Maitreyi-roman al experientei

Scrierile literare ale lui Mircea Eliade reprezinta doua tendinte ireconciliabile:pe de o parte
autenticitatea,trairea nemijlocita,intensa a realitatii,mai ales sub aspect spiritual si erotic,pe de alta
parte fantasticul,reflectand experienta sacrului.Romanul Maitreyi(1933)face parte din prima
tendinta,fiind un roman modern subiectiv,al autenticitatii si al experientei,dar si un roman exotic.Este un
roman al experientei si al autenticitatii,pentru ca valorifica trairea cat mai intensa,in plan interior,de
catre personaje,a unor experiente definitorii.Proza experientei se bazeaza pe crearea impresiei de
autenticitate,prin utilizarea unor elemente care tin de realitate(jurnalul din India al
sciitorului,scrisori,etc.).Desi este un roman cu surse autobiografice,iar Allan un alter-ego al
scriitorului,trairismul nu provine din legaturile cu viata reala a autorului,ci din faptul ca romanul creeaza
impresia de veridicitate,iar eroii lui isi traiesc iubirea cu intensitate,ca experienta definitorie a
existentei.Formula care sintetizeaza problematica romanului este estetica autenticitatii,prin confesiunea
personajului-narator,relatarea la persoana I,introspectia,autoanaliza lucida.Autenticitatea romanului
modern,amestec de jurnal intim si naratiune retrospectiva,este sustinuta de utilizarea tehnicii narative
moderne a punerii in abis,secvente din jurnal fiind introduse in continutul relatarii.Un alt element de
autenticitate este anticalofilismul,declarat de narator:eu nu stiu sa povestesc.E un dar asta al
povestilor.Nu-l are oricine..Tema romanului este iubirea incompatibila.Povestea nefericita traita de
cuplul de indragostiti Allan si Maitreyi,in decor exotic,aminteste de Romeo si Julieta sau Tristan si
Isolda,incat se poate spune ca prin acest roman Mircea Eliade a sporit cu unul seria miturilor erotice ale
umanitatii(Perpessicius).Conflictul dintre europeanul Allan si bengalezul Narendra Sen,tatal fetei,reda
opozitia dintre libertatea dragostei si constrangerile traditionale,iar la nivel general,incompatibilitatea
dintre civilizatii si mentalitati.Fire autoreflexiva,Allan traieste un conflict interior:dintre intensitatea
iubirii,ca experienta definitorie,si luciditatea autoanalizei.Iubind-o pe Maitreyi,Allan descopera atat
lumea tainica a Indiei,cat si forta iubirii adevarate.Titlul cartii coincide cu numele personajului principal
feminin,Maitreyi,considerata de critica literara cel mai exotic personaj feminin din literatura
romana,femeie si mit,in acelasi timp,simbol al sacrificiului in iubire(Pompiliu Constantinescu).Romanul
este structurat in cincisprezece capitole,iar intamplarile sunt relatate la persoana I,din perspectiva
personajului-narator,europeanul Allan.Constructia discursului narativ cunoaste trei niveluri:acela al
jurnalului intim al naratorului,care surprinde cu fidelitate perceptia scriitorului la momentul desfasurarii
evenimentelor,acela al notatiilor ulterioare ale acestuia,completari survenite pe baza impresiilor
resimtite ulterior,si cel al confesiunii naratorului,supusa rememorarii .Noutatea constructiei discursului
narativ consta in dubla perspectiva temporala pe care naratorul-personaj o are asupra
evenimentelor:contemporana si ulterioara.Intamplarile nu sunt pur si simplu evocate,rememorate,ci
sunt reconstituite prin raportare la prezent,dar si la felul in care percepuse respectivele evenimente in
momentul in care le traise,consultand in acest sens jurnalul acelei perioade.Asemenea notatii,care
confera autenticitate,sunt frecvente in roman,de exemplu:Eu scriam in odaia mea.Am avut o sufocare
penibila de gelozie,de care mi-e rusine.(Nota.De fapt,nu eram prea indragostit atunci.).Pe masura ce
scrie romanul,viziunea lui Allan asupra evenimentelor din trecut se modifica.Neconcordanta dintre
istoria propriu-zisa,relatata in jurnal,si rememorarea acesteia,in romanul pe care Allan il
scrie,relativizeaza intamplarile si le confera un caracter subiectiv.Din aceasta perspectiva,Maitreyi
poate fi considerat romanul scrierii unui roman.Incipitul ex-abrupto al romanului modern surprinde prin
tonalitatea confesiunii si atitudinea personajului-narator,prin sinceritatea povestirii ,luciditatea
analizei,autenticitatea faptului trait,consemnat in insemnarile mele din acel an,dar si prin misterul
femeii iubite.Este prezentata starea de incertitudine,de regret si frustrare a personajului-narator in fata
imposibilitatii de a regasi,printre notele din jurnalul sau,o data precisa:aceea a primei intalniri cu
Maitreyi,femeia care i-a schimbat cursul vietii.Allan este un tanar inginer englez,care,atras de exotismul
Indiei,dar si dornic de a-si face o cariera,se angajeaza in Calcutta.Se imbolnaveste de malarie,iar
inginerul hindus Narendra Sen il invita sa locuiasca in casa lui,pe timpul convalescentei.Cand o vede
pentru intaia oara pe Maitreyi,cu mult inainte de a se muta in casa inginerului,Allan nu este impresionat
de fiica acestuia,ba dimpotriva,i se pare chiar urata.Cand se muta in casa lui Sen,Allan interpreteaza
gresit incurajarile familiei de a se apropia de Maitreyi.In primele luni nu se gandeste la dragoste,dar se
simte atras de misterul fetei.Treptat,tanarul englez este fascinat de viata familiei bengaleze,dar si de
complexitatea sufletului Maitreyiei,adolescenta senzuala si inocenta in acelasi timp.Allan incepe sa ia
lectii de bengaleza de la Maitreyi,iar el o invata in schimb franceza.Cu floarea rosiepe care i-o ofera
tanarului,Maitreyi declanseaza involuntar jocul seductiei.Misterul eroinei este indefinit,iar imposibila
clarificare pe calea luciditatii si autoanalizei intretine interesul lui Allan pentru ea.Diferenta dintre cele
doua mentalitati,orientala si occidentala,este pusa in evidenta de conceptia despre iubire a celor doi
tineri.Maitreyi ii marturiseste lui Allan ca a fost mai intai indragostita de un pom,apoi a iubit ani la rand
un tanar care i-a daruit o floare intr-un templu,pentru ca in cele din urma sa se lege cu juramant de
Tagore,modelul ei spiritual.Desi initial isi neaga sentimentele,autoanalizandu-le cu luciditate,Allan se
lasa prins in mrejele jocurilor Maitreyiei,traversand toate etapele iubirii:inceputul(eu n-o
iubesc),instalarea(ma amuz doar),cresterea(nicio femeie nu m-a tuburat atat),apoteoza(suferinta
mea,vrajit si indragostit).Allan parcurge drumul cunoasterii prin eros,avand-o ca initiatoare pe
Maitreyi.El se muleaza dupa preferintele ei spirituale,fiind gata sa treaca la hinduism,crezand ca asa se
vor putea casatori.Maitreyi crede ca unirea lor a fost poruncita din cer.Inainte de a se darui lui
Allan,tanara oficiaza o logodna mistica si ii daruieste lui Allan un inel.Insa fericirea indragostitilor nu
dureaza,fiindca Chabu tradeaza secretul.Narendra Sen il alunga pe Allan,Chabu moare in urma unor
crize de nebunie,iar Maitreyi se da unui vanzator de fructe,sperand ca va fi alungata din casa,insa
sacrificial va fi inutil.Disperat,Allan se retrage in Himalaya,unde are o aventura cu Jenia Isaac,insa acest
episod ii confirma faptul ca doar alaturi de Maitreyi traise iubirea absoluta.La Singapore,unde obtinuse o
slujba,se intalneste cu J.,nepotul doamnei Sen,care ii povesteste de incercarea disperata si inutila pe
care o facuse Maitreyi.Framantarile lui Allan pentru a o intelege pe fata fac ca romanul sa aiba un final
deschis:As vrea sa privesc ochii Maitreyiei.Constructia personajelor se realizeaza intr-o maniera
moderna.Allan,personajul-narator al romanului,care ofera o perspectiva subiectiva asupra
intamplarilor,reprezinta un alter-ego al autorului,ca si Andrei Mavrodim din Nunta in cer.Tanarul
european rational se implica intr-o experienta erotica initiatica si,prin introspectie,isi analizeaza cu
luciditate trairile.El este strainul care incearca sa decodifice esenta spiritualitatii indiene,avand drept
cale de acces erosul.Maitrey,eroina romanului,este o adolescenta bengaleza,copil si femeie in acelasi
timp,preocupata de filozofie si apreciata in cercurile intelectuale.Ea simbolizeaza misterul
feminitatii.Prin caracterizare directa,naratorul realizeaza,in diferite etape ale iubirii lor,mai multe
portrete,care ii redau(prin tehnica acumularii detaliilor)vestimentatia,chipul,detalii fizice senzuale sau
inocente,gesturi,calitati,in incercarea sa de a surprinde in transformare miracolul acestei femei
indiene.Caracterizarea indirecta,prin fapte,limbaj,atitudini,relatii cu celelalte personaje,dezvaluie
asumarea tragica a iubirii,pentru ca Maitreyi este singura din cuplu care cunoaste interdictiile si urmarile
erosului interzis in lumea sa.Roman al experientei,Maitreyi are ca elemente inovatoare
intelectualizarea conflictului epic,introducerea elementelor de senzualitate in roman si elaborarea unei
mitologii a seductiei.Primul roman exotic din literatura romana,Maitreyi este mai mult decat o poveste
de dragoste.Este un roman al experientelor superioare,al trairilor spirituale care strabat rigorile unei
culturi incompatibile,al unui conflict dintre eros si luciditate care dezlantuie fortele universale si ii
transforma pe protagonisti in proiectii ale cosmosului in lumea materiala.