Umanismul este un curent cultural aparut in timpul Renasterii, incepand cu se

colul al XV-lea, bazat pe redescoperirea

valorilor Antichitatii greco-latine. Denumirea provine de la obiectul de cerceta
re, umanistii fiind cei care studiau si
predau "stiintele umane"(studia humanitatis): gramatica, retorica, poetica, isto
ria si filosofia.
Umanistii Renasterii din sec. XV-XVI aspira la idealul omului universal promo
vand urmatoarele idealuri: eliberarea de
orice constrangeri, afirmarea spiritului individualist, a curiozitatii stiintifi
ce, dezvoltarea vietii citadine si a culturii
laice.
In cultura romna, umanismul s-a manifestat cu un decalaj de timp, in secolele
XVI-XVIII, in forme specifice.
Primul umanist romn, de limba latina este Nicolaus Olahus, autorul unei scrier
i istorice,"Hungaria", in care se afirma
pentru prima data originea latina a romnilor, unitatea lor de neam si de limba.
Tema latinitatii este cea mai importanta forma de manifestare a umanismului r
omnesc.
O alta forma specifica de manifestare a umanismului este preocuparea unor voi
evozi pentru edificarea unei culturi
romnesti. In secolul XVII, asistam la o "Renastere slavona", o inflorire a studii
lor si a artelor in limba slavona.
Reprezentantii sunt boierii carturari Udriste Nasturel in Tara Romneasca, Nicolae
Milescu si Petru Movila in Moldova;
si caturarii mitropoliti Varlaam si Dosoftei in Moldova si Simion Stefan in Tran
silvania.
Cea mai importanta forma de manifestare a umanismului in Tarile Romne este ac
tivitatea cronicarilor moldoveni Grigore
Ureche, Miron Constin si Ion Neculce. In scrierile lor se regasesc trasaturi gen
erale ale umanismului european: respectul
pentru cultura, cultul pentru valorile Antichitatii, caracterul laic al scrieril
or, perspectiva etica, recurs la retorica.
In cronicile moldovenesti cercetatorii au identificat urmatoarele trasaturi
specifice umanismului romnesc: afirmarea
originii latine a limbii si a poporului romn, unitatea de neam si de limba, valoa
rea educativa a istoriei, caracter patriotic
si responsabilitatea fata de cele scrise.
"Letopisetul Tarii Moldovei" scris in 1640 de Grigore Ureche, prima cronica
scrisa in limba romna, curpinde evenimentele
petrecute intre al doilea descalecat (Dragos Voda 1359) si domnia lui Aron Voda
(1594). Cronicarul face un excurs in istoria
antica, formulnd teza romanitatii si unitatii romnilor. In felul acesta, Grigore U
reche incearca sa contureze profilul
identitar al romnilor.
Letopisetul este continuat de Miron Costin, cuprinzand evenimentele petrecut
e intre 1594-1661 astfel incat are si o
valoare subiectiv-participativa. Scrisul sau vadeste educatia umanista trzie, pri
n stilul savant, procedeele retorice
folosite, modelul sintaxei latinesti si referintele culturale. In ultimii ani ai
vietii Miron Costin scrie "De neamul
moldovenilor" in care sustine teza romanitatii cu argumente istorice, lingvistic
e si etnografice.
Ion Neculce continua "Letopisetul Tarii Moldovei", narand evenimentele la c
are fusese martor de la domnia lui Dabija-Voda
pana la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat (1661-1743). Patriotismul est
e o idee principala in cronica lui Neculce,
scrisa "intru adevar", ca sa fie un model pentru urmasi.
In concluzie, cronicile reprezinta temelia culturii noastre. Ca scrieri ist
orice, sunt contributia documentara cea mai
importanta pentru reconstituirea istoriei nationale si astfel pun bazele constii
ntei istorice, identitare. Ca forme incipiente
de literatura , pun bazele unei culturi literare. Scrise in slujba binelui, adev
arului si a frumosului reprezinta manifestarea
cea mai inalta a umanismului romnesc.