Sunteți pe pagina 1din 1

Sonetul 66 (Soneto LXVI)

Nu te iubesc dect c-mi eti iubit,


i neamor acest amor se cheam;
te-atept nu cu speran, ci cu team,
te-nvlui n privirea mea orbit.
S te iubesc mi-a fost menirea grav,
s te ursc cu-o ur infinit,
cu inima ce-n pieptul meu palpit
cnd sloi de ghea, cnd puhoi de lav.
Lumina iernii poate-o s-mi trimit
n crudu-i fulger stingerea din slav,
i voi simi ntreg c m destram;
dar nici vecia nu-mi va fi tihnit,
iubito, fr dulcea ta otrav,
cci te iubesc n snge i n flam.