Denumirea disciplinei: Metode de separare si analiza de

urme
P
r
o
f
i
l
u
l
:

C
h
i
m
i
e

S
p
e
c
i
a
l
i
z
a
r
e
a
:

C
h
i
m
i
e

A
n

d
e

s
t
u
d
i
u
:

3

S
e
m
e
s
t
r
u
l
:

6

T
i
p
u
l

d
e

e
v
a
l
u
a
r
e
:

C

N
u
m
a
r

d
e

c
r
e
d
i
t
e
:

3
Titular disciplinei: Sef lucrari dr. ing.
eonard !ihal" Cozmuta Obiectivele
disciplinei:
Cursul are ca o#iectiv principal analiza si evaluarea principalelor metode analitice si tehnici de lucru in
determinarile chimice la nivel de urme. Se va urmari analiza pasilor implicati in analiza chimica: recoltarea si
pregatirea pro#ei$ e%tractia si preconcentrarea analitului$ separarea si detectia. &n etapa de pregatire a pro#ei
pentru analiza prin speciere se va pune accent pe principalele tehnici de separare cromatografica si de
spectrometrie atomica
.Tipul activitatii Continutul Ore
alocate
Curs
1. Recoltarea si pregatirea probelor in vederea efectuarii analizei
chimice
1.1. Introducere
1.2. Localizarea punctelor de prelevare
1.3. Tehnici de recoltare a probelor
1.. Transportul si conservarea probelor
2
2. !regatirea probelor pentru analiza de urme
2.1. "etode de dezagregare uscata a
probelor
2.2. "etode de dezagregare umeda
2.3. "etode de speciere si analiza rationala
2.. Tehnici de e#tractie si preconcentrare in
analiza de urme
$
3. "etode de separare
3.1. Cromatografia pe coloana
3.2. Cromatografia de gaze
3.3. Cromatografia prin schimb ionic
3.. %#tractia cu solventi
&
. Tehnici de detectie
.1. 'pectrometria de absorbtie moleculara
() * )I'
.2. 'pectrometria de absorbtie atomica. Tehnica
de absorbtie cu e#citare in flacara si tehnica de absorbtie utilizand
cuptorul electrotermal de grafit
.3. 'pectrometria de emisie
12
TOTAL 28
Laborator
1. !rotectia muncii. Introducere in tehnicile de analiza a urmelor
1
2. !regatirea etaloanelor pentru analiza urmelor de metale grele prin
absorbtie atomica
2
3. !regatirea probelor lichide pentru analiza in urme a continutului de
metale si determinarea acestora prin absorbtie atomica utilizand
tehnica de atomizare in flaca
2
. +ezagregarea probelor solide de natura anorganica in vederea
determinarii metalelor grele prin tehnica ,,' in flacara si utilizand
cuptorul de grafit
3
-. +emineralizarea probelor de natura organica. ,naliza chimice a
urmelor de metale.

$. ,naliza rationala a probelor. 'pecierea continutului de metale grele

2
TOTAL 14
Bibliografie
'. (. D. )&N*+,-DN*- . Sample Preparation Techni/ues in Anal"tical Chemistr"$ 0113 #" (ohn )ile" 2 Sons$ &nc.$
&S3N 1.45'.30647.6
0. 8and#oo9 of *lemental Speciation: Techni/ues and !ethodolog"$ Handbook of Elemental Speciation: Techniques and
Methodology -. Cornelis$ 8. Cre:s$ (. Caruso and ;. 8eumann$ 0113 (ohn )ile" 2 Sons$ td &S3N: 1.45'4<0'4.1
3. Per9in *lmer . Anal"tical methods for Atomic Ansor#tion Spectrometr"$ 0111$
4. (oseA A. C. 3roe9aert . Anal"tical Atomic Spectrometr" :ith +lames and Plasmas$ 0110 )ile".=C8 =erlag
>m#8 2 Co. ;gaA$ &S3Ns: 3.705.61160.1 ?*lectronic@
7. !ichael D. Cole .T8* ANAAS&S ,+ C,NT-,*D SB3STANC*S$ The Analysis of Controlled Substances. !ichael
D. Cole$ Cop"right C D0113 (ohn )ile" 2 Sons$ td. &S3Ns: 1.45'.4<070.3 ?83@D 1.45'.4<073.' ?P3@
6. '. +,,.T&! C8AB$ A&.E*N> &AN>$ (BN3&N >A,$ FB*.>BAN> S8A, . Chemometrics +rom 3asics to
)avelet $ Transform$ Pu#lished #" (ohn )ile" 2 Sons$ &nc.$ 8o#o9en$ Ne: (erse"$ 0114$ &S3N 1.45'.01040.6
1 RECOLTAREA PROBELOR PENTRU ANALIZA
1. METODE DE RECOLTARE A PROBELOR DE GAZE
In cazul recoltarii probelor de aer sau gaze trebuie avute in vedere urmatoarele considerente.
1. Locul de recoltare trebuie astfel stabilit astfel incat proba sa fie reprezentativa
2. In timpul recoltarii se vor nota conditiile meteorologice /temperatura0 presiune0 miscarea aerului0 prezenta sau
absenta norilor1
3. +urata de recoltare recomandata este de 32 de minute pentru concentratia momentana si 2 de ore pentru
concentratia medie zilnica
. )olumul de aer recoltat variaza functie de concentratia presupusa si sensibilitatea metodei de analiza
-. +upa recoltare dispozitivele se vor transporta in laborator in conditii in care sa nu sufere modificari pe durata
transportului
$. !entru determinarea pulberilor dispozitivul de recoltare va fi ambalat pe durata transportului pentru a fi ferit de
contaminare /prafuire1
1.1. RECOLTAREA PROBELOR DE GAZE IN FLACOANE INCHIE
Recoltarea in flacoane inchise se recomada pentru gazele aflate in concentratie mare0 deoarece prin aceasta metoda
nu este posibila o concentrare a poluantului.
)asele de recoltare sunt confectionate din sticla sau materiale plastice cu o capacitate de 1 * - litri inchise ermetic cu
robinete sau dopuri de cauciuc.
Recoltarea se poate realiza prin trei metode.
1. R!"o#tar!a $r%& 'o#%r! /flacoanele dupa ce au fost spalate sunt umplute cu apa distilata si transportate la locul de
recoltare. ,ici prin scurgerea apei aerul va patrunde in flacon0 dupa care se va inchide ermetic.
2. R!"o#tar!a $r%& %&#o"u%r!a a!ru#u% /flaconul spalat si uscat se adapteaza la un sistem de aspiratie si se recolteaza
un volum de 12 ori mai mare decat volumul flaconului pentru a ne asigura ca intreaga cantitate de aer din flacon a
fost inlocuita cu gazul ce urmeaza a fi aspirat1
3. R!"o#tar!a "u a(utoru# )%*u#u% /cu a3utorul unei pompe de vid prevazute cu manometru se scoate aerul din flacon
/de volum )21 pana la atingerea unui vid ma#im !20 iar la locul de recoltare se deschide flaconul si datorita vidului
aerul va patrunde in interiorul flaconului. 'e va nota presiunea aerului la locul recoltarii !R. !entru calcularea
volumul de aer recoltat /)1 se va folosi formula.
1.2. RECOLTAREA PRIN APIRATIE
'e utilizeaza atunci cand gazul urmarit a fi analizat are o concentratie redusa. ,re avanta3ul realizarii recoltarii pe durata
de timp indelungata.
!entru recoltarea aerului prin aspiratie se utilizeaza un dispozitiv de masurare a volumului de aer si un dispozitiv de
retinere a substantelor sau suspensiilor ce urmeaza a fi analizate. Cele mai importante dispozitive de aspiratie sunt
trompa de apa si aspiratoarele mecanice.
!entru masurarea volumul de aer se folosesc reometre0 rotametre si gazometre.
+ispozitivele de retinere au o varietate constructiva. Constructia lor trebuie sa asigure absorbtia complecta a
substantei analizate din aerul recoltat. +aca se utilizeaza adsorbante solide dispozitivul trebuie sa fie construit astfel
incat aerul sa strabata un drum cat mai lung prin stratul adosorbant pentru retinerea complecta a substantei urmarite.
+aca se folosesc adsorbanti lichizi vasul de adsorbtie trebuie sa asigure o barbotare lenta0 realizarea unor bule cu
dimensiuni reduse pentru a se asigura un contact interfazic ma#im si sa nu permita antrenarea lui.2. METODE DE
RECOLTARE A PROBELOR DE LICHIDE
In analiza apelor pentru obtinerea unor rezultate cat mai apropiate de realitate trebuiesc avute in vedere urmatoarele
aspecte.
1. +atorita faptului ca valorile rezultatelor depind de modul de recoltare este de recomadat ca recoltarea sa fie
efectuata de chimistul analist.
2. !robele recoltate trebuie sa fie reprezentative. +atorita faptului ca pe lungimea si adancimea unui rau sau lac
continutul apelor variaza0 probele recoltate sunt momentane0 iar pentru obtinearea unui rezultat cat mai real este
necesar ca numarul probelor sa fie cat mai mare.
3. "odul de recoltare este dependent de elementul avut in vedere pentru analiza. !entru determinarea unor gaze
dizolvate in apa0 recoltarea se va face prin sifonare0 evitandu*se pe cat posibil contactul cu aerul atmosferic.
. Trebuie avut in vedere degradarea unor elemente urmarite a fi analizate. In acest sens este important a se realiza
conservarea probelor. Conservarea probei este specifica elementului urmarit a fi dozat din proba lichida. (nele
elemente nu pot fi conservate0 din aceasta cauza intre momentul recoltarii si analizei trebuie sa treaca un timp minim.
-. Continutul unor elemente din probele de apa depind de conditile atmosferice0 din aceasta cauza este necesar
inregistrarea acestora la momentul recoltarii.
$. O atentie deosebita trebuie acordata depozitarii probelor recoltate. %ste necesar utilizarea unor recipiente curate
pentru a evita impurificarea si compromiterea probei. Trebuie avut in vedere si materialul din care este confectionat
recipientul in care se face recoltare /unele elemente pot interactiona cu acesta denaturand rezultatul * de e#emplu Cr0
Cd0 ,g0 4a pot fi adsorbiti pe peretiii sticlei1.
2.1. Pr!'at%r!a r!"%$%!&t!#or $!&tru r!"o#tar!
Recoltarea probelor de apa se face in recipiente din sticla sau polietilena prevazute cu dopuri rodate sau din cauciuc
cu inchidere ermetica.Curatarea vaselor din sticla se face cu amestec sulfocromic iar pentru cele din polietilena se
folosesc detergenti. ,poi se clatesc cu apa uzuala0 apa distilata si in final se usuca.
2.2. R!"o#tar!a $rob!#or *! a$a
La recoltare recipientul se clateste de 2 * 3 ori cu apa care urmeaza a fi recoltata0 se arunca0 apoi se face recoltarea
propriu zisa. ,ceasta se face pana la refuz astfel incat sub dop sa nu ramana bule de aer.
!entru obtinerea unor probe reprezentative trebuie avute in vedere.
1. +in apele de suprafata recoltarea se face pe firul apei corespunzator adancimii ma#ime si in aval de efluent.
!entru recoltarea apelor la adancime se foloseste batometrul care permite coborarea recipientului la adncimea dorita
si apoi se face deschiderea0 colectarea probei de apa si inchiderea dispozitivului de recoltare.
2. +in fantani0 recoltarea se face functie de tipul fantanii. !entru cele prevazute cu galeata0 recoltarea se face la 32
cm sub oglinda apei0 iar in cazul in care fantana este prevazuta cu pompare0 recoltarea se va face dupa o pompare de
minim 12 minute. +in reteaua de distributie recoltarea se face dupa un timp de curgere de - minute. +in rezervoare0
recoltarea se face din punctul de evacuare dupa un timp de curgere necesar evacuarii apei stationare pe conducte.
+in apele reziduale recoltarea se face din efluentul general sau din efluentii diferitelor sectii.
Prob!#! r!"o#tat! $ot +% u&%"!, -!*%% sau -!*%% $ro$ort%o&a#!. !robele medii se realizeaza prin amestecarea
probelor unice recoltate la intervale egale de timp0 iar cele medii proportionale se face amestecand probe recoltate la
intervbale egale cu volume proportionale cu debitele evacuate.
2... Co&s!r)ar!a $rob!#or *! a$a
La recoltare se vor asigura conditii in care sa nu apara modificari in compozitie intre momentul recoltariii si efectuarii analizei. 5unctie de elementul
urmarit a fi dozat se recomanda un anumit adaos pentru conservare0 o anumita temperatura de pastrare si un timp mai lung sau mai scurt pana in
momentul analizei.
!entru analiza gazelor dizolvate se recomanda ca determinarile sa se faca pe cat posibil la locul de recoltare 'chimbarile de temperatura si
presiune afecteaza solubilitatea gazelor in apa de analiza. +aca nu este posibila analizarea la locul de recoltare este necesar utilizarea unor
reactivi in scopul conservarii.
!entru fi#area ionilor metalelor grele se realizeaza acidifierea la p6 de 3 * 30-. !entru conservarea balantei amoniac * nitriti * nitrati se recomanda
adaugarea de 2 ml acid sulfuric 1.3 la un litru de proba.
4u se conserva.
* aciditatea
* alcalinitatea
* duritatea
* substantele dizolvate
* suspensiile
* C7O /consumul biologic de o#igen1
* clor
* o#igen
* calciu
* sodiu
* potasiu
* magneziu
M!to*! *! "o&s!r)ar! a $rob!#or *! a$a/
1. 'ulfuri * se conserva prin adaugarea a 12 ml acetat de cadmiu sau zinc 128 la un litru de apa
2. 6idrogen sulfurat * se conserva prin adaugarea unei solutii de acetat de cadmiu in mediu de hidro#id
de sodiu
3. Cr0 Cu0 Cd0 "n0 4i0 !b0 ,g * se conserva prin adaugarea a - ml acid azotic concentrat la un litru de
apa
. ,s * se conserva prin adaugarea de - ml acid clorhidric concentrat la un litru de apa
Cianuri * se conserva prin aducerea p6 * ului la minim 11 prin adaos de hidro#id de sodiu sau potasiu!robele
conservate se vor pastra la temperaturi cuprinse intre si 12
2
C0 si vor fi luate in lucru dupa cum urmeaza.
1. ,pele curate se vor patra ma#im 92 de ore
2. ,pele cu poluare medie ma#im & de ore
3. ,pele puternic poluate se vor lua in lucru dupa ma#im 12 ore din momentul recoltarii.
!robele de apa vor fi insotite de o FIA DE RECOLTARE care trebuie sa contina.
INFORMATII GENERALE/
1. 4umele persoanei care face recoltarea
2. +enumirea localitatii si sursei de apa
3. (tilizarea apei
. 'copul efectuarii analizei
-. data0 ora si locul recoltarii INFORMATII PECIFICE/
1. !entru apa de suprafata.
* distanta da la mal la locul de recoltare
* adancimea apei in punctul de recoltare
* natura geologica a terenului
* conditiile meteo in momentul recoltarii
* prezenta in aval sau amonte a unui efluent
2. !entru apa recoltata din fantani.
* caracterul fantanii /publice sau particulara1
* adancimea pana la oglinda de apa si adancimea totala a apei din fantana
* felul constructiei si natura peretilor
* modul de e#tragere al apei
* distanta pana la eventuale surse de impurificare
* daca apa se tulbura dupa ploi
3. !entru ape reziduale.
* felul probei /unice0 momentane sau medii proportionale1
* denumirea locului de recoltare /sectiei1
sistemul de canalizare in care se deverseaza.. METODE DE RECOLTARE A PROBELOR DE OL
5recventa prelevarilor de sol este in functie de scopul cercetarii /daca se urmareste autopurificarea solului si
igienizarea unui sol contaminat sunt necesare etape multiple de recoltare1. %tapele se fi#eaza la momente de
timp functie de viteza proceselor care au loc in soluri. !robarea se poate face in trei variante.
1. !robarea sistematica se efectueaza dupa o delimitare a parcelei dupa o retea regulata pe care se fi#eaza
punctele de recoltare /amplasate in ochiurile retelei1.
2. !robarea concentrata are punctele de prelevare concentrate pe o zona critica /considerata a fi afectata de
poluare1. ,cest tip caracterizeaza mai e#act zona afectata dar nu duce la obtinerea de informatii in afara zonei
cercetate.
3. !robarea aleatorie. 4u permite o caracterizare reala a sitului dacat in situatia omogenitatii acestuia /lucru rar
intalnit1.
4umarul probelor trebuie sa fie in concordanta cu dimensiunea suprafetei investigate pentru obtinerea unei imagini
reale a fenomenului investigat.
!entru recoltarea probelor de sol0 se utilizeaza sonde manuale si mecanice0 harlet0 tarnacop si lopata. Cantitatea de
proba depinde de numarul elementelor a fi dozate si este de 2.- * 2 :g pentru probe omogene si de mai multe :g
pentru un mediu eterogen. 'e recolteaza in recipiente de sticla sau polietilena cu gatul larg sau in pungi de
polietilena. 'imilar recoltarii probelor de apa si cele de sol trebuiesc insotite de o fisa de recoltare. !robele de sol
vor fi ferite de actiunea razelor solare pe durata transportului si vor fi pastrate in frigider /cel mult 2 de ore cand
se urmareste analizarea unor indicatori care se modifica in timp * amoniac0 nitriti0 nitrati0 umiditate1. In general
pentru poluantii persistenti analizele se vor efectua pe probe uscate la temperatura camerei.
..1. M!to*! *! #uar! a $rob!#or
;reutatea unei probe colectate depinde de scopul urmarit /de numarul si tipul analizelor efectuate1 si de greutatea
minima care sa asigure reprezentativitatea acesteia. 5unctie de natura analizelor si de incercarile tehnologice
greutatea probei poate varia de la cateva grame la ordinul tonelor. 'pre e#emplu pentru determinarea curbei
granulometrice pentru dimensiuni sub 1 mm sunt necesare 122 grame de proba dar in cazul in care particulele au
dimensiuni peste 20- mm este necesara o greutate a probei de 22 :g. !entru efectuarea analizelor chimice greutatea
variaza intre 12 grame si 1 :g.
;reutatea minima a probei este influentata de.
* omogenitatea materialului
* dimensiunile particulelor
* continutul in elementele analizate
* diferentele dintre greutatile specifice si duritatile componentelor minerale ale solului.
"etodele de prelevare a probelor depind de locul de prelevare si de starea de miscare a materialului /in cazul
proceselor de prelucrare a mineralelor1. 'e folosesc metode manuale sau mecanice de prelevare. ,stfel se pot intalni
urmatoarele cazuri specifice.
1. Luarea probelor dintr*un zacamant
2. Luarea probelor dintr*un material stationar
3. Luarea probelor dintr*un material in miscare
. Luarea probelor pentru controlul proceselor de la uzinele de preparare
..2. Pr!'at%r!a $rob!#or s% +or-ar!a -ostr!#or $!&tru #aborator
In vederea realizarii analizelor de laborator0 asupra probelor recoltate trebuiesc e#ecutate o serie de operatii
preliminare. Cantitatile mari de probe0 neomogenitatea lor dimensionala le face inutilizabile pentru realizarea
analizelor urmarite. La pregatirea probelor se urmareaste sfaramarea0 omogenizarea si reducerea probei.
'faramarea materialului se face prin utilizarea de concasoare0 granulatoare0 valturi0 mori /cu bile sau bare10
dezintegratoare0 mo3are. 5iecare aparat este capabil sa realizeze o anumita granulatie a materialului. In final
pentru analiza chimica probele solide trebuie sa aibe o dimensiune a particulelor sub 2.29 mm.
+upa macinare si omogenizare proba este supusa reducerii0 care poate fi realizata prin.
1. "etoda sferturilor
2. "etoda impartirii in patrate
"etoda divizoarelorDETERMINAREA PROPRIETATILOR FIZICE ALE OLULUI
!regatirea probelor de sol in vederea determinarii proprietatilor fizico*chimice si mecanice se efectueaza fie pe solul
ca atare0 fie uscat la temperatura camerei0 functie de scopul analizei.
1. +eterminarea marimii granulelor de sol prin metoda sitelor
2. +eterminarea capilaritatii solului
3. +eterminarea permeabilitatii solului
. +eterminarea umiditatii solului
-. +eterminarea temperaturii solului
$. +eterminarea p6*ului solului
9. +eterminarea potentialului redo# al solului