar si
revederile
legale care reglementea& conduita sa si e!ercitarea funciei resective.
ANS: "
2#. E(ercitarea deontologic a funciei pu!lice e reali"ea" pe !a"a:
a e!clusiv e ba&a unor rinciii fundamentale constituionale;
.
b
.
unor rinciii constituionale si legale care )alonea& conduita rofesional si rivat a
titularilor de funcii, demniti sau magistraturi ublice;
c
.
e!clusiv e ba&a unor rinciii legale
ANS: $
2%. &ntre altele, contituie un principiu contituional al e(ercitrii deontologice a funciei
pu!lice:
a
.
*rinciiul care l oblig e funcionarul ublic s e!ercite funcia ublic n
condiii de cinste si robitate moral si rofesional;
b
.
*rinciiul egalitii de tratament fa de toi beneficiarii serviciului ublic,
care se
regseste n art.1 si n art.1' din "onstituie
c
.
*rinciiul suremaiei "onstituiei si al resectrii legilor, consacrat de art.1 din
"onstituie
ANS: "
2'. &ntre altele, contituie un principiu contituional al e(ercitrii deontologice a funciei
pu!lice:
a
.
*rinciiul egalitii de tratament fa de toi beneficiarii serviciului ublic,
care se
regseste n art.% si n art.1, din "onstituie;
b
.
*rinciiul care l oblig e funcionarul ublic s manifeste discreie
rofesional
cu rivire la informaiile de care ia cunostin n e!erciiul funciei ublice
c
.
*rinciiul otrivit cruia funcionarii ublici au ndatorirea de a resecta
normele
de conduit rofesional si civic rev&ute de lege.
ANS: A
2,. &ntre altele, contituie un principiu legal al e(ercitrii deontologice a funciei pu!lice:
a
.
*rinciiul egalitii de tratament fa de toi beneficiarii serviciului ublic,
care se
regseste n art.% si n art.1, din "onstituie
b
.
*rinciiul otrivit cruia funcionarii ublici au ndatorirea de a resecta
normele
de conduit rofesional si civic rev&ute de lege, consacrat la art.%# alin.6#7
din
8egea nr.1//91000, reublicat;
c *rinciiul suremaiei "onstituiei si al resectrii legilor, consacrat de art.1 din
. "onstituie
ANS: $
2-. $oiunea de conflict de interee ete definit de lege ca fiind:
a
.
o situaie n care ersoana ce e!ercita o funcie ublic are un interes ersonal
de
orice natur, care ar utea influena ndelinirea atribuiilor care i revin otrivit
"onstituiei si altor acte normative
b
.
orice situaie n care ersoana ce e!ercita o demnitate ublic sau o funcie
ublic are un interes ilicit, care ar utea influena ndelinirea cu obiectivitate a
atribuiilor care i revin otrivit "onstituiei si altor acte normative
c
.
acea situaie n care ersoana ce e!ercita o demnitate ublic sau o funcie
ublic are un interes ersonal de natur atrimonial, care ar utea influena
ndelinirea cu obiectivitate a atribuiilor care i revin otrivit "onstituiei si
altor
acte normative
ANS: "
2/. Principiile care tau la !a"a prevenirii conflictului de interee n e(ercitarea
demnitilor pu!lice si a funciilor pu!lice unt:
a
.
2marialitatea n alicarea rinciiului egalitii de tratament fa de toi
beneficiarii serviciului ublic;
b
.
2marialitatea, integritatea, transarena deci&iei si suremaia interesului
ublic
c
.
Suremaia interesului ublic, fa de interesele ersonale ale beneficiarilor
serviciilor ublice.
ANS: $
20. *uncionarul pu!lic adminitrativ, ete n conflict de interee dac:
a
.
artici n cadrul aceleiasi comisii, constituite conform legii, cu funcionari
ublici care au calitatea de so sau rud;
b
.
interesele sale atrimoniale, ale soului sau rudelor sale ot influena deci&iile
e
care trebuie s le ia n e!ercitarea funciei ublice;
c
.
este c4emat s re&olve cereri, s ia deci&ii sau s articie la luarea deci&iilor cu
rivire la ersoane fi&ice si )uridice cu care are relaii cu caracter atrimonial.
ANS: "
#1. Prin incompati!ilitate e nelege:
a
.
Situaia n care calitatea de deutat si funcia de membru al 5uvernului sunt deinute
de una si aceeasi ersoan;
b
.
Situaia n care dou funcii sau dou activiti nu ot fi e!ercitate, n mod
legal,
de ctre una si aceeasi ersoan
c
.
Situaia n care funcia de )udector si calitatea de rofessor universitar sunt deinute
de una si aceeasi ersoan.
ANS: $
#1. +egimul %uridic al incompati!ilitilor si al conflictului de interee n e(ercitarea
oricrei
funcii pu!lice a fot reglementat :
a
.
*rin 8egea nr.1,19211# rivind unele msuri entru asigurarea transarenei n
e!ercitarea demnitilor ublice, a funciilor ublice si n mediul de afaceri,
revenirea si sancionarea coruiei;
b
.
*rin 8egea nr.1//91000 rivind Statutul funcionarilor ublici;
c
.
*rin 8egea nr. -9211% rivind "odul de conduit a funcionarilor ublici
ANS: A
#2. Legea nr,-.-/0112, Titlul I3 din Partea I care reglementea" conflictul de interee si
regimul incompati!ilitilor, unt aplica!ile:
a
.
:uncionarilor ublici, deutailor si senatorilor, recum si medicilor care
activea& n sectorul ublic
b
.
;agistrailor, Avocatului oorului si avocailor, n general;
c
.
*resedintelui 3omniei, deutailor si senatorilor, consilierilor re&ideniali si
consilierilor de stat din Administraia *re&idenial.
ANS: "
##. Calitatea de deputat au de enator ete incompati!il cu e(ercitarea oricrei funcii
pu!lice de autoritate:
a
.
cu e!ceia celei de Avocat al oorului, care este asimilat funciei de ministru
b
.
cu e!ceia celei de secretar de stat membru al 5uvernului
c
.
cu e!ceia celei Secretar general al "amerei <eutailor
ANS: $
#%. *uncia de %udector si procuror ete incompati!il, potrivit art,-1- din Legea
nr,-.-/0112, cu orice alt funcie pu!lic au privat:
a
.
cu e!ceia funciilor didactice din nvmntul suerior
b
.
cu e!ceia funciilor didactice din nvmntul suerior de stat
c
.
cu e!ceia funciilor didactice din nvmntul suerior rivat
ANS: A
#'. 4tatutul de funcionar pu!lic nu ete declarat incompati!il:
a
.
cu e!ercitarea unei funcii rivate, remunerate
b
.
cu e!ercitarea unei funcii rivate, neremunerate
c
.
cu e!ercitarea unei funcii sau activiti n domeniul didactic
ANS: "
#,. Dintre funcionarii pu!lici, nu pot fi mem!ri ai unui partid politic:
a
.
funcionarii ublici care fac arte din categoria funcionarilor ublici cu
funcii de
conducere din guvern si ministere
b
.
funcionarii ublici care fac arte din categoria nalilor funcionari ublici;
c
.
funcionarii ublici care fac arte din categoria funcionarilor ublici cu
funcii de
conducere, n general.
ANS: $
#-. Codul de conduit a funcionarilor pu!lici a fot adoptat prin Legea nr,5/0116 :
a
.
ca urmare a unei rouneri legislative a unui gru de arlamentari din *arlamentul
=uroean
b
.
ca urmare a insistenelor <elegaiei "omisiei =uroene la $ucuresti
c
.
ca urmare a 3ecomandrii nr. 3 621117 11, a "omitetului ;inistrilor "onsiliului
=uroei
ANS: "
#/. O!iectivele urmrite prin adoptarea Codului de conduit a funcionarilor pu!lici unt,
ntre altele:
a
.
2nformarea ublicului cu rivire la conduita rofesional la care este ndretit
s
se astete din artea funcionarilor ublici n e!ercitarea funciilor ublice
b
.
"rearea unui instrument )uridic us la diso&iia organelor de urmrire enal entru
cercetarea si sancionarea fatelor de coruie
c
.
"rearea unui climat de ncredere ntre funcionarii ublici, e de o arte, si
autoritile administraiei ublice, e de alt arte.
ANS: A
#0. Ca principiu general al conduitei funcionarilor pu!lici, principiul upremaiei
Contituiei si a legii :
a
.
3ecomand funcionarilor ublici resectarea "onstituiei si a legilor rii n
e!ercitarea funciei ublice
b
.
=ste urmarea fireasc a aciunii rinciiului general al legalitii, care trebuie s
guverne&e activitatea ntregii administraii ublice;
c
.
Stabileste ierar4ia actelor normative e care funcionarii ublici sunt obligai s le
alice
n activitatea lor.
ANS: $
%1. Ca principiu general al conduitei funcionarilor pu!lici, principiul prioritii
intereului
pu!lic:
a
.
*rescrie funcionarilor ublici s arecie&e interesul ublic mai resus dect
interesul ersonal, n e!ercitarea funciei ublice
b
.
3ecomand funcionarilor ublici s considere interesul ublic mai resus dect
interesele ersonale ale beneficiarilor serviciilor ublice
c
.
"onstituie nssi filo&ofia e!istenei si funcionrii administraiei ublice, n
general, si a oricrui serviciu ublic, n secial
ANS: "
%1. Ca principiu general al conduitei funcionarilor pu!lici, principiul aigurrii egalitii
de
tratament a cetenilor n faa autoritilor si intituiilor pu!lice :
a >blig funcionarii ublici ca, n e!ercitarea funciei ublice, s alice acelasi
. regim )uridic n situaii identice sau similare, fr nicio discriminare
b
.
<efineste discriminarea ca fiind orice deosebire, e!cludere, restricie sau
referin,
e ba&a de ras, naionalitate, etnie, limb, religie, categorie social, convingeri,
se!, orientare se!ual, etc.
c
.
Stabileste, n favoarea beneficiarilor serviciilor ublice, dreturi egale rivind accesul la
aceste servicii
ANS: A
%2. Ca principiu general al conduitei funcionarilor pu!lici, principiul profeionalimului:
a
.
>blig e funcionarii ublici s urme&e cursurile de dobndire si erfecionare a
cunostinelor si abilitilor rofesionale necesare de&voltrii carierei lor;
b
.
>blig e funcionarii ublici de a ndelini atribuiile de serviciu cu
resonsabilitate, cometen, eficien, corectitudine si constiincio&itate
c
.
"onstituie, ntotdeauna, garania stabilitii funcionarilor ublici e funciile
ublice e care au fost numii.
ANS: $
%#. Ca principiu general al conduitei funcionarilor pu!lici, principiul imparialitii si
independenei :
a
.
=ste comletarea rinciiului asigurrii egalitii de tratament a cetenilor n
faa
autoritilor si instituiilor ublice, fr nicio discriminare;
b
.
>blig funcionarii ublici ca, n e!ercitarea funciei ublice, s aib o atitudine
imarial si indeendent fa de influenele ilicite ale sefilor ierar4ici;
c
.
"ere funcionarilor ublici ca, n e!ercitarea funciei ublice, s aib o atitudine
obiectiv, neutr fa de orice interes olitic, economic, religios sau de alt
natur
ANS: "
%%. Ca principiu general al conduitei funcionarilor pu!lici, principiul integritii morale:
a
.
"onstituie, alturi de rinciiul rofesionalismului, unul dintre cei doi iloni e
care trebuie s se reconstruiasc funcia ublic n ara noastr;
b
.
3ecomand funcionarilor ublici s nu solicite si s nu accete, direct ori
indirect,
entru ei sau entru alii, vreun avanta) ori beneficiu n considerarea funciei
ublice e care o dein
c
.
.ndrum funcionarii ublici s nu abu&e&e n vreun fel de funcia ublic e care
o
dein.
ANS: A
%'. Ca principiu general al conduitei funcionarilor pu!lici, principiul li!ertii g#ndirii si
a e(primrii:
a
.
>blig funcionarii ublici s ermit beneficiarilor serviciilor ublice s+si e!rime si
s+si fundamente&e oiniile, cu resectarea ordinii de dret si a bunelor moravuri;
b
.
>blig funcionarii ublici de conducere ca, n e!ercitarea funciei ublice e care o
dein, s ermit libertatea gndirii si a e!rimrii
c
.
*ermite funcionarilor ublici s+si e!rime si s+si fundamente&e oiniile, cu
resectarea ordinii de dret si a bunelor moravuri.
ANS: "
%,. Ca principiu general al conduitei funcionarilor pu!lici, principiul cintei si
corectitudinii:
a
.
<efineste buna+credin, care nu este altceva dect iubire de adevr;
b
.
"onturea& buna+credin, ca fiind abinerea de la vtmarea sau de la gubirea
altuia
c
.
"ere funcionarilor ublici ca, n e!ercitarea funciei ublice si n ndelinirea
atribuiilor de serviciu, s fie de bun+credin
ANS: "
%-. Ca principiu general al conduitei funcionarilor pu!lici, principiul dec7iderii si
tranparenei:
a
.
*ermite ublicului s aib osibilitatea legal de a cunoaste si monitori&a
activitatea funcionarilor ublici si asigurarea caracterului eminamente ublic al
acestei activiti;
b
.
>blig funcionarii ublici ca, n e!ercitarea funciei ublice, s un la diso&iia
beneficiarilor serviciilor ublice toate informaiile de care acestia sunt interesai
c
.
3ecomand funcionarilor ublici ca, n e!ercitarea funciei ublice, s un la
diso&iia
beneficiarilor serviciilor ublice toate informaiile de care acestia sunt interesai
ANS: A
%/. Ca principiu general al conduitei funcionarilor pu!lici, principiul dec7iderii si
tranparenei:
a
.
A fost definit rin 8egea nr.'29211#, entru asigurarea transarenei deci&ionale
n
cadrul autoritilor administraiei ublice centrale si locale;
b
.
A fost definit rin 8egea nr.-9211%;
c
.
>blig e ceteni s articie la luarea deci&iilor administrative si n rocesul de
elaborare a roiectelor de acte normative
ANS: $
%0. $ormele generale ale Codului de conduit includ:
a
.
reguli care rivesc att conduita rofesional a funcionarilor ublici;
b
.
reguli care rivesc conduita e!trarofesional a acestora
c
.
reguli care rivesc att conduita rofesional a funcionarilor ublici, ct si
reguli
care rivesc conduita e!trarofesional a acestora
ANS: "
'1. Prima norm general a conduitei profeionale a funcionarilor pu!lici:
a
.
stabileste incomatibilitile generale ale calitii de funcionar ublic administrativ
b
.
defineste scoul rincial al activitii funcionarilor ublici ca fiind acela de a
asigura reali&area unui serviciu ublic de calitate ct mai bun
c
.
2nter&ice funcionarilor ublici s un la diso&iia ublicului informaiile
confideniale
sau clasificate n osesia crora intr n e!ercitarea funciei ublice.
ANS: $
'1. ' doua norm general a conduitei profeionale a funcionarilor pu!lici :
a
.
statuea& obligaia de loialitate a funcionarilor ublici fa de "onstituie si
lege;
b
.
nlocuieste aciunea rinciiului general al legalitii;
c
.
lrgeste limita, oricrei aciuni administrative reali&ate de funcionarii ublici
ANS: A
'2. O alt norm important a conduitei profeionale a funcionarilor pu!lici:
a
.
oblig funcionarii ublici de a ara, cu orice re, restigiul autoritii sau
instituiei ublice n care si desfsoar activitatea;
b ermite funcionarilor ublici s e!rime n ublic orice fel de arecieri, dac
. interesele conducerii autoritii sau instituiei ublice resuun acest lucru;
c
.
este aceea care i oblig la loialitate fa de autoritile si instituiile ublice
ANS: "
'#. 'lt norm care e refer la conduita profeional a funcionarilor pu!lici, privind
participarea la activiti au de"!ateri pu!lice, care :
a
.
inter&ice funcionarilor ublici articiarea la asemenea activiti sau de&bateri;
b
.
imune ca acestia, cnd artici la activiti sau de&bateri ublice, s aib o
atitudine de re&erv si ec4ilibru;
c
.
ermite funcionarilor ublici articiarea la asemenea activiti sau de&bateri numai
e
ba&a unui mandat e!res dat de conductorul autoritii sau instituiei ublice
ANS: $
'%. $ormele generale care au drept cop tranpunerea principiului integritii morale a
funcionarilor pu!lici:
a
.
inter&ic folosirea de ctre funcionarii ublici, n alte scouri dect cele
rev&ute
de lege, a rerogativelor funciei ublice deinute;
b
.
inter&ic oricrui funcionar ublic s oat ac4i&iiona, concesiona sau nc4iria
orice
bun aflat n rorietatea statului sau a unitilor administrativ+teritoriale, suus
vn&rii, concesionrii sau nc4irierii;
c
.
ermit ca, n anumite situaii si n limitele unor valori, funcionarii ublici s oat
acceta cadouri, servicii, favoruri, invitaii sau orice alt avanta), etc.
ANS: A
''. +olul 'geniei $aionale a *uncionarilor Pu!lici, n ceea ce priveste Codul de
conduit a funcionarilor pu!lici, vi"ea":
a
.
organi&area si funcionarea comisiilor aritare si a comisiilor de discilin;
b
.
organi&area si desfsurarea concursurilor, organi&area erioadei de stagiu,
evaluarea erformanelor rofesionale ale funcionarilor ublici
c
.
atribuii de monitori&are, verificare si control rivind alicarea si resectarea
revederilor legale referitoare la normele de conduit a funcionarilor ublici
ANS: "
',. +olul autoritilor si intituiilor pu!lice n implementarea si repectarea dipo"iiilor
Codului de conduit a funcionarilor pu!lici :
a
.
a devenit imortant, ca urmare a intrrii n vigoare a 8egii nr.-9211%;
b
.
a devenit imortant, ca urmare a crerii ostului de consilier etic, de regul din
cadrul comartimentului de resurse umane;
c
.
a crescut foarte mult ca urmare a crerii ostului de consilier etic, n cadrul
cabinetului conductorului autoritii sau instituiei ublice resective
ANS: $
'-. Codul de conduit a peronalului contractual din autoritile si intituiile pu!lice a
fot adoptat:
a
.
rin 8egea nr.1//91000;
b
.
rin 8egea nr.-9211%;
c
.
si entru fatul c s+au identificat fate generatoare de lis de integritate n
cadrul
ersonalului din comartimentele administrative ale autoritilor si instituiilor
ublice
ANS: "
'/. Codul de etic si deontologie al poliitului, n vigoare, a fot adoptat:
a
.
avndu+se n vedere c oliistul este funcionar ublic civil, cu statut secial
b
.
rin ?.5. nr. %#/9211%;
c
.
rin 8egea nr.#,192112 rivind Statutul oliistului
ANS: A
'0. Conduita poliitului ete guvernat de o erie de principii, dintre care:
a
.
rinciiul legalitii , otrivit cruia, n e!ercitarea atribuiilor sale, oliistul
este
obligat s resecte, e!clusiv, legea;
b
.
rinciiul legalitii , otrivit cruia, n e!ercitarea atribuiilor sale, oliistul
este
obligat s resecte legea dar si toate actele normative adotate sau emise e ba&a
legii;
c rinciiul legalitii , otrivit cruia, n e!ercitarea atribuiilor sale, oliistul
. este
obligat s resecte legea, recum si dreturile si libertile constituionale ale
ersoanelor
ANS: "
,1. Conduita poliitului ete guvernat de o erie de principii, ntre care:
a
.
rinciiul indeendenei oeraionale, care const n ndelinirea atribuiilor
otrivit cometenelor stabilite entru nivelul ierar4ic e care l ocu n cadrul
oliiei;
b
.
rinciiul indeendenei oeraionale, care const n ndelinirea atribuiilor
otrivit cometenelor, fr imi!tiunea ilegal a altor oliisti, ersoane sau
autoriti;
c
.
rinciiul indeendenei oeraionale, care const n ndelinirea atribuiilor
otrivit cometenelor, fr imi!tiunea altor oliisti, ersoane sau autoriti
ANS: $
,1. Codul deontologic al peronalului din itemul adminitraiei penitenciare:
a
.
a fost arobat rin >rdinul nr. 2.-0% din / octombrie 211% al ;inistrului @ustiiei
b
.
contribuie la ararea ordinii ublice si siguranei naionale, dar si a dreturilor
si
libertilor fundamentale ale cetenilor;
c
.
recomand funcionarilor ublici din sistemul administraiei enitenciare
resectarea diso&iiilor legale secifice
ANS: A
,2. Codul deontologic al %udectorilor si procurorilor, n vigoare:
a
.
a fost adotat rin 8egea nr.#1#9211% rivind statutul )udectorilor si rocurorilor
b
.
curinde normele si regulile rofesionale si morale e ba&a crora se desfsoar
activitatea si relaiile colegiale n cadrul instanelor si arc4etelor;
c
.
a fost arobat rin ?otrrea nr. #2/ din 2% august 211' a *lenului "onsiliului
Suerior al ;agistraturii.
ANS: "
,#. Potrivit normelor generale ale Codului deontologic al %udectorilor si procurorilor:
a
.
nu ot articia la reuniuni ublice;
b
.
)udectorii si rocurorii sunt datori s aere indeendena )ustiiei;
c
.
)udectorii si rocurorii sunt obligai s reali&e&e cu oerativitate lucrrile
rearti&ate, inclusiv rin redactarea acestora la domiciliu
ANS: $
,%. Potrivit normelor generale ale Codului deontologic al %udectorilor si procurorilor:
a
.
)udectorii si rocurorii sunt datori s se abin de la unele acte sau fate de
natur
s comromit demnitatea lor n funcie si n societate;
b
.
)udectorii si rocurorii nu ot cumula aceast calitate cu nici o alt funcie
ublic sau rivat;
c
.
)udectorii si rocurorii sunt obligai s manifeste o reocuare deosebit entru
ararea si ridicarea demnitii si onoarei rofesiei de )udector sau rocuror
ANS: "
,'. 4tatutul deputailor si enatorilor si +egulamentele Camerei Deputailor si 4enatului:
a
.
rere&int o adevrat codificare a statutului )uridic si etic al arlamentarului
romn;
b
.
au fost adotate rin 8egea nr. 0,9211,;
c
.
consacr rinciiul mac4iavelic, otrivit cruia omul olitic nu trebuie s+si in
cuvntul atunci cnd motivele care l+au fcut s romit un lucru au ncetat de a
mai e!ista.
ANS: A
,,. 'lte reglementri cu caracter deontologic unt:
a
.
8egea nr.%-9100% entru ersonalul din cadrul serviciilor aflate n subordinea
*resedintelui 3omniei;
b
.
>(5 nr.192111, care a modificat si comletat 8egea nr.%-9100%;
c
.
8egea nr.%-91002 rivind organi&area si funcionarea "urii "onstituionale.
ANS: A
,-. 'lte reglementri cu caracter deontologic mai unt:
a
.
8egea nr.,-292112 rivind auditul ublic intern;
b
.
>(5 nr.#92110 si 8egea nr.-9211% entru ersonalul "orului de control al
rimului+ministru
c
.
>rdinul ;inistrului :inanelor *ublice nr.2'291#.12.2111, rin care a fost
adotat
"odul rivind conduita etic a auditorului intern, n anul urmtor.
ANS: $
,/. 'lte reglementri cu caracter deontologic unt si:
a
.
8egea nr. 0291002 rivind organi&area )udiciar;
b
.
8egea nr.%-91002 rivind organi&area si funcionarea "urii "onstituionale;
c
.
"odul de etic si conduit a membrilor si ersonalului "omisiei Naionale a
Aalorilor ;obiliare, adotat rin 3egulamentul nr. '9100' al ".N.A.;.
ANS: "
,0. Mai pot fi enumerate ca reglementri deontologice:
a
.
"odul deontologic al ersonalului au!iliar de secialitate al instanelor
)udectoresti si al arc4etelor de e lng acestea;
b
.
"odul deontologic al farmacistului si medicului dentist
c
.
"odul deontologic al membrilor "omisiei Naionale de =valuare si Acreditare a
.nvmntului (niversitar si *reuniversitar.
ANS: A
-1. Mai pot fi enumerate ca reglementri deontologice si:
a
.
"odul de conduit si deontologie medical veterinar
b
.
"odul de deontologie medical al "olegiului ;edicilor din 3omnia
c
.
"odul de etic si de conduit al ersonalului din Agenia ;edicamentului
ANS: $
-1. Din punct de vedere al e(ercitrii funciei pu!lice, corupia repre"int:
a
.
rere&int una dintre roblemele cele mai sensibile din 3omnia &ilelor noastre
b
.
un fenomen care, din unct de vedere al dretului enal, re&int ericolul social al unor
infraciuni
c
.
un risc ma)or entru e!ercitarea deontologic a funciei ublice si o roast
e!ercitare a funciei ublice
ANS: "
-2. Termenul de corupie are enul:
a
.
termenul are sensul general de abatere de la imoralitate si de la necinste
b
.
termenul a intrat n limba romn, rin intermediul limbii engle&e, din limba latin
c
.
.n limba)ul comun, termenul include toate activitile si actele rin care se
reali&ea& deturnarea funciei ublice de la scoul satisfacerii interesului general
si
reali&area dreturilor si intereselor legitime, ctre satisfacerea unor scouri si
interese articulare
ANS: "
-#. $oiunea general de corupie:
a
.
include fate care se vor regsi incriminate si sancionate ca infraciuni de
coruie
n "odul enal sau n legile enale seciale
b
.
este cu mult mai larg dect noiunea de coruie enal, de coruie
infracional
c
.
are n vedere re&ultatul corutor sau necorutor asura funcionarului ublic
ANS: $
-%. &n accepiunea Codului penal, noiunea de funcionar pu!lic:
a
.
este similar noiunii de funcionar ublic din 8egea nr.1//91000 rivind
Statutul
funcionarilor ublici
b
.
este identic cu noiunea funcionar ublic din 8egea nr.1//91000 rivind
Statutul
funcionarilor ublici
c
.
este diferit fa de aceea folosit de 8egea nr.1//91000, reublicat, fiind cu
mult
mai larg.
ANS: "
-'. &ntr8o accepiune trict %uridic, n primul r#nd, noiunea de corupie:
a
.
include infraciunea de luare de mit, rev&ut la art.2', din "odul enal;
b
.
include infraciunea de rimire de foloase necuvenite, rev&ut la art.2'' din
"odul enal;
c
.
include, n rimul rnd, fatele e care "odul enal le calific dret infraciuni
de
coruie.
ANS: "
-,. Tot n accepiune %uridic, n al doilea r#nd, noiunea de corupie:
a
.
2nclude fatele e care alte legi seciale le calific dret infraciuni de coruie,
n
secial 8egea nr.-/92111 rivind revenirea, descoerirea si sancionarea
fatelor
de coruie;
b
.
infraciunile de luare de mit + rev&ut la art. 2'% din "odul enal;
c
.
infraciunile de trafic de influen rev&ut la art. 2'- din "odul enal
ANS: A
--. 4unt infraciuni aimilate infraciunilor de corupie urmtoarele fapte, dac unt
v#rsite n copul o!inerii pentru ine au pentru altul de !ani, !unuri au alte foloae
necuvenite:
a
.
infraciunile de luare de mit + rev&ut la art. 2'% din "odul enal;
b
.
utili&area creditelor sau a subveniilor n alte scouri dect cele entru care au
fost
acordate;
c
.
infraciunile de trafic de influen rev&ut la art. 2'- din "odul enal
ANS: $
-/. 4unt infraciuni aimilate infraciunilor de corupie si urmtoarele fapte, dac unt
v#rsite n copul o!inerii pentru ine au pentru altul de !ani, !unuri au alte foloae
necuvenite:
a
.
infraciunile de trafic de influen rev&ut la art. 2'- din "odul enal;
b
.
infraciunile de luare de mit + rev&ut la art. 2'% din "odul enal;
c
.
folosirea, n orice mod, direct sau indirect, de informaii ce nu sunt destinate
ublicitii ori ermiterea accesului unor ersoane neautori&ate la aceste
informaii.
ANS: "
-0. Cau"ele corupiei ,ca fenomen ocial, unt:
a
.
urmarea interaciunii unor factori subiectivi;
b
.
urmarea interaciunii unor factori subiectivi, dar si a unor factori obiectivi
c
.
urmarea interaciunii unor factori obiectivi.
ANS: $
/1. *actorii u!iectivi ai fenomenului corupiei:
a
.
rere&int singurele cau&e ale fenomenului de coruie;
b
.
sunt acele elemente care l caracteri&ea& e titularul funciei ublice, e care l
conturea& ca e o ersoan cu un sistem de valori strine de valorile morale si
legale ale deontologiei funciei resective;
c
.
constituie mre)urri care favori&ea& roliferarea fenomenului de coruie
ANS: $
/1. *actorii o!iectivi ai fenomenului corupiei:
a
.
rere&int cau&e care concur, alturi de cele subiective, la manifestarea
fenomenului de coruie;
b
.
constituie singurele cau&e ale fenomenului de coruie;
c
.
sunt mre)urri care favori&ea& roliferarea fenomenului de coruie.
ANS: A
/2. Efectele corupiei unt, de e(emplu:
a
.
afectarea demnitii numai a funcionarului ublic care are o conduit corut;
b
.
diminuarea ncrederii cetenilor n funcionarul ublic care are o conduit
corut;
c afectarea demnitii, a robitii rofesionale si a credibilitii tuturor
. categoriilor
de titulari de funcii ublice.
ANS: "
/#. Efectele corupiei unt, de e(emplu:
a
.
slbirea grav a valorilor fundamentale ale societii, distrugerea noiunii de
bun+credin care este indisensabil unei corecte funcionri a autoritilor si
instituiilor statului;
b
.
diminuarea ncrederii cetenilor n funcionarul ublic care are o conduit
corut;
c
.
afectarea demnitii numai a funcionarului ublic care are o conduit corut
ANS: A
/%. +emedii ale fenomenului corupiei, n documentele europene:
a
.
Sunt stabilite rin 3e&oluia 60172- a "omitetului ;inistrilor "onsiliului
=uroei
rivind autori&area crerii acordului arial si lrgit entru stabilirea B5ruului
de
State motriva "oruiei C53=">;
b
.
Sunt stabilite rin 3e&oluia 60-7 2% a "omitetului ;inistrilor "onsiliului
=uroei
rivind cele 21 de rinciii directoare entru luta motriva coruie;
c
.
Sunt stabilite rin 3e&oluia 6211172' a "omitetului ;inistrilor "onsiliului
=uroei rivind :ondarea 5ruului de State entru combaterea a "oruiei C
53=">.
ANS: $
/'. +emedii ale fenomenului corupiei, n documentele interne:
a
.
incriminarea ca infraciuni a fatelor de coruie;
b
.
(rmrirea si )udecarea infraciunilor de coruie rev&ute n "odul enal;
c
.
rin 8egea nr.2-92112 a fost ratificat "onvenia enal rivind coruia,
adotat
la Strasbourg la 2- ianuarie 1000, iar rin 8egea nr. 1%-92112 a fost ratificat
"onvenia civil asura coruiei, adotat la Strasbourg la % noiembrie 1000;
ANS: "
/,. 'ctualul 9uvern al +om#niei are, n Programul de guvernare 011:801-0, ca muri:
a
.
consolidarea instituional si funcional a <ireciei Naionale Anticoruie
si a
Ageniei Naionale de 2ntegritate
b
.
continuarea formrii rofesionale a ersonalului imlicat n soluionarea
dosarelor
enale ;
c
.
sulimentarea bugetului "onsiliului Suerior al ;agistraturii.
ANS: A
/-. 4unt infraciuni v#rsite de funcionari, n e(ercitarea funciei pu!lice:
a
.
(&urarea de caliti oficiale, otrivit art.2%1 din "odul enal
b
.
<elaidarea, otrivit art.21'Ddin "odul enal
c
.
3uerea de sigilii si sustragere de sub sec4estru, otrivit art. 2%# din "odul enal.
ANS: $
//. 4unt infraciuni v#rsite de funcionari, n e(ercitarea funciei pu!lice:
a
.
Eraficul de influen, otrivit art.2'- din "odul enal
b
.
:alsul rivind identitatea, otrivit art.20# din "odul enal
c
.
Abu&ul n serviciu contra intereselor ersoanelor, otrivit art.2%, din "odul
enal.
ANS: "
/0. 4unt infraciuni v#rsite de funcionari, n e(ercitarea funciei pu!lice:
a
.
Abu&ul n serviciu contra intereselor ublice, otrivit art. 2%/ din "odul enal
b
.
<area de mit, otrivit art.2'' din "odul enal
c
.
:urtul, otrivit art.21/+210 din "odul enal
ANS: A
01. 4unt infraciuni v#rsite de funcionari, n e(ercitarea funciei pu!lice:
a
.
2nfraciunile de ultra), otrivit art.2#0 din "odul enal
b
.
*urtarea abu&iv, otrivit art.2'1 din "odul enal
c
.
.nselciunea, otrivit art. 21' din "odul enal.
ANS: $
01. +ecomandarea nr, + ;0111< -1 a Comitetului Ministrilor Coniliului Europei privind
codurile de conduit pentru funcionarii pu!lici:
a
.
a fost adotat n anul 211%, anterior adotrii 8egii nr.-9211% rivind "odul de conduit
a funcionarilor ublici;
b
.
a fost adotat de *arlamentul =uroean n scoul de a constitui un model entru
codurile
naionale de conduit a funcionarilor ublici din statele (=
c
.
are ca ane! "odul model de conduit a funcionarilor ublici.
ANS: "
02. Domeniul de aplicare a Codului model de conduit pentru funcionarii pu!lici:
a
.
acest cod se alic tuturor funcionarilor ublici, oricrei ersoane aflate n
serviciul unei autoriti ublice, recum si oricrei ersoane aflate n serviciul
unor
instituii rivate care efectuea& servicii ublice
b
.
acest cod se alic oricrei ersoane aflate n serviciul unei autoriti ublice
c
.
acest cod se alic tuturor funcionarilor ublici, ca si n 3omnia.
ANS: A
0#. 4unt principii ale Codului model de conduit pentru funcionarii pu!lici:
a
.
8oialitatea funcionarului ublic l oblig e acesta s serveasc n mod loial e
beneficiarii serviciilor ublice;
b
.
Natura curtenitoare si oliticoas a comortamentului trebuie s caracteri&e&e
relaiile funcionarului ublic relaiile sale cu sueriorii;
c
.
Neutralitatea funcionarului ublic este un rinciiu care l oblig e
funcionarul
ublic s acione&e de o manier olitic neutr.
ANS: "
0%. 4unt principii ale Codului model de conduit pentru funcionarii pu!lici:
a
.
8oialitatea fa de autoritatea sau instituia ublic l oblig e funcionarul
ublic
s se comorte cu bun credin fa de beneficiarii serviciilor ublice
b
.
*rinciiul evitrii conflictului de interese l oblig e funcionarul ublic s evite
ca interesele sale ersonale s intre n conflict cu funciile sale ublice;
c
.
*rinciiul obiectivitii si al tratamentului egal l oblig e funcionarul ublic
s
acione&e fr s in cont de interesele celorlali.
ANS: $
0'. 4unt reguli neceare pentru repectarea principiilor Codului model de conduit pentru
funcionarii pu!lici :
a
.
3egula ntocmirii unui raort, ctre sueriorul ierar4ic este obligatorie atunci
cnd
funcionarul ublic consider c i se cere s acione&e ntr+un mod ilegal,
imoral
sau contrar eticii;
b
.
:uncionarul ublic trebuie s semnale&e autoritilor cometente, conform
legii,
orice violare ersonal a revederilor acestui cod
c
.
:uncionarul ublic trebuie s semnale&e autoritilor cometente, conform
legii,
modul n care foloseste sumele rimite ca salariu.
ANS: A
0,. 4unt reguli neceare pentru repectarea principiilor Codului model de conduit pentru
funcionarii pu!lici :
a
.
:uncionarul ublic trebuie s se conforme&e oricrei restricii imus de
conducerea autoritii sau instituiei ublice;
b
.
:uncionarul ublic trebuie s veg4e&e ca bunurile, instalaiile, serviciile si
resursele financiare, care i sunt ncredinate, s le utili&e&e ca e cele ersonale;
c
.
3egulile rivind cadourile l oblig e funcionarul ublic s nu solicite si nici s
accete cadouri, favoruri, invitaii sau orice alt avanta) care ot influena
imarialitatea cu care si e!ercit atribuiile sale
ANS: "
0-. Dreptul la o !un adminitraie ;adminitrare< :
a
.
a cunoscut n 3omnia o consacrare constituional si legal
b
.
a fost consacrat de "arta dreturilor fundamentale a (niunii =uroene
c
.
rere&int reocuri de mult vreme entru doctrina administrativ din ara
noastr
ANS: $
0/. Codul !unei conduite adminitrative:
a
.
a fost arobat la , setembrie 2111, rin 4otrrea *arlamentului =uroean
b
.
te!tul acestuia a fost redactat de "omitetul ;inistrilor "onsiliului =uroei, care a
ornit de la art. %1 si art. %# din "arta dreturilor fundamentale a (=;
c
.
defineste buna administraie si roasta administraie
ANS: A
00. 4unt principii ale !unei adminitraii, conacrate de Codul !unei conduite
adminitrative:
a
.
*rinciiul motivrii deci&iilor ermite, totusi, funcionarului ublic luarea unor
deci&ii care se ba&ea& e motive succinte sau care nu conin raionamente
individuale
b
.
3egula indicrii cilor de atac oblig s fie indicat natura cii de atac, organele
naintea crora va utea fi e!ercitat, dar nu si termenul de e!ercitare
c
.
*rinciiul termenului re&onabil entru luarea unei deci&ii, este o cerin imus
activitii administrative a instituiilor, organelor si funcionarilor comunitari
ANS: "
111. 4unt principii ale !unei adminitraii, conacrate de Codul !unei conduite
adminitrative:
a
.
*rinciiul obiectivitii ermite funcionarului comunitar ca , la luarea
deci&iilor
administrative, s aib n vedere, n unele situaii e!ceionale, si elementele si
mre)urrile subiective ale ca&ului;
b
.
*rinciiul corectitudinii l oblig e funcionarul comunitar s acione&e cu
imarialitate si, n acelasi tim, ntr+o manier ec4itabil si re&onabil,
ec4ilibrat
c
.
*rinciiul astetrii legitime oblig funcionarul comunitar s rsund tuturor
astetrilor ersoanelor fi&ice si )uridice
ANS: $
111. Deontologia a fot definit ca fiind:
a
.
Ansamblul normelor care conturea& un anumit ti de comortament;
b
.
3amur de dret ublic
c
.
"omortamentul individului la nivel si4ologic
ANS: A
112. $ormele moralei unt:
a
.
Norme )uridice obligatorii
b
.
3ecomandri care nu ot fi imuse rin fora de constrngere a statului
c
.
3eguli de conduit reglementate )uridic;
ANS: $
11#. <retul o&itiv rere&int:
a
.
Eotalitatea normelor de conduit moral;
b
.
Eotalitatea normelor obligatorii elaborate de autoritile cometente ale statului
c
.
Eotalitatea normelor rocedurale ale dretului ublic
ANS: $
11%. Dreptul u!iectiv repre"int:
a
.
*osibilitatea unui subiect de a+si valorifica sau ara motriva terilor un interes
legalmente rote)at;
b
.
Ansamblul dreturilor subiective civile;
c
.
:ora coercitiv a statului
ANS: A
11'. &n funcie de caracterul conduitei pe care o precriu, normele %uridice unt:
a
.
Numai ermisive;
b
.
Numai ro4ibitive;
c
.
>nerative, ro4ibitive si ermisive
ANS: "
11,. Prin noiunea de =funcie pu!lic> e nelege:
a
.
> rofesie e!ercitat n legtur cu treburile statului al crei statut este stabilit de
stat rin organele sale cometente
b
.
>rice rofesie e!ercitat n temeiul unei legi sau ordonane de guvern;
c
.
> activitate desfsurat n temeiul unui contract individual de munc
ANS: A
11-. 4unt trturi ale deontologiei funciei pu!lice:
a
.
=ste o subramur a dretului muncii si securitii sociale;
b
.
3ere&int un ansamblu de norme )uridice si morale, constituind o mbinare a
dretului cu morala;
c
.
3ere&int atitudinea si4ologic a funcionarului ublic fa de activitatea e
care o desfsoar;
ANS: $
11/. Contituie o trtur a deontologiei funciei pu!lice si:
a
.
:uncionarul ublic acionea& n ba&a mandatului acordat de cetenii cu
dret de
vot;
b
.
:uncia ublic trebuie e!ercitat discreionar;
c
.
Scoul acesteia este circumstaniat unui serviciu ublic;
ANS: "
110. 4unt i"voare directe ale deontologiei funciei pu!lice:
a "onstituia, legile, "odul muncii si alte acte normative;
.
b
.
Normele de conduit moral;
c
.
@urisrudena instanelor )udectoresti
ANS: A
111. Cea mai important categorie a peronalului organelor adminitraiei pu!lice o
repre"int:
a
.
*ersonalul contractual;
b
.
:uncionarii ublici;
c
.
<emnitarii;
ANS: $
111. &n en larg, noiunea de =funcie pu!lic> repre"int:
a
.
:uncia ublic administrativ
b
.
>rice funcie de conducere e!ercitat n cadrul organelor administraiei ublice
c
.
:uncia ublic e!ercitat n cadrul oricrui organ al statului, indiferent crei
uteri i aarine: legislativ, e!ecutiv sau )udectoreasc
ANS: "
112. 4unt trturi caracteritice ale funciei pu!lice:
a
.
:uncia ublic are caracter roriu, continuu si obligatoriu;
b
.
:uncia ublic se e!ercit n regim de dret rivat
c
.
=!ercitarea funciei ublice resuune nc4eierea unui contract individual de
munc;
ANS: A
11#. Caracterul o!ligatoriu al funciei pu!lice preupune:
a
.
=!ercitarea ei rere&int o osibilitate entru titular;
b :uncionarul ublic este obligat s intervin din oficiu sau la cerere otrivit
. cometenei sale;
c
.
=!ercitarea funciei ublice este lsat la arecierea titularului ei
ANS: $
11%. 4unt trturi caracteritice ale funciei pu!lice, ntre altele, si urmtoarele:
a
.
=ste o situaie )uridic reglementat legal, n sensul c dreturile si obligaiile
care
formea& coninutul acesteia sunt restabilite rin norme )uridice si rin actele
de
numire n funcie emise de ctre organele administraiei ublice;
b
.
3ere&int un ansamblu comle! de dreturi si obligaii conferite titularului ei,
care cat un adevrat statut roriu si artici la reali&area cometenei
ntregului sistem al administraiei ublice
c
.
Are caracter continuu n sensul c e!istena dreturilor si obligaiilor care
formea& coninutul su durea& atta tim ct durea& cometena organului
administraiei ublice e care funcionarul ublic o reali&ea&, fr
intermitene
ANS: "
11'. *uncia pu!lic e caracteri"ea" si prin urmtoarele trturi:
a
.
Aarine numai funcionarului ublic, nvestit cu reali&area cometenei ce
revine
organului administraiei ublice din care face arte;
b
.
=!ercitarea dreturilor si ndelinirea obligaiilor care formea& coninutul su
rere&int o facultate la arecierea titularului funciei
c
.
<returile si obligaiile care formea& coninutul funciei ublice nu sunt
e!ercitate n regim de utere ublic.
ANS: A
11,. 4unt principii ale e(ercitrii funciei pu!lice ;adminitrative<, ntre altele, si
urmtoarele:
a
.
*rinciiul transarenei, otrivit cruia e!ercitarea funciei ublice imlic
furni&area ctre structurile de informare a oiniei ublice a tuturor informaiilor
legate de e!ercitarea funciei;
b
.
*rinciiul eficienei si eficacitii , otrivit cruia funcia ublic trebuie
e!ercitat
cu resectarea limitelor bugetului alocat organului resectiv si, totodat, cu
21 urmrirea celui mai bun re&ultat social entru cetean si9sau colectivitate:
c
.
*rinciiul imarialitii, n sensul c funcia ublic va trebui e!ercitat fa
de
subiecii tuturor raorturilor )uridice de dret administrativ ce intr sub
incidena
reglementrii alicabile.
ANS: $
11-. 4unt principii ale e(ercitrii funciei pu!lice, ntre altele, si urmtoarele:
a
.
*rinciiul legalitii otrivit cruia, noiunea de funcie ublic este definit
rin
lege, iar funciile ublice sunt cele rev&ute n ane!a legii;
b
.
*rinciiul obiectivitii, n sensul c e!ercitarea funciei ublic trebuie fcut
n
acord cu interesele rivate ersonale ale funcionarului ublic
c
.
*rinciiul secreti&rii informaiilor de interes ublic legate de rocesul
deci&ional
ANS: A
11/. &n raport cu nivelul tudiilor neceare ocuprii lor, funciile pu!lice e mpart n trei
clae:
a
.
"lasa 2, care curinde funciile ublice entru a cror ocuare se cer studii
suerioare de lung durat, absolvite cu dilom de licen sau ec4ivalent;
b
.
"lasa a 22+a, care curinde funciile ublice entru a cror ocuare se cer studii
liceale, absolvite cu dilom de licen
c
.
"lasa a 222+a, care curinde funciile ublice entru a cror ocuare se cer studii
medii, absolvite cu dilom
ANS: A
110. *unciile pu!lice de e(ecuie unt tructurate pe urmtoarele grade profeionale
a
.
*e % grade rofesionale: suerior, rincial, asistent si debutant
b
.
*e # grade rofesionale: suerior, rincial si debutant
c
.
*e # grade rofesionale: suerior, rincial si asistent
ANS: A
121. Potrivit dipo"iiilor art, 0 alin, ;0< din Legea nr, -??/-:::, noiunea de =funcionar
pu!lic> repre"int:
a
.
*ersoana desemnat de *resedintele 3omniei s e!ercite o funcie n regim de
utere ublic;
b
.
*ersoana numit, n condiiile 8egii nr. 1//91000, ntr+o funcie ublic;
c
.
;embrii 5uvernului si nalii funcionari ai statului
ANS: $
121. Poate fi funcionar pu!lic n condiiile Legii nr, -??/-::: privind 4tatutul
funcionarilor
pu!lici:
a
.
>rice ersoan fi&ic sau )uridic, de cetenie9 naionalitate romn nvestit
ntro
funcie ublic, entru a desfsura o activitate menit s satisfac interesul
ublic, general;
b
.
*ersoana fi&ic de cetenie romn, cu domiciliul n ar, nvestit ntr+o
funcie
ublic rintr+un act de numire
c
.
*ersoana fi&ic numit ntr+o funcie ublic entru a desfsura o activitate e o
durat recis determinat si n scoul rev&ut n actul de numire
ANS: $
122. Prevederile Legii nr, -??/-::: privind 4tatutul funcionarilor pu!lici e aplic
urmtoarelor categorii de funcionari pu!lici:
a
.
:uncionarilor ublici din administraia ublic
b
.
:uncionarilor ublici din cabinetul demnitarului
c
.
"adrelor didactice;
ANS: A
12#. Pot !eneficia de tatute peciale proprii funcionarii care si defsoar activitatea n
cadrul urmtoarelor tructuri:
a
.
>rganele de conducere ale *arlamentului
b
.
"onsilierii )uridici din cadrul "onsiliului "oncurenei
c
.
Serviciile dilomatice si consulare
ANS: "
12%. $u pot !eneficia de tatute peciale proprii funcionarii care si defsoar activitatea n
cadrul urmtoarelor tructuri:
a
.
Aaratul de lucru al 5uvernului
b
.
Structurile de secialitate ale *arlamentului 3omniei;
c
.
Structurile de secialitate ale "onsiliului 8egislativ;
ANS: A
12'. Pot fi numii funcionari pu!lici definitivi:
a
.
*ersoanele care au romovat concursul entru ocuarea unei funcii ublice de
grad rofesional debutant
b
.
:uncionarii ublici cu o vec4ime n munc de minimum , luni si care au
efectuat
erioada de stagiu
c
.
*ersoanele care intr n corul funcionarilor ublici rin concurs si care au
vec4imea n secialitatea studiilor necesare ocurii ostului de minimum 12
luni, / luni si, resectiv , luni, n raort cu nivelul studiilor absolvite
ANS: "
12,. Categoria nalilor funcionari pu!lici cuprinde peroanele care unt numite n una
dintre urmtoarele funcii:
a
.
*refect;
b
.
Secretar al unitii administrativ + teritoriale
c
.
<irector general n aaratul autoritilor administrative autonome
ANS: A
12-. Categoria nalilor funcionari pu!lici nu cuprinde peroanele care unt numite n una
dintre urmtoarele funcii:
a
.
"onsilier de stat;
b
.
Secretar de stat;
c
.
Secretar al )udeului si, resectiv, al municiiului $ucuresti
ANS: $
12/. Categoria funcionarilor pu!lici de conducere cuprinde peroanele numite n una dintre
urmtoarele funcii pu!lice:
a
.
Secretar general al ministerului;
b
.
*rimar al municiiului, al sectorului municiiului $ucuresti, al orasului si al
comunei
c
.
Sef de serviciu si sef de birou;
ANS: "
120. Peroana care deine funcia de ar7itect8sef ete:
a
.
:uncionar ublic de conducere care deine o funcie ublic secific
b
.
.nalt funcionar ublic n cadrul rimriei
c
.
Salariat anga)at n ba&a unui contract individual de munc n cadrul *rimriei +
<ireciei de urbanism si amena)are teritorial
ANS: A
1#1. Din categoria funcionarilor pu!lici de e(ecuie fac parte, potrivit Legii nr, -??/-:::
privind tatutul funcionarilor pu!lici:
a
.
"onsilierul )uridic, e!ertul si insectorul;
b
.
3eferentul, seful de serviciu, si seful de birou
c
.
Secretarul general ad)unct din cadrul ministerelor
ANS: A
1#1. &nalii funcionari pu!lici unt numii dup urmtoarele reguli de competen:
a
.
*rimul ministru numeste subrefectul si insectorii guvernamentali;
b
.
5uvernul numeste secretarul general, secretarul general ad)unct al guvernului,
refecii si subrefecii
c
.
5uvernul numeste refectul, secretarii generali din ministere si insectorii
guvernamentali
ANS: $
1#2. De"voltarea carierei n funcia pu!lic e reali"ea" n urmtoarele modaliti:
a
.
*romovarea unui concurs entru numirea ca funcionar ublic;
b
.
*rimirea calificativului Fcoresun&torG n urma evalurii activitii
funcionarului
ublic;
c
.
*romovarea ntr+o funcie ublic suerioar;
ANS: "
1##. Principiile care tau la !a"a organi"rii si de"voltrii carierei n funcia pu!lic unt
urmtoarele:
a
.
*rinciiul cometenei si al rofesionalismului;
b
.
*rinciiul egalitii de sanse si al romovrii dreturilor si intereselor
funcionarului ublic;
c
.
*rinciiul stabilitii raorturilor de serviciu;
ANS: A
1#%. 4unt condiii cerute de lege unei peroane pentru ocuparea unei funcii pu!lice, ntre
altele:
a
.
S aib vrsta de minim 21 de ani mlinii;
b
.
S aib e!clusiv cetenia romn;
c
.
S cunoasc limba romn, scris si vorbit
ANS: "
1#'. 4unt condiii cerute de lege unei peroane pentru ocuparea unei funcii pu!lice, ntre
altele:
a
.
S aib vrsta de minim 1/ ani mlinii;
b
.
S aib studii medii, atestate cu dilom de bacalaureat
c
.
S nu fi suferit vreo afeciune de sntate e o erioad de 2 ani anterioar
momentului la care candidea& entru ocuarea funciei ublice;
ANS: A
1#,. Calitatea de funcionar pu!lic ete compati!il cu una din urmtoarele caliti:
a
.
"alitatea de membru al unui gru de interes economic
b
.
"alitatea de rere&entant al instituiei ublice n cadrul unor organisme sau
organe
colective de conducere constituite n temeiul actelor normative n vigoare
c
.
"alitatea de mandatar al unei ersoane n ceea ce riveste efectuarea unor acte n
legtur cu funcia ublic e care o e!ercit;
ANS: $
1#-. Calitatea de funcionar pu!lic ete incompati!il cu una dintre urmtoarele activiti:
a
.
Nu oate fi mandatar al unei ersoane n ceea ce riveste efectuarea unor acte n
legtur cu funcia ublic e care o e!ercit;
b
.
Nu oate acorda consultan de secialitate la societile n rivina crora a
e!ercitat activiti de control, du o erioad de # ani de la iesirea din corul
funcionarilor ublici
c
.
Nu oate avea calitatea de cadru didactic n nvmntul universitar;
ANS: A
1#/. *uncionarul pu!lic ete n conflict de interee dac e afl n una dintre urmtoarele
ituaii:
a
.
=ste c4emat s re&olve cereri, s ia deci&ii sau s articie la luarea deci&iilor cu
rivire la ersoane fi&ice si )uridice cu care are relaii cu caracter neatrimonial;
b
.
*artici n cadrul aceleiasi comisii, constituit conform legii, cu funcionari
ublici care au calitatea de so sau rud de gradul 2A;
c
.
2nteresele sale atrimoniale, ale soului sau rudelor sale de gradul 2 ot
influena
deci&iile e care trebuie s le ia n e!ercitarea funciei ublice;
ANS: "
1#0. *uncionarul pu!lic ete n conflict de interee dac e afl n una dintre urmtoarele
ituaii:
a
.
=ste c4emat s re&olve cereri, s ia deci&ii sau s articie la luarea deci&iilor cu
rivire la ersoane fi&ice si )uridice cu care are relaii cu caracter atrimonial
b 2nteresele sale atrimoniale, ale soului sau rudelor sale de n la gradul 2A ot
. influena deci&iile e care trebuie s le ia n e!ercitarea funciei ublice;
c
.
*artici n cadrul aceleiasi comisii, constituit conform legii, cu funcionari
ublici care fac arte din aceeasi clas rofesional sau au acelasi grad
rofesional
ANS: A
1%1. Ocuparea funciilor vacante de funcionar pu!lic e poate face n una dintre
urmtoarele modaliti:
a
.
*romovare, urmat de redistribuire
b
.
Eransfer;
c
.
3ecrutare n ba&a unui interviu si cu cerina absolvirii cursurilor unei instituii
de
nvmnt suerior;
ANS: $
1%1. Concururile de recrutare pentru funciile vacante din autoritile si intituiile
pu!lice
centrale e organi"ea" de ctre:
a
.
"ancelaria *rimului+;inistru entru recrutarea nalilor funcionari ublici
b
.
Agenia Naional a :uncionarilor *ublici entru ocuarea funciilor ublice
de
conducere generale si secifice
c
.
5uvernul 3omniei entru secretarul general si secretarii ad)unci din cadrul
ministerelor
ANS: $
1%2. Concururile de recrutare pentru funciile vacante din autoritile si intituiile
pu!lice
din adminitraia pu!lic local e organi"ea" de ctre:
a
.
Agenia Naional a :uncionarilor *ublici entru ocuarea funciilor ublice
de
conducere si entru secretarii unitilor administrativ+teritoriale;
b
.
Autoritile si instituiile ublice constituite la nivel local entru funciile
ublice
din domeniile roteciei coilului si resurse umane
c
.
*rimriile entru ocuarea funciilor ublice din deartamentul auditului ublic
intern;
ANS: A
1%#. Comiiile contituite n vederea organi"rii si defsurrii concururilor pentru
ocuparea funciilor pu!lice si pentru recrutarea funcionarilor pu!lici unt:
a
.
> comisie unic de concurs, care are si atribuii de soluionare a contestaiilor
asura re&ultatelor concursului;
b
.
> comisie de concurs, una entru soluionarea contestaiilor motriva
re&ultatelor
si o comisie entru validarea re&ultatelor finale;
c
.
> comisie de concurs si o comisie de soluionare a contestaiilor formulate de
candidai motriva re&ultatelor obinute
ANS: "
1%%. Etapele concurului de ocupare a unei funcii pu!lice unt:
a
.
Selectarea dosarelor de nscriere n raort de ndelinirea condiiilor legale si
secifice, roba scris si interviul;
b
.
*roba scris, care const n redactarea unei lucrri sau re&olvarea unor teste gril
si e!amenul medical
c
.
2nterviul, ca rob eliminatorie si roba scris;
ANS: A
1%'. +e"ultatul final al concurului poate fi contetat atfel:
a
.
.n termen de ' &ile de la afisare, la "omisia de concurs
b
.
.n termen de ' &ile de la afisare la comisia de soluionare a contestaiilor
c
.
.n termen de 1' &ile la instana )udectoreasc;
ANS: $
1%,. 4oluia comiiei de oluionare a contetaiilor poate fi atacat:
a
.
8a instana de contencios administrativ, n condiiile 8egii nr. ''%9211% a
contenciosului administrativ, modificat;
b
.
8a tribunal + secia conflicte si litigii de munc;
c
.
8a )udectorie, ca instan de dret comun, candidatul neavnd calitatea de
funcionar ublic;
ANS: A
1%-. Organi"area si de"voltarea carierei n funcia pu!lic e reali"ea" si pe !a"a unuia
dintre principiile urmtoare:
a
.
*rinciiul concurenei loiale;
b
.
*rinciiul egalitii de sanse;
c
.
*rinciiul motivrii deci&iilor luate
ANS: $
1%/. Durata perioadei de tagiu ete:
a
.
12 luni entru funcionarii ublici din clasa 2;
b
.
, luni entru funcionarii ublici din clasa a 22+a;
c
.
/ luni entru funcionarii ublici din clasa a 222+a;
ANS: A
1%0. &ndrumtorul ete:
a
.
:uncionarul ublic aflat n erioada de stagiu cu atribuii de control si
verificare a
activitii funcionarilor ublici debutani;
b
.
:uncionarul ublic definitiv nsrcinat de conductorul instituiei s efectue&e
lucrrile funcionarilor ublici debutani, atunci cnd acestia se afl n concediu
medial sau de odi4n;
c
.
:uncionarul ublici definitiv desemnat de conductorul autoritii sau
instituiei
ublice, cu atribuii n stabilirea rogramului de desfsurare a erioadei de
stagiu si
n coordonarea activitii funcionarului ublic debutant e toat erioada de
stagiu;
ANS: "
1'1. &ndrumtorul are, printre alte atri!uii, si pe cea de:
a
.
S suraveg4e&e modul de ndelinire a atribuiilor de serviciu de ctre
funcionarul ublic debutant;
b
.
S roun conductorului autoritii, rin referatul de evaluare, romovarea
funcionarului ublic debutant ntr+u funcie suerioar de e!ecuie;
c
.
S roun eliberarea din funcie atunci cnd n urma evalurii funcionarul
ublic
rimeste calificativul Fnecoresun&torG;
ANS: A
1'1. Una dintre operaiunile materiale care tau la !a"a evalurii activitii funcionarului
pu!lic de!utant ete:
a
.
.ntocmirea raortului de evaluare de ctre conductorul autoritii sau instituiei
ublice, n calitatea sa de evaluator;
b
.
.ntocmirea raortului de stagiu de ctre funcionarul ublic debutant;
c
.
Susinerea unui e!amen scris entru verificarea cunostinelor teoretice si a
derinderilor ractice dobndite n timul erioadei de stagiu;
ANS: $
1'2. Ete act premergtor ntocmirii raportului de evaluare:
a
.
Eestarea si4ologic a funcionarului ublic debutant;
b
.
Susinerea unei relegeri avnd o tem legat de domeniul n care si desfsoar
activitatea;
c
.
2nterviul de evaluare susinut de funcionarul ublic debutant cu evaluatorul,
care
este conductorul autoritii sau instituiei ublice n care si e!ercit funcia
ublic, funcionarul intervievat
ANS: "
1'#. +eferatul ndrumtorului tre!uie cuprind, printre alte meniuni si:
a
.
Numrul de lucrri rearti&ate funcionarului ublic debutant si gradul lor de
dificultate;
b
.
"onduita funcionarului ublic debutant n timul serviciului
c
.
<ificultile ntminate de funcionarul ublic debutant n timul erioadei de
stagiu;
ANS: $
1'%. 4unt criterii de evaluare a funcionarului pu!lic de!utant, ntre altele:
a
.
5radul de cunoastere a reglementrilor secifice domeniului de activitate si
caacitatea de a lucra n ec4i
b
.
Atitudinea de a coordona activitatea celorlali funcionari ublici debutani si
de
a+i a)uta la efectuarea lucrrilor
c
.
Siritul de iniiativ n elaborarea unor norme de ordine interioar, menite s
eficienti&e&e activitatea comartimentului n care si e!ercit funcia ublic;
ANS: A
1''. Calificativele pe care funcionarul pu!lic de!utant le poate o!ine n urma evalurii
unt:
a
.
:oarte bine, bine, suficient si insuficient
b
.
=!celent, bine, satisfctor si nesatisfctor;
c
.
"oresun&tor si necoresun&tor
ANS: "
1',. Propunerile fcute de evaluator n raportul de evaluare, n funcie de calificativul
acordat unt:
a
.
*articiarea funcionarului ublic debutant la cursuri de erfecionare
rofesional,
n ca&ul obinerii calificativului Fnecoresun&torG;
b
.
Numirea funcionarului ublic debutant ntr+o funcie ublic definitiv, n
situaia
obinerii calificativului Fcoresun&torG;
c
.
*romovarea n gradul 22 rofesional a funcionarului ublic debutant, n situaia
obinerii calificativului Fcoresun&torG;
ANS: $
1'-. 'ctul de nvetire n funcia pu!lic are urmtoarele caracteritici:
a
.
=ste un act administrativ cu caracter unilateral si individual, care rovine de la
conductorul autoritii sau instituiei ublice
b
.
*oate mbrca att forma scris ct si verbal;
c
.
Erebuie semnat de funcionarul ublic debutant numit n funcia ublic
definitiv
rin resectivul act;
ANS: A
1'/. Depunerea %urm#ntului de ctre funcionarul pu!lic numit n funcia pu!lic
definitiv e caracteri"ea" prin:
a
.
=ste oeraiune facultativ;
b
.
=ste lsat la arecierea conductorului autoritii sau instituiei ublice, care a
emis actul de numire;
c
.
=ste o oeraiune obligatorie, nedeunerea )urmntului atrgnd revocarea
actului de numire n funcia ublic;
ANS: "
1'0. 4unt drepturi ale funcionarilor pu!lici de!utani prev"ute de lege, ntre altele, si
urmtoarele:
a
.
<retul de a fi sri)init si ndrumat n ndelinirea atribuiilor de serviciu e
arcursul erioadei de stagiu;
b
.
<retul de a fi consultat de ctre sueriorii ierar4ici cu rivire la lucrrile ce i se
rearti&ea& sre reali&are;
c
.
<retul la romovare n funcie ublic suerioar
ANS: A
1,1. 4unt o!ligaii ale funcionarilor pu!lici de!utani prev"ute de lege, ntre altele, si
urmtoarele:
a
.
S articie la concursurile de avansare entru obinerea unei trete de salari&are
suerioar;
b
.
S articie la manifestri stiinifice si rofesionale, n vederea comletrii
regtirii rofesionale
c
.
S asigure efectuarea lucrrilor rearti&ate altor colegi, e timul ct acestia din
urm se afl n concediu de odi4n
ANS: $
1,1. Calificativele o!inute de funcionarii pu!lici n urma evalurii anuale a
performanelor
profeionale individuale unt avute n vedere la:
a
.
Avansarea n tretele de salari&are;
b
.
Selectarea n vederea articirii la simo&ioane si conferine organi&ate n
domenii de interes entru activitatea funcionarului ublic;
c Acordarea de rime sau alte remii anuale la rounerea conductorului
. autoritii
sau instituiei ublice n care activea& funcionarul ublic
ANS: A
1,2. Evaluarea performanelor profeionale individuale e reali"ea" de ctre un evaluator
care poate fi:
a
.
<emnitarul, entru toi funcionarii ublici de conducere ierar4ic sueriori
b
.
:uncionarul ublic de conducere care coordonea& comartimentul n cadrul
cruia si desfsoar activitatea funcionarul ublic de e!ecuie sau care
coordonea& activitatea acestuia
c
.
.naltul funcionar ublic entru funcionarii ublici de conducere care au
raorturi
directe cu demnitarul
ANS: $
1,#. Una dintre etapele procedurii de evaluare ete si:
a
.
2nterviul, care se reali&ea& du ce funcionarului ublic i se aduce la
cunostin
re&ultatul evalurii si calificativul final;
b
.
"ontrasemnarea raortului de evaluare de ctre funcionarul ublic ierar4ic
suerior evaluatorului, care oate confirma sau modifica raortul de evaluare;
c
.
"ontestarea re&ultatului final al evalurii de ctre funcionarii ublici
nemulumii
ANS: $
1,%. *uncionarul pu!lic nemulumit de modul de re"olvare a contetaiei formulate
mpotriva re"ultatului evalurii e poate adrea:
a
.
2nstanei de contencios administrativ n condiiile 8egii nr. ''%9211%, cu
modificrile si comletrile ulterioare;
b
.
Ageniei Naionale a :uncionarilor *ublici, n condiiile 8egii nr. 1//91000
rivind Statutul funcionarilor ublici
c
.
Eribunalului C secia conflicte si litigii de munc;
ANS: A
1,'. Promovarea n funcie a funcionarilor pu!lici e reali"ea" prin ocuparea:
a (nei funcii ublice dintr+o clas suerioar, ca urmare a romovrii e!amenului
. sau concursului organi&at n acest sens si obinerii unei dilome la nivel suerior
b
.
(nei funcii de nalt funcionar ublic
c
.
(nei funcii de secretar ad)unct n minister
ANS: A
1,,. Una dintre condiiile cumulative care tre!uie ndeplinite de funcionarul pu!lic pentru
participarea la e(amenul de promovare n grad profeional uperior ete:
a
.
S fie absolvent de masterat sau de studii ostuniversitare n domeniul
administraiei ublice;
b
.
S fie numit ntr+o funcie ublic din clasa 2;
c
.
S aib cel uin % ani vec4ime n gradul rofesional al funciei ublice din
care
romovea&
ANS: "
1,-. Condiia de a nu avea n ca"ierul adminitrativ o anciune diciplinar neradiat n
condiiile legii ete cerut funcionarului pu!lic pentru:
a
.
*articiarea la e!amenul sau concursul de romovare entru ocuarea att a unei
funcii suerioare de e!ecuie ct si a unei funcii ublice de conducere,
inclusiv n
cadrul sistemului de romovare raid;
b
.
Numai n ca&ul articirii la e!amenul sau concursul entru ocuarea unei
funcii
ublice de conducere vacante
c
.
Numai n ca&ul articirii la concursul organi&at n sistemul de romovare
raid
n funcia ublic
ANS: A
1,/. 4unt drepturi al funcionarilor pu!lici prev"ute de lege, ntre altele, si urmtoarele:
a
.
<retul la oinie, n virtutea cruia este inter&is orice discriminare e criterii de
aartenen sindical, convingeri religioase, etnice, de se!, orientare se!ual,
stare
material, origine social sau de orice alt natur, cu e!ceia celor de natur
olitic
b
.
<retul funcionarului ublic de a fi informat cu rivire la deci&iile care se iau
cu
rivire la organi&area si funcionarea instituiei ublice din care face arte si a
crei
cometen o reali&ea&
c
.
<retul la grev;
ANS: "
1,0. 4unt, potrivit legii, ntre altele, ndatoriri ale funcionarilor pu!lici:
a
.
>bligaia de a se abine de la fate care ar utea aduce re)udicii ersoanelor
fi&ice sau )uridice ori restigiului "orului funcionarilor ublici
b
.
>bligaia de a se abine de la e!rimarea sau manifestarea ublic sau
articular
a convingerilor si referinelor olitice;
c
.
>bligaia de a solicita sau acceta daruri sau orice avanta), direct sau indirect,
entru el sau entru alii, n legtur cu e!ercitarea atribuiilor de serviciu;
ANS: A
1-1. Mo!ilitatea funcionarilor pu!lici din cadrul unei autoriti au intituii pu!lice e
reali"ea", n principal, n vederea aigurrii:
a
.
*roteciei funcionarilor ublici din sectoarele vulnerabile la coruie, rin
e!ercitarea eriodic a unor atribuii diferite ori rin utili&area mutrii temorare
n
cadrul unui alt comartiment al autoritii sau instituiei ublice
b
.
=ficienti&rii activitii autoritii sau instituiei ublice din cadrul creia este
mutat funcionarul ublic
c
.
3esectrii rinciiului modificrii eriodice a raorturilor de serviciu ale
funcionarilor ublici;
ANS: A
1-1. Din punct de vedere al intereului, mo!ilitatea naltului funcionar pu!lic e reali"ea":
a
.
.n interesul autoritii sau instituiei ublice ierar4ic suerioare celei din cadrul
creia este mutat funcionarului ublic ;
b
.
.n interes ublic sau n interesul funcionarului ublic delegat
c
.
.n interesul demnitarului, fa de care funcionarul ublic se afl n raorturi de
serviciu directe
ANS: $
1-2. Mutarea unui nalt funcionar pu!lic din funcia de prefect n cea de inpector
guvernamental e dipune de ctre:
a
.
> comisie discilinar constituit la nivelul conducerii refecturii, din care nu
face
arte refectul ce urmea& a fi mutat e alt funcie ublic;
b
.
*rimul ;inistru, rin deci&ie motivat n fat si n dret;
c
.
5uvernul 3omniei, rin 4otrre, entru resectarea rinciiului simetriei n
domeniul numirii n funcii ublice;
ANS: "
1-#. Mo!ilitatea n intereul funcionarului pu!lic e dipune:
a
.
<in oficiu, n mod unilateral, de ctre autoritatea sau instituia ublic din care
face arte funcionarul si cu acordul autoritii sau instituiei ublice la care se
face
mutarea;
b
.
.n urma arobrii cererii verbale sau scrise, de ctre conductorul autoritii sau
instituiei ublice de la care se transfer funcionarul ublic;
c
.
.n urma arobrii cererii scrise si motivate a funcionarului ublic, de ctre
ersoana care are cometena numirii n funcia ublic cu scoul de&voltrii
carierei n funcia ublic;
ANS: "
1-%. Mo!ilitatea n intere pu!lic e poate dipune :
a
.
*e ba&a unui lan de mobilitate arobat rin 4otrre a 5uvernului;
b
.
*entru un gru de funcionari ublici, rintr+un singur act administrativ cu
caracter unilateral
c
.
<e o comisie constituit la nivelul conducerii autoritii sau instituiei ublice
din
care face arte funcionarul, rintr+o 4otrre motivat;
ANS: A
1-'. Dreptul de aociere indical ete inter"i prin tatute peciale:
a
.
Euturor funcionarilor ublici
b
.
.nalilor funcionari ublici
c
.
:uncionarilor ublici cu funcii de e!ecuie din cadrul ministerelor ;
ANS: $
1-,. Categoriile de peronal e(clue de la e(erciiul dreptului la grev unt:
a
.
*ersonalul contractual din cadrul ;inisterului Administraiei si 2nternelor
b
.
*ersonalul militar din ;inisterul @ustiiei si din unitile aflate n subordinea
acestuia;
c
.
:uncionarii ublici cu funcie de conducere
ANS: $
1--. O!ligaia de a e a!ine de la e(primarea au manifetarea pu!lic a convingerilor si
preferinelor politice revine:
a
.
Numai nalilor funcionari ublici;
b
.
Numai funcionarilor ublici cu funcii de conducere n cadru autoritilor si
instituiilor ublice constituite la nivel central;
c
.
Euturor funcionarilor ublici, n e!ercitarea atribuiilor ce le revin
ANS: "
1-/. Principiile aplica!ile itemului de formare profeional a funcionarilor pu!lici unt,
ntre altele:
a
.
*rinciiul eficienei, otrivit cruia autoritile si instituiile ublice au
obligaia de
a asigura atingerea obiectivelor formrii cu un consum raional de resurse;
b
.
*rinciiul eficacitii, otrivit cruia beneficiarii de formare au obligaia de a
obine re&ultate coresun&toare resurselor alocate
c
.
*rinciiul transarenei, otrivit cruia, beneficiarii formrii rofesionale au
obligaia de a une la diso&iia celor interesai informaii de interes ublic
referitoare la activitatea autoritii sau instituiei ublice din care fac arte;
ANS: A
1-0. 4unt principii contituionale ale e(ercitrii deontologice a funciei pu!lice si:
a
.
*rinciiul egalitii de tratament fa de toi beneficiarii serviciului ublic;
b
.
*rinciiul egalitii de tratament, otrivit cruia funcionarul ublic trebuie s
ai
aib acelasi comortament fa de toi colegii si;
c *rinciiul egalitii de tratament, otrivit cruia conductorul autoritii sau
. instituiei ublice trebuie s de&volte relaii rofesionale de aceeasi natur cu
subordonaii si;
ANS: A
1/1. 4unt principii legale ale e(ercitrii deontologice a funciei pu!lice, potrivit dipo"iiilor
Legii nr, -??/-::: privind 4tatutul funcionarilor pu!lici, repu!licat:
a
.
*rinciiul care l oblig e funcionarul ublic s re)udicie&e ersoanele fi&ice
sau )uridice recum si restigiul corului funcionarilor ublici;
b
.
*rinciiul otrivit cruia funcionarul ublic trebuie s manifeste discreie
rofesional cu rivire la informaiile de care ia cunostin n e!erciiul
funciei
ublice;
c
.
*rinciiul care l oblig e funcionarul ublic ca, n e!ercitarea funciei s aib
u
comortament activ din unct de vedere olitic
ANS: $
1/1. 4unt principii legale ale e(ercitrii deontologice a funciei pu!lice, potrivit dipo"iiilor
Legii nr, -??/-::: privind 4tatutul funcionarilor pu!lici, repu!licat, si:
a
.
*rinciiul care l oblig e funcionarul ublic s e!ercite funcia ublic n
condiii de cinste si robitate moral si rofesional;
b
.
*rinciiul otrivit cruia funcionarul ublic trebuie s combat toate
rounerile
si iniiativele sueriorului su legate de activitatea e care o desfsoar;
c
.
*rinciiul otrivit cruia, funcionarul ublic trebuie s retind acordarea unui
salariu roorional cu dificultatea activitii n innd cont de riscul
rofesional
ANS: A
1/2. $u contituie a!ateri diciplinare v#rsite de funcionarii pu!lici:
a
.
.ntr&ierea sistematic n efectuarea lucrrilor
b
.
Stabilirea de ctre funcionarii ublici de e!ecuie de relaii directe cu
etenii n
vederea soluionrii cererilor acestora;
c
.
Negli)ena n re&olvarea lucrrii;
ANS: "
1/#. +punderea diciplinar a funcionarilor pu!lici ete guvernat de urmtoarele
principii de drept:
a
.
*rinciiul roorionalitii abaterii discilinare si a urmrilor acesteia
b
.
*rinciiul unicitii rsunderii discilinare;
c
.
*rinciiul celeritii si oerativitii tragerii la rsunderea enal;
ANS: $
1/%. 4unt principii ale rpunderii diciplinare a funcionarilor pu!lici, ntre altele, si:
a
.
*rinciiul garantrii dretului la arare, care oblig autoritatea sau instituia
ublic, n cadrul cercetrii administrative realabile s rocede&e la audierea
funcionarului ublic cercetat, care oate fi asistat de un avocat sau de un
rere&entant si s cear administrarea de robe;
b
.
*rinciiul re&umiei de nevinovie, otrivit cruia funcionarul ublic este
meninut n funcie n la ronunarea unei 4otrri )udectoresti irevocabile
n
legtur cu abaterea discilinar svrsit;
c
.
*rinciiul contradictorialitii rocedurii cercetrii realabile, care oblig
autoritatea sau instituia ublic s comunice funcionarului ublic cercetat
instana
si termenul n care oate fi atacat actul administrativ sancionator;
ANS: A
1/'. 4unt condiii ale rpunderii diciplinare, ntre altele, si:
a
.
=!istena unei sesi&ri a organelor de cercetare enal cu rivire la svrsirea
unei
abateri discilinare
b
.
=!istena unei fate ilicite, omisiv sau comisiv care s aduc atingere bunei
activiti a autoritii sau instituiei ublice
c
.
:uncionarul trebuie s fi acionat n stare de necesitate sau n ca& fortuit
ANS: $
1/,. *uncionarul pu!lic vinovat de v#rsirea unei a!ateri diciplinare poate fi ancionat
cu:
a
.
Amend administrativ n cuantum de ' C 21H din salariul de ba& net avut n
ultima lun de activitate
b Susendarea raorturilor de serviciu e o erioad de # luni;
.
c
.
;ustrare scris;
ANS: "
1/-. 4unt anciuni diciplinare, ntre altele si:
a
.
<estituirea din funcie;
b
.
Avertismentul ublic
c
.
;unca fr lat n folosul instituiei
ANS: A
1//. +punderea contravenional a funcionarilor pu!lici intervine n urmtoarele
ituaii:
a
.
:uncionarul ublic svrseste o contravenie la circulaia e drumurile
ublice n
tim ce conduce masina de serviciu
b
.
:uncionarul ublic svrseste o contravenie n timul si n legtur cu
sarcinile
de serviciu
c
.
.n situaiile enumerate e!res si limitativ n Statutul general al funcionarilor
ublici si n Statutele unor categorii seciale de funcionari ublici
ANS: $
1/0. Contatarea contraveniei si aplicarea anciunii contravenionale e face, de regul,
de
ctre:
a
.
"onductorul autoritii sau instituiei ublice n care activea& funcionarul
ublic contravenient;
b
.
>rganele de oliie n circumscriia crora se afl sediul autoritii sau
instituiei
ublice la care este ncadrat funcionarul ublic;
c
.
Sefii de servicii si de direcii muternicii de ctre conductorul autoritii sau
instituiei ublice;
ANS: "
101. &mpotriva proceului8ver!al de contatare a contraveniei si aplicare a anciunii
contravenionale, funcionarul pu!lic e poate adrea :
a
.
"u lngere realabil la organul suerior ierar4ic celui care a alicat sanciunea
contravenional
b
.
"u lngere la )udectoria n circumscriia creia se afl sediul autoritii sau
instituiei ublice n care este numit funcionarul ublic sancionat
c
.
"u lngere la secia contencios administrativ a tribunalului, n ra&a cruia se
afl
sediul autoritii sau instituiei ublice n care este numit funcionarul ublic
sancionat
ANS: $
101. &n materia rpunderii contravenionale prevederile Legii nr, -??/-::: e completea"
cu:
a
.
<iso&iiile 8egii nr. ''%9211% a contenciosului administrativ
b
.
*rinciiile consacrate de "onstituia 3omniei n materie
c
.
*revederile generale ale >.5. nr. 292111 rivind regimul )uridic al
contraveniilor;
ANS: "
102. +punderea civil a funcionarilor pu!lici ete:
a
.
> form subsidiar rsunderii enale
b
.
:orma rincial de rsundere a funcionarilor ublici
c
.
> form secific a rsunderii civile delictuale
ANS: "
10#. Una dintre condiiile peciale ale rpunderii civile a funcionarilor pu!lici ete:
a
.
:ata s rere&inte o nclcare a ndatoririlor de serviciu;
b
.
S e!iste o legtur de cau&alitate ntre fata svrsit si re)udiciul creat;
c
.
:ata s fi fost svrsit cu vinovie sub forma inteniei sau a culei
ANS: A
10%. +punderea civil a funcionarului pu!lic e anga%ea" n urmtoarele ituaii:
a
.
*entru agubele roduse fr vinovie n atrimoniul autoritii sau instituiei
ublice n care funcionea&
b
.
*entru nerestituirea n termenul legal a sumelor ce i s+au acordat necuvenit
c
.
*entru desgubirile ltite de autoritatea sau instituia ublic n temeiul unei
4otrri )udectoresti irevocabile, rin care s+a constatat c a acionat cu e!ces
de
utere n emiterea unui act administrativ care l rivea e resectivul funcionar
ublic;
ANS: $
10'. &n ca"ul pagu!elor provenite din daunele pltite de autoritatea au intituia pu!lic, n
calitate de comitent unor teri, repararea pagu!ei e face:
a
.
*rin emiterea de ctre seful autoritii sau instituiei ublice a unui act
administrativ n termen de #1 de &ile de la constatarea agubei
b
.
*rin asumarea unui anga)ament de lat de ctre funcionarul ublic;
c
.
.n ba&a 4otrrii )udectoresti definitive si irevocabile
ANS: "
10,. Dreptul de a emite actul adminitrativ de recuperarea a pagu!ei e precrie n termen
de :
a
.
1 an de la constatarea agubei;
b
.
# ani de la roducerea agubei;
c
.
, luni de la asumarea anga)amentului de lat de ctre funcionarul ublic
ANS: $
10-. +punderea penal a funcionarului pu!lic intervine pentru:
a
.
2nfraciunile svrsite n timul serviciului sau n legtur cu atribuiile
funciei
ublice e care o ocu;
b
.
2nfraciunile de violen e care funcionarul ublic le svrseste fa de un
alt
funcionar ublic
c 2nfraciunile economice dac re)udiciul cau&at autoritii sau instituiei
. ublice
este mai mare de '11.111 lei;
ANS: A
10/. Pot fi infraciuni pecifice, care atrag rpunderea penal a funcionarului pu!lic, ntre
altele si:
a
.
8uarea de mit, negli)ena n serviciu, delaidarea, insubordonarea;
b
.
<area de mit, insubordonarea, abu&ul de ncredere
c
.
*urtarea fr dret a unor nsemne oficiale, ruerea de sigilii si urtarea abu
ANS: A
100. Trimiterea n %udecat a funcionarului pu!lic pentru una dintre infraciunile
prev"ute
de art, @6 lit, 7< din Legea nr, -??/-::: are drept conecin:
a
.
.ncetarea raorturilor de serviciu disus de sueriorul ierar4ic;
b
.
;utarea funcionarului ublic n cadrul altui comartiment sau altei structuri
fr
ersonalitate )uridic;
c
.
Susendarea funcionarului ublic din funcia ublic e care o deine de ctre
ersoana care are cometena legal de numire n funcie;
ANS: "
211. Dac funcionarul pu!lic ete condamnat definitiv pentru vreuna dintre infraciunile
prev"ute de art, @6 lit, 7< din Legea nr, -??/-:::, conecina ete:
a
.
Sesi&area comisiei de discilin cometent entru a ncee cercetarea realabil
n vederea identificrii re)udiciului adus autoritii sau instituiei ublice;
b
.
.ncetarea de dret a raortului de serviciu;
c
.
;utarea definitiv e un ost de e!ecuie inferior celui avut anterior, ntr+un
comartiment sau direcie fr ersonalitate )uridic al altei autoriti sau
instituii
ublice dect cea la care fusese numit funcionarul ublic
ANS: $