"Povestea lui Harap-Alb" este o opera epica in proza de dimensiuni medii, cu u

n numar
mediu de personaje, in care se da o lupta intre fortele binelui si raului cu ele
mente
miraculoase. Asadar,este incadrabila in categoria basmelor. Pe de alta parte int
alnim si
elmente comune cu cele ale basmului popular: prezenta formulelor, tema calatorie
i, motivul
mezinului, cifrele simbolice, lupta dintre bine si rau, elementele supranaturale
, motivul
apei vii, finalul fericit.
TEMA basmului este lupta binelui impotriva raului, incheiata prin triumful bi
nelui.
Mai concret, eroul parcurge o aventura eroica, un drum al maturizarii, pentru do
bandirea
unori valori etice si morale.
In INCIPIT sunt plasate formulele tipice. TIMPUL si SPATIUL sunt nedeterminat
e, vagi,
reperele spatiale sugerand dificultatea aventurii eroului, care trebuie sa ajung
a de la
un capat la celalalt al lumii. Paraseste lumea cunoscuta si trece in cea necunos
cuta.
Parcurgerea drumului maturizarii presupune un lant de actiuni conventionale care
corespun
momentelor subiectului.
Tulburarea echilibrului(intriga) are drept cauza absenta mostenitorului lui V
erde-Imparat.
(motivul imparatului fara urmasi). Cautarea eroului se concretizeaza prin incerc
area la
care isi supune craiul baietii, reusind sa o treaca fiul cel mic(motivul superio
ritatii
mezinului). Acesta trece podul dupa o parte pregatitoare a initirerii in care es
te ajutat
de Sfanta Duminica, drept rasplata pentru ca a "miluit-o".
Podul simbolizeaza trecerea la alta etapa a vietii. Pe drum, dupa ce se ratace
ste in
padurea-labirint, se intalneste cu Spanul care ii cere sa-l ia in slujba, si inc
alcand
sfatul parintesc, il tocmeste ca sluga(incalcarea interdictiei). Popasul de la f
antana
reprezinta o secventa narativa importanta, intrucat inselatoria provoaca evoluti
a conflictului.
Spanul ii fura identitatea, il transforma in rob si il va pune in situatii dific
ile, a caror
traversare implica demonstrarea unor calitati morale necesare atunci cand va fi
imparat.

Incercarile echivaleaza cu diverse probe ale ascultarii, indemanarii, curajulu
i si
cumsecadeniei. Acestea sunt probele de initiere. (salatile din Gradina Ursului,
pieile
cerbului, fata Imparatului Ros). Ultima proba presupune alte serii de sarcini(su
pralicitarea
triplicarii) prin care Imparatul Ros tine sa indeparteze ceata de petitori. (cas
a inrosita,
ospatul, alegerea macului de nisip, fuga nocturna).

Trecerea incercarilor se produce pentru ca eroul asculta de personajul initia
tor (Sfanta
Duminica) si celor adjuvante (calul, Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-
Lati-lungila,
creiasa furnicilor si albinelor).
Lichidarea inselatoriei si actiunea reparatorie corespunzatoare punctului cul
minant
debuteaza la sfarsitul ultimei probe (demascarea raufacatorului si recunoasterea
eroului).
Prin moartea si invierea lui, Harap-Alb va trece intr'o alta etapa existentiala.
Nunta si schimbarea statutului social(devine imparat) confirma maturizarea eroul
ui.

DEZNODAMANTUL consta in refacerea echilibrului si in rasplatirea eroului. Se
pastreaza
formula finala, care are rolul de a'l readuce pe cititor din lumea fabulosului ,
in lumea
realului.
"Povestea lui Harap-Alb" este un basm cult avand ca particularitati reflectar
ea viziunii
despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului, individualizarea personaje
lor, umorul
si specificul limbajului. Insa, asemenea basmului popular pune in evidenta ideal
ul de
dreptate si de adevar, fiind o oglindire.. a vietii in moduri fabuloase. (g cali
nescu)