Sunteți pe pagina 1din 101

GESTIUNEA RISCURILOR BANCARE IN CREDITAREA

INTREPRINDERILOR DE COMERT EXTERIOR


Cuprins
Introducere
Capitolul I: Sectorul bancar romanesc in perioada de tranzitie
1.1. Banca in economia de tranzitie
1.2. Organizarea si functionarea sectorului bancar romanesc
Capitolul II: BCR veriga principala a sectorului bancar romanesc
2.1. Constituire
2.2. Produse si servicii
2.. !anagement
Capitolul III: Riscurile bancare
.1. Continutul riscului bancar
.2. "ipul de risc bancar
.. #actori si simptome ale riscului bancar
Capitolul I$: Studiu de caz privind gestiunea riscurilor bancare %e&: BCR'
(.1. Riscul bancar de creditare
(.2. )eterminarea influentei factorilor de risc in procesul creditarii
intreprinderilor de comert e&terior de catre BCR
(.. Riscul de nerambursare al creditului bancar
(.(. Rolul #ondurilor de *arantare a Creditelor Rurale %#*CR'
(.(.1. Organizarea si functionarea #*CR
(.(.2. "ipuri de credite garantate de #*CR
(.(.. Studii de caz privind garantarea creditelor prin
#*CR si reducerea riscului de creditare
Capitolul $: Concluzii si propuneri
2
Introducere
+volutiile economiei romanesti inregistrate in perioada de dupa 1,, au stat
sub semnul eforturilor generale de restructurare a intregii economii nationale pe
criteriile pietei- ale eficientei- pentru restabilirea ec.ilibrelor economice si relansarea
economiei. /n rol important a revenit cresterii rolului instrumentelor economice-
financiare si monetare- prin facilitarea si armonizarea relatiilor economice dintre
intreprinderi- prin perfectionarea metodelor si te.nicilor de domeniul financiar-
monetar si de credit.
Programele politice si guvernamentale privind reforma economiei nationale au
avut in diferite etape ale acestui proces- o coordonata constanta si anume reforma
sistemului bancar.
Pana in 1,,(- statul controlase activitatea tuturor bancilor romanesti. In ceea
ce priveste operatiunile de creditare- deciziile de imprumut erau- in general dictate
de autoritatile politice si nu de interesele comerciale ale bancilor. Profitabilitatea
activitatii celor care cereau credite- si deci capacitatea acestora de a obtine suficiente
profituri pentru a le restitui- nu erau de importanta vitala pentru banci- ale caror
operatiuni ar fi fost oricum finantate de catre guvern- indiferent daca fondurile
imprumutate generau profit sau pierdere. In aceste conditii- functionarii implicati in
creditare utilizau prea putin sau cunosteau foarte putin te.nicile analizei financiare.
Intr0un mediu financiar bancar in permanenta sc.imbare- cu numeroase
dificultati si provocari inerente unei economii in tranzitie bancile au declansat
procesul de redobandire a propriei identitati in comunitatea bancara romaneasca.
)upa 1,,( prima care a perceput dezordinea din sistemul bancar romanesc a fost
Banca 1ationala si care a fost capabila sa puna ordine intr0o economie care s0a

pulberizat la baza- a fi&at niste repere- a pus ordine in regulile de 2oc- a reglementat
protectia bancilor si depunatorilor- a stabilit reguli de transparenta pentru activitatea
bancara.
3a conducerea B.1.R. a fost numit guvernator un tanar monetarist de
e&ceptie- de talie occidentala- si el si ec.ipa lui fiind fara e&perienta bancara
socialista- dar poate tocmai de aceea capabili si liberi de a gandi nedogmatic-
descatusat.
Romania s0a confruntat cu valori foarte ridicate ale inflatiei in perioada 1,,0
1,,4- in 1,,4 inregistrandu0se o valoare de 2,45. 6cest fapt a constituit o piedica
atat in calea economisirilor- cat si a creditarii- determinand reducerea volumului
fondurilor disponibile pentru creditare si cresterea riscurilor asociate creditarii- mai
ales in cazul creditarii pe termen lung. Ratele dobanzilor bancare au atins valori atat
de ridicate- incat cererea de creditare a scazut. "otusi in 1,,7 inflatia a scazut rapid
8 la o rata anuala de apro&imativ 725.
In 1,,701,,9- situatia legislativa si institutionala in sectorul bancar a inceput
sa se sc.imbe in multe privinte. 6u fost aprobate doua legi fundamentale pentru
sectorul bancar. Cateva banci comerciale din sectorul privat au inceput sa concureze
cu bancile din sistemul bancar de stat. Bancile de stat au obtinut si ele un mandat
comercial si renunta treptat la creditarea directionata de catre stat. )in acest moment
era de asteptat ca acestea sa se orienteze catre activitati profitabile. Pentru a face
acest lucru ma2oritatea incercau sa0si diversifice operatiunile de la sectoare
specializate la acoperirea unei parti mai largi a economiei. !ulte banci au inceput sa
desfasoare operatiuni bancare cu amanuntul- lucrand cu grupuri de populatie care nu
le fusesera anterior clienti 8 intreprinzatori si intreprinderi private.
(
Capitolul I
Sectorul bancar romanesc in perioada de tranzitie
1.1 Banca in economia de tranzitie
)upa revolutia din decembrie 1,:, au intervenit sc.imbari ma2ore si in
sistemul de credit- ca de altfel in intreaga circulatie baneasca. Intreaga activitate
bancara se desfasoara in Romania prin Banca 1ationala si prin societatile bancare
constituite in baza 3egii nr.1;1,,< ca societati comerciale. In cadrul sistemului
actual de credit- Banca 1ationala este institutia centrala dar si veriga principala a
relatiilor de credit. Banca 1ationala este organ unic de emisiune a banilor. +a
coordoneaza si fi&eaza principalele reglementari in domeniul monetar- de credit- de
plati si valutar.
)e asemenea- aceasta institutie asigura lic.iditatile sistemului bancar si
refinanteaza celelalte societati bancare si efectueaza operatiuni de intermediere
bancara.
)upa 1,:,- bancile au fost organizate ca societati pe actiuni cu capital de stat-
mi&t sau particular- avand statute proprii- prin care sunt fi&ate structura
organizatorica- manageriala si functionala.
Bancile de la simpli intermediari financiari au devenit structuri care asigura
realizarea politicilor monetare si de credit ale statelor- permit functionarea pietei
valutar0financiare nationale si internationale- deciziile lor adesea antreneaza mutatii
internationale in acest domeniu la nivel mondial.
4
In prezent- sistemele bancare nationale sunt structurate pe doua nivele:
0 banca centrala
0 bancile comerciale
Banca centrala % la noi B.1.R' este institutia care se afla in fruntea sectorului
bancar- in ma2oritatea statelor lumii. Banca centrala este autoritatea care stabileste
criteriile de indeplinit pentru ca o institutie sa acceada la calitatea de banca- emite
autorizatiile de functionare a noilor banci- asigura supraveg.erea lic.iditatii si
solvabilitatii bancilor pentru mentinerea sanatatii sistemului bancar= procedeaza la
supraveg.erea speciala- suspendarea sau retragerea autorizatiei in cazul bancilor care
au probleme financiare.
Rolul de banca se manifesta prin faptul ca actioneaza ca banc.er al celorlalte
banci din sistem. "oate bancile sunt obligate sa aibe conturi desc.ise la banca
centrala in care0si pastreaza rezerva minima obligatorie sub forma de rezerva pentru
situatii e&ceptionale- dar si ca instrument al politicii monetare- conturi prin care insa
se deruleaza si operatiunile de decontare interbancara.
Principalele functii care privesc banca centrala:
stabilirea si implementarea politicii monetare si de credit % plafonarea
creditelor= politica ta&elor= politica rezervelor minime obligatorii'=
emisiunea de moneda=
stabilirea si implementarea politicii valutare=
administrarea rezervei monetare internationale a tarii=
supraveg.erea sistemului bancar=
actioneaza in calitate de imprumutator de ultima instanta=
asigura legatura- in calitate de reprezentant al statului cu diferite organisme
valutar0financiare internationale: #!I- BIR)- BRI.
7
Bancile comerciale. In prezent- sub aceasta denumire este inclusa orice alta
banca decat banca centrala. Bancile indeplinesc trei functii:
atragerea de depozite
transferul fondurilor
acordarea de credite
Bancile comercilale poarta diferite denumiri sau sunt clasificate in functie de
anumite criterii cum ar fi: volumul activitatii- specificul operatiunilor- domeniul-
sectorul- de care isi au legata activitatea. 6ceste clasificari difera de la o tara la alta
si poarta amprenta evolutiei istorice a sistemului bancar national- dar si a
prefacerilor ce au avut loc in domeniul bancar la nivel international.
)in punct de vedere a specificului operatiunilor pe care le efectueaza si;sau al
domeniului- sectorului de activitate pe care0l deserveste- denumirile- gruparile difera
de la tara la tara- fiind foarte diverse. Pot fi amintite:
0 banci de afaceri 8 banci comerciale ce isi realizeaza cea mai mare parte a
activitatii pe plan intern- atragand depozite si acordand credite pe diferite
termene=
0 banci de depozit 8 se face distinctie prin autorizarile date de banca centrala
intre banci care au dreptul sa atraga fonduri sub forma de depozite si institutii
financiar0bancare care nu au acest drept=
0 banci;case de emisiune 8 banci comerciale specializate in organizarea-
lansarea- subscrierea imprumuturilor pe baza de obligatiuni sau alte titluri
financiare pe termen lung si au un rol important pe piata secundara a acestora=
0 banci;case de scont 8 banci comerciale specializate in acordarea de credite pe
termen scurt- prin scontarea instrumentelor de plata si credit=
9
0 banci specializate 8 specializate pe domenii de activitate %banci agricole- banci
pentru comert- banci pentru industri etc.' care ofera intreaga gama de servicii
bancare in domeniul denumirii care le definesc=
0 banci de economii 8 institutii financiare specializate in atragerea economiilor
populatiei si efectuarea unor servicii de plati- in favoarea acesteia=
0 banci de investitii %de dezvoltare' 8 sunt specializate in acordarea de
imprumuturi pe termen mi2lociu si lung=
0 banci de comert e&terior %import0e&port' 8 sunt specializate in acordarea si
asigurarea creditelor de e&port si in efectuarea tuturor tipurilor de operatiuni
privind platile legate de sc.imburile cu strainatatea.
Referitor la denumirile date bancilor- dupa 1,,<02<<<- s0au manifestat doua
tendinte: una prin care bancile specializate au inceput sa desfasoare- alaturi de
operatiunile specifice care initial le defineau- activitati bancare de orice tip- pentru
orice client care se prezenta la g.iseele sale- in dorinta de a devenii mai competitive
fata de alte banci si de a0si marii volumul afacerilor. 6cest lucru a fost posibil si ca
urmare a rela&arii reglementarilor bancare nationale prin care anumite delimitari in
trecut erau impuse. 6ceste banci au fost numite globale sau universale- in sensul ca
dezvolta intreaga gama de operatiuni financiar0bancare indiferent de domeniul sau
sectorul de provenienta al clientului sau calitatea 2uridica a acestuia. 6 doua tendinta
a fost dezvoltarea operatiunilor bancare de investitii financiare- operatiuni care in
cazul unor banci au devenit predominante: vanzarea si distributia de noi titluri
financiare emise- eliminand intermediarii financiari traditionali.
Operatiunile bancilor comerciale sunt grupate in operatiuni pasive si
operatiuni active.
Operatiunile pasive reflecta fondurile proprii sau atrase de care dispune o
banca pentru desfasurarea activitatii sale.
:
Operatiunile active ale bancilor reflecta utilizarea fondurilor atrase in vederea
obtinerii de profit prin diferenta de dobanda incasata comparativ cu cea platita
pentru atragerea de resurse.
Principalele active aducatoare de venit ale unei banci sunt:
creditele acordate=
depozite plasate=
participatiile=
investitii financiare in alte titluri financiare=
conturi curente desc.ise la alte banci.
"oate dobanzile inacasate de banci din plasarea fondurilor sale sunt denumite
dobanzi active. Principiul de baza in practica bancara este ca intotdeauna suma
dobanzilor pasive sa fie mai mica decat suma dobanzilor active. )iferenta este
destinata sa acopere c.eltuieli curente ale bancii si sa realizeze profit.
1.2. Organizarea si functionarea sistemului bancar romanesc
+conomia romaneasca trece in prezent printr0un proces de restructurare si
dezvoltare care influenteaza direct si indirect sectorul financiar bancar.
Ratele ridicate ale inflatiei si deprecierea accentuata a monedei determina
riscul pierderii de valoare a activelor monetare. Situatiile financiare ale bancilor sunt
de asemenea e&puse riscului de translatare legat de efectele inflatiei si ale cursului
de sc.imb.
,
Sistemul bancar reprezinta aparatul circulator al economiei nationale. Prin
banci se redirectioneaza flu&urile monetare din economie- de la entitatile economice
ce au e&ces de resurse la un moment dat si care plaseaza aceste resurse in banci sub
forma de depozite.
3a sfarsitul anului 2<<7- in Romania e&istau (4 de banci din care 7 cu
personalitate 2uridica romana si , sucursale ale unor banci straine.
)in cele 7 de banci 8 persoane 2uridice romane- doua se situau in afara
reglementarilor Bancii 1ationale a Romaniei. 6stfel Banca )6CI6 #+3I> se afla in
procedura de reorganizare 2udiciara- conform 3egii 7(;1,,4- iar CR+)I" B61?
avea autorizatia de functionare retrasa de catre B.1.R.
In functie de tipul capitalului- cele ( de banci 8 persoane 2uridice romane pot
fi clasificate ca in figura de mai 2os:
( banci
1<
Capital
de stat
1 banca
!a2oritar
de stat @
privat
auto.ton
7 banci
Capital
privat
2 banci
!a2oritar privat
%auto.ton;auto.ton @
strain;strain @ auto.ton'
si de stat
banci
Bancile cu capital ma2oritar de stat s0au anga2at in finantarea sectorului de
stat- inclusiv agricultura- iar bancile private cu capital romanesc au avut tendinta de
a se concentra asupra imprumuturilor catre agentii economici privati- in timp ce
bancile straine s0au implicat in finantarea marilor societati straine prezente in
11
Privat
strain si
de stat
1 banca
6uto.ton
( banci
Strain
: banci
Strain @
auto.ton
4 banci
6uto.ton
@ strain
7 banci
Romania. O sc.imbare favorabila o reprezinta- in acest conte&t- ponderea dominanta
a sectorului privat in totalul creditului neguvernamental- inregistrata incepand cu
ultimul trimestru al anului 2<<7.
)esi numarul institutiilor bancare a crescut de circa sapte ori din 2<<< pana in
2<<7- piata bancara auto.tona era inca dominata- de patru banci mari cu capital
ma2oritar de stat: Bancore&- BR)- Banca 6gricola si C+C. Spre finele anului 2<<7
patru banci detineau 725 din totalul activelor sistemului bancar- iar C+C
,-:5-ocupand a treia pozitie pe piata bancara.
Pozitia dominata a celor cinci banci in cadrul sistemului bancar romanesc este
dovedita si de faptul ca- la sfarsitul anului 2<<7- acestea detineau 475 din capitalul
social varsat si 92-5 din depozite.
Capitolul II
Banca Comerciala Romana veriga principala a sectorului bancar
12
romanesc
2.1. Constituire
Banca Comerciala Romana a fost infiintata in anul 1,, prin desfiintarea
activitatii specifice din Banca 1ationala. +ste o societate pe actiuni cu capital
ma2oritar de stat si privat auto.ton si ocupa locul 1(: intre marile banci din +uropa-
fiind singura prezenta romaneasca in top << continental. In acest clasament- alcatuit
in functie de puterea financiara a institutiilor bancare europene- BCR se inscrie cu un
capital de rangul I de 7:9 milioane dolari si cu active de 99 milioane dolari.
In septembrie 2<<( B.C.R. a preluat activele de la fosta banca Bancore&-
obtinand participatiile de capital in strainatate ale acestora.
B.C.R. a devenit o banca solida- puternica si stabila prin aplicarea unei
strategii de inovare si investitii care a inregistrat performante remarcabile precum
cresterea activelor- o rata a profitului raportat la capital si (<<.<<< de noi clienti-
banca isi adauga permanent valoare- consolidandu0si pozitia de lider pe piata
romaneasca si de partener semnificativ in plan regional si continental.
Pe fondul acestui proces de consolidare a institutiilor financiare romanesti-
Banca Comerciala Romana a fost prima care a pus in aplicare- printr0o strategie
proprie pe termen mediu- noul concept de grup financiar- spre care tind azi actorii
bancari plasati pe primele zece pozitii ale sistemului. Conceptul raspunde
provocarilor carora trebuie sa le faca fata o banca pentru a putea rezista in mediul
concurential din ce in ce mai accentuat care se profileaza.
Primele structuri ale grupului BCR au fost rezultatul unei fuziuni- care i0a
adus o retea de subsidiare dominata de entitatile e&terne: subsidiarele bancare cu
sediul la 3ondra- Paris- #ranAfurt- !ilano- la care se adauga sucursala BCR
C.isinau. 6 urmat- in paralel- e&tinderea unitatilor teritoriale pana la un numar de
2:- la sfarsitul anului 2<<4- mergandu0se pe ideea crearii unor agentii de
1
dimensiuni mai mici in zone cu putere financiara buna si a activitatilor financiare
nonbancare- conform conceptului de convergenta a pietelor financiare romanesti.
)aca in anul 2<<< e&istau- pe plan intern- numai doua participatii ma2oritare-
respectiv #inanciara si micile societati de broAera2 Intermob si #inare&- la finele
anului 2<<4- principalele subsidiare interne raspundeau pe deplin obiectivului de
complementaritate cu activitatea bancara. 6ltfel spus *rupul Banca Comerciala
Romana are in momentul de fata activitati care fructifica oportunitatile pe care le
ofera piata de capital %BCR Securities'- piata asigurarilor %BCR 6sigurari'- a
leasingului %BCR 3easing' si managementului activelor %BCR 6sset !anagement-
societatea de administrare a fondului de investitii BCR Clasic'.
!arele castig al anului 2<<4 pentru Banca Comerciala Romana a fost
consolidfarea *rupului BCR fapt care a validat in plan structural- strategia urmarita
cu cosecventa in ultimii trei ani. "oate componentele grupului si0au atins tintele
propuse- ceea ce se poate definii prin sintagma de dezvoltare sustenabila.
*rupul BCR actioneaza ca un adevarat supermarAet financiar- primul in
Romania- care ofera clientului- la un inalt nivel de profesionalism- servicii bancare-
leasing- asigurari si operatiuni pe piata de capital si un fond de investitii.
In anul 2<<4 BCR a lansat 29 de noi produse bancare din care 19 se adreseaza
clientilor persoane fizice. 6 investit in companii de leasing si asigurari si a pornit
activitatea de management al activelor- iar compania de broAera2 a lansat prima
emisiune de obligatiuni pe piata romaneasca.
Banca isi integraza serviciile financiare astfel incat clientii pot beneficia de
toate serviciile financiare de care au nevoie- printr0o varietate de canale de
distributie. #actorul esential este dezvoltarea sistemului informatic care are un
modul complet computerizat pentru operatiunile de trezorerie si un serviciu integrat
disponibil in reteaua de unitati a BCR pentru procesarea electronica a documentelor.
1(
Cresterea constanta a profitului Bancii Comerciale Romane este argumentul
care tine loc de orice demonstratie- fiind principalul element care arata- in fata
actionarilor- eficienta managementului. )e la 4( milioane de dolari in 2<<7- profitul
net al BCR s0a marit de mai bine de trei ori- pana la 17 milioane dolari in 2<<9.
"abel 1

2006 (mld.lei) 2007 (mld.lei) 2007/2006 (%)
Active totale
107810 147384 136.7
Capitaluri proprii
19034 24060 126.4
Credite neuv.(val.!ruta)
33308 "06"1 1"2.1
1 /S)B4<< lei
"abel 2 8 Indicatori financiari si de eficienta %5'
2006 2007
#ata de $olva!ilitate 26.48 26.3
#%A 4.28 3.71
#%& 23.24 22.7
#aport co$t/venituri 42.3 49.7
'ic(iditate/total depo)ite "6.86 "".2
"abel 8 Profit net %mil./S)'
1994 200" 2006 2007
"4 113.9 143 163
In conditiile actuale ale societatii romanesti- organizarea ca supermarAet
financiar poate contribui si la educarea cererii de astfel de servicii- un rol important
pe care Banca Comerciala Romana si0l asuma datorita pozitiei sale de lider in
sistem. In cursul anului 2<<9- subordonat obiectivelor urmarite prin strategia de
dezvoltare- banca a e&tins vanzarile incrucisate- asociind oferta traditionala
14
%depozite- credite- carduri' cu produse de asigurari- investitii in titluri de fond si
obligatiuni principale. )e asemenea- au fost lansate primele pac.ete de produse
integrate- care se adreseaza in principal clientilor de retail.
)upa esecul incercarii de privatizare a BCR din anul 2<<2 autoritatile romane
nu au abandonat ideea privatizarii BCR printr0un investitor strategic c.iar daca
primul pas pentru trecerea bancii in maini private se va face cu doi investitori
institutionali 8 B+R) %Banca +uropeana de Reconstructie si )ezvoltare' si nu cu o
banca de prim rang asa cum s0a dorit.
Privatizarea celei mai mari banci din Romania nu va putea fi inc.eiata la <
iunie 2<< asa cum prevede acordul stand0bC cu #!I. Preocuparea autoritatilor este
de a gasi un investitor strategic- altfel aceasta privatizare nu va putea avea loc.
2.2. Produse si servicii
In anul 2<<7 Banca Comerciala Romana a lansat 29 de noi produse bancare
din care 19 se adreseaza clientilor persoane fizice. )e asemenea a investit in
companii de leasing si asigurari si a pornit activitatea de management al activelor iar
compania de broAera2 a lansat prima emisiune de obligatiuni municipale pe piata
romaneasca.
BCR acorda credite persoanelor juridice 8 indiferent de forma de organizare
si natura capitalului social- romane sau straine rezidente in Romania- care au conturi
desc.ise la banca- deruland operatiunile prin aceste conturi si indeplinesc
urmatoarele conditii:
0 sunt constituiti potrivit legii si poseda capital social varsat potrivit statului=
0 desfasoara activitati legale si eficiente potrivit statului si au un nivel
corespunzator al indicatorilor de bonitate=
17
0 din analiza flu&urilor de lic.iditati- care urmeaza a fi concesionate bancii-
rezulta ca e&ista posibilitati reale de rambursare la scadenta a ratelor din credit
si plata dobanzilor aferente=
0 prezinta garantii materiale si morale pentru utilizarea cu eficienta a
imprumutului- rambursarea integrala la scadenta a creditului si plata
dobanzilor aferente- sub forma garantiilor reale- a celor personale- garantiilor
de companie- in cazul firmelor multinationale de prim rang- sau a planului de
afaceri=
0 valoarea garantiilor acceptate este mai mare sau cel putin la nivelul creditelor
solicitate si dobanzilor aferente- calculate pe intreaga perioada de creditare=
arantiile pot fi constituite din: garantii neconditionate primite de la
*uvernul Romaniei- garantii bancare irevocabile primite de la banci romanesti sau
straine de prim rang- depozitul bancar- cesiunea de creanta %in lei si in valuta'-
ipoteca, contractul de garantii reale mobiliare reglementat de 3egea nr.,,;1,,,-
garantia de firma, planul de afaceri.
!ocumentatie" cererea de credit semnata de persoanele autorizate insotita de:
0bilantul contabil- raportul de gestiune- contul de profit si pierdere %pentru ultimii doi
ani'- ultimile situatii privind DRezultate financiareE si DSituatia patrimoniuluiE-
balanta de verificare inc.eiata pentru ultima luna=
0situatia prognozata a preturilor si incasarilor aferente perioadei de creditare si
bugetul de venituri si c.eltuieli intocmit conform precizarilor !inisterului
#inantelor=
0situatia stocurilor si c.eltuielilor pentru care se solicita creditul=
0situatia contractelor de livrare pentru produsele care constituie obiectul creditului=
0proiectul graficului de rambursare a creditului si de plata a dobanzilor=
0lista garantiilor propuse si evaluarera acestora=
19
0planul de afaceri pentru agentii economici cu o cifra de afaceri anuala de peste 1
milion /S).
Categorii de credite pe termen scurt"
credite globale de e&ploatare in lei
utilizari din desc.ideri de credite permanente in lei si in valuta
credite pentru finantarea c.eltuielilor si stocurilor temporare in lei si valuta
credite pentru finantarea stocurilor sezoniere in lei
credite de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricatie in lei si valuta
credite pentru prefinantarea e&porturilor in lei si valuta
credite pentru e&port de produse garantate cu creante asupra strainatatii in lei
si valuta
credite de scont in lei si valuta
credite pe documente de plata aflate in curs de incasare in lei
factoring in lei si valuta
credite pentru facilitati de cont in lei
credite pe descoperit de cont in lei
Categorii de credite pe termen mediu si lung"
credite pentru ec.ipament in completarea surselor proprii in lei si valuta
credite pentru cumpararea de actiuni si active in lei
credite promotori in lei
credite ipotecare in lei
credite pentru activitatea de leasing in lei si valuta
credite de forfetare in valuta
BCR acorda I!!0urilor credite din bugetul #ondului pentru plata a2utorului de
soma2
1:
Banca Comerciala Romana in colaborare cu #gentia pentru Ocuparea
$ortei de %unca &#'O$%( acorda credite din bugetul pe 2<<9 al fondului pentru
plata a2utorului de soma2- suma totala pusa de *uvern la dispozitia agentilor
economici fiind de 1<<< miliarde lei- din care pentru 2udetul Pra.ova ((-4 miliarde
lei
Creditele sunt destinate I!!0urilor- unitatilor cooperatiste asociatiilor familiale-
persoanelor fizice autorizate care creeaza noi locuri de munca- precum si somerilor
care in fiinteaza intreprinderi- putand fi utilizate pentru:
finantarea stocurilor de materii prime si materiale) perioada de creditare
este de 1 an
finantarea c*eltuielilor de capital: utila2e si ec.ipamente- instalatii de lucru-
constructii speciale- constructii- amena2ari si dotari- mi2loace de transport=
perioada de creditare este de + ani cu o perioada de gratie de pana la ,
luni
finantarea concomitenta a stocurilor de materii prime- materiale si obiecte
de inventar sau a altor necesitati privind activitatea curenta si a c.eltuielilor de
capital- potrivit prevederilor din studiul de fezabilitate= perioada de creditare
este de 1 an.
BCR acorda credite in cadrul Programului S#P#R!
Programul S#P#R! din Romania a fost adoptat de catre Comisia +uropeana
in 12.12.2<<< pe baza Planului 1ational pentru 6gricultura si )ezvoltare Rurala. In
cadrul programului este prevazuta acordarea asistentei financiare nerambursabile
pentru sustinerea imbunatatirii prelucrarii si marAetingului produselor agricole si
piscicole
1,
BCR poate acorda credite in cadrul programului S#P#R! in proportie de
ma&im :45 din valoarea proiectului- diferenta de minim 145 fiind asigurata de
imprumutat din surse proprii. Creditele se acorda pentru ec.ipament in completarea
surselor proprii- in lei si valuta- pe termen scurt- mediu si lung
Credite in valuta DS%- $inance $acilit./ din surse B+R)
Creditele se acorda clientilor care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii"
a' sa fie clienti noi %I!! care nu au anga2at credite din surse BCR in ultimile
12 luni'=
b' I!! sa fie detinute %sau ma2oritar detinute' si gestionate de catre rezidenti
romani=
c' !a2oritatea capitalului si controlul sa fie detinute de catre sectorul privat=
d' Cifra ma&ima de afaceri de (< mil. +uro sau un bilant anual total de ma&im 29
mil. +uro.
'ivelul ma0im de finantare pentru un Imprumut 3ocal este in suma totala de
124<<< euro.
!obanda pentru fiecare Imprumut 3ocal se va situa la nivelul de :5 pe an.
Comisioanele ce urmeaza a fi recuperate de la clienti: comision de gestiune de 15-
comision de neutilizare <.945
1ermen de rambursare: o luna 8 ( ani
Scrisori de garantie pentru agentii economici
2<
BCR elibereaza scrisori de garantie persoanelor juridice 8 indiferent de
forma de organizare si natura capitalului social- romane sau straine rezidente in
Romania- care au conturi desc.ise la banca deruland operatiunile prin aceste conturi:
0sunt constituiti potrivit legii si poseda capital social varsat potrivit statului=
0desfasoara activitati legale si eficiente potrivit statului si au un nivel corespunzator
al indicatorilor de bonitate=
0din analiza flu&urilor de lic.iditati- care urmeaza a fi cesionate bancii- rezulta ca
e&ista posibilitati reale de rambursare la scadenta a ratelor din credit si plata
dobanzilor aferente=
0prezinta garantii materiale si morale pentru utilizarea cu eficienta a imprumutului-
rambursarea integrala la scadenta a creditului si plata dobanzilor aferente- sub forma
garantiilor reale- a celor personale- garantiilor de companie- in cazul firmelor
multinationale de prim rang- sau a planului de afaceri=
0valoarea garantiilor acceptate este mai mare sau cel putin la nivelul creditelor
solicitate si a dobanzilor aferente- calculate pe intreaga perioada de creditare=
arantiile pot fi constituite din: garantii neconditionate primite de la
*uvernul Romaniei- garantii bancare irevocabile primite de la banci romanesti sau
straine de prim rang- depozitul bancar- cesiunea de creanta %in lei si in valuta'-
ipoteca, contractul de garantii reale mobiliare reglementat de 3egea nr.,,;1,,,-
garantia de firma, planul de afaceri.
!ocumentatie" cererea de eliberare a scrisorii semnata de persoanele
autorizate- insotita de:
0bilantul contabil- raportul de gestiune- contul de profit si pierdere %pentru ultimii doi
ani'- ultimile situatii privind DRezultate financiareE si DSituatia patrimoniuluiE-
balanta de verificare inc.eiata pentru ultima luna=
21
0situatia prognozata a platilor si incasarilor %cas. floF' pe perioada de valabilitate a
scrisorii si bugetul de venituri si c.eltuieli intocmit conform precizarilor
!inisterului #inantelor=
0situatia contractelor de livrare pentru produsele care constituie obiectuil scrisorii de
garantie=
0lista garantiilor propuse si evaluarera acestora=
0planul de afaceri pentru agentii economici cu o cifra de afaceri anuala de peste 1
milion /S).
Pentru scrisorile de garantie garantate cu depozite colaterale in lei si
valuta sunt necesare:
0cererea de eliberare a scrisorii de garantie %destinatie- volum- termen de valabilitate-
modalitati de garantare'=
0declaratia titularului contului de depozit prin care imputerniceste banca sa utilizeze
sumele constituite in contul de depozit pentru ac.itarea datoriei %in cazul
nerespectarii obligatiilor asumate prin acord;contract'=
0ultima balanta de verificare si proiectia flu&urilor financiare.
Scrisori de garantie bancara in lei si valuta pentru:
0garantarea unui credit solicitat la o alta societate bancara 8 in lei
0aprovizionarea cu materii prime- materiale- energie- subansamble- produse finite din
tara;din import0in lei=
0buna e&ecutie a licentelor de e&port a produselor supuse regimului de contingente 8
in lei=
0garantarea platii ta&elor vamale si a celorlalte creante bugetare aferente %Dimporturi
temporareE' 8 in lei=
0garantarea platii accizelor in vederea emiterii autorizatiei de comercializare a
bauturilor alcoolice 8 in lei=
22
0garantia globala 8 furnizata pentru mai multe operatiuni de tranzit in cadrul
Conventiei referitoare la un regim de tranzit comun 8 in lei=
0rambursare "$6 in sume mai mari de 1 miliard lei 8 in lei=
0garantarea ofertei depusa in vederea participarii la licitatie 8 in lei si valuta=
0buna e&ecutie a lucrarilor sau a livrarii bunurilor 8 in lei si valuta=
0restituirea avansurilor acordate 8 in lei si valuta=
0contragarantie de buna plata 8 pentru garantarea unei scrisori ce urmeaza a fi
eliberata de alta banca in favoarea unui client BCR 8 in lei si valuta=
0garantarea platii unor ec.ipamente ac.izitionate in leasing 8 in lei si valuta=
0garantarea platii unor ec.ipamente ac.izitionate in sistem credit furnizor 8 in
valuta=
0garantarea platii unor ec.ipamente importate 8 in valuta=
0transmiterea de instructiuni irevocabile bancii depozitare a efectelor de comert
acceptate de tras si avalizate de banca 8 in valuta.
Programul P2#R- 2333 Coeziune -conomica si Sociala 4
5inie de credit pentru I%%6uri
3inia de credit pentru I!!0uri %in valoare de :-1 milioane euro' are drept obiectiv
principal spri2inirea 8 printr0o sc*ema de finantare fle0ibila si eficienta 8
dezvoltarii I!!0urilor viabile care demonstreaza o rata a profitului satisfacatoare.
Sc.ema ofera credite combinata cu componenta nerambursabila %grant'
intreprinderilor mici si mi2locii eligibile din regiunile tinta ale Programului.
Creditele se acorda pentru ac*izitionarea de: ec.ipamente- masini- cladiri 8
numai daca sunt legate de investitie sau pentru finantarea activitatilor menite sa
stimuleze utilizarea te.nologiilor avansate de cartre I!!.
!obanda creditelor este variabila si se actualizeaza trimestrial in functie de
rata +/RIBOR la luni. Pentru componenta rambursabila a Creditului P.are rata
2
anuala a dobanzii nu va depasii rata +/RIBOR la luni minus 1.4 puncte
procentuale plus .4 puncte procentuale- iar pentru creditul BCR rata anuala a
dobanzii nu va depasii rata +/RIBOR la luni plus puncte procentuale.
Banca nu percepe comisioane de gestiune si de neutilizare pentru creditele
acordate in cadrul acestui program.
%ultiCas* BCR
Serviciu bancar prin care clientii persoane juridice pot dispune plati- de la sediul
acestora- pe cale electronica.
#vantaje"
0banca permite transferul rapid al sumelor in valuta spre si dinspre Romania=
0banca ofera siguranta si confidentialitatea tranzactiilor=
0beneficiarul sumei nu plateste comision=
0instalarea programului la client precum si asistenta te.nica sunt gratuite.
In cazul utilizarii a servicii !ultiCas.- pentru celelalte servicii solicitate nu
se percepe comision.
Serviciul %ultiCas* este accesibil si prin internet. Pentru aceasta clientul
completeaza o cerere de acces la serviciul eGBCR - iar dupa conectare si instalarea
programelor la sediul sau- va genera si va prezenta bancii scrisoarea de initializare
%semnata de persoanele autorizate'.
Plata salariilor pe Carduri BCR
Plata salariilor pe card asigura agentilor economici sau institutiilor bugetare
importante avanta2e: elimina nea2unsurile legate de procesarea- pastrarea in
2(
siguranta- transportul numerarului si reduce substantial costurile privind manipularea
banilor.
6nga2atii firmelor si institutiilor bugetare care primesc salariile intr0un cont de
card BCR beneficiaza de urmatoarele facilitati:
0descoperit de cont 8 facilitate acordata pe termen de 7< de zile- de a atrage- in
avans- sume de pana la 945 din salariul lunar net- care se acopera pana in a 120a
luna- de la data inc.eierii contractului de creditare intre banca si unitatea platitoare
de salarii.
0titularii de disponibilitati si depozite in lei pot beneficia de virarea dobanzii aferente
acestora in contul de card.
0posesorii de carduri pot plati facturile de utilitati si servicii din contul de card- prin
intermediul retelei de 6"!0uri a bancii. )e asemenea au posibilitatea rambursarii de
credite contractate la BCR sau transferarii de sume din conturile de carduri BCR in
conturile curente personale.
Pentru tranzactiile cu carduri Banca Comerciala Romana a dezvoltat o retea
proprie de automate bancare- peste 4<< 6"!0uri in toata tara- care functioneaza 2(
ore;zi.
2.+.%anagement
BCR banca de solutii
!isiunea pe care managementul unei banci trebuie sa si0o asume in mod
consecvent este de a creea valoarea pentru actionari- pentru clienti si pentru
societatea in care0si desfasoara activitatea. +&perienta demonstreaza ca viabilitatea
afacerilor unei institutii bancare se sustine numai in masura in care aceasta
genereaza profit- satisface cerintele consumatorilor de servicii prin prestatii de
24
calitate si o oferta comple&a- contribuie la dezvoltarea vietii economice- culturale si
a societatii in ansamblu.
Pentru a a2unge la servicii de calitate- Banca Comerciala Romana a studiat
atent modul de segmentare a clientelei- dupa care a inceput sa furnizeze produse si
servicii adresate celor trei categorii bine delimitate: clienti strategici- intreprinderi
mici si mi2locii- sectorul de retail.
In zona de retail- banca a consemnat- in anul 2<<9- o dezvoltare fara
precedent- reusind sa lanseze numai putin de 2< noi produse. !ulte in premiera- la
scara nationala- cu impact deopotriva social si strict economic- precum creditul
ipotecar. Servicii si produse importante au aparut si pentru clientela cu venituri mici
si mi2locii- dar mai ales sub forma unor depozite cu facilitati complementare de
asigurari si de investitii a vizat si clientii cu venituri mari.
Cea mai importanta pare insa a treia paleta a ofertei BCR 8 produsele
integrate. Ce este un produs integratH Raspunsul ni0l da pac.etul DBunastarea
familiei meleE- adresat in general clientilor cu venituri medii care permite- simultan
economisirea si investirea- prin desc.iderea unui depozit- acordarea unui credit-
alaturi de o polita de asigurare si un card. #ireste insa ca nu au fost uitati nici clientii
mari % cu depozite de peste 1<< milioane lei'. 3or li se ofera gratuit o asigurare sau o
unitate de fond BCR Clasic.
Banca Comerciala Romana demonstreaza ca este o banca universala.
Corporate banAing este pentru managementul bancii principalul segment de piata
asupra caruia isi focalizeaza atentia managementul. Pentru companii mari si I!!-
oferta de credite a atins pe rula2- in 2<<9- 1,.7<< miliarde lei- in sold ramanand
4<.9<< miliarde lei- ceea ce reprezinta o treime de piata. Iar volumul decontarilor de
comert e&terior a fost de peste 9 miliarde dolari- circa un sfert din operatiunile de
e&port0import ale Romaniei. )e retinut este si pozitia privilegiata a I!! in relatia
cu Banca Comerciala Romana: acestea reprezinta peste ,45 din clientii corporate si
27
au anga2at aproape (45 din portofoliul de credite. 3oc de mai bine e&ista- intrucat
creditarea in Romania implica mai putin de 145 din numarul firmelor operationale.
)ar- retail0banAing este segmentul cu cea mai mare dinamica evolutie- care
are si cel mai mare potential de dezvoltare. 3a 1 decembrie 2<<9- creditele in sold
aveau o valoare tripla fata de inceputul anului- respectiv de peste 42<< miliarde lei-
adica mai mult de (<5 din totalul creditelor acordate de banci persoanelor fizice.
Cardurile emise de BCR au depasit ca numar pragul de un milion in vara anului
trecut. Performanta a fost sustinuta si de cresterea constanta a numarului de
comercianti acceptatori de carduri la plata- concomitent cu diversificarea continua a
ofertei de servicii cone&e. #ondurile din programele e&terne atribuite Romaniei se
deruleaza in mare masura prin Banca Comerciala Romana. Banca asigura
managementul si cofinantarea a doua miliarde de dolari- programe nationale si
regionale sustinute prin finantari B+R)- BIR)- PI6R+.
Intre preocuparile BCR una dintre cele mai importante este permanenta gasire
de solutii pentru problematica clientelei. 6sa este identificata BCR de catre clienti-
conform unui studiu0sonda2 al specialistilor de la Roland Berger.
Banca Comerciala Romana este deci o banca de solutii pentru clientii sai- in
conditii de calitate in crestere.
BCR a demarat in premiera- in 2<<9- proiectul "J! %"otal JualitC
!anagement'- care s0a finalizat intr0o prima etapa la sfarsitul anului trecut prin
acordarea certificatului de calitate ISO ,<<1 pentru doua activitati cu pondere in
profilul bancii: carduri si retail.
Si tot cu realizarea unor standarde de calitate superioare are legatura si
implementarea sistemului informatic integrat SIBCOR 2<<<- care- in conditiile unei
vaste retele teritoriale si ale unei baze de milioane de clienti creste viteza
operatiunilor si reduce costurile de operare. 6cum se pot face de la 6"! plati cam
pentru tot ce este nevoie: facturi la furnizorii de utilitati publice- rate de credit de
29
rambursat catre banca si c.iar plati de ta&e si impozite- care inseamna timp castigat
pentru clientii BCR
+&tinderea retelei teritoriale a Bancii Comerciale Romane va continua.
Principiul va fi cel de desc.idere a unor unitati de dimensiuni mici in zone cu
potential economic- avand ca tinta prepoderenta persoanele fizice. BCR nu face
rabat de la eficienta- reusind sa inregistreze profit la nivelul tuturor sucursalelor si
subsidiarelor.
Cand se discuta despre calitate- despre competivitate pe piata si puterea de a
face fata concurentei nu trebuie omisa in activitatea BCR cea mai importanta forta:
forta ec.ipei. 6ctivul cel mai de pret al unei activitati profitabile este pregatirea
personalului. Persoanlul BCR beneficiaza de cursuri in sistem propriu- in trei centre
de pregatire- si cu participarea unor lectori straini- dar si cu participarea la cursuri in
strainatate. "otodata- pentru ca doreste sa aiba un rol din ce in ce mai activ- banca si0
a propus sc.imbarea raportului front0office- bacA0office- in masura in care considera
ca activitatea de retail si cu I!! va reprezenta un segment din ce in ce mai
important- iar distributia prin unitatile clasice isi va mentine suprematia.
BCR isi asuma un rol social activ. Sustine multe actiuni si proiecte culturale-
educationale- sanitare- de cercetare stintifica- pentru care- in 2<<9- a alocat peste
doua milioane de dolari. )in primul imprumut B+R)- de 2< milioane dolari- anga2at
de banca in nume propriu- a finantat crearea a peste 2<<< de noi locuri de munca- iar
prin creditele din fondul de soma2 alte 14<<. conservarea mediului este o
dimensiune importanta a activitatilor BCR prin orientarea finantarilor catre
companiile ale caror proiecte respecta legislatia de profil. BCR este semnatara
)eclaratiei Programului de !ediu al Organizatiei 1atiunilor /nite- inca din 1,,7-
iar atentia acordata acestei c.estiuni a determinat crearea in banca a unei structuri
organizatorice specifice.
2:
*rupul BCR are in derulare cateva proiecte importante- care vizeaza-
imbunatatirea parametrilor de eficienta- in conditiile cresterii satisfactiei clientilor si
ale consolidarii pozitiei de lider de piata. 6ceasta inseamna o organizare mai buna a
proceselor functionale si garantarea unei calitati adecvate a prestatiilor in
conformitate cu standardele internationale.
2,
Capitolul III
Riscurile bancare
#unctiile sistemelor traditionale de credit s0au e&tins atat pe pietele nationale
cat si pe cele internationale. Pietele financiare au devenit mult mai fragile- mai
supuse .azardului. 6ceasta a condus la o crestere accentuata a incertitudinii si la
multiplicarea riscurilor specifice aparatului bancar. 1umeroase evenimente au aratat
ca problemele principale cu care se confrunta bancile rezulta din accentuarea
riscurilor. 6ceasta- deoarece viitoarea evolutie a activelor ca si a costului pasivelor
nu poate fi prevazuta cu acuratete.
6tunci cand definesc riscul si gestiunea riscului- cat mai multi autori se
concentreaza asupra functiei clasice a bancilor- de intermediere in sfera riscurilor
financiare prin diviziunea acestora= din acest punct de vedere este tratata indeosebi
problema unor peirderi neprevazute la activele bancare- pierderi cauzate de riscuri de
piata- de credit sau de lic.iditate.
6lti autori se concentreaza asupra unor pierderi 8 potentiale sau efective 8
cauzate de riscuri cu totul aleatoare si necontrolabile- ca de e&emplu frauda-
incendiul sau catastrofele naturale. Cei mai multi practicieni abordeaza o singura
grupa sau clasa de riscuri- cel mai adesea sub aspectul te.nicilor de gestiune si doar
foarte rar sunt analizate si mecanismele de transmisie;amplificare a riscului suportat
de institutia financiara.
#iecare banca are o structura a activelor si a pasivelor. Pe parcursul unei
perioade de gestiune %un an'- banca obtine anumite castiguri- se efectueaza anumite
c.eltuieli- cea mai mare parte a acestora fiind c.eltuielile cu dobanzile la fondurile
atrase.
<
6tat castigurile cat si c.eltuielile pot fi estimate in functie de structura
activelor si a pasivelor- de operatiunile efectuate si de factorii macroeconomici.
Cauza cea mai frecventa a pierderilor si insolvabilitatii institutiilor financiare
este dificultatea lor de a face fata unor evenimente ce se pot produce- dar care nu au
fost prevazute.
"eoria portofoliului arata ca relatia dintre patrimoniul net al unei banci-
instabilitatea castigurilor de pe urma portofoliului si c.eltuielile de functionare
determina riscul- ce cauzeaza falimentul bancii.
6ceasta- deoarece riscul de portofoliul se refera la riscul asociat fiecarui
element de activ si de pasiv- la importanta combinarii lor si a relatiei dintre ele.
Compozitia si structura portofoliului determina scadenta tuturor activelor si
pasivelor.
)e e&emplu- riscul ratei dobanzii- care reprezinta pericolul cel mai mare
pentru institutiile bancare- depinde de diferentele e&istente intre scadenta activelor si
cea a pasivelor bancii.
Cu cat este mai larga aceasta scadenta medie a activelor- cu atat mai mult va
scadea valoarea lor- daca rata dobanzii creste.
6stfel- veniturile nete din operatiuni vor scadea- deoarece veniturile din
dobanzi la active cresc- dar mai incet decat c.eltuielile cu dobanzile la pasive.
Bancile devin insolvabile cand isi concentreaza prea multe credite- investitii sau
activitati in domenii in care producerea fenomenelor neanticipate ar putea genera
pierderi substantiale. Posibilitatea obtinerii unor profituri ridicate ii impiedica pe
banc.eri sa se mai gandeasca si la riscurile de portofoliu. /n alt risc important cu
care se confrunta bancile este legat de sc.imbarile variabelor macroeconomice- care
nu pot fi anticipate.
Probabilitatea riscului ca o banca sa devina insolvabila depinde de modul in
care portofoliul reactioneaza la sc.imbarile neprevazute din economie.
1
Bancile intampina dificultati daca sunt incapabile sa se adapteze noilor
conditii.
Pentru a intampina efectele economice neprevazute si a reduce riscul- se poate
actiona in urmatoarele directii:
0clasificarea activelor si pasivelor in functie de reactia lor la evenimentele
neprevazute=
0sc.imbarea politicii de portofoliu- fie prin orientarea catre activele cu scadenta
scurta- fie prin cresterea ponderii pasivelor cu scadenta indelungata=
0cresterea capitalului.
Rezulta deci- ca
insolvabilitatea poate fi micsorata- fie prin reducerea nivelului riscului de
portofoliu- fie prin cresterea capitalului. Capitalul 2oaca un rol semnificativ in cazul
legaturii castiguri0riscuri. Cresterea capitalului duce la descresterea riscurilor- prin
reducerea instabilitatii veniturilor si la diminuarea posibilitatii ca banca sa dea
faliment.
)in punct de vedere al modului de contabilizare- capitalul sau patrimoniul net
este definit de diferenta intre valoarea totala a activelor si valoarea totala a pasivelor
unor firme.
Prin urmare si riscurile in sectorul bancar sunt mult mai mari decat in alte
sectoare.
)in punct de vedere al riscului de insolvabilitate- capitalul adecvat poate fi
definit astfel: capitalul este adecvat atunci cand el reduce la minimum riscul viitoarei
insolvabilitati.
Pe scurt- functiunea capitalului este sa reduca riscul prin absolvirea
pierderilor- rezolvarea problemelor legate de lic.iditate- limitarea cresterii riscurilor
asumate de banca. Relatia dintre risc si capital este neliniara si pericolul
insolvabilitatii scade rapid atunci cand capitalul creste. )in pacate- nu este usor sa se
2
evalueze riscurile si sa se stabileasca capitalul adecvat. In prezent- autoritatile de
reglementare se a&eaza pe masurarea capitalului. +le incearca sa afle ce risc trebuie
sa0si asume o banca- pornind de la evaluarea activelor bancii- politica de creditare-
administrarea numerarului si calitatea managementului bancii.
+.1.Continutul riscului bancar
6ctivitatea bancara presupune asumarea unor anumite riscuri. Riscurile
bancare sunt riscurile cu care se confrunta bancile in operatiile lor curente si nu doar
riscurile lor specifice activitatii bancare clasice.
Riscul bancar este generat de o multime de operatii si proceduri. )e aceea- in
domeniul financiar riscul trebuie privit ca un conglomerat sau comple& de riscuri- de
cele mai multe ori interdependente- prin aceea ca pot avea cauze comune sau ca
producerea unuia poate genera in lant si alte riscuri. )rept urmare aceste operatii si
proceduri genereaza in permanenta e&punerea la risc.
Ca agenti economici care opereaza pe diferite piete financiare- bancile se
confrunta si cu riscurile ce nu le sunt specifice dar pe care trebuie sa le gestioneze.
Riscul poate avea un impact considerabil asupra valorii bancii sau institutiei
financiare in c.estiune- atat un impact in sine cat si un impact indus cauzat de
efectele asupra clientelei- personalului- partenerilor si c.iar asupra autoritatii
bancare.
In functie de punctul de vedere din care se face analiza riscului- acesta poate fi
definit in mod diferit. $om adopta ca definitie standard pe cea lingvistica si vom
considera drept risc probabilitatea de producere a unui eveniment cu consecinte
adverse pentru subiect. In acelasi conte&t- prin e&punere la risc vom intelege
valoarea actuala a tuturor pierderilor sau c.eltuielilor suplimentare pe care le suporta
institutia financiara in cauza. )in aceasta definitie rezulta ca e&punerea la risc poate
fi efectiva sau potentiala.

)aca acesta este cadrul in care vom aborda problema riscurilor bancare- atunci
putem prezenta si diferitele acceptiuni care se dau riscului bancar ca pe diferite tipuri
de riscuri bancare. Si trebuie sa subliniem ca acesta este generat de o multime de
operatii si proceduri. )e aceea- in domeniul financiar cel putin- riscul trebuie privit
ca un conglomerat sau comple& de riscuri- de cele mai multe ori interdependente-
prin aceea ca pot avea cauze comune sau ca producerea unuia poate genera in lant si
alte riscuri. )rept urmare- aceste operatii si proceduri genereaza in permanenta
e&punere la risc.
+ste evident ca o strategie bancara performanta trebuie sa cuprinda atat
programe cat si proceduri de gestionare a riscurilor bancare care vizeaza
minimizarea probabilitatii producerii acestor riscuri si a e&punerii potentiale a
bancii. Obiectivul principal al acestor politici este acela de minimizare a pierderilor
sau c.eltuielilor suplimentare suportate de banca- iar obiectivul central al activitatii
bancare il reprezinta obtinerea unui profit cat mai mare pentru actionari.
1umai ca nu intotdeauna aceste doua obiective 8 cel general si cel sectorial 8
se afla in concordanta. S0ar putea ca costul implementarii si e&ploatarii procedurilor
care vizeaza gestiunea riscurilor sa fie mai mare decat e&punerea potentiala la risc.
Ceea ce nu inseamna decat ca si aceste programe trebuie selectate in functie de
criterii de eficienta. In alte cazuri s0ar putea ca strategia bancii sa implice asumarea
unor riscuri sporite sau a unor riscuri noi. In acest caz decizia trebuie luata
intotdeauna avand in vedere si c.eltuielile suplimentare necesare pentru asigurarea
unei protectii corespunzatoare si pierderile potentiale mai mari. )ar daca decizia este
de asa natura- atunci minimizarea riscurilor bancare nu trebuie in nici un caz sa se
transforme intr0un obiectiv in sine. )e altfel- obiectivele managementului bancar
sunt trei: ma&imizarea rentabilitatii- minimizarea e&punerii la risc si respectarea
reglementarilor bancare in vigoare. )intre acestea nimeni nu are un primat absolut-
(
una dintre sarcinile conduse bancii fiind si aceea de a stabili obiectivul managerial
central al fiecarei perioade.
Importanta gestiunii riscurilor bancare nu se rezuma totusi doar la
minimizarea c.eltuielilor. Preocuparea permanenta a conducerii pentru minimizarea
e&punerii la risc are efecte pozitive si asupra comportamentului salariatilor care
devin mai rigurosi si mai constiinciosi in indeplinirea sarcinilor de servici= nu este de
negli2at nici efectul psi.ologic de descura2are a unor activitati frauduloase. +&istenta
unor programe adecvate pentru prevenirea si controlul riscurilor bancare contribuie
si la impunerea institutiei in cadrul comunitatii bancare- nu de putine ori e&istenta
unor astfel de programe conditionand admiterea sau participarea bancii respective la
asociatii interbancare sau obtinerea unor calificative superioare din partea autoritatii
bancare.
Si o gestiune eficace a riscurilor bancare isi va pune amprenta si asupra
imaginii publice a bancii. Clientii doresc o banca sigura si actionarii la fel.
Soliditatea unei banci ii atrage insa pe deponenti in conditiile in care depozitele nu
sunt asigurate in mod obligatoriu. )aca bancile sunt obligate sa se asigure de
raspunderea civila fata de deponenti atunci interesul acestora pentru alegerea celor
mai sigure institutii este diminuat= principalul criteriu devine rentabilitatea
plasamentului. Poate sa apara atunci o selectie adversa pentru ca este foarte probabil
ca bancile cu cele mai mari probleme- in lipsa de lic.iditate- sa acorde cele mai
ridicate dobanzi. Pentru evitarea acestei selectii adverse este preferabil ca
asiguratorul sa perceapa prime de asigurare diferentiate- mai ridicate pentru bancile
cu o gestiune deficitara a riscurilor astfel incat sa e&iste o penalizare e&plicita pentru
acestea.
Problema gestiunii riscurilor nu a avut dintotdeauna pentru banci importanta
pe care o are in prezent.
4
Pe plan mondial- pana in anii K:<- gestiunea riscurilor bancare se rezuma aproape
e&clusiv la gestiunea riscului de creditare- in relatiile cu clientii bancii si in cadrul
sistemului de plati. 6cest fapt se datora stabilitatii relative a sistemului financiar si a
pietelor financiare. Stabilitatea ce a caracterizat acea perioada a fost rezultatul
actiunii a doi factori ma2ori: primul a fost acela ca riscurile efective erau relativ
reduse- iar cel de0al doilea factor de stabilitate l0au reprezentat mar2ele dobanzii
relativ mari. Conditiile obiective care au generat acest climat de stabilitate au fost in
primul rand conditiile de piata si apoi cadrul legislativ de desfasurare a activitatii
bancare. #luctuatiile ratei dobanzii pe piata nu erau foarte pronuntate- fluctuatiile
cursurilor valutare erau controlate de mecanismul sistemului monetar international
de la Bretton Loods- iar reglementarile- practicile anticoncurentiale de tip cartel si
inertia deponentilor au contribuit la limitarea concurentei pe piata depozitelor
bancare- fapt ce a facut ca ratele dobanzii la depozite sa fie scazute si relativ stabile.
!ar2ele substantiale ale dobanzii puteau fi folosite pentru a amortiza socul
fluctuatiei- a rentabilitatii plasamentelor si pentru a reconstitui fondurile bancare fara
a se apela la piata.
In Romania bancile au de facut fata tuturor acestor factori de instabilitate
financiara intr0un conte&t de instabilitate generala generata de procesul de tranzitie.
"ranzitia a insemnat pentru bancile romanesti modificarea statutelor- a cadrului legal
de operare- libertate in alegerea partenerilor interni si e&terni- concurenta din partea
altor institutii financiare si a altor banci- reducerea refinantarii directe de catre banca
centrala- sc.imbarea permanenta a normelor prudentiale de catre B1R si
deteriorarea situatiei financiare a ma2oritatii clientilor mari. In aceste conditii- pentru
conducerea bancilor- implementarea unor politici adecvate de gestiune a riscurilor
devine o necesitate- ca si asimilarea de catre salariati a unor noi te.nici si
instrumente de gestiune a riscurilor.
7
In sectorul bancar cresterea a devenit un atribut esential al performantei
bancare. +a nu este un scop in sine ci este impusa de rentabilizarea investitiilor in
te.nologii noi- posibila doar in conditiile productiei de masa. Procesul de crestere in
sectorul bancar are doua componente: cresterea in domeniul serviciilor bancare
traditionale si cresterea in zona noilor servicii bancare. +l este caracterizat de faptul
ca are loc intr0un conte&t concurential si are drept rezultat prestarea de catre
institutia financiara a unei game largi de servicii. /nele dintre aceste servicii sunt
noi si personalul este lipsit de e&perienta- iar altele presupun operarea pe piete cu
care bancile nu sunt familiare si atunci personalul apare ca fiind lipsit de
profesionalism.
)rept urmare- imaginea bancilor pe pietele financiare tinde sa fie una
deficitara- pentru ca ele risca sa fie tratate de catre parteneri mai specializati drept
conglomerate formate la voia intamplarii- conduse de persoane ignorante in noile
domenii si inconstiente de capacitatea neta de castig sau riscurile specifice.
In conditiile unui management corect- cresterea operatiilor in cele doua arii
mari 8 servicii traditionale si servicii noi 8 ar trebui sa aibe un efect sinergetic. Insa
pierderile suportate de unii actionari si volatilitatea veniturilor duc la diminuarea
valorii de piata a bancilor- ceea ce face e&trem de scumpa procurarea de capital
suplimentar. )eoarece comunicarea bancilor cu publicul si c.iar cu actionarii- in
ceea ce priveste gestiunea riscurilor bancare- este deficienta- piata tinde sa trateze
toate bancile la fel. Proasta gestiune a catorva banci poate influenta negativ si
imaginea publica a celorlalte.
In concluzie- deoarece riscurile bancare sunt o sursa de c.eltuieli neprevazute-
gestiunea lor adecvata poate stabiliza veniturile in timp- avand rolul unor
amortizoare de societati. In acelasi timp- consolidarea valorii actiunilor bancare se
poate realiza doar printr0o comunicare reala cu pietele financiare si implementarea
unor programe adecvate de gestiune a riscurilor bancare. "oate bancile si institutiile
9
financiare trebuie sa0si imbunatateasca intelegerea si practica gestiunii riscurilor
bancare pentru a0si putea gestiona cu succes diferite game de produse in anii ,<.
)aca procesul de gestiune a riscurilor bancare si sistemul global de management
sunt efective- atunci banca va avea succes. Bancile pot gestiona cu succes riscurile
bancare daca recunosc rolul strategic al gestiunii riscurilor- daca folosesc paradigma
de analiza si gestiune in vederea cresterii eficientei- daca adopta masuri precise de
adaptare a performantei la risc si daca vor crea mecanisme de raportare a
performantei in functie de risc- pentru a se asigura ca investitorii inteleg impactul
gestiunii riscului asupra valorii firmei bancare.
+.2. 1ipul de risc bancar
*ruparea riscurilor bancare in clase si tipuri de risc este necesara atat in scop
didactic- cat si practic. !ulte riscuri prezinta trasaturi comune si tratarea lor corelata
permite observatii ce pot facilita atat intelegerea procesului de gestiune- cat si
asimilarea unor procedee si te.nici.
Clasificarea riscurilor bancare in functie de e0punerea la risc
+&punerea la risc a unei institutii financiare- desi generata de acelasi ansamblu
de activitati- poate fi privita din doua puncte de vedere: ca e&punere inerenta si ca
e&punere suplimentara sau subiectiva.
In acest conte&t riscurile pure se caracterizeaza prin aceea ca e&punerea este
generata de activitatile si procesele bancare cu potential de a produce evenimente
care sa se soldeze cu pierderi. 6stfel de evenimente pot fi considerate fraudele in
efectuarea unor plati- accidentarea in cadere a unui client intr0una din agentiile
:
bancii sau degradarea mediului ambiant de catre active dobandite de banca in urma
e&ercitarii unor drepturi de ipoteca. 3a randul lor- riscurile pure se pot impartii in:
riscuri fizice- riscuri financiare- riscuri criminale si frauduloase- riscuri de
raspundere.
Riscurile fizice se pot manifesta ca distrugere a cladirilor- avariere a cladirilor
in curs de construire- distrugere a liniilor de telecomunicatii- avariere a masinilor si
materialelor diverse- distrugere a materialului in cursul transportului- accidente de
circulatie.
Riscurile financiare pot apare ca pierderi complete de date- pierderi de cecuri
in curs de incasare- pierderi de efecte- distrugere a ar.ivelor- nerecuperare a
pierderilor.
Riscuri criminale si frauduloase: patrunderi in fisierele informatice-
utilizarea frauduloasa a mi2loacelor de plata- duplicarea si contrafacerea cartilor si a
cecurilor- utilizarea frauduloasa a unei operatii de catre un salariat- utilizarea
frauduloasa a unei operatii de catre terti- intocmirea dosarului de credit pe baza de
falsuri- toate tipurile de deturnari de fonduri- furt- deturnare de fonduri de catre un
salariat- tal.arii- cereri de rascumparare.
Riscuri de raspundere" nerespectarea normelor privind desc.iderea de
conturi- pierderi de efecte in contul clientilor- activitati proprii filialelor- punerea in
discutie a mi2loacelor folosite- raspunderea cenzorilor- erori de gestiune a conturilor
si serviciilor de fructificare a economiilor- erori de ordin bursier in operatiile cu
titluri- pierderi de cecuri- returnare de agentii- acordari abuzive de credite-
suspendari abuzive de credite- greseli de consultanta in ingineria financiara.
Pentru cea de0a doua categorie- riscurile lucrative sau speculative7
e&punerea este generata de incercarea de aobtine profit mai mare. 6ceasta e&punere
poate genera si c.eltuieli suplimentare si potential si pierderi. C.eltuielile
,
suplimentare pot rezulta din credite nerambursate la scadenta- pierderi la portofoliul
de titluri sau o structura defectuoasa a activelor bancare.
)emarcatia dintre cele doua tipuri nu este neta- dupa cum se poate observa si
din tabelul urmator.
Riscurile bancare in functie de e0punerea la risc
Clasificarea riscurilor bancare in functie de caracteristica bancara
(<
Riscuri speculative %pierdere;castig' Riscuri pure %doar pierderi'
"ipuri de
riscuri
Piata 6facere 3ic.iditate Performanta Intamplare
Categorie
de riscuri
0 titluri
0 marfuri
0 valute
0 strategii
0 organizare
0 personal
0 te.nologie
0 imagine si
marAeting
0 piete
0 companii
0
contrapartida
0 asigurare
0 active
si
pagube
0 viata si
sanatate
Cauze
principale
0 modificari ale
raportului
cerere0oferta
0 conditiile de
piata anticipate
0 aprecierea
manageriala
0 informarea
limitata
0 actiunile
concurentei
0 modificarea
nevoilor
consumatorilor
0 restrictii
de
capacitate
0 caderea
sistemelor
0 informarea
inegala
0 erori ale
anga2atiilor
sau furt
0 actiunile
cinducerii
0 esecul in
afaceri
0
imbolnavire
a
anga2atiilor
0 catastrofe
naturale
0 accidente
Consideratii de forta ma2ora Politica economica- reglementari si alte acte normative
O alta clasificare a riscurilor bancare este cea care are la baza gama de operatii
bancare ce pot genera riscuri si forma acestor riscuri. In urmatorul tabel se prezinta o
clasificare succinta a principalelor tipuri de riscuri asumate de o banca universala in
desfasurarea operatiilor proprii: riscuri financiare asumate in gestiunea bilantului-
riscuri de prestare caracteristice pentru sfera serviciilor bancare si riscuri ambientale
care sunt generate de operarea bancii intr0un mediu concurential strict reglementat
de autoritatea bancara si intr0un spatiu economic caracterizat de propria sa dinamica.
Clasificarea riscurilor bancare in functie de cauza si forma lor
Caracteristica bancara *rupa de risc "ipul de risc
Operatii bilantiere financiar Risc de creditare
Risc de lic.iditate
Risc de piata
Risc de faliment
Servicii bancare )e prestare Risc operational
Risc te.nologic
Risc al produselor noi
Risc strategic
Cadrul de activitate 6mbiental Risc de frauda
Risc economic
Risc concurential
Risc legal
Riscurile financiare pot fi considerate drept cel mai important grup de riscuri
bancare- dat fiind ca proasta lor gestiune produce cele mai multe falimente bancare.
In acest grup de riscuri se includ:
(1
0 riscul de creditare- denumit si risc de insolvabilitate a debitorilor- risc de
nerambursare sau risc al deteriorarii calitatii activelor bancare. +&prima
probabilitatea incasarii efective- la scadenta- a flu&ului de venituri anticipat=
0 riscul de lichiditate sau riscul de finantare. +&prima probabilitatea finantarii
efective a operatiilor bancare. Pentru cei care au imprumutat banca- poate apare ca
risc de creditare dar aceasta este doar o componenta a sa=
0 riscul de piata sau de variatie a valorii activelor financiare apare ca risc de
variatie a ratei dobanzii- risc valutar si risc de variatie a cursului activelor
financiare. +&prima probabilitatea ca o variatie a conditiilor de piata sa afecteze
negativ profitul bancar=
0 riscul de faliment, riscul de capital sau riscul de indatorare e&prima
probabilitatea ca fondurile proprii ale bancii sa fie insuficiente pentru a acoperi
pierderile rezultate din activitatea curenta si ca aceste pierderi sa afecteze in mod
negativ plasamentele creditorilor bancii.
Intre toate aceste grupe de risc se e&ercita o interactiune permanenta- deoarece
ele e&prima doar aspecte diferite ale aceluiasi potential de risc %operatiile bancare
curente'. 6sa - de e&emplu- o e&punere reala e&cesiva la riscul de creditare poate
genera risc de lic.iditate- daca banca nu are suficiente active lic.ide pentru a face
fata obligatiilor sale scadente fara aportul sumelor rezultate din rambursarea
creditului primit de catre client. Riscul de lic.iditate poate genera risc de faliment
daca banca nu0si poate procura rapid resursele deficitare. !ai mult- in sistemul
bancar- problemele cu care se confrunta o banca pot afecta negativ si banci partenere
e&istand un permanent pericol de contagiune. 6cest risc specific ansamblului
bancilor este numit risc sistemic si gestiunea lui este asigurata de catre banca
centrala. 6ceasta nu inseamna insa ca fiecare banca nu trebuie sa urmareasca in
permanenta soliditatea partenerilor sai - in baza tuturor informatiilor de care poate
dispune.
(2
Riscurile de prestare sunt asociate operatiilor din sfera serviciilor financiare.
/rmatoarele tipuri de riscuri sunt cuprinse aici:
0 riscul operational sau riscul de sarcina e&prima probabilitatea ca banca sa
devina incapabila sa mai asigure servirea clientilor intr0un mod rentabil. In acest
conte&t sunt importante atat oferta de servicii- cat si capacitatea conducerii de a
evalua si controla c.eltuielile generate de prestarea acestor servicii=
0 riscul tehnologic este asociat calitatii si structurii ofertei de produse financiare
care au si ele un ciclu de viata propriu si tind sa fie inlocuite de produse mai
performante. 6legerea incorecta a momentului scoaterii de pe piata a unui produs
sau a momentului introducerii unuia nou poate genera pierderi semnificative si
e&ista in permanenta riscul ca momentul ales sa nu fie cel mai adecvat din punct de
vedere al ma&imizarii profitului bancar=
0 riscul produsului nou este asociat inovarilor in sfera produselor financiare.
+&prima probabilitatea cumulata a producerii mai multor evenimente adverse-
precum: situarea cererii sub nivelul anticipat- depasirea nivelului planificat al
costurilor specifice- lipsa de profesionalism a ec.ipei manageriale=
0 riscul strategic e&prima probabilitatea de a nu alege strategia optima in
conditiile date. +l este inerent oricarei selectii de piete- produse si zone geografice
pe care o implica definirea strategiei bancii intr0un mediu comple&.
*rupa riscurilor ambientale cuprinde o clasa de riscuri cu un puternic
potential de impact asupra performantei bancare- dar asupra carora banca are un
control limitat. In esenta aceste riscuri e&prima probabilitatea ca o scimbare adversa
de mediu sa afecteze negativ profitul bancii:
0 riscul de frauda este un risc de ordin intern pe care l0am inclus totusi in
aceasta grupa deoarece pentru banca - privita ca entitate- actele si mai ales intentiile
salariatilor reprezinta o variabila e&terna greu controlabila. Riscul de frauda este un
risc de ordin intern si e&prima probabilitatea comiterii unor furturi sau a unor alte
(
acte contrare intereselor bancii de catre anga2atii acesteia. #raudele pot afecta
sensibil rentabilitatea bancii- atunci cand nu pot fi detectate din vreme si recuperate=
0 riscul economic este asociat evolutiei mediului economic in care actioneaza
banca si clientii acesteia. Se poate manifesta la nivel sectorial- regional- national sau
international. +&prima probabilitatea diminuarii performantei bancii ca urmare a
unei evolutii adverse a conditiilor de mediu. 6cestea influenteaza calitatea
plasamentelor- volatilitatea resurselor si potentialul de risc=
0 riscul concurential e&prima probabilitatea reducerii profitului in conditiile
modificarii raporturilor de piata in defavoarea bancii. +l este inerent activitatii
bancare deoarece ma2oritatea produselor financiare oferite pe piata de o banca sunt
oferite si de alte institutii financiare=
0 riscul legal reflecta faptul ca bancile trebuie sa opereze in conte&tul stabilit de
reglementarile legale in vigoare- c.iar daca acestea le creeaza un dezavanta2
competitiv fata de alte institutii financiare concurente. /n alt aspect al acestui risc
este acela ca e&ista o permanenta incertitudine atat in ceea ce priveste evolutia
viitoare a cadrului normativ de desfasurare a activitatii bancare- cat si referitor la
momentul implementarii unor noi reglementari.
Ca incidenta si amploare a pierderilor pe care le genereaza- riscurile cuprinse
in prima grupa sunt de departe cele mai semnificative pentru banci si gestiunea lor
poate aduce un plus semnificativ de soliditate bancii. In tabelul urmator se prezinta
principalii indicatori si te.nicile de gestiune pentru evaluarea si controlul riscurilor
financiare- asa cum vor face ele obiectul cursului.
Indicatorii si te*nicile de gestiune a riscurilor financiare
*rupa de risc Indicatori traditionali Indicatori obiectiv "e.nici de gestiune
((
Risc de
creditare
Credite;6ctive
Credite calitate
medie;"otal credite
Pierderi credite;total
credite
Rezerve;Credite
Concentrarea creditelor
Cresterea creditelor
Ponderea imprumuturilor
interbancare
Rezerve;Credite de calitate
medie
6naliza creditelor
)ocumentarea creditelor
Controlul creditelor
+valuarea riscurilor
speciale
Risc de
lic.iditate
Credite;depozite
6ctive lic.ide; )epozite
Credite interbancare
contractate
Costul resurselor imprumutate
6ctive lic.ide
Pozitia lic.iditatii
Planul de lic.iditate
!odele cost;evaluare
)ezvoltarea resurselor de
finantare
Risc de piata *radul de sensibilitate
Bresa
Bresele grupate
)urata
Bresele dinamice
*estiunea bresei
dinamice
6naliza duratei
Risc de
capital
Capital social; )epozite
Capital social; 6ctive
#onduri bancare;6ctive
6ctive risc;capital social
)inamica activelor relativ la
dinamica capitalului social
Planificarea necesarului
de capital
6naliza cresterii posibile
Politica de dividende
Riscul de creditare este asumat de toate bancile si poate genera probleme
serioase daca e&punerea la risc este substantiala. Indicatorii traditionali sunt mai
putin folositi deoarece ei afecteaza negativ rentabilitatea bancii. +i se pot dovedi
utili in analize temporale si comparatii interbancare. Indicatorii obiectiv-
monitorizati atent- pot semnaliza in avans aparitia unor probleme pe parcursul
procesului de creditare- mai ales daca limitele sunt depasite pentru mai multi dintre
ei.
Indicatorii traditionali ai riscului de lichiditate tind sa se concentreze asupra
lic.iditatii activelor bancare. Indicatorii obiectiv urmaresc indeosebi evolutia
corelata a activelor lic.ide si pasivelor imediate. )in practica rezulta ca cel mai bun
este indicatorul derivat ce raporteaza diferenta dintre activele lic.ide si imprumuturi
la o marime care sa reprezinte nevoile potentiale de lic.iditate.
(4
Riscul variatiei ratei dobanzii pe piata este masurat traditional prin gradul de
sensibilitate %relativ' sau gap %absolut'. Principalele nea2unsuri ale acestor indicatori
sunt generate de greutatea alegerii scadentei de folosit drept criteriu pentru
sensibilitate- precum si de neluarea in considerare a efectelor pe care variatia ratei
dobanzii le are asupra valorii actuale a plasamentelor.
Indicatorii clasici astfel incat riscului de capital sunt indicatori relativi prin
care se poate determina valoarea raportului dintre diferite categorii de active;pasive
si capital. 6cesti indicatori sunt statici si nu pun in evidenta diferentele referitoare la
riscul diferitelor plasamente. #olosesc valori din contabilitate pentru elemente- nu
valoarea de piata a acestora. 6ceste nea2unsuri sunt compensate de indicatori mai
noi care tin cont si de elementele din afara bilantului si de gradul diferit de risc.
+.+. $actori si simptome ale riscului bancar
Problema gestiunii riscurilor bancare este abordata dintr0o perspectiva ingusta-
pentru tipuri de riscuri specifice. 6ceasta deoarece riscurile bancare sunt diverse si
comple&e. Cu toate acestea nu trebuie sa pierdem din vedere faptul ca pentru toate
aceste riscuri e&punerea este a bancii si ca multe riscuri sunt interdependente.
*estiunea globala a acestor riscuri se impune ca o necesitate si trebuie organizata la
nivelul centralei bancii.
O gestiune globala adecvata a riscurilor trebuie sa asigure bancii capacitatea
de a identifica si aprecia riscurile bancare- de a le controla- de a le elimina si de a le
finanta. 6lte prioritati de avut in vedere se refera la anticiparea pierderilor-
constituirea rezervelor- transferul eventual al riscurilor- integrarea gestiunii riscurilor
bancare in sistemul global de gestiune al bancii.
+tapele procesului de gestiune globala a riscurilor bancare pot fi regasite si in
gestiunea riscurilor individuale- doar ca la nivel global toate au un caracter
(7
obligatoriu. In succesiunea lor logica aceste etape sunt urmatoarele: identificarea si
evaluarea riscurilor- controlul riscurilor- eliminarea;evitarea riscurilor si finantarea
riscurilor.
Integrarea evaluarii riscurilor in planificarea strategica a bancii va asigura
gestiunii riscurilor bancare vizibilitatea necesara si focalizare strategica. Riscul este
o componenta esentiala a profitului unei institutii financiare= de aceea evolutia
ulterioara a strategiei si organizarii bancare vor fi afectate daca profilul riscului
actual si de perspectiva nu sunt luate in considerare.
Pentru a integra identificarea si evaluarea riscurilor bancare in procesul de
planificare- banca trebuie sa0si identifice mai intai principalele linii de activitate. O
linie de activitate include unitati si proceduri. /nitatile cuprinse intr0o linie de
activitate au un set integrat de sisteme de livrare a produselor si piete consacrate.
Procedurile includ atat ansamblul sarcinilor asociate livrarii produselor pe piata cat
si sarcinile asociate activitatilor au&iliare.
Procesul de gestiune a riscurilor incepe prin descifrarea profilului risc al
diferitelor game de produse bancare pentru principalele activitati bancare. 6poi
acestea trebuie comparate cu profilul risc al bancii. )aca profilul risc al bancii este
mai putin indraznet decat suma profilurilor risc identificate- atunci conglomeratul
bancar are o valoare sinergetica- pozitiva pentru actionari.
Pentru a identifica si evalua nivelul de risc al unei game de produse bancare
sau al unei activitati bancare- managerii trebuie sa identifice toate situatiile
semnificative care pot genera o pierdere financiara. !anagementul poate realiza
acest lucru prin elaborarea unor scenarii de pierdere pentru activitatile- tranzactiile si
interferentele bancare. Cand elaboram profilul risc este util sa se aloce e&punerile
risc diferitelor componente ale riscului. +ste util sa identificam frecventa si marimea
pierderilor care pot fi generate de e&puneri. #recventa se refera la numarul de aparitii
al evenimentelorasociate unei e&puneri pe parcursul orizontului de planificare.
(9
*ravitatea pierderilor masoara impactul financiar care rezulta din producerea
evenimentelor asociate e&punerii la risc.
/n manager poate dobandi o buna perspectiva asupra nivelului riscului asociat
unei anumite e&puneri combinand frecventa cu amplitudinea riscului. )eoarece o
anumita e&punere poate genera riscuri de mai multe feluri- nivelul de risc trebuie
agregat pentru fiecare e&punere si pentru fiecare categorie de risc pentru a identifica
profilul risc al unei unitati bancare.
!etodologiile de identificare si evaluare a riscurilor pot asigura o estimare
efectiva si eficienta a profilului risc pentru sucursale- filiale- agentii si intreaga
banca. In lipsa unei abordari sistematice a evaluarii riscului- usor de implementat- o
banca nu dispune de nici un mi2loc de a0si reduce c.eltuielile legate de riscuri
printr0un control mai riguros si o finantare adecvata a riscurilor. In plus este dificil
pentru o banca sa determine veniturile corectate in functie de risc pentru o gama de
produse bancare sau o activitate si sa transmita pietei financiare riscul0produs
propriu si eficacitatea managementului riscurilor bancare.
Obiectul controlului riscurilor este de minimiza c.eltuielile asociate riscurilor
pentru toate e&punerile care au fost identificate- dar nu evitate sau eliminate. )upa
ce au fundamentat profilul risc al unitatii lor bancare- managerii trebuie sa identifice
si sa evalueze activitatile de control al riscurilor e&istente din punctul de vedere al
e&punerii si nivelurilor de risc identificate- pentru fiecare categorie de riscuri.
Pentru a controla riscul de piata- o banca poate avea in vedere mai multe
te.nici de gestiune a bilantului sau de diversificare a portofoliului. Intre modalitatile
de a gestiona riscul de lic.iditate se inscriu si titularizarea unor credite sau cresterea
frecventei negocierilor. In domeniul riscului operational banca poate imbunatatii
controalele in domeniul calitatii produselor bancare- pe langa gestiunea creditelor si
analiza creditelor neperformante.
(:
+ste foarte important identificarea si evaluarea riscurilor. +ste dificil de
eliminat sau evitat un risc daca el nu a fost identificat si cuantificat corespunzator.
Riscul poate fi eliminat prin indepartarea cauzei care il produce. !anagerii pot face
acest lucru prin reproiectarea activitatilor asociate si a flu&urilor de operatii. !ai
recent bancile au adoptat solutii mai radicale- eliminand complet gamele de produse
pe care le apreciaza e&trem de riscante. !anagerii bancari- a caror e&perienta este
legata de activitatile bancare comerciale- reactioneaza la pierderi care apar in
activitati despre care nu stiu multe- de e&emplu- in domeniul operatiilor cu
instrumente derivate prin suprimarea acestor activitati.
+liminarea si evitarea riscurilor poate avea efect asupra reducerii costurilor
totale ale bancii- costuri asociate riscurilor daca banca a apreciat corect c.eltuielile
asociate riscurilor si veniturile a2ustate in functie de risc asociate fiecarei game de
peoduse sau activitati. 6ltfel s0ar putea ca managementul sa reduca valoarea
actiunilor prin eliminarea unor activitati care ar fi putut produce in timp venituri
favorabile a2ustate in functie de risc.
)in punctul de vedere al gestiunii riscurilor bancare- finantarea riscurilor
bancare presupune atat acoperirea riscurilor cat si transferul riscurilor. 6coperirea
riscurilor functioneaza cel mai bine in cazul unor riscuri a caror frecventa si
amplitudine a e&punerii sunt foarte previzibile sau atunci cand nu e&ista asigurari pe
piata. "ransferul riscului este mai adecvat atunci cand e&punerea nu este foarte
previzibila sau atunci cand gravitatea potentiala a pagubelor este catastrofala.
In orice caz- transferul riscurilor este dificil daca nu e&ista piete de asigurari
conventionale. )aca raman riscuri mari care nu pot fi nici acoperite nici transferate-
pentru manager este foarte dificil sa foloseasca controlul riscurilor pentru a le
elimina sau evita. In ultima instanta managerii bancari trebuie sa fie capabili sa
identifice si sa evalueze gradul de risc. )oar riscurile neidentificate sunt retinute din
ignoranta.
(,
Riscul poate fi acoperit atat printr0un program formal de finantare elaborat pe
baza prognozelor privind pierderile anticipate- cat si prin prelevari pentru fondurile
de rezerva pentru pierderi din creditare. In plus- bancile pot acoperi riscuri in afara
unor programe formale de finantare- daca trec pierderile pe c.eltuieli sau le acopera
din capital- in masura in care aceste pierderi se produc. 6ceste programe de tip
DpaC0as0Cou0goE genereaza in mod inevitabil un anumit grad de incertitudine
asociata veniturilor si o cerere incerta de capital bancar. Pe de alta parte e&istenta
programelor formale autofinantate reprezinta un mesa2 pentru pietele financiare- caci
presupune identificarea si evaluarea riscurilor- precum si reducerea gradului de
incertitudine in ceea ce priveste veniturile viitoare.
Retinerea riscurilor trebuie sa se faca pe baza urmatoarelor doua criterii:
acoperirea unor familii de riscuri si e&istenta unei baze proprii de date statistice
referitoare la frecventa si amploarea riscurilor. In lipsa acestor conditii riscurile nu
pot fi autofinantate in mod corect.
"ransferarea riscului este eficace atunci cand frecventa si gravitatea sunt
specifice unor riscuri catastrofale si atunci cand riscurile nu pot fi identificate si
evaluate precis.
Capitolul I8
Studiu de caz privind gestiunea riscurilor bancare
B61C6 CO!+RCI636 RO!616 S.6.
4<
S/C/RS636 M/)+"+616 I63O!I"6
R+#+R6" )+ CR+)I"
1/!+ C3I+1": SC B6R6*61/ I!P+> SR3 63B+S"I
SC B6R6*61/ I!P+> SR3 are ca obiect de activitate prestari servicii in
6gricultura si productie agricola- cultivarea terenurilor agricole.
6ctivitatea agricola constituie obiectul de activitate al societatii si consta in
cultivarea terenurilor agricole in arenda in suprafata de 1(2 .a de pe raza comunei
6lbesti.
Societatea nu detine in propietate nici un imobil.
Concurenta: desi numeroasa in zona- nu pune in pericol activitatea societatii.
Principalii concurenti pe plan local sunt societatile cu obiect de activitate
similar.
Preturile sensibil mai mici decat al celor practicate de concurenta reprezinta
un avanta2 pentru societate.
Societatea nu este dependenta de un furnizor.
In ceea ce priveste politica de personal- agentul economic are anga2ate cu
contract de munca pe perioada nedeterminata doua persoane.
Sediul societatii este situat la domiciliul administratorilor acesteia- situat in
Comuna 6lbesti- Mudetul Ialomita.
Riscul de ramura: e&ista si este dat de factori naturali nefavorabili. 6cest risc
este diminuat prin asigurarea culturilor agricole infiintate- conform politei de
asigurare nr.C60<<<2(<9- cesionata in favoarea BCR Sucursala Slobozia.
Conducerea societatii este asigurata de :
0administrator de profesie inginer .orticultor care detine ma2oritatea aportului la
capitalul social al societatii %7<5' si de un asociat care detine (<5 din capitalul
social.
41
6precieri asupra nivelului profesional si capacitatii manageriale ale
conducerii: buna.
#orma de propietate: societatea comerciala cu raspundere limitata- infiintata in
1,,- inmatriculata la Registrul Comertului sub nr.2o,;(44;1,,.
Structura organizatorica: SC Baraganu Impe& SR3 nu are in propietate nici un
imobil- obiectul de activitate al societatii- constand in prestari servicii in agricultura-
productia agricola si cultivarea terenurilor agricole arendate- pe raza comunei
6lbesti.
S.C. Baraganu I!P+> SR3 solicita cu cererea nr. 1<21;<9.<(.2<<:- acordarea
unui credit pentru finantarea c.eltuielilor si stocurilor temporare in suma de 1<<.<<<
mii lei- pe perioada de 9 luni- avand ca destinatie ac.izitioanarea de motorina pentru
utila2ele agricole din dotare- in vederea infiintarii culturilor agricole de primavara.
)in analiza efectuata- rezulta ca sunt indeplinite cumulativ conditiile cerute de
pct. 12 din 1! nr.1;2<<<;BCR- pentru ca unitatea sa beneficieze de aceasta
categorie de credit.
Riscul garantiei:
0garantii necesare:1<<.<<< mii lei 8 creditul solicitat
01(.71 mii lei 8 dobanda calculata pe 9 luni
11(.71 mii lei
0garantii prezentate : cesionarea incasarilor din cas.0floF in favoarea BCR
Bunurile mobile admise in garantie sunt in stare buna de functionare si
prezinta integritate fizica si functionala- ele fiind utilizate la capacitate.
Bunurile aduse in garantie vor fi asigurate la una din societatile de asigurare
agreate de banca- drepturile de despagubire fiind cesionate in favoarea BCR
Ialomita.
6lte garantii constituite:
42
0garantia de la #ondul de *arantare a Creditului Rural in suma de 4<<<< +/RO
ec.ivalent lei la cursul zilei.
6naliza riscului financiar s0a facut pe baza datelor de balanta de la
2:.<2.2<<:.
Rezultatul financiar este pozitiv la 2:.<2.2<<: deoarece societatea
inregistreaza doar venituri financiare- neavand credite anga2ate.
1ivelul indicatorilor de lic.iditate si solvabilitate este bun la toate perioadele
analizate- avandu0se in vedere ramura de activitate. Societatea are deci capacitatea
de a0si acoperi toate datoriile prin valorificarea tuturor activelor sale. Se evidentiaza
capacitatea unitatii de a rambursa la scadenta- obligatiile pe termen scurt.
*radul de indatorare generala este acceptabil pentru banca- nivelul acestuia
fiind de 921-<25 la ultima data de raportare.
6coperirea dobanzii: (-,9 valoare inregistrata la 1.12.2<<9- cu o tendinta
descrescatoare- aratand totusi o capacitate corespunzatoare a societatii de a0si plati
dobanzile la creditul ce va fi anga2at.
#ata de cele prezentate se propune acordarea creditului pentru finantarea
stocurilor temporare in suma de 1<<.<<< mii lei- solicitat de SC Baraganu I!P+>
SR3- pe perioada de 9 luni- in urmatoarele conditii:
0volumul creditului solicitat : 1<<.<<< mii lei=
0destinatia creditului : ac.izitionare motorina pentru utila2ele agricole- in vederea
desfasurarii lucrarilor agricole de primavara=
0perioada de utilizare : 24.<(.2<<:=
0scadenta finala : 2<.11.2<<:=
0cesionarea incasarilor din cas.0floF0ul societatii in favoarea bancii
9.1.Riscul bancar de creditare
4
Principala operatie bancara este creditarea= intre plasamentele bancilor- pe
primul loc se situeaza creditele. #elul in care banca aloca fondurile pe care le
gestioneaza poate influenta intr0un mod .otarator dezvoltarea economica la nivel
local sau national. Pe de alta parte- orice banca isi asuma riscuri atunci cand acorda
credite si toate bancile inregistreaza in mod curent pierderi la portofoliul de credite-
atunci cand unii dintre debitori nu isi onoreaza obligatiile. Oricare ar fi insa nivelul
riscurilor asumate- pierderile la portofoliul de credite pot fi minimizate daca
operatiile de creditare sunt organizate si gestionate cu profesionalism.
Creditul este o operatiune prin care se ia in stapanire imediata resurse- in
sc.imbul unei promisiuni de rambursare viitoare- in mod normal insotite de plata
unei dobanzi ce renumereaza pe imprumutator.
Operatiunea priveste doua parti. O parte acorda creditul. Cealalta parte il
primeste.
Promisiunea de rambursare- element esential al raportului de credit- presupune
riscuri si necesita anga2area unei garantii.
In raporturile de credit- riscurile probabile sunt:
0riscul de nerambursare=
0riscul de imobilizare.
Relatii de credit au e&istat si in economiile premonetare. )eci creditul poate
e&ista si in economiile fara moneda. +vident ca relatiile relatiile de credit nu se pot
concepe in afara masei monetare.
Operatiunile de credit pot interveni intr0o gama ampla de relatii intre indivizi
sub forma unor acorduri personale simple- pana la tranzactiile formalizate ce se
efectueaza pe piete monetare sau financiare foarte dezvoltate si formulate in cadrul
unor contracte comple&e. O parte importanta a relatiilor de credit priveste
mobilizarea capitalurilor disponibile si a economiilor.
4(
Partile implicate- tipul de instrumente utilizate si conditiile in care creditul
este consimtit- sunt e&trem de diverse si in continua evolutie. !ecanismele
institutionale variaza de asemenea- de la tara la tara.
+lementele esentiale raman aceleasi peste tot: o valoare actuala se transmite
de un creditor unui debitor care se anga2eaza sa0l ramburseze- dupa un timp- in
conditiile specificate in acordul de credit- in cadrul caruia debitorul promite- de
asemenea a plati dobanda pentru a remunera pe creditor.
In economia de piata- creditul are un rol imens. 6laturi de finante- creditul
este unul din motoarele principale ale intregului angrena2 economico0social.
/tilizarea rationala a creditului sporeste puterea productiva a capitalului si asigura
un volum foarte mare de produse. Rolul creditului este foarte mare in satisfacerea
ec.ilibrului dintre cerere si oferta in economia de piata. Cerintele legii cererii si
ofertei nu ar putea fi satisfacute fara participarea creditului- indeosebi a celui bancar.
/n alt mare rol al creditului se manifesta si in concentrarea capitalului- a
resurselor. Cu a2utorul creditului sunt adunate capitalurile marunte si finantate
obiective mari de investitii sau actiuni mari de productie. Creditul contribuie in
foarte mare masura la efectuarea ritmica a platilor dintre furnizori si beneficiari si la
eliminarea sau macar la diminuarea posibilitatilor de aparitie a bloca2elor in lant.
6cest fenomen este cu atat mai grav cu cat influenta sa nu este controlata.
Creditul utilizat nerational- poate avea si un rol nefast in oricare economie de
piata. Se are in vedere aparitia sau agravarea inflatiei prin in2ectarea in economie a
unui volum de credite mult mai mare fata de cerintele si conditiile concrete ale
economiei unei tari la un moment dat. )aca creditele sunt folosite in actiuni
speculative in loc sa se aiba drept obiectiv producerea bunurilor materiale- sunt
posibile perturbari- crize economice- reducerea foarte mare a volumului productiei.
"ot un rol nefast il poate 2uca creditul in conditiile in care nu este rambursat la
scadenta- realizandu0se bloca2e in lant la plati- falimente ale agentilor economici sau
44
ale bancilor. +&ista- deci- riscuri in utilizarea creditelor. 6ceste riscuri sunt pentru
banca si ele pot fi eliminate sau macar diminuate prin garantii stabilite corect- printr0
un control si o supraveg.ere riguroasa din partea bancii- prin crearea unor fonduri de
rezerva si de risc ale institutiilor de credit si prin asigurarea contra riscurilor- prin
societatile de asigurare.
Creditul bancar cuprinde o sfera larga de raporturi anga2and modalitati
diferite- pe termen scurt si pe termen mi2lociu si lung- privind operatii bazate pe
inscrisuri sau fara- garantate sau negarantate- in fiecare caz in parte sau in cadrul
unui acord general.
In raporturile de credit cu banca se pot anga2a si persoane care in acest cadru
nu au calitatea de agenti economici. Ponderea in activitatea bancara o detin
raporturile de credit in care sunt anga2ati agentii economici.
Raporturile de credit ale acestora cu bancile sunt de regula reciproce. Pe de o
parte- agentii economici avand conturi desc.ise la banci formeaza depozite care pot
fi folosite de catre acestea- ca resurse. Pe de alta parte- bancile acorda credite
agentilor economici pentru nevoile lor de productie curente sau cu recuperare
ulterioara- pentru investitii.
+sential in aceste raporturi este faptul ca unul din parteneri este banca- iar
relatiile intre banca si partener se desfasoara pe terenul valorificarii capitalurilor
disponibile si realizarea de profituri- in principal sub forma de dobanzi.
6vansurile in cont curent sau creditele de casa reprezinta raporturilor de
credite intemeiate pe o deplina cunoastere a activitatii agentilor economici- fara a fi
consemnate prin inscrisuri relative la fiecare anga2ament. In fapt aceste credite nu
sunt garantate formal. +le sunt menite sa satisfaca necesitatile curente privind
acoperirea c.eltuielilor de productie cu caracter imprevizibil si greu de localizat- in
obiecte care sa reprezinte o garantie veridica. 6ceste credite nu au stabilite termene
de rambursare.
47
)e regula- acordarea de astfel de credite este intemeiata pe depozite
compensatorii. #unctia acestor depozite decurge intr0un sens din faptul ca agentii
agentii economici isi pastreaza toate disponibilitatile in conturile de la banca- ceea ce
permite bancii sa acopere necesitatile unor agenti economici prin insasi
redistribuirea depozitelor in cont curent constituite de alte intreprinderi. Pe de alta
parte e&istenta permanenta a depozitelor compensatorii inseamna pentru banca o
reducere a resurselor utilizate- iar pentru agentii economici un mi2loc de pastrare a
solvabilitatii.
O alta caracteristica a acestor credite este si faptul ca acestea- neavand la baza
inscrisuri- nu au posibilitatea de recreditare- bazandu0se pe principalele resurse ale
bancii. )e aici si nivelul dobanzii mai ridicat- dar stabilit de regula- in corelare cu
dobanda de piata si- in mod obisnuit utilizarea suplimentara pentru remunerarea
bancii- a unui comision.
Sistemul de acordare general este linia de credit- in conditiile careia se
stabileste limita ma&ima a creditului acordat in acest cadru.
Intr0o forma primara- aceasta linie de credit confera agentului economic un
credit provizoriu- intrucat banca poate creea oricand acoperirea debitului.
O forma mai favorabila agentului economic este linia de credit confirmata- pe
baza unui acord scris- in care posibilitatea de acordare a creditului se mentine pentru
o perioada stabilita in contract.
3inia de credit revolving implica utilizarea curenta a acestui mod de obtinere
de fonduri de catre agentul economic- intrucat rambursarile efectuate- reducand
nivelul creditului- permit in etape ulterioare- obtinerea unor noi credite- in limitele
stabilite- deoarece potrivit conditiilor acestui acord- posibilitatea de creditare se
reanoieste.
Pentru a putea concura trasaturile creditului bancar vom porni de la trasaturile
creditului avand in vedere intotdeauna faptul ca- de fiecare data banca este
49
creditorul- iar obiectul creditului il constituie banul- iar operatiunea de acordare a
creditului Dcomert de bancaE.
Subiectele raportului de credit sunt:
0creditorul=
0debitorul.
Pentru prevederea riscului trebuie sa se analizeze temeinic debitorul prin
prisma cerintelor respectarii raportului de credit sub diverse aspecte: umane=
economice= financiar= 2uridice. Se poate actiona pentru diviziunea riscului prin
colaborarea cu alte institutii de credit.
+vident- prevenirea riscului este strict legata de procedura de garantare a
imprumutului.
6ctivitatea de creditare implica un risc prin insasi elementele de anticipare pe
care se bazeaza decizia de creditare- pentru banca fiind de ma&ima importanta
cunoasterea acestui risc- evaluarea sa cat mai aproape de realitate si acceptarea lui in
cunostinta de cauza.
Pentru eliminarea riscului banca nu acorda credite:
0agentilor economici care inregistreaza pierderi=
0agentilor economici care nu contribuie cu capital propriu la finantarea
mi2loacelor circulante sau la realizarea proiectelor de dezvoltare=
0unitatilor economice pentru care s0a instituit procedura de reorganizare sau
lic.idare 2udiciara.
9.2. !eterminarea influentei factorilor de risc in procesul
creditarii firmei de catre BCR
4:
In prima etapa inspectorul bancii poarta cu solicitantul creditului o discutie cu
caracter de informare 8 documentare- a&ata in principal pe activitatile prevazute 8 in
statut sau autorizatie- sursele de aprovizionare si posibilitatile de desfacere-
c.eltuielile si veniturile preliminate de intreprinzator- capitalul social de care
dispune- credite necesare si alte elemente pentru primele concluzii.
In cazul in care solicitantul este o persoana fizica intereseaza: starea materiala-
scopul creditului.
In aceasta etapa nu se completeaza nici un act- ci inspectorul bancar doar isi
face o imagine globala asupra solicitantului- a necesitatii reale a acestuia de
disponibilitati.
In cazul in care inspectorul bancii considera ca sunt indeplinite conditiile
pentru acordarea creditului- se trece la a doua etapa in care se solicita clientului sa
prezinte documentele necesare si anume:
1' Cererea de acordare a creditului sau emitere a unui anga2ament cu
mentionarea e&presa a documentelor ane&ate la acesta=
2' )ovada inregistrarii la Registrul Comertului=
' 6probarea CIS sau a Consiliului de 6dministratie conform .otararii
guvernamentale sau deciziei administratiei locale de infiintare a societatii comerciale
sau regiei autonome cu capital de stat sau ma2oritar de stat si respectiv- contractul de
societate si statutul- aprobate cu sentinta 2udecatoreasca pentru celelalte categorii de
societati privind:
a' anga2area legala a creditului la banca=
b' asumarea de catre banca a unui anga2ament in numele agentului economic=
c' garantia materiala pe care agentul o ofera in mod legal pentru creditul anga2at
sau pentru asumarea de catre banca a unor anga2amente bancare in numele sau=
d' programul de activitate pe perioada de la acordarea creditului si pana la
rambursarea acestuia- respectiv pe perioada de la asumarea anga2amentului
4,
economic si pana la e&pirarea valabilitatii lui- program ce trebuie sa se muleze pe
sc.eletul B$C elaborat de organele competente in materie=
e' B$C pe anul in curs si perioada mentionata in mod detaliat la punctul d'=
f' !odificarile in legatura cu capitalul social initial subscris sau varsat la zi si a
masurilor intreprinse pentru aprobarea si comunicarea modificarilor respective- in
conditiile legii catre Registrul Comertului si !onitorul Oficial=
g' Contractul de import- e&port sau orice alt contract de vanzare cumparare ce
pot face obiectul solicitat de client=
.' "e&tul scrisorii de garantie bancara pe care trebuie sa o emita banca- pe
numele clientului sau=
i' Orice alte aprobari- prevazute in statut- regulamentul de functionare al CIS sau
Consiliul de 6dministratie- respectiv contractul de societate- care pot avea legatura
cu obiectul creditului sau garantia bancara solicitata a se emite=
(' Studiul de fezabilitate- pe ansamblu al societatii care sa includa in mod
obligatoriu studiul de fezabilitate a investitiei- care face obiectul creditului sau
scrisorii de garantie bancara solicitata=
4' B$C pe anul in curs si perspectiva pana la rambursarea creditului sau
e&pirarea valabilitatii scrisorii de garantie- intocmit in conformitate cu instructiunile
si normele elaborate de !inisterul #inantelor=
7' Certificatul de bonitate privind situatia economico0financiara- prin prisma
anga2amentelor bancare asumate de client la banca ce gestioneaza contul principal=
9' Bilanturile contabile pe ultimii 4 ani- vizate de organele bancare=
:' Situatia conturilor de profit si pierderi- vizat de CIS si cenzorii societatii=
,' Situatia patrimoniala lunara cuprinzand in mod obligatoriu situatia incasarilor
si platilor- atat in lei cat si in valuta=
1<' Cas. #loF in valuta pe perioada pana la rambursarea creditului=
7<
11' Contractul de import- e&port sau orice alt contract ce poate face obiectul
creditului sau anga2amentului solicitat=
12' 3icenta de import;e&port=
1' "e&tul scrisorii de garantie bancara solicitate a se emite in limba de contract si
in limba romana- aprobat de Consiliul de 6dministratie=
1(' *arantie materiala reala oferita de agentul economic in contul creditului ce se
acorda sau anga2amentul ce se asuma in numele lui- de catre banca- cum ar fi:
a' concesiunea incasarilor in lei;valuta pe perioada pana la rambursarea
creditului- in conditiile legislatiei in vigoare de concesionare.
Pe langa documentatia privind legalitatea cesionarii- se va prezenta dovada ca
au fost instiintate despre acest lucru toate bancile prin care se deruleaza incasarile- in
lei si valuta ale agentului economic- precum si acordul e&pres al acestora- de virare a
sumelor respective in contul agentului economic desc.is pana la data scadentei si
respectiv concurenta clientului acordat si anga2amentul asumat %in cazul in care ori
creditul se face in valuta sau agentul economic are incasari in valuta- anga2amentul
asumat va fi in permanenta asumat va fi in permanenta reactualizat pe baza cursului
valutar la zi'.
Ca supragarantie se solicita contracte ferme de e&port sau alte contracte
comerciale ferme- din care decurg drepturile de creanta ale agentului economic- cu
confirmarea e&presa a agentului economic
e&portator 8 cumparator 8 comisionar ca are de2a sau va actiona pentru asigurarea
conditiilor necesare derularii integrale in termen a contractelor respective- precum si
te&tul acreditivelor sau garantiilor bancare in cazul carora se deruleaza e&porturile.
b' contractul de ga2 intocmit si inregistrat in conformitate cu legislatia in
vigoare in materie- probat cu registrul de inventar- 2urnal sau copier al agentului
economic- tinute in conditiile legii in care s0a inregistrat ga2area unei parti din
patrimoniu
71
c' ipoteca intocmita si inregistrata in conformitate cu legislatia in vigoare in
materie
d' polita de asigurare a bunurilor cesionate in favoarea bancii intocmita si
inregistrata in conformitate cu legislatia in vigoare in materie
e' autorizarea debitarii conturilor agentului economic de catre banca
f' scrisori de garantie bancara de la banci corespodente- in limita plafonului
de lucru cu acestea
g' scrisori de garantie bugetare
.' scrisori de garantie bancara emise de B1R in conditiile mentionate
i' orice alte garantii materiale- evaluate de organele in drept- pastrate in
depozit la banca respectiva sau alte depozite neutre autorizate la dispozitia bancii
Pe baza documentelor prezentate de catre client- banca trece la o atreia etapa
si procedeaza la analiza si pregatirea documentatiei- in vederea acordarii de credite
sau asumarea de anga2amente de catre banca- in numele si in favoarea clientilor.
#naliza documentatiei
+ste necesara concordanta dintre capitalul social initial subscris si cel varsat-
comunicat prin bilantul contabil la Registrul Comertului si cel inscris in statut.
In cazul in care e&ista diferente- clientul trebuie sa dea e&plicatii scrise cu
privire la stadiul demersurilor facute pe linia inregistrarii in conditiile legii a
modificarilor e&istente.
72
In urma analizei din bilantul debitorului- se calculeaza urmatorii indicatori
pentru toti anii solicitati sau pentru anii de activitate depusi de intreprinderile nou
infiintate.
Indicatorii rezultati pe baza documentelor depuse de SC 6gricola SR3 sunt
urmatorii:
a' situatia neta a intreprinderii %S1'
S1 B "O"63 6C"I$ 8 )6"ORII 1+R6!B/RS6"+
S1 B 1<,7 !II 3+I 8 29< !II 3+I B :27 !II 3+I
0se calculeaza comparativ pentru toti anii de analiza
0cresterea situatiei nete a agentului economic- de la un an la altul- dovedeste
imbogatirea patrimoniului intreprinderii.
b' fondul de rulment %#R'
#R B active circulante 8 datorii pe termen scurt sau
#R B capital permanent 8 imobilizari
#R B 1: mii lei 8 29< mii lei B (: mii lei
c' necesarul de fond de rulment %1#R'
1#R B Stocuri @ Clienti
1#R B <
cK' trezoreria neta %cas. floF' %"1'
"1 B #R 8 1#R
"1 B #R B (: mii lei
d' bonitatea clientului- adica capacitatea acestuia de a0si da datoriile- se
calculeaza cu a2utorul urmatorilor indicatori:
d.1. solvabilitatea %capacitatea intreprinderii de0a face fata ac.itarii obligatiilor
fata de terti'
7
0se calculeaza cu a2utorul formulei:
Capitalul social
SolvabilitateB N 1<<
Capitalul social @ elemente patrimoniale constituite din credit
6cest indicator se poate aprecia pozitiv in cazul in care coeficientul rezultat se
apropie de 1<<5.
)in punct de vedere al sigurantei agentului se accepta limita minima de 4<5.
Banca- in afacerile ei accepta pentru acordarea unui credit un coeficient de peste
9<5.
472.<<<
SB N1<<B 1<<5
472.<<<
)upa acordarea creditului- indicatorul va avea valoarea :
472.<<<
SB N1<< B :45
472.<<< @ 7.<<<.<<<
d.2. lic.iditatea 8 gradul de acoperire a creditelor si obligatiilor prin elemente
patrimoniale:
%)isponibil si alte %sume de %titluri de credit %alte elemente
mi2loace banesti' N incasat' N negociabile' N active'
3ic.iditateB
%credite si datorii pe termen scurt'
Inspectorul bancii trebuie sa verifice e&istenta garantiilor materiale reale-
posibile de la client in faza analizei documentatiei si valabilitatea reala a acestora.
7(
6ceasta verificare se va face atat prin verificarea documentelor- cat si prin
deplasarea la locul unde ele sunt.
In cazul in care aceste garantii nu se pot constitui in aceasta faza- se solicita
semnarea anga2amentului.
)e asemenea- se va efectua analiza studiului de fezabilitate din care sa rezulte
posibilitatile reale ale clientului de a rambursa integral si la scadenta creditul
solicitat si a dobanzilor aferente si a altor costuri ale creditului- in conditiile
convenite de comun acord cu banca- comparativ cu programul de activitate si B$C
al clientului pentru anul curent si de perspectiva- pana la rambursarea integrala a
creditului.
In cazul in care se solicita un credit pentru investitii- se va analiza studiul de
fezabilitate al obiectului de investitii- realizat cu a2utorul calculelor de actualizare.
"otodata se vor analiza si contractele- acreditivele- garantiile bancare pe care
le detine clientul in rambursarea creditului. 6naliza se va efectua sub urmatoarele
aspecte:
0realitatea contractelor
0conditiile prevazute in acreditive si scrisori de garantie
In etapa a I$0a se trece la negocierea acordarii creditului solicitat.
Pe baza concluziilor rezultate din analiza- se negociazacu clientii urmatoarele
conditii:
0volumul creditului=
0durata de acordare a creditului=
0termenul de rambursare=
0cuantumul ratelor=
0dobanda=
0perioada de gratie.
74
Inspectorul bancii va intocmi D#isa clientuluiE - D1ota de acordare a
credituluiE sau un DReferatE.
In etapa a $0a se aproba creditul.
D1ota de acordare a cedituluiE dupa ce a fost semnata de directorul serviciului
de clientela- se inainteaza alaturi de concluziile negocierii Comitetului de credit si
risc- sau in cazul unor credite mari si Comitetului de )irectie.
In cazul in care acordarea creditului a fost aprobata- in etapa a $I0a se
intocmeste Conventia de credite care se semneaza de catre reprezentantii desemnati
ai bancii- respectiv astfel incat agentului economic.
6ceasta conventie de credite se intocmeste in trei e&emplare- doua ramanand
bancii si unul celui imprumutat.
+tapa a $II si $III privesc derularea creditelor aprobate si rambursarea
acestora.
6cordarea creditelor se va face prin cont de disponibil de credite. 3a acordarea de
creditului se opreste un comision de gestiune a bancii. 6cest comision de gestiune
este subliniat in Contractul de credite.
Pe perioada de acordare a creditului- banca va urmari activitatea agentului
economic- regularitatea incasarilor- va retine direct din contul de disponibil al
clientului dobanzile aferente creditului- potrivit contractului.
In conditiile in care clientul nu utilizeaza creditele la datele stabilite in
contract- va fi penalizat cu un comision de neutralizare a creditului %045'.
Rambursarea creditelor se va face la datele din contract- din conturile de
disponibilitati sau prin depunerea de numerar.
Orice intarziere in rambursarea ratelor scadente se inregistreaza la credite
scadente- la care banca calculeaza dobanzi ma2orate- conform contractului de credit.
77
/n management bun aplicat in cadrul etapelor de analiza a creditului conduce
la respectarea prevederilor din contract- respectiv la plata dobanzilor in termen si la
rambursarea ratelor la scadenta.
9.+. Riscul de nerambursare
Riscul nerambursarii este un alt factor general al nivelului dobanzii.
Rambursarea la termen este o conditie a perpetuarii raporturilor de credit si a
sistemului de credit. Rambursarea este o cerinta generala care poate fi asigurata daca
in cazurile particulare se iau masurile necesare de evitare si acoperire a acestui risc.
Considerarea riscului si a solutiilor de acoperire motiveaza o politica
personala a bancilor in domeniul dobanzilor- orientata dupa gradul de risc pe care il
presupune fiecare credit acordat- in functie de conditiile reale pe care le are fiecare
debitor.
Pentru a depasi deficientele sistematice si procedurale de acest gen- care duc
la cresterea pierderilor la portofoliul de credite- bancile trebuie sa conceapa si sa
implementeze politici de creditare performante si sa anga2eze;pregateasca un
personal de un profesionalism ireprosabil- care sa inteleaga si sa respecte disciplina
acestor norme. Pentru aceasta este necesar sa e&iste un feed0bacA permanent prin
care conducerea bancii sa fie informata despre eficacitatea procesului de control al
calitatii creditelor- astfel incat cele cu probleme sa fie detectate si corectate din timp.
Informatiile financiare solicitate de la client trebuie sa fie si ele specificate in
politica de creditare pentru a nu apare diferente semnificative de tratament intre
cererile tratate de diferiti ofiteri de credite si intre diferiti clienti tratati de acelasi
ofiter. 6ccesul la aceste informatii necesita solicitarea rapoartelor financiare
periodice si intocmirea situatiei financiare personale pentru actionari- directori-
clienti individuali. Rapoartele financiare periodice cele mai solicitate sunt bilantul si
79
declaratia de impunere. $eridicitatea informatiilor continute de aceste rapoarte este
asigurata prin e&pertizare- doar pentru firmele mari= problema principala o prezinta
debitorii mici- pentru care banca trebuie sa faca si verificari faptice. 3a verificarea
scriptica trebuie sa se urmareasca valoarea de inregistrare a activelor si daca activele
sunt grevate de alte obligatii.
Politica de creditare este locul cel mai potrivit pentru a face toate precizarile
necesare in legatura cu etica profesionala si conflictele de interese. Respectarea
normelor ale eticii profesiunii de banc.er este esentiala pentru castigarea sau
pastrarea increderii clientilor si altor parteneri in probitatea personalului bancii. +ste
un parametru esential al imaginii bancii si se fac simtite efectele negative- ale
nerespectarii acestor norme de etica. In vederea asigurarii unui nivel minim formal
al respectarii acestor norme- politica de creditare trebuie sa precizeze lista
activitatilor interzise personalului- limitele operatiilor cu personalul- normele de
transferare a informatiilor intre compartimentele bancii- precum si in afara acesteia
si codurile de etica profesionala sau reglmentari legale.
)iviziunea riscului de creditare urmareste evitarea concentrarii riscurilor prin
diversificarea plasamentelor si a creditelor in special. Concentrarea clientilor intr0un
singur domeniu de activitate este relativ periculoasa pentru o banca universala: in
perioada de recesiune pot intervenii greutati de e&ploatare. In sfera creditarii
particularilor- diversificarea protofoliului este in primul rand o diversificare
teritoriala. 3a creditarea agentilor economici importanta este diversificarea sectoriala
sau economica- iar in ceea ce priveste clientii suverani 8 diversificarea geografica. In
cazul Romaniei bancile isi propun o diversificare a portofoliilor institutionale prin
dezvoltarea activitatilor de creditare a sectorului privat.
Se mai pot stabili plafoane de tip Ostop0lossP care defineste riscurile ma&ime
referitor la pierderile constatate sau la provizioanele constituite.
7:
#oarte utile se pot dovedi si limitele interne stabilite pe baza unor scenarii de
criza- limite greu de definit in momentul in care criza se produce- preferabil este ca
banca sa fie pregatita pentru eventualitatea unei crize- oricat de improbabila ar parea
aceasta intr0un conte&t dat.
Pe de alta parte- banca centrala- ca autoritate bancara- isi asuma
responsabilitatea limitarii e&punerii consolidate la risc in cadrul sistemului bancar-
stabilind norme cu caracter obligatoriu. Rolul autoritatii bancare este de
impulsionare- control si sanctionare.
1ormele se refera la limitarea riscurilor si vizeaza imprumuturile mari
acordate clientilor de catre societatile bancare.
6ceste norme sunt aliniate la standardele europene- stipulate in directiva
privind riscurile mari %,2;121;C++'. )ebitorul mare este definit tot relativ la capital
8 1<5 din capitalul propriu si capitalul suplimentar= nici unul dintre acesti debitori
nu poate avea fata de banca anga2amente mai mari de 245 din capital iar daca
debitorul este compania mama- o subsidiara sau alta companie afiliata la acelasi
.olding- atunci este de 2<5. Suma acestor riscuri nu poate depasi de : ori capitalul
bancii. Regula a fost implementata de toate statele membre la nivel national pana la
1 ianuarie 1,,9.
9.9. Rolul $ondurilor de arantare a Creditelor
Incepand cu anul 1,,2- odata cu trecerea economiei de la economia etapizata
la o economie de piata- au inceput preocuparile pentru crearea unei structuri
institutionale care sa spri2ine infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si
mi2locii.
Sistemul de fonduri de garantare functioneaza pe principul impartirii riscului-
activitatea lor avand la baza gestionarea profitabila a activelor de care dispun.
7,
In acelasi timp- ele constituie o forma de protectie a bancilor comerciale
impotriva riscurilor- foarte ridicate- pe care le implica creditarea I!! pe termen
mediu si lung.
Rolul fondurilor de garantare a creditelor este acela de a facilita accesul la
finantare al intreprinderilor private- de regula mici si mi2locii. Subventionarea
directa a intreprinderilor mici si mi2locii s0a dovedit foarte riscanta si inconsecinta
costisitoare- fapt care a determinat recurgerea la un spri2in indirect acordat I!!- sub
aceasta forma- a sc.emelor de garantare a creditelor.
Pentru a raspunde cerintei pietei financiar0bancare de a spri2inii accesul la
finantare a agentilor economici privati- avand si spri2inul comunitatii financiare
internationale- in Romania s0au infiintat- incepand cu 1,,4 respectiv 1,,7 si 2<<(-
trei societati de garantare si anume #ondul Roman de *arantare a Creditelor pentru
Intreprinzatorii Privati- #ondul Roman de *arantare a Creditului Rural- care au
devenit operationale in 1,,7 si #ondul 1ational pentru *arantarea I!!0urilor-
devenit operational in 2<<(.
6vanta2ele programelor de garantare a creditelor rezida in principal
urmatoarele aspecte:
0nu se cer alocatii bugetare specifice=
0sunt eficiente din punct de vedere administrativ si relativ usor
abordabile
0decizia de garantare se ia pe baza unor analize obiective.
#ondurile de garantare sunt constituite sub forma societatilor comerciale pe
actiuni conform 3egii nr.1;1,,< si au ca obiect de activitate acordarea de garantii
pentru credite si alte instrumente de finantare- precum si alte activitati cone&e
privind servicii de consultanta.
In realizarea obiectivului lor de activitate- fondurile de garantare inc.eie cu
bancile sau alte institutii prestatoare de servicii financiare- conventii prin care
9<
stabilesc de comun acord- categoriile de operatiuni comerciale pentru care se acorda
credite si garantii- cuantumul global de garantii ce pot fi acordate- limita de risc-
tipul de informatii pe care si le furnizeaza reciproc si procedura de e&ecutare in
situatia nerambursarii creditului- precum si alte drepturi si obligatii.
6ctivitatea fondurilor de garantare este benefica- atat pentru sectorul privat cat
si pentru cel financiar0bancar.
6cordarea creditelor si garantiilor aferente se face in urma analizei
economico0financiare atat din partea bancii creditoare cat si a fondului de garantare.
Plafonul de garantare- procedurile de acordare a garantiilor- precum si nivelul
de acoperire sunt specifice fiecarui fond- functie de capacitatea financiara si
regulamentul propiu al fondului.
6ctivitatea fondurilor nu este inca la nivelul posibilitatilor reale ale acestora-
de implicare in preluarea riscului de creditare.
In general fondurile de garantare acorda garantii numai pentru creditele
acordate agentilor economici- care in urma analizelor economico0financiare se
incadreaza in clasele de risc standard si in observatie si substandard= pentru agentii
economici incadrati in clasele de risc indoielnic sau pierdere- neacordandu0se astfel
de garantii.
)in datele prezentate- precum si din discutiile purtate cu reprezentantii celor
fonduri si cu reprezentantii sistemului bancar a rezultat cu certitudine ca
posibilitatile fondurilor nu sunt utilizate la intregul lor potential de preluarea riscului
de creditare.
Pentru cresterea gradului de atractivitate a fondurilor de garantare ar fi
benefica acordarea unei contragarantii din partea statului.
O asemenea contragarantie ar a2uta intr0un mod suplimentar si consistent
fondurile- deoarece e&istenta contragarantiei statului pentru o parte din e&punerea
bruta a fondurilor de garantare ar conduce la utilizarea unor indici de provizionare si
91
de solvabilitate nuli care ar reduce si mai mult c.eltuielile si ar elibera capital propiu
aditional.
+&istenta mai multor institutii de acest tip este benefica pentru dezvoltarea
sectorului privat in Romania- inclusiv ca urmare a concurentei dintre ele. In acelasi
timp insa statul trebuie sa se implice mai mult in spri2inirea unor asemenea institutii
cu vocatie inclusiv de ordin social. Si in tarile vest0europene statul spri2ina
institutiile de acest tip- inclusiv pe calea scutirilor de impozite si ta&e.
9.9.1. Organizarea si functionarea $ondului de arantare al
Creditului Rural
#ondul de *arantare a Creditului Rural s0a constituit in februarie 2<<(-
potrivit 3egii nr.1;1,,<- ca o societate comerciala pe actiuni- in urma negocierilor
dintre Comisia Comunitatii +uropene si *uvernul Romaniei- reprezentat de
!inisterul 6griculturii- 6limentatiei si Padurilor- concretizand programul
Comunitatii +uropene de spri2inire a procesului de privatizare a agriculturii in
Romania.
#ondul de *arantare a Creditului Rural S.6. a fost creat cu spri2inul financiar
si logistic al /niunii +uropene- cu scopul dedicat de a spri2inii finantarea sectorului
agricol. #*CR S.6. este persoana 2uridica romana- avand un capital social de 1.:4
milioane lei.
6ctionarii societatii sunt:
0!inisterul 6griculturii si 6limentatiei
0Raffeisen BanA S.6.
0Banca Romana pentru )ezvoltare
0Banca Comerciala Romana
92
#*CR gestioneaza suma de , milioane +/RO si dobanzile acumulate- suma
oferita de Comisia /niunii +uropene *uvernului Romaniei- in cadrul programului
de spri2in al privatizarii agriculturii in Romania. Contributia Comunitatii +uropene
de , milioane +/RO este utilizata ca fond de risc in garantarea creditelor.
Obiectivele #ondului de *arantare a Creditului Rural sunt:
0sa contribuie la tranzitia agriculturii romanesti spre economia de piata=
0sa stimuleze procesul de privatizare in agricultura si industrie alimentara=
0sa stimuleze accesul producatorilor agricoli privati- procesatorilor privati de
produse agricole si primariilor comunale la credite si la alte instrumente de finantare=
0sa faciliteze accesul investitorilor privati din sectorul agro0alimentar la finantare
prin acordarea de garantii institutiilor financiare in continuare numite banci- pentru
credite destinate finantarii productiei- stocurilor- capitalului de lucru si investitiilor
efectuate in acest sector=
#ondul poate oferi garantiile solicitate de bancile comerciale si de societatile
interne si internationale de leasing pentru contractele de leasing inc.eiate de
producatorii si prelucratorii agricoli.
Organul suprem de conducere al societatii este 6dunarea *enerala a
6ctionarilor.
Supraveg.erea de ansamblu a #ondului este realizata prin observatorul delegat
al )elegatiei Comisiei +uropene in Romania si de Comisia de Cenzori formata din
persoane.
!odul de functionare a #ondului a fost conceput de specialisti anga2ati ca
parte componenta a programului PI6R+ RO,2< si acesta a facut obiectul
!emorandumului de finantare- cat si al documentelor de infiintare.
#*CR acorda garantii in principal pe baza analizei economice 8 financiare
efectuata de banca si a analizei proprii prin calculul anumitor indicatori. 6vanta2ul
esential al utilizarii #*CR este ca acesta nu solicita garantii reale de la imprumutati.
9
Pentru garantia acordata- bancile comerciale platesc un comision de garantare
al carui nivel se stabileste anual- fiind de competenta Consiliul de 6dministratie. In
cazul creditelor de productie- comisionul de garantare se plateste la acordare- iar in
cazul garantiilor pentru investitii la sold- pe toata perioada de garantare. 6sociatiile
de fermieri privati nu platesc comision de garantare.
In anul 2<<9- se inregistreaza pentru prima data venituri mai mari din
comisioane decat din dobanzi- ceea ce arata inscrierea #ondului pe o traiectorie
favorabila.
6nul 2<<7 nu este semnificativ- determinat de sc.imbarile intervenite in
legislatie privind alocarea resurselor catre agricultura preponderent prin buget si mai
putin pe seama creditelor bancare. In anul 2<<9- in special ca urmare a cresterii
atractivitatii conditiilor de garantare practicate de #*CR S6 imbunatatite dupa 1
septembrie 2<<9- se inregistreaza un salt pronuntat al valorii garantiilor acordate-
tendinta care este de asteptat sa continue.
Portofoliul de garantii in functie de marimea7 structura garantiilor
*olumul total de arantii
acordate 2003 2004 200" 2006 2007
+otal 16,1 23,9 144,1 28,8 280,2
Credite pe termen $curt 8," 2,9 71,8 10,2 229,1
Credite pe termen mediu $i
lun 7,6 21,0 72,3 18,6 "1,1
9(
6nalizand portofoliul de garantii in functie de domeniul de activitate al
clientilor raportat la creditele de investitii se constata ca ponderea cea mai mare in
volumul creditelor pentru investitii este detinuta de activitatea productiva in anul
2<<9.
Portofoliul de garantii in functie de domeniul de activitate pentru credite de
investitii
94
0
"0
100
1"0
200
2"0
2003 2004 200" 2006 2007
Credite pe termen
$curt
Credite pe termen
mediu $i lun
-omeniul de
cativitate al
clientilor 2003 2004 200" 2006 2007
.re$tari $ervicii 60.39 14."2 6.3" 1.61 33.8
.roductie 39.61 8".48 93.6" 93.6" 66.2

)in punct de vedere al riscului asumat de #*CR S6- portofoliul de garantii este
prezentat in tabelul de mai 2os:
97
0
10
20
30
40
"0
60
70
80
90
100
2003 2004 200" 2006 2007
.re$tari $ervicii
.roductie
Portofoliul de garantii in functie de riscul asumat de $ond
2003 2004 200" 2006 2007
+otal 100 100 100 100 100
/tandard $i in o!$ervatie 44.1 "7.4 96.17 94.4" 83.2
/u!$tandard 19.18 1".3 0.13 0.22 4.6"
0ndoielnic 9.2 ".4 0.41 0.66 4.98
.ierdere 26.9 21.9 3.29 4.17 7.17
)atele din tabelul de mai sus arata evolutia garantiilor pe parcursul derularii acestora
observanduse astfel o sc.imbare a categoriei de risc a agentilor economici de la
categoriile standard- indoielnic sau c.iar pierdere.
99
0
20
40
60
80
100
120
2003 2004 200" 2006 2007
/tandard $i in
o!$ervatie
/u!$tandard
0ndoielnic
.ierdere
Incepand din septembrie 2<<9- au fost imbunatatite conditiile de garantare
practicate de #*CR- pentru a raspunde mai bine cererilor bancilor comerciale. 6stfel
#*CR garanteaza incepand cu 1 septembrie 2<<9 toate categoriile de credite
acordate sectorului agro0alimentar- cu e&ceptia celor destinate constituirii stocurilor
de cereale in scopul comercializarii.
)e asemenea- incepand cu aceasta data- #ondul poate garanta si
imprumuturile acordate primariilor comunale pentru dezvoltarea infrastructurii.
Pentru garantia acordata de #*CR banca solicita )ebitorului sa emita un bilet
la ordin fara protest- cu scadenta la vedere- de valoare egala cu suma garantata de
#*CR- pe care banca o va gira acestuia la momentul e&ecutarii Contractului de
garantare.
Riscul garantat este reglementat in prezent cu bancile ca fiind:
a' neplata- totala sau partiala- de catre debitor:
0a doua rate consecutive- daca rambursarea creditului se face lunar=
0a primei rate de credit- daca rambursarea creditului se face
trimestrial;semestrial sau la alte intervale mai mari de o luna=
b' orice cauza de declarare a e&igibilitatii anticipate a obligatiilor de plata a
debitorului stabilite prin contractul de credit.
6sumarea riscului garantat se face in conditiile initierii de catre banca a
procedurilor 2udiciare impotriva debitorului.
6ctivitatea #ondului nu este la nivelul posibilitatilor reale ale acestuia de
implicare in preluarea riscului de creditare si una din cauze este si aceea determinata
de faptul ca Regulamentul nr.4;2<<2 al B1R privind clasificarea creditelor si
plasamentelor precum si constituirea- regularizarea si utilizarea provizioanelor
specifice de risc de credit precum si 1ormele !etodologice de aplicare a acestuia nu
au in vedere garantia acordata de #*CR cu toate ca garantia #ondului prezinta:
9:
siguranta- certitudine- lic.iditate- revocabilitate- conditionalitate restransa si
operativitate in plati.
9.9.2.1ipuri de credite garantate de $CR
Spri2inirea agriculturii este necesara pentru relansarea productiei si apropierea
de piata. In prezent- creditele de investitii cu dobanda bonificata au surse
transparente de finantare si se acorda in limitele sumelor disponibile- in anumite
perioade.
In perioada 2<<<02<<2- producatorii agricoli au beneficiat de credite cu
dobanda subventionata din resurse bugetare- pe baza prevederilor 3egii nr.174;1,,:-
cu modificarile ulterioare. )esi e&ista nea2unsuri cu privire la acordarea selectiva a
acestor credite- mecanismul de subventionare este transparent. "otodata- volumul
acestor credite este mult mai redus decat in trecut si se adreseaza sectorului privat
din agricultura.
6gricultura moderna se bazeaza pe finantarea activitatii pe seama creditului
pentru investitii si productie.
Creditul agricol este un substitut al subventilor- si se armonizeaza cu sistemul
de stimulare a agriculturii prin utilizarea subventiilor care asigura necesarul de
resurse pentru punerea in valoare a investitiilor- desfasurarea productiei si desfacerea
produselor. 6sigurarea continuitatii procesului de productie agricola- care se
caracterizeaza prin cicluri lungi- nu este posibila fara o creditare adecvata si timp.
$CR acorda garantii bancilor pentru credite si alte instrumente de finantare-
care pot fi obtinute de persoane fizice si 2uridice.
Beneficiarii de credite:
0producatorii agricoli individuali sau asociati in diferite forme- fara
personalitate 2uridica- ce lucreaza suprafete de teren agricol aflate in
9,
propietate sau arendate pe baza de contract- cresc animale- realizeaza productia
agricola- prelucreaza- comercializeaza produse agricole sau e&ecuta lucrari agricole=
0societati comerciale sau agricole cu capital privat sau ma2oritar privat-
care isi desfasoara activitatea in agricultura sau in industria alimentara=
0primariile comunale pentru dezvoltarea infrastructurii.
Categoriile de credite ; scrisori de garantie bancara acordate de banci- in lei
sau valuta- care pot fi garantate de #*CR sunt urmatoarele:
6' Credite pe termen scurt pentru "
a' productie agricola"
0araturile pentru insamantari=
0pregatirea terenului pentru insamantari=
0fertilizarea cu ingrasaminte c.imice a suprafetelor aflate in cultura
si a celor ce se insamanteaza=
0erbicidarea culturilor=
0tratamentul semintelor contra bolilor si daunatorilor=
0semanatul culturilor=
0lucrari de intretinere a culturilor si plantatiilor pomiviticole=
0recoltarea culturilor=
0transportul si depozitarea produselor agricole=
0procurarea animalelor de productie si animalelor de munca=
b' linii de credite acordate in scopul finantarii ac.izitionarii de materii
prime pentru procesare sau constituirea stocului de fura2e pentru
animale.
c' credite globale de e0ploatare
#ac obiectul garantarii creditelor globale de e&ploatare care se acorda
imprumutatilor in scopul acoperii nevoilor de e&ploatare: aprovizionare
cu materii prime si materiale- marfuri- subansamble- piese de sc.imb-
:<
energie- combustibil- c.eltuieli cu salariile si asimilate acestora-
impozite- ta&e si alte c.eltuieli aferente perioadei curente- necesare
realizarii si finalizarii productiei- e&ecutarii de lucrari si prestarilor de
servicii din agricultura si industria alimentara- care au consum si
desfacere asigurate prin contracte si comenzi ferme de livrare la intern
sau e&port.
d' finantarea stocurilor temporare necesare procesatorilor de
produse agricole sau crescatorilor de animale si pasari"
fac obiectul garantarii creditelor acordate pentru constituirea stocurilor
de materii prime si materiale necesare procesatorilor de produse
agricole- precum si a celor de fura2e necesare agentilor economici cu
profil de crestere a animalelor- pasarilor si pestilor. *arantarea
stocurilor temporare nu poate depasi 12 luni de la constituire si
intervalul dintre doua cicluri de productie naturala.
B' credite pe termen mediu si lung pentru "
a' investitii"
0realizarea de obiective noi si;sau finalizarea celor e&istente pentru
prelucrarea produselor agricole- capacitatii de productie: mori-
fabrici de ulei- de za.ar- de paine si produse de panificatie- de lapte
si produse lactate- de produse de carne- ateliere de mecanizare si
intretinere- ferme zoote.nice- gra2duri=
0procurarea de masini si utila2e agricole=
0realizarea unor investitii=
0procurarea animalelor de reproducere=
0infiintarea de plantatii pomicole- viticole si de alte specii=
0cumpararea de actiuni de la 6P6PS sau 6)S.
:1
b' realizarea de catre primariile comunale a lucrarilor de
dezvoltare a infrastructurii
+&emple: drumuri- retele de alimentare cu apa- canalizare- statii de
epurare a apelor uzate.
c' cumpararea de terenuri agricole
C' scrisori de garantie bancara emise de banci cu incadrarea in
criteriile de eligibilitate ale $CR
#*CR nu acorda garantii bancilor pentru:
a' credite care ar fi utilizate- c.iar partial- la rambursarea de
anga2amente anterioare ale clientilor sau credite de2a
contractate- cu e&ceptia creditelor acordate pe baza de novatie=
b' creditele acordate pentru constituirea stocurilor de cereale
pentru comercializare=
c' beneficiarii de credite care au credite restante si dobanzi
neac.itate la scadenta din contracte anterioare=
d' beneficiarii de credite care au datorii restante la bugetul
statului sau la bugetele locale- la fondurile speciale si la fondul
de aigurari sociale=
e' beneficiarii de credit care inregistreaza pierderi la data
solicitarii garantiei sau se afla in stare de incapaciate de plata
sau impotriva carora au fost introduse actiuni pentru
declararea falimentului- cu e&ceptia agentilor economici care
solicita suplimentarea de credite pentru finalizarea unor
proiecte si care inca nu desfasoara activitati de productie.
:2
Pot beneficia de garantii din partea #*CR- in mod e&ceptional- agentii
economici la care pierderea a fost acoperita conform legii- din conturile de rezerva-
precum si unitatile care prin specificul activitatii sezoniere inregistreaza temporar
pierderi ce urmeaza a fi acoperite- potrivit datelor prezentate- din veniturile
perioadelor viitoare.
In cazul unitatilor economice care in mod con2unctural au inregistrat pierderi-
#*CR poate prelua garantarea- daca acestea inregistreaza profit- iar din analizele
efectuate rezulta ca volumul pierderilor se diminueaza de la o perioada la alta-
e&istand perspective ca unitatile in cauza sa poata recupera in totalitate pierderile-
astfel incat activitatea sa devina rentabila.
#*CR poate acorda garantii agentilor economici ale caror activitati sunt
subventionate- cu conditia ca rezultatele financiare ale acestora sa se incadreze in
subventia primita.
#*CR acorda garantii bancilor pe baza Conventiilor de Impartire a Riscului si
a Conventiilor de lucru inc.eiate cu acestea.
#*CR poate garanta pana la 9<5 din valoarea creditului de investitii;
acordului de garantie bancara- respectiv pana la 4<5 din valoarea creditului pe
termen scurt;acordului de garantie bancara- conform Conventiei de lucru inc.eiata
cu banca.
3imitele ma&ime ale creditelor garantate de #*CR- in functie de destinatie-
acoperite pentru fiecare debitor in parte sunt:
a' credite pe termen scurt +/RO 8 ec.ivalentul in lei
:
0pentru productia agricola
0persoana fizica 2<<.<<<
0persoana 2uridica :<<.<<<
0pentru stocuri de fura2e si cereale pentru procesare
0persoana fizica 2<<.<<<
0persoana 2uridica 1.<<<.<<<
0pentru capital de lucru in agricultura si procesarea produselor agricole
0persoana fizica 2<<.<<<
0persoana 2uridica 1.<<<.<<<
b' credite pe termen lung si mediu
0persoana fizica 2<<.<<<
0persoana 2uridica 1.<<<.<<<
Pentru obtinerea garantieri $ondului se procedeaza astfel"
0documentatia pentru obtinerea creditului se inainteaza bancii comerciale
finantatoare=
0banca analizeaza documentatia- iar in cazul in care accepta sa deruleze operatiunea
aceasta completeaza solicitarea de garantare pe care o transmite #ondului impreuna
cu declaratia clientului si cu dosarul de garantare- care va cuprinde in copie
documentatia din dosarul de creditare=
0fondul analizeaza documentatia si acorda garantia in ma&im9 sau 14 zile
lucratoare- in functie de valoarea garantiei si semneaza impreuna cu banca un
contract de garantare in favoarea producatorului agricol.
:(
Pentru garantiile de pana la 1<.<<< euro sau ec.ivalentul in lei al acestora-
#*CR nu mai efectueaza analiza proprie- garantiile acordandu0se numai pe baza
aprobarii creditului de catre banca- a solicitarii de garantare completate de banca- a
referatului bancii si a contractului de credit. Pentru serviciile oferite- in anul 2<<-
#*CR percepe un comision de garantare astfel:


Pentru credite in lei pentru credite in valuta
%5 pe an' %5 pe an'
CR+)I"+ P+ "+R!+1 SC/R"
persoane 2uridice 2-4 2-4
CR+)I"+ P+1"R/ I1$+S"I"II
Persoane 2uridice -< -<
Comisioanele se calculeaza ca procent din valoarea garantiei pentru creditele
pe termen scurt- iar la cele de investitii se calculeaza la valoarea de garantie-
proportional cu numarul de luni intregi de garantare.
:4
#*CR acorda gratuit garantii pentru toate tipurile de credit in favoarea
fermierilor privati si asociatiilor de fermieri privati.
Pentru creditele de investitii garantate de #*CR- fermierii agricoli privati pot
beneficia din partea fondului de decontarea c.eltuielilor ocazionate de elaborarea
planului de afaceri solicitat de catre banca- in limita ma&ima de 15 din valoarea
investitiei.
Studiu de caz
:7
6*+1"/3 +CO1O!IC: S. 6*R. PRO) CO!
SI"/6"I6 PRO*1OQ6"6 6 I1C6S6RI3OR SI P36"I3OR P+ P+RIO6)6
CR+)I"6RII
0I1C6S6RI0!I3.3+I0
:9
SP+CI#IC6
"I+
"O"63
I1C6S6RI
)ec.
2<<7
Ian.
2<<
9
#eb.
2<<
9
!art.
2<<9
6pril.
2<<9
!ai.
2<<
9
Iun.
2<<
9
Iul.
2<<
9
6ug.
2<<
9
Sept.
2<<9
Incasari din
e&ploatare
total
(9< 4< 1< 4<< ,<< 941 124,
)in
activitatea
imediata
(9< 4< 1< 4<< ,<< 941 124,
Pe credit
Incasari din
activ.
financiara
6lte incasari 1,4 1,4
"O"63
I1C6S6RI
774 4< 1< 1,4 4<< ,<< 941 124,
Plati mil. lei
Plati
ptr.activ.
de
e&ploatare
272 4< 1< 1,4 4<< ,<< 941 124,
Plati
ptr.impozit
si ta&e
Ramb.de
cr.t.sc.
<< 14< 14<
1< 1<
774 4< 1< 1,4 4<< ,<< 7<1 11<,
SI"/6"I6
CO1"R6C"+3OR )+ 3I$R6R+ 6 PRO)/C"I+I P+ 61/3 2<<9
1R.CR". Beneficiarul productiei PRO)/S/3 Cantit.
contract
0to0
Pret de
vanzare
mii;to
$aloarea
contractului
0mil lei0
1 SC.I$6*RI SR3 63+> *rau ,:< <<< 2,(<
2 SC.I$6*RI SR3 63+> Orz 9< 21<< 999
"O"63 919
0
"00
1000
1"00
2000
2"00
3000
3"00
Cantit. contract 1to1 .ret de van)are mii/to
2rau
%r)

9.9.+. Studii de caz privind garantarea creditelor prin $CR si
reducerea riscurilor de creditare
::
Pentru garantiile acordate- bancile platesc un comision de garantare care
constituie veniturile de baza ale #ondului alaturi de veniturile financiare.
)easemenea in activitatea curenta o importanta deosebita o are stabilirea plafonului
anual de garantare care de regula nu poate depasi de trei ori capitalul social al
#ondului inclusiv sumele atrase mai putin soldul garantiilor e&istente la sfarsitul
anului.
Repartizarea pe banci a plafonului de garantare se face proportional cu
contributia la capital dar si corelat cu pierderile platite fiecarei banci.
Controlul si evaluarea trebuie sa fie regulate si permanente. Societatea trebuie
sa stie in orice moment care este nivelul capitalului garantat si dobanda. Riscurile
previzibile trebuie evaluate corect- riscul real trebuie masurat. +valuarea este legata
de efectul multiplicator avut in vedere- in conformitate cu nivelul acceptat al
riscului.
"rebuie evitate eventualele distorsiuni pe care fondurile de garantare le pot
provoca pe piata. +ste totusi practic imposibil sa nu apara distorsiuni- ca urmare a
evaluarii debitorului in cauza.
*arantarea mareste costul finantarii- dar in acelasi timp compenseaza lipsa de
garantii a debitorului.
Sitemul de garantare permite o analiza imbunatatita a solicitarilor de credite si
in consecinta respingerea cu mai multa promptitudine a riscurilor inacceptabile.
Sistemul de garantare garanteaza nu numai creditele- ci si finantarile de capital.
In masura in care garantarea mareste costul creditului- concurenta intre banci
va permite sa se evite utilizarea sistematica a fondurilor de garantare.
)aca o banca inregistreaza o pierdere la un imprumut garantat de #ond
aceasta inainteaza o cerere de piata. Pierderea se interpreteaza ca nerambursarea de
catre client a imprumutului si se inregistreaza in ziua in care banca intenteaza o
actiune legala de e&ecutie silita impotriva clientului.
:,
Pierderea initiala platita de #ond in proportie de 4<5 se regularizeaza cu
bancile comerciale dupa e&ecutarea garantiilor clientului. In masura in care prin
e&ecutie s0au obtinut sumele necesare acoperirii intregului debit- pierderile platite
initial sunt restituite de banci #ondului. )aca prin e&ecutie nu se acopera debitul
inregistrat de client- diferenta este suportata de banca si #ond proportional cu
procentul de garantare.
In general riscul de neplata inregistrat de #onduri nu trebuie sa depaseasca
:5.
Pentru dinamica riscului si crearea unor stabilitati pe termen lung a
#ondurilor- se constituie provizioane specifice de risc- fonduri de rezerva si fonduri
de risc.
Studiu de caz
Referat privind acordarea garantiei S32+,: solicitata de B.C.R. S.#.
#gentia 1r. %agurele pentru S. #gr. PRO! CO%
,<
Banca Comerciala Romana S.6. 8 6gentia "r. !agurele 2udetul "eleorman
solicita acordarea unei garantii de 14<.<<< mii lei- pentru garantarea unui credit in
suma de <<.<<< mii lei- in favoarea S.6gr. PRO) CO!- Mudetul "eleorman-
rambursabil in termende 12 luni- pentru finantarea c.eltuielilor aferente lucrarilor
agricole din sectorul vegetal.
Prezentarea clientului
S.6gr. PRO) CO! cu sediul in localitatea 3ita- 2udetul "eleorman- este
organizata ca societate agricola conform 3egii 7;1,,1- cu un capital social integral
privat in valoare de :1.<:7 mii lei si este inregistrata in registrul societatilor
agricole la nr. 4(;<2.1<.1,,1- cod fiscal R1(1<(:. 6sociatii sunt posesori de
terenuri agricole- fosti membrii C6P- in numar de 12<<- care s0au asociat cu
pamantul in suprafata de 1,2: .a si creantele cuvenite in urma desfiintarii C6P 3ita.
Conducerea societatii este asigurata de Consiliul de 6dministratie format din
11 membrii.
0Presedintele societatii este Barbu Ion iar contabilul sef este Cristescu Ion.
Barbu Ion- asociat al societatii- este presedintele societatii de la infiintare- are (1 de
ani- este de profesie te.nician agronom- are e&perienta in conducerea activitatii
agricole.
0Cristescu Ion este contabilul sef al societatii inca de la infiintare- este in
varsta de 74 de ani- de profesie contabil- are e&perienta in producerea activitatii
agricole si economico financiare. +ste asociat al societatii agricole.
Obiectul de activitate al societatii este e&ploatarea in comun a pamantului-
prestari servicii in domeniul agriculturii- depozitarea si valorificarea productiei
agricole vegetale.
,1
Societatea se incadreaza in prevederile 3egii nr.1;1,,, privind stimularea
intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si
mi2locii intrucat lucreaza cu 24 salariati si avea la 1.12.2<<4 o cifra de afaceri de
1.,(.<4: mii lei.
Imobilele aflate in patrimoniul societatii se comoun din: sediul administrativ-
adaposturi pentru animale si magazii. )e asemenea are in propietate un numar de 17
tractoare ec.ipate corespunzator- doua combine de recoltat cereale si floarea soarelui
si alte constructii de tip zoote.nic.
Suprafata totala de teren arabil aflata in posesia societatii este de 1,2: .a.
Principalii furnizori astfel incat materialelor necesare productiei sunt: S.C.
6grosem S6 8 6le&andria- S.C. Peco S.6.- S.C. S6$6.
6ctivitatea agentului economic este sezoniera. Produsele pe care le realizeaza
sunt: orzul- graul si floarea soarelui. Principalii concurenti astfel incat
imprumutatului sunt societatile agricole de acelasi profil si societati comerciale foste
I6S0uri care- in general practica aceleeasi preturi.
Conform certificatului de atestare fiscala- eliberat de )*#PC#S "eleorman la
2, oct. 2<<7- societatea nu a inregistrat datorii restante la bugetul statului.
arantiile reale prezentate de societate si acceptate de banca sunt in valoare
de 1.1< mil lei reprezentand:
0ipoteca de rangul I asupra unor bunuri imobile propietate a societatii evaluate
la (4 mil.lei %sediu administrativ- magazie cereale si o moara'
0ga2 fara deposedare asupra unor bunuri propietatea societatii respectiv: ,
tractoare /074<- 2 combine S+!6011<- o masina de ierbicidat D$I#ORE 8 14<<-
semanatori S/P02,- semanatori SPC0: si 4 discuri *)/0-( evaluate potrivit 1"
2;,, si admise in garantie la valoarea de
9:4 mil.lei.
Situatia creditelor angajate
,2
3a data solicitarii garantiei- societatea mai are in derulare un credit pe termen
mediu acordat anterior pentru ac.izitionarea de tractoare si utila2e agricole in valoare
de 1(( mil.lei- al carui termen de rambursare este in data de 1.11.2<1<.
)in informatiile furnizate de BCR 8 6gentia "r. !agurele rezulta ca
societatea este clientul bancii din anul 1,,1 si nu inregistreaza credite sau dobanzi
restante. Precizez faptul ca S.6gr. PRO) CO! a mai beneficiat de o garantie
financiara a #*CR S.6. in valoare de 24< mil. 3ei pentru un credit de productie in
conditiile 3egii 174;1,,: in suma de 4<< mil.lei- acordat de catre BCR 8 6gentia "r.
!agurele- credit rambursat integral la <.<,.2<<4.
Rezultatele analizei bancii
din analiza efectuata de banca- rezulta ca societatea se incadreaza in categoria
B de imprumut- conform 1ormelor B1R- acordarea creditului fiind aprobata in
sedinta Comitetului )irector al BCR S.6. 8 6gentia "r. !agurele .
#naliza $CR
#. #naliza indicatorilor specifici
!in analiza bilantului la +3.3,.233, rezulta ca"
6societatea a desfasurat o activitate profitabila- obtinand un profit net de
11.,7( mii lei- la o cifra de afaceri de 2(7.,14 mil lei=
,
0societatea avea un capital social subscris si varsatde :1.<:7 mii lei-
imobilizari corporale %cladiri- masini utila2e si mi2loace de transport'- in valoare de
:22.,1 mii lei- creante in valoare de 14:.,22 mii lei si stocuri in valoare de
1.:12.:(7 mii lei din care: materii prime- materiale in valoare de 1(.<(: mii lei-
productie in curs de e&ecutie in valoare de 1.179.7<7 mii lei- semifabricate- produse
finite in valoare de (,:.424 mii lei si ambala2e in valoare de .779 mii lei.
0 la <.<7.2<<7 societatea avea datorii totale de 1.:99.927 mii lei din care:
furnizorineac.itati in valoare de 2<(.(7 mii lei- imprumuturi pe termen mediu in
valoare de :21.,7 mii lei si alte datorii in valoare de :41.<< mii lei.
)isponibilitatile in casa si in banca au fost de 1.27 mii lei.
!in analiza balantei de verificare la +3.3:.233, rezulta"
0societatea a obtinut un profit net de 11.4(4 mii lei- la o cifra de afaceri de 2.(1:.<9<
mii lei=
0societatea are un capital social subscris si varsat de :1.<:7 mii lei- creante totale
de 217.1:2 mii lei si stocuri in valoare de 1.2<9.121 mii lei=
0societatea are datorii totale de :19.(,1 mii lei din care: furnizori neac.itati 27,.42(
mii lei- datorii cu personalul 7.,2 mii lei- datorii privind asigurarile sociale-
protectia sociala si conturi asimilate in valoare de ((.9:2 mii lei - datorii cu bugetul
statului in valoare de 2<.7:( mii lei- credite pe termen mediu 17<.(( mii lei- astfel
incat alte datorii 1<2.974 mii lei=
0disponibilitatile in conturi la banci si numerarul din casa au fost de 1.<9 mii lei=
0profitul net prognozat pentru anul agricol 1,,,02<<< %1.,.9<< mii lei' este mai
mare decat creditul pe termen mediu aflat in derulare %1((.<<< mii lei' care are
termen de rambursare 1.11.2<1<.
)in calculul indicatorilor specifici #*CR rezulta:
,(
0riscul financiar reflecta dificultatile ce pot apare in activitatea financiara a firmei-
legate de posibilitatile de ac.itare la scadenta a obligatiilor catre banca.
In urma analizei efectuate- pe baza datelor din balanta de verificare la
<.<,.2<<7- rezulta ca riscul financiar este <.((: ceea ce ne permite sa afirmam ca
situatia financiara a firmei este buna- riscul de faliment fiind mai mic 1<5.
0gradul de indatorare reprezinta datoriile totale din total activ si este de (4.1< ceea ce
ne permite sa afirmam ca gradul de indatorare este mediu.
Calculul garantiei
$aloarea creditului de productie este de :<< mil. 3ei iar valoarea garantiei
solicitate #*CR S6 este de 14< mil. lei reprezentand 4<5 din volumul creditului de
productie solicitat- incadrandu0se in limitele 1ormele !etodologice ale #*CR S6
referitoare la valoarea ma&ima a garantiilor acordate de #ond unui singur agent
economic pentru credite pe termen scurt.
B. Respectarea prevederilor din Statut
1' 8 +ste semnata Conventia de impartire a riscului de catre BCR S6 si #*CR
S.6.=
2' 8 Plafonul de garantare aprobat pentru anul 2<<:- pe banci comerciale-
permite acordarea garantiei solicitate de BCR S6=
' 8 )in plafonul de garantare alocat BCR S6 pe anul 2<<: pentru credite de
productie de 1<.(4<.<<< mii lei s0au acordat pana in prezent garantii in valoare de
1<.<9<.7, mii lei- respectiv ,7.75 din plafon.
(' 8 S.6gr. PRO) CO! este societate comerciala- cu capitalul privat 1<<5 si
are in obiectul de activitate productia agricola vegetala=
4' 8 *arantia solicitata este de 14< mil.lei si reprezinta 4<5 din volumul
creditului de productie solicitat.
,4
Concluzii
3uand in considerare toate aceste aspecte- rezulta capacitatea societatii de a0si
ac.ita la scadenta obligatiile fata de banca si fata de terti- putand totodata sa
desfasoare o activitate rentabila. 6vand in vedere cele prezentate si faptul ca din
documentatie reiese ca sunt respectate prevederile Statului- Contractului de Societate
si 1ormele !etodologice ale #*CR S6- propun aprobarea garantiei si in consecinta-
inaintez referatul spre analiza Comitetului +&ecutiv.
Capitolul 8
Concluzii si propuneri
,7
*estiunea riscurilor bancare ar trebui sa fie una dintre componentele
sistemului global de management bancar. /n bun manager in probleme de risc va
observa si folosi felul in care gestiunea riscurilor bancare interactioneaza cu alte
componente ale sistemului managementului bancar. Prin implementarea gestiunii
riscurilor bancare ca o componenta vitala a sistemului global de management bancar-
conducerea bancii poate comunica pietelor financiare eficacitatea sa in gestiunea
bancii pentru a produce efecte de sinergie.
)in punctul de vedere al gestiunii riscurilor bancare- o protectie specifica se
poate concepe doar in cazul riscurilor diversificabile.
In cazul riscurilor- protectia se asigura prin gestiunea unor te.nici si
instrumente specifice si prin capital. Incertitudinea necesita intotdeauna un capital
suficient si nu poate fi gestionata prin te.nici specifice.
)e regula- problema riscurilor bancare este abordata dintr0o perspectiva
ingusta- pentru tipuri de riscuri specifice. 6ceasta deoarece riscurile bancare sunt
diverse si comple&e. Cu toate aceste riscuri e&punerea este a bancii si ca- multe
riscuri sunt interdependente. *estiunea globala a acestor riscuri se impune ca o
necesitate si trebuie organizata la nivelul centralei bancii.
O gestiune globala adecvata a riscurilor trebuie sa asigure bancii capacitatea
de a identifica si aprecia riscurile bancare- de a le controla- de a le elimina si de a le
finanta. 6lte prioritati de avut in vedere se refera la anticiparea pierderilor-
constituirea rezervelor- transferul eventual al riscurilor- integrarea gestiunii riscurilor
bancare pot fi regasite si in gestiunea riscurilor individuale- doar ca la nivel global
toate au un caracter obligatoriu.
Prudenta bancara presupune in primul rand cunoasterea si intelegerea
activitatii clientilor bancii.
6cordarea de credite bancare este supusa riscului de a pierde fondurile
avansate drept imprumut. 6cestea pentru ca imprumutul se bazeaza pe incredere- iar
,9
scopul lui final este un castig- concretizat in dobanda. )in toate operatiunile de
credit iau nastere riscuri. 6ceste riscuri apar- de fapt dincolo de calculele si
previziunile pe care bancile sau beneficiarii de credite le efectueaza inainte de
acordarea lor. )e e&emplu- pot risca agentii economici- in situatia cand rata dobanzii
este prea mare. "ot beneficiarul de credite mai risca in situatia in care banca
denunta- in mod unilateral- termenul de rambursare a creditului sau cand imprumutul
nu este utilizat in mod eficient.
)in punct de vedere al bancii- riscurile sunt poate mai mari. +ste vorba de
riscul insolvabilitatii debitorului. )e multe ori riscul este urmarea unei informatii
insuficiente sau ine&istente- a unei cunoasteri superficiale a debitorului- adica a
agentului economic. )eci- de multe ori- sursa riscului de creditare este situatia
economico financiara proasta a agentului economic sau ambianta economica
generala.
Riscul de credit poate avea drept cauza a aparitiei- convulsiile
economico0sociale- instabilitatea- in general.
Reducerea la minimum a riscului creditelor bancare se poate realiza si prin
punerea la punct a unui sistem informational modern- care sa aiba in vedere situatia
economico0financiara si c.iar reputatia morala a agentului economic care solicita
credite.
O activitate bancara eficienta poate fi realizata deci- numai pe baza unor studii
comple&e. In ultimii ani acestea au capatat forma unor studii de fezabilitate. +vident-
pentru o banca- poate cel mai important lucru este ca agentul economic sa prezinte
studii de fezabilitate prin care sa ateste- in primul rand- ca are posibilitatea
rambursarii creditelor- sa desfasoare- in general- o activitate profitabila.
In cazul bancilor studiile de fezabilitate au in vedere- in primul rand- evaluarea
patrimoniala- in scopul restructurarii activitatii si rentabilizarii activitatii bancare-
,:
evidentiindu0se- in acelasi timp- legaturile dintre etape si domenii ale acestei
activitati.
In noul sistem al economiei de piata- banul- profitul constituie un scop final al
oricarei activitati. Si in cazul bancilor- fiecare leu c.eltuit trebuie sa fie recuperat si
sa aduca si un beneficiu- un profit- care pentru astfel de institutii se concretizeaza cel
mai adesea in dobanda. Principiul general0valabil ca profitul trebuie sa fie mai mare
decat dobanda- capata in cazul bancilor o forma specifica. In principal- este vorba de
diferenta dintre dobanda primita la creditele acordate agentilor economici si cea
platita de banci Bancii 1ationala- C+C0ului- altor banci sau clienti pentru fondurile
pastrate in conturile desc.ise agentilor economici.
Riscul si sensibilitatea de care s0a amintit intr0un alt capitol al acestei lucrari-
capata noi dimensiuni in cazul bancilor. +le nu au activitate de productie- nu
asteapta o revigorare a situatiei dintr0o activitate de import sau e&port- nu asteapta
cresterea sau reducerea preturilor. +senta reusitei activitatii bancare consta tocmai in
folosirea fondurilor- care in general capata forma creditelor- precum si in nivelul si
modul de utilizare a dobanzii.
,,
Bibliografie
Barbulescu *.eorg.e 0 12< de ani de credit pentru agricultura romaneasca.
+ditura CO1S-Bucuresti
Basno Cezar 0 !oneda-Credit-Banci
)ardac 1icolae +ditura )idactica si Pedagogica Bucuresti
)ac.in 6nca 0 Politici agroalimentare comparate-
Qa.iu 3etitia +ditura +conomica
#loricel Constantin 0 Relatii valutar financiare internationale-
+ditura 1ational
Isarescu !ugur 0 Revista Piata #inanciara
0 Reflectii +conomice-Piete-Banci-
+ditura +&pert
3apusan 6le& 0 Structurile agrare si viitorul politicilor agricole
"oncea $eronica +ditura +conomica
Qa.iu 3etitia
Popescu Stere 0 "ribuna +conomica
0 Riscul +conomic Si #inanciar Bancar
1<<
Ro&in 3uminita 0 *estiunea Riscurilor Bancare
+ditura )idactica si Pedagogica R6-Bucuresti
"oncea $eronica 0 Politici #inanciare In 6gricultura Romaniei
"eza de doctorat-6S+.
0 Revista Piata #inanciara
1orme de creditare a BCR
Raport anual BCR
1orme metodologice #*CR
Raport anual #*CR
1<1