Sunteți pe pagina 1din 32

Societatea franceza

Cauze
Desfasurare
Palatul de la Versailles
Reprezentanti
Societatea franceza

Cuprinde:
1 Clerul
2 Nobilimea
3 Burghezia si taranimea
Harta Vechiului Regim
Esenta revolutiei franceze din
perspectiva sociala
Abatele Sieyes :
Ce este starea a treia? Totul.
Ce a fost pana in prezent? Nimic.
Ce doreste ea? Sa devina ceva.

Neconvocarea Starilor Generale din 1614
Clerul
Existau 130000 de clerici.
60000 erau membrii ai ordinelor
monahale.
70000 lucrau in parohii.
Beneficia de pe urma perceperii dijmei si
era scutit de plata impozitelor.
Nobilimea
Era cea mai puternica
stare.
Curpindea de la 0,5%
(150.000) pana la 1,5%
(350.000) din populatie.
Cei mai puternici erau
nobilii de curte (4.000) si
nobilimea de roba. Restul
nobilimii, care constituiau
majoritatea clasei
nobiliare traia la tara.

Nobil francez
Burghezia si Taranimea
Burghezia : curpinde
negustori, bancheri,
latifundiari, liber-
profesioniti. In total -
2.3 milioane.
Taranimea : 85% din
populatia Frantei traia
la tara. Curpindea
fermieri,dijmasi si
saracii.
Taran francez
Ideologice:
- influenta filosofiei iluministe
Economico-sociale:
-dezvoltarea spiritului mercantilist
-ascensiunea burgheziei
-absolutismul dinastiei de Bourbon (Ludovic XIV, XV, XVI
generator de abuzuri)
-structura Adunarii Starilor Generale : I.cler
II.nobilimea
III.burghezia si taranimea
-revolutia franceza va marca sfarsitul vechiului regim de tip
feudal
Financiare:
-bilanturile de cheltuieli si venituri ce releva luxul si opulenta curtii
versailleze. mormantul natiunii
Coloniale:
- prin razboiul de 7 ani cu Anglia, Franta pierde posesiunile din
America de Nord vanzand S.U.A. Louisiana
Revolutia Moderata
Adunarea Starilor Generale
Caderea Bastiliei
Abolirea Vechiului Regim
Constitutia civila a clerului
Monarhia constituionala
Caderea monarhiei si Comuna din Paris
Conventia girondina

Adunarea Starilor Generale
Regele Ludovic al XVI-lea convoaca
Adunarea Starilor Generale la 5 mai
1789 in palatul de la Versailles.
Principala preocupare a Adunarii a
fost organizarea legislaturii.
Regele a dorit sa impuna votul
colectiv, astfel incat majoritatea
avuta de a treia stare sa devina
inutila.
La 17 iunie reprezentantii celei de-a
treia stari s-au declarat ca fiind
Adunare Naionala.
Simbol al Absolutismului.
14 iulie - Ziua Nationala a Frantei
comemoreaza caderea in 1789, a
inchisorii Bastilia.
15 iulie regele a realizat
infrangerea in fata cetatenilor
parizieni.
In Paris s-a infiintat Garda
Nationala.
Revolutia s-a raspandit in tara
dupa modelul parizian, populatia
infiintand corpuri ale Garzii
Nationale.

La 4 august, Adunarea
Naionala a abolit feudalismul,
stergnd privilegiile nobililor i
clerului, anuland ordinele,
precum si drepturile speciale
ale oraselor si provinciilor .
La 26 august, Adunarea a
publicat Declaraia
Drepturilor Omului i
Ceteanului, n care
idealurile revoluionare sunt
rezumate n formularea
"Libertate, Egalitate,
Fraternitate.

Structurata in 17 articole, dintre care cele
mai importante sunt:
Articolul1 Oamenii se nasc i rmn liberi i
egali n drepturi. Deosebirile sociale nu pot fi
bazate dect pe utilitatea public.
Articolul 2 Scopul oricrei asociaii politice
este conservarea drepturilor naturale i
imprescriptibile ale omului. Aceste drepturi
sunt libertatea, proprietatea, sigurana i
rezistena la opresiune.
Articolul 3 Naiunea este sursa esenial a
principiului oricrei suveraniti. Nici o
grupare, nici un individ nu pot exercita vreo
autoritate care s nu emane de la ea.
Articolul 4 Libertatea const n a putea face
tot ceea ce nu duneaz altuia. Astfel,
exercitarea drepturilor naturale ale fiecrui
om nu are alte limite dect acelea care
asigur celorlali membri ai societii
folosirea de aceleai drepturi. Aceste limite
nu pot fi determinate dect prin lege.
Articolul 5 Legea nu are dreptul s interzic
dect aciunile vtmtoare societii. Tot
ceea ce nu este interzis prin lege nu poate fi
mpiedicat i nimeni nu poate fi constrns a
face ceea ce legea nu oblig.
(...)
Constitutia civila a clerului

Pentru a rezolva criza
financiara,cat si ideologiile
anti-crestine a revolutionarilor
francezi, la sfarsitul anului
1789 si nceputul lui 1790 au
fost emise o serie de legi, prin
care au fost confiscate averile
Bisericii Catolice.
A fost adoptata la 12 iulie
1790. Textul legii prevedea,
printre altele, ca alegerea in
functiile clericale sa se faca de
catre toti cetatenii, indiferent
de apartenenta lor religioasa.

Monarhia constitutionala
Familia regala este prinsa la Varennes in urma
tentativei de fuga (21 iunie 1791).
Ludovic XVI-lea este readus la Paris n 25 iunie
si este suspendat.
In septembrie majoritatea moderata din
Adunarea Constituanta decide sa-l reinstaleze
pe Ludovic XVI pe tron.
Regele a acceptat sa contrasemneze noua
constitutie, care transforma Franta intr-o
monarhie constitutionala. El era nevoit sa
partajeze puterea cu Adunarea Legislativa (ce
succeda Adunarea Constituanta). In Adunarea
legislativa, s-au constituit factiunile:
1 monarhisti
2 republicani liberali (girondini)
3 republicani radicali (iacobini).


Caderea monarhiei si Comuna
din Paris
Girondinii si iacobinii au votat impreuna mai multe texte importante.
In 1792 girondinii au acces la putere.
Din motive diferite, regele, monarhistii si girondinii isi doreau razboi cu
puterile ostile. Razboaiele revolutionare incep odata cu declaratia de
razboi din 20 aprilie 1792, adresata Austriei, de partea careia se va
alatura si Prusia, dupa cateva saptamani.
Creata n Paris n iulie 1789 si instalata la Primaria orasului dupa
caderea Bastiliei, Comuna a devenit insurectionala in 10 august 1792.
Septembrie 1792 poporul inarmat omoara peste 1000 de regalisti si
preoti. Masacrul, permis de iacobini, marcheaza prima deriva a
Revolutiei.
Iacobinii dominau Comuna si si-au marit influenta n Adunarea
Legislativa.
Conventia girondina
Conventia girondina

Odata cu caderea monarhiei, razboiul a luat un caracter national si politic.
20 septembrie 1792 inaintarea prusaca este oprita la Valmy.
La 21 septembrie Conventia Nationala proclama Republica.
Adunarea Constituanta isi schimba denumirea in Conventia Nationala.
Conventia oscileaza intre a sprijinii girondinii sau iacobinii.
Convenaia decide ca regele sa fie judecat pentru tradare n fata sa si printr-un vot cvasi-unanim,
Ludovic al XVI-lea este gasit vinovat.
21 ianuarie 1793 regele Ludovic al XVI-lea este condamnat la moarte si ghilotinat, influenta girondinilor
scazand in cadrul Conventiei.
24 februarie - Conventia voteaza conscriptia militara a 300.000 de oameni.
Girondinii incearca sa se opuna propunerilor iacobine destinate a creste puterea guvernului central. Un
Tribunal revolutionar este instituit la 10 martie.La 6 aprilie, Conventia creeaza Comitetul de Salvare
Publica, organul executiv al Republicii.
Girondinii si iacobinii sunt in conflict, atacul girondin asupra lui Jean-Paul Marat esueaza prin achitarea
sa in fata Tribunalului Revolutionar la 24 aprilie.

31 mai 2 iunie o insurectie condusa de Jaques Herbert aproba Conventia
arestarii a 27 de parlamentari si 2 ministrii girondini.
10 iunie iacobinii preiau controlul asupra Comitetului de Salvare Publica.
24 iunie Conventia promulga o noua Constitutie cu o noua versiune a
"Declaratiei drepturilor omului.
10 iulie Danton paraseste Comitetul Salvarii Publice si la 27 iulie isi face
intrarea Maximilien de Robespierre.
23 august se produce mobilizarea a 750.001 de oameni.
16 septembrie regina Maria Antoaneta e executata sub pretextul de
incest cu fiul ei Ludovic al XVII-lea de 9 ani.
17 septembrie instalarea regimului de Teroare.(se aproximeaza decesul a
40.000 de oameni)
31 octombrie 31 de lideri girondini sufera acceasi soarta ca si regina.



In octombrie a inceput sa fie utilizat
calendarul republican.
23 noiembrie inchiderea tuturor bisericilor
si e incurajat Cultul Ratiunii, religia
revolutionara.
La sfarsitul anului 1793 invadatorii sunt
respinsi de pe teritoriul Frantei.
Primavara 1794 executarea lui Hebert de
catre Robespierre si a lui Danton care
ceruse sfarsitul Terorii.
7 mai Conventia adminte existenta lui
Dumnezeu.
10 iunie se instituie Marea Teroare care
produce peste 1.000 de victime.(ceruta de
Robespierre).
O luna de vara in calendarul republican
Regimul mentinut de Robespierre isi
pierde justificarea.
27 iulie 1794 - Robespierre si
colaboratorii sai sunt supusi unui
decret de arestare si executati in seara
urmatoare avand loc sfarsitul
Republicii Virtutii.
21 februarie 1795 separarea
Bisericii de Stat.
1795 eliminarea ultimilor iacobini
radicali.


22 august 1795 noua Constitutie confera puterea executiva unui
Directorat compus din 5 membrii care trebuie sa numeasca ministrii.
Puterea Legislativa doua camere: Consiliul Batranilor(250 de membrii)
si Consiliul celor 500.
Conventia dispare la 26 octombrie si un nou guvern o inlocuieste.
Martie 1796 octombie 1797 Directoratului ofera lui Napoleon comada
unei campanii militare in Italia, ceea ce ii sporeste popularitatea acestuia.
Iacobinii revin la putere printr-un complot condus de Babeuf.
9 noiembrie 1799 inlaturarea Directoratului si instalarea Consultatului
in care Bonaparte a avut putere dictatoriala.
Deviza republicana devine Libertate, Egalitate, Proprietate
15 decembrie 1799 prezentare noii constitutii de catre Napoleon
Situat in orasul cu acelasi nume in
regiune Ile-de-France.
Orasul a fost construit la dorinta
regelui Ludovic al XVI-lea, palatul
servind ca resedinta familiei
regale.
Devine resedinta regala
permanenta incepand cu anul
1682, cand regele Ludovic al XVI-
lea a mutat curtea de la Paris, pana
in 1789, cand familia regala a fost
fortata sa se ntoarca in capitala.

Stema
Familia regala
Maximilien de Robespierre
Georges Jacques Danton
Napoleon Bonaparte
Jean Paul Marat
Ludovic al XVI-lea
Maria Antoaneta
Nume complet : Louis-Auguste de France
Nascut : 23 august 1754
Decedat : 21 ianuare 1793
(ghilotinat in turnul Templierilor).
Domnie : 10 mai 1774 10 august 1792
Ultimul reprezentant al Absolutismului.
Incoronare : 11 iunie 1775
1770 s-a casatorit cu Maria Antoaneta
(4 copii).



Ghilotina

Renumita pentru constructia unui sat
langa Versailles unde isi petrecea timpul
cu capre si oi parfumate.
Origine austriaca.
1785 a avut un scandal cu un
Cardinal pe care l-a acuzat ca i-a furat
un colier cu diamante. Potrivit lui
Napoleon revolutia a inceput odata cu
Afacerea colierului furat.
S-a pretins ca ar fi fost lesbiana.
A decedat prin ghilotinare in 1793
pentru un asa zis incest cu fiul ei.
1755-1793
6 mai 1758 28 iulie 1794
Cunoscut ca Incoruptibilul.
Nascut la Arras intr-o familie instarita.
A fost avocat si deputat in Starea III.
A devenit cunoscut prin discursurile sale din
clubul iacobin si din procesul regelui. A fost
ales lider al acestei grupari radicale.
In 1793, a provocat caderea grupului
girondinilor.
Ca membru al Comitetului Salvarii Publice a
fost adeptul si apologetul politicii de teroare.
A fost executat prin ghilotinare in Piata
Revolutiei.
26 octombrie 1759 5 aprilie 1794
a fost unul din conducatorii Revolutiei
franceze si conducatorul primului Comite de
salut public.
A fost cunoscut pentru talentul sau oratoric.
Fondator al Clubului cordelierilor.
Membru al Comitetului Salvarii Publice.
Acuzat de moderatie si de tradare de catre
robespieristi pentru ca a cerut incetarea
terorii, fiind in final ghilotinat.
Medic si om de stiinta inainte
de revolutie, mai tarziu lider
iacobin.
A atacat conservatorii in
Adunarea Nationala
Constitutiva.
Injunghiat de Charlotte Corday
in baie.
24 mai 1743 13 iulie 1793
15 august 1769 5 mai 1821
Cunoscut ca si Napoleon I.
Lider politic si militar al Frantei.
Nascut in corsica si specializat pe profilul de
ofiter de altilerie in armata franceza.
1796 - Campania din Italia
1799 - s-a proclamat Prim Consul.
1804 - s-a incoronat ca Imparat al Frantei.
1813 - Infrant la Leipzig de a Sasea Coalitie.
1814 Coalitia a invadat Franta si Napoleon a
fost exilat pe Insula Elba.
In mai putin de 1 an a scapat de pe insula si s-a
intors la putere.
Iunie 1815 Infrant la Waterloo.
Ultimii 6 ani i-a petrecut sub supraveghere pe
insula Sfanta Elena.
Autopsia dezvaluie ca a murit din cauza
cancerului de la stomac.