Sunteți pe pagina 1din 2

Luceafarul

Poemul Luceafarul a aparut in 1883,in Almanahul Societatii Academice Social-Literare Romania-Juna din Viena,fiind apoi reprodus in
reista !onor"iri literare#Sursa poemului este folclorica#$asmul %ata in &radina de aur,cules de austriacul Richard 'unish din (untenia
si pu"licat in 18)1,la $erlin,a fost ersificat de *minescu,in 18+,#$asmul cuprindea poestea unei frumoase fete de imparat i-olata de
tatal sau intr-un castel,de care se indra&osteste un -meu#%ata se sperie de nemurirea -eului si-l respin&e,iar acesta mer&e la .emiur& sa
capete statut omenesc,insa este refu-at#/ntors pe pamant,-meul o ede pe fata cu un fecior de imparat,cu care fu&ise in
lume#%urios,-meul se ra-"una,praalind o stanca peste fata,iar pe fecior il lasa sa moara in Valea Amintirii#Alaturi de sursele folclorice ale
poemului,poetul alorifica surse mitolo&ice si i-oare filo-ofice0antonimiile dintre &eniu si omul comun,din filo-ofia lui Arthur
Schopenhauer#Poemul romantic Luceafarul,de (ihai *minescu,este o ale&orie pe tema &eniului,dar si o meditatie asupra conditiei
umane duale1omul supus unui destin pe care tinde sa il depaseasca2#Valoarea ale&orica a poemului este eidentiata de insusi
*minescu,care a notat pe mar&inea unei file de manuscris03intelesul ale&oric ce i-am dat este ca,daca &eniul nu cunoaste nici moarte si
numele lui scapa de noaptea uitarii,pe de alta parte aici pe Pamant nici e capa"il de a ferici pe cinea#.in acest punct de
edere,Luceafarul poate fi considerat o ale&orie pe tema romantica a locului &eniului in lume,ceea ce inseamna ca
poestea,persona4ele,relatiile dintre ele sunt transpuse intr-o serie de metafore,personificari si sim"oluri#Poemul repre-inta o meditatie
asupra locului &eniului in lume,a-ut ca o fiinta solitara si nefericita,opusa omului comun#5 alta interpretare16udor Vianu2 socoteste
persona4ele poemului drept oci sau masti ale poetului,in sensul ca eul poetic se proiectea-a in diferite iposta-e lirice,corespun-atoare
propriilor contradictii#Priind astfel lucrurile,se poate spune ca poetul s-a proiectat nu numai su" chipul lui 78perion-&eniul,ci si su" chipul
lui !atalin,repre-entand aspectul teluric al "ar"atului,e9primand aspiratia spre impersonalitatea uniersala,si chiar su" chipul
!atalinei,muritoarea care tan4este spre a"solut#Poemul romantic se reali-ea-a prin amestecul &enurilor1liric,epic si dramatic2 si al
speciilor#Astfel,lirismul sustinut de meditatia filo-ofica si e9presiitatea lim"a4ului este turnat in schema epica a "asmului si are elemente
dramatice0secentele reali-ate prin dialo& si dramatismul sentimentelor#*lemente fantastice se intalnesc in prima si a treia
parte1metamorfo-ele si calatoria lui 78perion2,partea a doua com"ina specii lirice aparent incompati"ile1idila si ele&ia2,iar partea a patra a
poemului contine elemente de meditatie,idila si pastel#/n esenta,poemul este un monolo& liric,dialo&ul accentuand inaltimea ideilor care-i
confera caracterul filo-ofic#Vi-iunea romantica este data de tema,de relatia &eniu-societate,de structura,de alternarea planului terestru cu
planul cosmic,de antite-e,de motiele literare1luceafarul,noaptea,isul,etc#2,de ima&inarul poetic,de cosmo&onii,de amestecul
speciilor1ele&ia,meditatia,idila,pastelul2,de metamorfo-ele lui 78perion#6ema poemului este romantica0pro"lematica &eniului in raport cu
lumea,iu"irea si cunoasterea#!ompo-itia si structura poemului sunt,si ele,confi&urate prin strate&ii specifice modelului narati de
or&ani-are a discursului#!ele doua planuri0terestru-uman si cosmic-uniersal,aflate in antite-a romantica,tind sa se apropie sau sa se
delimite-e,intr-o compo-itie de un echili"ru clasic,fi&urand un model inchis,sferic al operei#Incipitul poemului se afla su" semnul
"asmului#6impul este mitic0A fost odata ca-n poesti:A fost ca niciodata#Portretul fetei de imparat,reali-at prin superlatiul a"solut de
factura populara o prea frumoasa fata scoate in eidenta unicitatea terestra#%ata de imparat repre-inta pamantul insusi,iar
comparatiile0!um e %ecioara intre sfinti:Si luna intre stele propun o posi"ila dualitate0puritate si predispo-itie spre inaltimile
astrale#Primele sapte strofe constituie incipitul poemului,partea intai fiind o splendida poeste de iu"ire#Atmosfera este in concordanta cu
mitolo&ia romana,iar ima&inarul poetic e de factura romantica#/u"irea se naste lent din starea de contemplatie si de isare,in cadru
nocturn,reali-at prin motie romantice0luceafarul,marea,castelul,fereastra,o&linda#%ata contempla Luceafarul de la fereastra dinspre mare
a castelului#La randu-i,Luceafarul priind spre um"ra ne&rului castel,o indra&este pe fata si se lasa coplesit de dor#Va-ut din lumea de
4os,eroul apare ca stea fi9a,numita de oameni Luceafar,reper astral esential dupa care se calau-esc muritorii#Pre-enta cosmica
rearsand lumina lui de eci dintr-un inalt fara de tarm,el apare ca sin&urul punct fi91locul lui menit din cer2 intr-un uniers al esnicei
cur&eri su" -enit,ca unica entitate luminoasa intr-o lume menita intunericului1!ora"ii ne&re duce2#Luminand lumea fetei de imparat,el
intra su" -odia iu"irii,a fiorului sufletesc,dar si a timpului omenesc#(otiul priirii in relatie cu amandoi eroii1fata priea in -are,*l,priind
de saptamani2 atri"uie iu"irii aloare co&nitia-cunoastere prin contemplare,in reme ce motiul o&lin-ii o defineste ca proiectie in
idealitate si ca reflectare a celuilalt in ori-ontul adanc al sinelui#5&linda repre-inta,in acelasi timp,spatiul irtual in care tan&enta
celestului si a terestrului deine posi"ila#/ntalnirea celor doi indra&ostiti,apartinand unor lumi esential antonimice,se poate implini doar in
spatiul idealitatii si al isului#(otiul romantic al isului apare astfel du"lu alori-at,ca aspiratie spre ideal si ca traire onirica#/nocatiile
fetei de imparat au re-onanatele unui descantec stili-at#!ele doua intrupari ale Luceafarului schitea-a,prin elemente de cosmo&onie,un
"asm al nasterii fiintei#Aceasta se ieste din noian de ape primordiale,.in a chaosului ai#;ene-a e fi&urata prin sim"olul cercului
rotitor1Si apa unde-au fost ca-ut:/n cercuri se roteste</ar ceru-ncepe a roti:/n locul unde piere2#Aparitia neptunic-an&elica si uranic-
demonica se asocia-a cu motiul romantic al mortului frumos,dar si cu mitul folcloric al ="uratorului0Parea un tanar oieod:!u par de
aur moale,/ar um"ra fetei strae-ii:* al"a ca de ceara#Repetarea ersului *u sunt Luceafarul de sus su"linia-a constiinta acuta a
identitatii#(ie-ul fapturii nepieritoare pare a se concentra in ochii ii care lucesc himeric,in reme ce al nemuririi nim" este semnul
heraldic al &eniului insetat de cunoastere,mistuit de poara unei ecii solitare#.orul de a cunoste iu"irea,inersunarea -anatica de a
fran&e hotarul dintre lumi1Petru !retia2 se rearsa in cuintele Luceafarului,care isi cheama iu"ita in spatii transmundane1adancul
oceanului si cerurile toate2 si in netimp#%rumoasa muritoare refu-a insa o iu"ire care nu este potriita firii ei omenesti,temandu-se de a
trece pra&ul spre lumi si re&nuri de care se simte amenintata ontolo&ic#.esi deorata de aspiratia spre Lumina pura a omului-stea,deine
dureros de constienta ca ietuirea dincolo de mar&inile cercului stramt ar ucide-o#.e aici,sen-atiile de fri& cosmic sau de arsita
mortala,care o fac sa asocie-e faptura Luceafarului cu o -eitate thanatica0Priirea ta ma arde,Si ochiul tau ma-n&heata#>eputandu-si
depasi limitele,iremedia"il pro-oniera a conditiei umane,eroina ratea-a sansa unei comunicari cu a"solutul#.esi il chemase cu forta unei
iu"iri si aspiratii mistuitoare,acum ii refu-a dra&ostea nepamanteana,incapa"ila sa-l cuprinda in tiparul in&ust al mintii ei0Strain la or"a si
la port,si mai apoi0.esi or"esti pe inteles:*u nu te pot pricepe#%ata ii cere celui iit din forma cea dintai sa deina muritor#%ara a
e-ita,precum -meul din "asm,Luceafarul accepta sacrificiul,ruptura ontolo&ica,&ata sa schim"e netimpul in reme trecatoare si destinul
sau in a"solut pentru soarta efemera a omului muritor0.e dra&u-unei copile,:S-a rupt din locul lui de sus,:Pierind mai multe -ile#Partea a
doua1le&ata de prima parte prin tehnica alternantei,te9tuali-ata prin sinta&ma0/n remea asta32 surprinde idila dintre !atalin si
!atalina,intr-un ta"lou dramati-at#Portreul pa4ului,cu o"ra4ei ca doi "u4ori,creionat cu a4utorul unor sinta&me populare,este o replica
antitetica a Luceafarului#5ri&inea o"scura a persona4ului,lim"a4ul sau marcat de clisee er"ale de proenienta rustica1ar--o focul,acu-i
acu,sa-mi dai o &ura2,idealul sau de iu"ire telurica1Vom fi oiosi si teferi2 su"linia-a aceasta antite-a#!aracteri-area directa reali-ata
din perspectia naratorului1iclean copil de casa,dar indra-net cu ochii2 este du"lata de monolo&ul interior-care reliefea-a alteritatea
launtrica 1adresarea la persoana a //-a0*i,!atalin,acu-i acu2,de notatia &esticii1se furisea-a panditor2 si de su&estia unui spatiu sim"olic
care il defineste1un&herul2#La toate aceste determinari ale modelului uman inferior repre-entat de !atalin se adau&a perspectia fetei de
imparat,care il defineste in re&istrul deri-oriului0&urali si de nimic#.aca Luceafarul ii oferise fetei de imparat un destin intr-un spatiu
ideal,!atalin ii propune,in schim",un destin comun,anonim,o"scur,in mi4locul unei lumi in care toti sunt asemeni,pier-andu-si pana si
numele care i-ar putea sin&ulari-a07ai s-om fu&i in lume:.oar ni s-or pierde urmele:Si nu ne-or sti de nume#.orul mistuitor de Luceafar
se concreti-ea-a intr-o ele&ie de-un farmec sfant#Sufletul ra4it de cel care se inalta tot mai sus resimte dureros marea a"senta
astrala,pe care incearca s-o uite in -ile pustii ca niste stepe#Atrasa in 4ocul erotic infatisat ca o anatoare dominata de siretenie,!atalina
pare ca adera la o e9istenta a oamenilor comuni,traind in cercul stramt al automatismelor care inter-ic accesul la ideal si
eternitate#?ltima replica a lui !atalin proiectea-a in iitor un model e9istential precar,lipsit de stralucire si de ocatia idealului0Vei pierde
dorul de parinti:Si isul de luceferi#Partea a treia detalia-a planul uniersal-cosmic#/ma&inii de nee&alat a -"orului astral i se adau&a o
noua cosmo&onie,totul intr-un pastel cosmic unic in literatura romana#Spatiul parcurs de Luceafar este o calatorie re&resia temporal,in
cursul careia el traieste in sens iners istoria creatiei ?niersului0Vedea,ca-n -iua cea dintai,:!um i-orau lumine#Stra"atand sfera
increatului,el se simte a"sor"it intr-un adanc asemene:?itarii celei oar"e#;randioasa i-iune cosmo&onica eminesciana este capa"ila sa
e9prime conceptul a"stract de haos primordial prin fi&uri ale concretului,prin ne&area reperelor terestre,prin ne&area si afirmarea in
acelasi enunt a er"ului e9istentei1parado9ul poetic0>u e nimic si totusi e2#Punctul in care el a4un&e este spatiul atemporal,momentul
dinaintea nasterii lumilor,unde salasluieste .emiur&ul#Lui ii adresea-a 78perion ru&a patimasa de a-l de-le&a de &reul ne&rei ecinicii,in
schim"ul unui sin&ur ceas de traire omeneasca#(etonimie a limitarii,ora de iu"ire defineste conditia umana su" semnul efemeritatii,dar
si al pasionalitatii compensatorii#Raspunsul .emiur&ului,care monolo&hea-a ca oce impersonala a luciditatii supreme si a cu&etarii
filo-ofice,ii reelea-a lui 78perion faptul ca nici in lumea de 4os nu e9ista repaos,ca moartea-ca si iata,e relatia,fiindca oamenii se nasc
spre a muri:Si mor spre a se naste#Astfel,muritorii nu-si pot determina propriul destin,se "a-ea-a numai pe noroc si sunt supusi ointei
oar"e de a trai#5mul se afla su" puterea unui destin implaca"il caruia nu i se poate sustra&e,ceea ce ii da imposi"ilitatea de a trece din
lumea materiala in cea spirituala#/spitirile prin care .emiur&ul ofera compensatii refu-ului sau nu sunt reale tentatii pentru 78perion,caci
intelepciunea1fi&urata prin mitul Lo&osului2,harul poetic1actuali-and mitul lui 5rfeu2,spiritul 4ustitiar1ce-arul2 sunt doar iposta-e particulare
ale &eniului,capa"il sa se arate in mii de fete#?ltimul ar&ument adus pentru ca 78perion sa-si asume ireoca"il,demn si lucid,destinul in
a"solut este indemnul de a prii spre pamant,pentru a edea ca,in lumea pieritoare a iu"irilor de-o clipa,pentru el nu mai e9ista loc#Partea
a patra este construita simetric fata de prima,prin interferenta celor doua planuri0terestru si cosmic#/dila !atalin-!atalina are loc intr-un
cadru romantic,creat prin pre-enta sim"olurilor specifice#Peisa4ul este umani-at,tipic eminescian,scenele de iu"ire se petrec departe de
lume,su" cren&ile de tei inflorite,in sin&uratate si linste,in pacea codrului,su" lumina "landa a lunii#.eclaratia de dra&oste a lui
!atalin,patimasa lui sete de iu"ire este e9primata prin metaforele0noaptea mea de patimi,durerea mea,iu"irea mea de-ntai,isul meu
din urma#!ei doi indra&ostiti care dau sens efemerei lor e9istente isi asuma destinul cu aceeasi demnitate ca si &eniul care adera la
conditia lui nemuritoare#!e-a dea treia inocatie a fetei nu mai este chemarea iu"irii,ci o incercare de a-si prote4a fra&ila
fericire,incredintandu-si norocul unui astru faora"il#Luceafarul e9prima dramatismul propriei conditii,care se naste din constatarea ca
relatia om-&eniu este incompati"ila#atitudinea &eniului este una de interiori-are a sinelui,de asumare a eternitatii si odata cu ea a
indiferentei#;eniul constata cu durere ca iata cotidiana a omului urmea-a o miscare circulara,orientata spre accidental si
intamplator06raind in cercul ostru stramt:>orocul a petrece#%armecul lim"a4ului poetic eminescian este in consonanta cu miscarea
ideilor si tumultul sentimentelor#Antite-a dintre planul terestru si cel cosmic este su&erata,la niel fonetic,de alternarea tonului minor cu
cel ma4or,reali-ata prin distri"utia consoanelor si a ocalelor#(u-icalitatea ele&iaca,meditatia,este data si de particularitatile
pro-odice0masura ersurilor de +-8 sila"e,ritmul iam"ic,rima incrucisata#La niel morfolo&ic,datiul etic si datiul posesi sustin tonul de
intimitate#Ver"ele la perfect simplu si la con4uncti din ta"loul al doilea sustin oralitatea stilului,or"irea populara0se facu,sa ra-i,sa-mi
dai#Pentru ilustrarea conditiei &eniului,poemul Luceafarul-sinte-a a operei poetice eminesciene-armoni-ea-a teme si motie
romantice,elemente de ima&inar poetic si procedee artistice cultiate de scriitor,sim"oluri ale eternitatii si mortii,ale temporalitati si
ietii#Asa cum remarca 6udor Vianu,Luceafarul este o sinte-a a cate&oriilor lirice mai de seama pe care poe-ia lui *minescu le-a produs
mai inainte#