Sunteți pe pagina 1din 4

DIAGNOSTICAREA AUTOVEHICULELOR LABORATORUL 1 07.10.

2013
VIERU CRISTIAN| GRUPA 8402a 1


Diagnosticarea etansietatii camerei de ardere a
motoarelor cu ardere interna pentru automobile

1. Fundamentare teoretica
Corecta functionare a motorului cu ardere interna implica realizarea unei etansari cat mai bune a
camerei de ardere de-a lungul perioadei in care supapele sunt inchise. Modul in care acest deziderat este
realizat influenteaza desfasurarea proceselor termice, avand repercursiuni directe asupra
performantelor energetice si economice ale motorului ca si asupra comportarii lui din punct de vedere al
poluarii mediului ambiant.
Nivelul de asigurare a etansietatii camerei de ardere depinde de starea tehnica a urmatoarelor
piese component ale motorului: grupul piston-segmenti-cilindru, cuplu supapa-scaun de supapa, chiulasa
si garniture de chiulasa. Masurarea nivelului de etansare a camerei de ardere poate constitui deci o cale
indirecta de apreciere a starii tehnice a acestor piese, fara a fi necesara demontarea motorului.

2. Aparatura folosita

Verificarea etansietatii camerei de ardere se poate efectua prin mai multe metode, dintre care mai
larg utilizate in diagnosticarea automobilelor sunt urmatoarele:
- Determinarea presiunii realizate la sfarsitul procesului de comprimare, motorul fiind
antrenat de catre electromotorul de pornire;
- Determinarea scaparilor de aer la aplicarea unei depresiuni in camera de ardere pentru
aceeasi pozitie a echipajului mobil;
- Aprecierea calitativa a etansietatii camerei de ardere, masurand curentul absorbit de
demaror la pornirea motorului.

Figura 1. Compresmetru
1. corpul compresmetrului; 2. manson de cauciuc; 3.supapa de
retinere (descarcare); 4. arc de supapa; 5. cilindru de masura; 6.
piston; 7. resort calibrat; 8. tija pistonului; 9. ac indicator; 10.
maner; 11. diagrama.




Figura 2. Compresmetru
1.corpul compresmetrului;
2.contact electric de cuplare a
demarorului; 3.ac indicator;
4.diagrama; 5.piston; 6.supapa de
descarcare; 7.supapa de retinere;
8.racord flexibil; 9.conexiune
pentru orificiul bujiei (sau racord
filetat pentru orificiul injectorului la
m.a.c.); 10.resort calibrat.

DIAGNOSTICAREA AUTOVEHICULELOR LABORATORUL 1 07.10.2013
VIERU CRISTIAN| GRUPA 8402a 2







3. Inregistrarea si interpretarea rezultatelor masuratorilor
3.1. Determinarea presiunii realizate la sfarsitul procesului de comprimare, motorul fiind antrenat
de catre electromotorul de pornire

Determinarile experimentale se vor efectua pe un m.a.s. (motorul autoturismului BMW 318i).
Pentru a evidentia influenta regimului terminc al motorului asupra rezultatelor masuratorilor se vor
intreprinde doua seturi de determinari: cu motorul rece, respective cu motorul cald. Pentru cilindrii la
care se inregistreaza valorile cele mai scazute in urma determinarii cu motorul cald se va proceda la
efectuarea probei cu ulei de camera de ardere, pentru a se depista sursa neetansitatii.
Rezultatele masuratorilor pentru fiecare motor vor fi trecute in tabelul de mai jos:

Tabelul 1


cil.1 cil.2 cil.3 cil.4
Motor rece 20 20 13.5 13.5 13.7 13.5
Motor cald 87 63 13.4 13.6 13.6 13.5
Ulei turnat in
camera de
ardere
87 63 13.5 - - - -
Eroarea
datorata
incercarii cu
motorul rece
- - 0.74% 0.73% 1.47% 0% -

, unde {

( ) {








3.2 Determinarea compresiei relative
Masuratorile se vor efectua pe un motor BMW 318i. pentru a verifica acuratetea masuratorilor se
vor face mai ulte seturi de masuratori. Datele vor fi centralizate in tabelul 2.

Tabelul 2
Variatia relativa a curentului absorbit de demaror
Turatia
[rot/min]
Numar cilindru
1 2 3 4
DIAGNOSTICAREA AUTOVEHICULELOR LABORATORUL 1 07.10.2013
VIERU CRISTIAN| GRUPA 8402a 3

Incercarea I 279 23,3 23,3 23,3 20,7
Incercarea II 281 22,8 21,7 21,7 20,7




Figura 3. Variatia presiunii corespunzatoare fiecarui cilindru
DIAGNOSTICAREA AUTOVEHICULELOR LABORATORUL 1 07.10.2013
VIERU CRISTIAN| GRUPA 8402a 4