Constiinta istorica se naste din incercarea de a construi identitatea unui po

por,a unei natiuni, prin raportarea la alte

popoare, la alte natiuni. Cateva dimensiuni specifice acestei raportari sunt: si
tuarea in timp si spatiu, evenimentele
istorice, limba, cultura si civilizatia, mentalitatile.
In ceea ce priveste tema originii, primul roman care afirma in lucrarea sa, "
Hungaria" scrisa in limba latina, in 1536,
originea romana si unitatea limbii si a poporului romn este savantul umanist Nico
laus Olahus.
Tema originii latine este abordata si de cronicarii moldoveni, cei care, la m
ijlocul secolului al XVII-lea si inceputul
secolului al XVIII-lea, scriind in limba romna, pun bazele istoriografiei si care
, de asemenea sunt considerati a avea
merite in crearea unui stil literar.
Grigore Ureche inaugureaza serii ale letopisetelor moldovenesti, cronica sa c
uprinzand faptele petrecute intre al doilea
descalecat (Dragos Voda-1359) si domnia lui Aron Voda(1594). Cronica este scrisa
intr-un stil sobru, epicul domina,
descrierile si detaliile sunt nesemnificative. Singurul portret inchegat este ce
l al lui Stefan Cel Mare. Acest fragment
reprezinta primul potret literar din literatura romna.
Miron Costin continua "Letopisetul Tarii Moldovei", referindu-se la faptele p
etrecute intre 1594-1661. Epoca evocata de
cronicar reprezinta un moment de decadere in istoria Moldovei. Cronica lui Miron
Costin are caracter memorialistic, subiectiv
deoarece o mare parte din faptele relatate se petrec in timpul vietii cronicarul
ui.
Ion Neculce continua cronica, infatisand evenimentele dintre anii 1661-1743.
Cronicarul relateaza fapte la care a fost
martor, asadar, cronica are caracter memorialistic. Stilul lui Neculce are carac
teristicile stilului popular iar procedeele
artistice sunt mai bine conturate decat in cronicile precedente si de aceea Ion
Neculce a fost considerat intaiul mare
povestitor roman.
Eforiturile cronicarilor moldoveni sunt continuate de stolnicul Constantin Ca
ntacuzino, fiind primul care are intentia de
a scrie o istorie completa a romnilor. Acesta are calitati de istoric superioare
cronicarilor moldoveni.
Argumentul latinitatii este sustinut si de Dimitrie Cantemir, cel care formul
eaza "Teoria Purismului", potrivit careia
romnii provin din cuceritorii romani. Scrierile sale dovedesc intentia autorului
de a elabora o descriere completa a
trecutului poporului sau.
In a doua jumatate a secolului XVIII, tema originii si a latinitatii limbii r
omne este dezvoltata de catre reprezentantii
Scolii Ardelene. Acestia continua eforturile de a demonstra formarea constiintei
istorice a neamului. Invatatii Scolii Ardelene
sustineau originea comuna a tuturor romnilor si originea pur romana.
Temele fundamentale abordate de cronicari care contribuie la formarea constii
ntei istorice sunt: originile, limba,
continuitatea, evenimentele istorice si institutia domniei.
Ideea originii romnilor apare la cronicari, dovedita si prin latinitatea limbi
i. Activitatea si scrierile lor au determinat
aparitia unui specific romnesc. Consemnand evenimentele istorice, cronicarii au c
ontribuit la formarea constiintei identitare.
n concluzie, cronicile reprezinta temelia culturii noastre. Ca scrieri istoric
e, sunt contributia documentara cea mai
importanta pentru reconstituirea istoriei nationale si astfel pun bazele constii
ntei istorice, identitare. Ca forme incipiente
de literatura, pun bazele unei culturi literare.