D.E.

A - Curs 1
03.10.2012
Prezenta la curs nu este obligatorie.
La seminar sunt necesare minim 9 prezente. Absentele se pot motiva la data
examenului cu adeverinta medicala. Fara cele 9 prezente nu vom putea sustine
examenul n sesiunea de iarna.
ibilogra!ie" #notitele de curs
#$urtea de %ustitie &uropeana '(otarari comentate) * $. $ostas+ F. ,-ula+
.ergiu /eleanu+ etc. # &d. 0olters 1luver+ 2002
1. 3ot. $%4& cauzele reunite 2 5i 361979 * pag. 38
2. 3ot. $%4& cauza 2261921 * pag. 93
3. 3ot. $%4& cauza 2261922 * pag. 7:
:. 3ot. $%4& cauza 26192: * pag. 21
9. 3ot. $%4& cauza 86192: * pag. 22
7. 3ot. $%4& cauza 336192: * pag. 89
2. 3ot. $%4& cauza 2861927 * pag. 91
8. 3ot. $%4& cauza 3061922 * pag. 103
9. 3ot. $%4& cauza 2261927 * pag. 110
10. 3ot. $%4& cauza 8961927 * pag. 139
11. 3ot. $%4& cauza 12061928 * pag. 1:2
12. 3ot. $%4& cauzele reunite 188 5i 18961980 * pag. 17:
1
13. 3ot. $%4& cauzele reunite 28761982 5i 2761983 * pag. 128
1:. 3ot. $%4& cauza :161990 * pag. 228
19. 3ot. $%4& cauzele reunite 272 5i 27861991 * pag. 273
17. 3ot. $%4& cauza 962002 * pag. :07
Adresa portalului 4niunii &uropene " ;;;.europa.eu #< centrul de documentare#<
legislatie6 tratate6 =urisprudenta. Aici se gasesc acte normative+ (otarari ale >ribunalului
de Prima ?nstanta+ etc 'unele din ele traduse n limba romana).
.tructura examenului"
test grila * 8 grile @ 0+9 pct. 'puncta= partial)
dezvoltarea unei probleme teoretice+ din comentariile pe care se !ac
re!eritoare la o (otarare * 3 pct.
speta 'trebuie sa ne re!erim la o (otarare anume n rezolvarea ei) * 2 pct.
1 pct. din o!iciu
&xamenul va dura 1 ora si :0 de minute+ A>&A>?& se va intra pe baza buletinului.
$onsultatii" miercuri+ ora 8#9.
I. Principalele etape ale constructiei europene. Semnificaia acestora pentru
dezvoltarea dr. european al afacerilor
/upB cel de al 2#lea rBzboi mondial+ 7 state europene s#au reunit n 3 comunitBCi.
.tatele !ondatoare ale comunitBCilor au !ost FranCa+ Depublica FederalB ,ermanB+
elgia+ Elanda+ Luxemburg 5i ?talia 'rol de a preveni un nou rBzboi mondial).
Am mentionat desigur la nceput Franta i Republica Federal German ntrucat
comunittile au avut menirea de a preveni un nou rzboi devastator pe continentul
european datorit rivalittilor dintre francezi i germani. Aceste rivalitti dduser
natere la dou rzboaie mondiale dar i anterior fuseser numeroase rzboaie pe
2
continent ntre francezi i germani. Dup cel de al 2-lea rzboi mondial !A si "area
#ritanie au solicitat Frantei s gseasc o formul de reconciliere cu Germania care s
previn aparitia unui nou rzboi. Aceasta formul de reconciliere era mai necesara cu
cat o parte din continentul european se afla sub influenta comunismului i a !niunii
ovietice i care desigur vroia sa i e$tind influenta mai mult spre %estul &uropei i n
general in lume. 'n aceste conditii se impunea gasirea unei formule de atasare a
Republicii Fererale la lumea occidental pentru ca RFG avea un potential demografic
important( un potential economic important in &uropa i putea sa fie un pilon al lumii
occidentale( precum i este de altminteri( i totodata sa fie o tara care sa i aduca o
contributie importanta n lupta mpotriva comunismului i stavilirea tentintelor
e$pansioniste ale !R care i impunea modelul pe unde a)ungeau trupele sovietice.
i n Romania prin alegeri libere s-a a)uns ca partidul comunist sa fie la putere. Dup ce
a)ungeau la putere partidele comuniste nu mai e$ista alternant deci alte partide nu mai
puteau s conduc tara( era modelul unic impus si acela se dorea s raman pentru
totdeauna. 'n aceste circumstante desigur tarile libere( lumea libera ncerca s
stavileasc comunismul si RFG putea s aib o contributie important n acest sens.
*a momentul la care a fost demarat prioectul de constituire a comunittilor( este
vorba despre o forma de organizare nou care nu are precedent n lume+ ministrul
afacerilor din Fran,a era Robert c-uman .s nu il confundam cu compozitorul german
Robert c-umann( care nu a avut nici o influent in constructia european/ care a
nsrcinat un e$pert de renume interna,ional pe 0ean "onnet s gseasc o formul n
sensul dorit de americani i de englezi( si de francezi. 0ean "onnet a lucrat cu un grup
restrans de e$perti i a pus la punct un proiect care avea sa dea natere primei
1omunitati &uropene a 1rbunelui si a 2telului( proiect care a fost prezentat de
guvernul francez cancelarului RFG de atunci 3onrad Atenauer care l-a primit cu
entuziasm iar data declaratiei lui Robert c-umann referitoare la acest proiect de
unificare a &uropei occidentale a fost data de 4 mai( care este ziua &uropei.
Prima comunitate instituitB printr#un tratat nc(eiat la Paris n anul 1991 a !ost
$omunitatea &uropeanB a $Brbunelui 5i ECelului# prescurtat $&$E. $Brbunele 5i oCelul
3
au !ost alese datoritB ponderii economice a acestor industrii n &uropa la momentul
nc(edierii tratatului.
'n prezent industria crbunelui nu mai are o pondere aa de mare in &uropa dar
la momentul respectiv n anii 567 aa stteau lucrurile.
/atoritB caracterului experimental al construcCiei europene+ n 8458 nu se tia
daca aceasta incercare se va bucura sau nu de succes( >ratatul $&$E a !ost nc(eiat
pe o perioadB limitatB de timp+ respectiv pe o perioadB de 90 de ani. Fn prezent+ acest
tratat A4 mai este n vigoare. Acum se aplica carbunelui i otelului prevederile din
tratatele care sunt astazi n vigoare.
$omunitatea $&$E !iind un succes+ n anul 1992 au !ost nc(eiate alte 2 tratate
la Doma prin care a !ost instituitB $omunitatea &uropeanB A &nergiei Atomice '$&&A
sau &4DEA>EG) 5i respectiv $omunitatea &conomicB &uropeanB '$&&). Prin >ratatul
$&& era stabilit obiectivul cel mai ambiCios care consta n integrarea globalB a
economiilor statelor membre.
1&12 si &!R2A92" mizau integrari sectoriale n domeniile pe care se a$au.
1&& avea obiectivul cel mai nalt.
4lterior+ s#au alBturat comunitBCilor urmBtoarele state" Garea ritanie+ ?rlanda 5i
/anemarca # n anul 1923+ acesti ani nu trebuie retinuti pentru e$amen au doar un
caracter orietativ pentru a ntelege diferitele etape ale constructiei europene( la fel la
e$amen pot fi folosite prescurtarile tratatelor. &ste de ateptat ca toat lumea s
cunoasc care sunt statele membre ale !niunii europene( este o c-estiune elementar.
'at c desi "area #ritanie a ndemnat Franta sa gaseasc o formula de
reconciliere cu Germania nu este un stat fondator al comunit,ilor i aceast pentru c
"area #ritanie tara nvingatoare in cel de al 2-lea rzboi mondial ea nu a vrut s
accepte ca industria crbunelui i cea a otelului s fie supuse sub autoritatea unui organ
supranational instituit potrivit tratatului 1&12 ba c-iar englezii au ncercat s gseasc
o formula de contrapondere la comunittile europene ea aflandu-se la originea crearii
Asociatiei &uropene a *iberului c-imb- A&*. 'ns n timp tot mai multe state membre
:
A&* au devenit state membre ale !niunii &uropene- formula care s-a dovedit de mai
mare succes decat A&* care dup cum ne arat i numele era conceput doar ca o
zon de liber sc-imb far s urmareasc o integrare la nivelul la care l vizau tratatele
constitutive ale comunitatilor. !n stat nu poate sa fie concomitent stat membru al !niunii
i stat care sa faca parte din A&*- tarile au avut de optat i treptat tot mai multe tari
A&* s-au altaturat comunitatilor si !niunii &uropene. A&* nsa e$ista n continuare.
,recia * n anul 1921 dupa ce a devenit un stat democratic+ .pania 5i Portugalia
#nscrise si ele pe calea democratiei. ?n anul 1987 Austria+ Finlanda si .uedia. ?n anul
1999 $ipru+ Galta. $e(ia + Polonia+ 4ngaria+ .lovenia+ .lovacia+ &stonia+ Letonia+
Lituania * n anul 200:. DomHnia 5i ulgaria n anul 2002. Fn prezent+ este n curs de
rati!icare n statele membre tratatul de aderare a $roaCiei la 4niunea &uropeana. /in
2013 $roatia va !i al 28#lea stat membru al 4niunii &uropene.
!neori se mai face confuzie spunandu-se ca :orvegia i &lve,ia ar fi state
membre. &ste adevarat ca n aceste state au fost negociate timp de 2 luni intrarea lor n
!niunea &uropeana dar populatia acestor state prin referendum au respins aderarea la
!niunea &uropeana. Asadar Aorvegia si &lvetia A4 sunt state membre ale 4&+ ci au
acorduri cu 4niunea sau cu statele membre spre exemplu sunt state membre n spaCiul
.c(engen. patiul c-engen nu este limitat la statele membre. :orvegia in calitate de
stat membru al A&* a participat la tratatul de la ;orto prin care a fost instituit spatiul
economic european i materia liberei circulatii a marfurilor. 9ratatul de la ;orto contine
reguli apropiate de trataul prinvind functionarea !niunii &uropene. &$ista o legatura
ntre state care nu fac parte din !& i statele membre precum i ntre aceste state si
!&. !& presupune mai mult decat spatiul c-engen.
'ata ca de la < state membre s-a a)uns la 2= state. Aceasta arata ca n esenta
este vorba despre un succes. Desigur discutii sunt( apar si tensiuni( n zilele noastre
e$ista i o criza economica( se discuta si despre supravietuirea monedei euro dar nu
este prima data cand uniunea trece prin dificultati. ;ana acum !niunea a ieit cu bine
din aceste dificultati i acest lucru se va ntampla si n urma acestei crize pentru ca
e$ista un tratat si pentru a intra n vigoare trebuie sa fie ratificat de cel putin 82 state prin
care se fi$eaza niste reguli mult mai stricte n domeniul financiar i care sa fie
9
respectate de aceste tari. ;roiectele de bugete vor fi trimise spre vizare la 1omisia
&uropeana( sunt reguli mai stricte in ceea ce priveste deficitul bugetar pe care trebuie
sa l aiba n vedere fiecare stat astfel ncat sa se prentampine o noua criza financiara i
economica.
;rocesul de e$tindere a !& va continua. &$ista o serie de state candidate care
desfasoara negocieri pentru a intra la momentul la care vor permite aceste negocieri n
!&. &ste vorba despre 'slanda( erbia( "untenegru( 9urcia. ;rin tratate nu e$ista limite
stabilite n ceea ce privete e$tinderea !&. &ste vorba despre un proces desc-is tarilor
europene dar nu putem spune acum daca !& va a)unge pana la !rali sau e$tinderea se
va opri.
Prima re!ormB importantB a comunitBCilor s#a realizat n anul 1987 prin nc(eierea
la Luxembourg 5i la 3aga a Actului 4nic &uropean# A4&.
-a nc-eiat la *ou$embourg i >aga pentru ca n Damenarca a fost organizat un
referendum pentru a se vedea daca populatia accepta sau nu prevederile !niunii.
1unoscand organizarea referendumului Grecia si 'talia au preferat sa atepte sa
semneze A!&. 1elelate state membre nu au mai ateptat i au semnat la *u$embourg
i apoi la cateva zile diferenta rezultatul din Danemarca fiind pozitiv Danemarca( Grecia
si 'talia au semnat A!& la >aga.
Ebiectivul central al acestui tratat l#a constituit realizarea pieCei interne.
Fn prezent+ piaa intern este de!initB n cuprinsul art. 27 alin. '2) din >ratatul
privind !uncCionarea 4& '>F4&) ca un spaCiu !BrB !rontiere interne n care libera circulaCie
a mBr!urilor+ a persoanelor+ a serviciilor 5i a capitalurilor este asiguratB n con!ormitate
cu dispoziCiile tratatelor. Ebiectivul realizBrii pieCei interne a !ost considerat ca !iind
ndeplinit la s!Hr5itul anului 1992. Fn prezent+ are loc un proces de apro!undare a pieCei
interne.
A4& a cuprins nu numai prevederi prin care erau modi!icate tratatele constitutive+
ci 5i dispoziCii re!eritoare la cooperarea ntre statele membre n domeniul politicii externe.
/enumirea de A4& re!lectB aceste 2 categorii de dispoziCii.
7
2data cu tratatul de la *isabona- 266? n cadrul tratatelor gasim doar e$presia
piata interna nu cea de piata comuna. -a renuntat la formula de piata comuna folosind
cea de piata interna. Daca cineva mai utilizeaza formula de piata comuna nu este o
gresala. Ramanem cu ideea ca n cuprinsul tratatului de la *isabona este folosita doar
aceasta notiune de piata interna.
;ana la sfarsitul anului 8442 au fost adoptate cea mai mare parte a directivelor
de apropiere a legislatilor statelor membre prin care 1omisia viza nlaturarea unor
obstacole care mai erau ntre statele membre n domeniul circulatiei marfurilor(
persoanelor i a serviciilor. Regulile de baza au fost puse prin tratatul de instituire a
1omunitatilor &conomice &uropene. 'n 84<= mai e$istau o serie de obstacole ntre
statele membre. Acestea trebuiau nlaturate prin directivele de apropiere a legislatilor si
pana la sfarsitul anilor 8442 au fost adoptate cea mai mare parte a directivelor pe care
le fi$ase n program 1omisia. Dar aceasta nu nseamna ca n prezent nu ar mai fi
obstacole ntre statele membre n domeniul circulatiei marfurilor( persoanelor i a
serviciilor capitalurilor. Activitatea continua cu o aprofundare a pietei interne( n
continuare se adopta acte )uridice la nivelul !niunii pentru nlaturarea unor obstacole si
de asemenea nlaturarea acestor obstacole care apar n activitatea organelor statelor
care afirma incompatibilitatea unor reguli nationale cu prevederile legale europene
tocmai pentru a se asigura libera circulatie.
Fn anul 1992 a !ost nc(eiat >ratatul de la Gaastric(t prin care a !ost instituitB 4&.
Potrivit acestui tratat+ 4& a !ost organizatB ca o structurB bazatB pe 3 piloni"
Pilonul ?" $omunitBCiile europene
Pilonul ??" Politica &xternB 5i de .ecuritate $omunB 'P&.$) 5i
Pilonul ???" $ooperarea n domeniul %ustiCiei 5i al A!acerilor ?nterne '$%A?).
'n cadrul celui de al ''-lea si celui de al '''-le ;ilon colaborarea ntre statele
membre avea o natur interguvernamental care se concretiza prin nc-eierea unor
tratate n esen,( precum i acordul c-engen. 'nc-eierea tratatelor nu era singura
metoda de colaborare ntre statele membre( putea fi si actiunile comune( pozitiile
2
comune. ituatia pilonilor '' si ''' era diferita fata de situatia pilonului ' pentru ca n
pilonul ' putea fi adoptata legisla,ia secundar formata din regulamente( directive(
decizii( avize si recomandari. 1ele mai importante fiind regulamentele( directivele si
deciziile( ceea ce nu era cazul n pilonii '' si '''- au fost adoptate regulamente n
domeniul politicii e$terne sau n materie de )ustitie si afaceri.
$orespunzBtor >ratatului de la Gaastric(t+ >ratatul $&& a devenit >ratatul de
instituire a $omunitBCii &uropene '$&). Aceasta se explicB prin !aptul cB $omunitatea
&uropeanB nu mai avea vocaCia exclusiv economicB.
'ntegrarea a pornit n domeniul economic( n 567 era singura cale care beneficia
de spri)inul popoarelor statelor membre dar n 8442 integrarea ntre statele membre nu
se mai desfaoara doar pe plan economic .din 1&& s-a fcut 1&/.
/e altminteri+ n cuprinsul >ratatului $& a !ost introdusB noCiunea de cetenie a
Uniunii Europene. $etBCenia 4& A4 se substituie cetBCeniei statelor membre+ ci se
adaugB acesteia. 'n ceea ce ne privete( ramanem cetateni romani dar suntem i
cetateni europeni. Erice persoanB care are cetBCenia unui stat membru este cetBCean al
4niunii. $alitatea de cetBCean al 4niunii presupune potrivit art. 20 5i urm. din >F4&"
# dr. de liberB circulaCie 5i de 5edere pe teritoriul statelor membre. 'nitial
acest drept de libera circulatie i edere era n legatura cu desfaurarea unei activitati
economice dar odata cu 9ratatul de la "aastric-t( de fapt putin mai devreme fata de
acest tratat nu a mai fost stabilita aceasta relatie necesara ntre dreptul de libera
circulatie i edere i desfaurarea unei activitati. 'n prezent un cetatean al !niunii care
ndeplinete cateva conditii c-iar daca nu desfaoara o activitate profesionala se poate
stabili si poate sa ramana n orice stat membru.
# dr. de a alege 5i de a !i ales n Parlamentul &uropean# P& 5i la alegerile
locale n statul membru unde 5i are re5edinCa n condiCiile prevBzute pentru resortisanCii
acelui stat
8
# dr. de a bene!icia de protecCie diplomaticB 5i consularB ntr#o CarB terCB
din partea oricBrui stat membru dacB propriul stat nu este reprezentat diplomatic 5i
consular n respectiva CarB terCB
# dr. de a adresa petiCii P& 5i mediatorului+ la noi avocatul poporului+
instituit n con!ormitate cu prevederile legale europene 'Embudsmanului)
# dr. de a se adresa instituCiilor 5i organelor consultative ale 4niunii n
oricare dintre limbile tratatelor 5i de a primi un rBspuns n aceea5i limbB
dr. de a participa la o iniCiativB cetBCeneascB ast!el ncHt $omisia sB
!ormuleze o propunere pentru adoptarea unui act =uridic n cadrul 4&.
'n principiu n materie de initiativa legislativa rolul principal l are 1omisia care
formuleaza propuneri pentru adoptatea unui act )uridic dupa o procedura care era
cunoscuta nainte de tratatul de la *isabona ca procedura ordinara. 1orespunzator
tratatului de la *isabona un numar semnificativ de cetateni ai !& pot sa aiba initiativa
astfel ncat 1omisia sa demareze acest proces legislativ( sa prezinte o propunere de
adoptare a actului. Aceasta propunere este discutata n 1onsiliu si ;&. 'ar daca cele
doua institutii sunt de acord cu initiativa cetatenilor se poate a)unge la adoptarea unui
act )uridic n !&.
Ebiectivul central al >ratatului 4& l#a constituit realizarea 4niunii+ ca structura a
pilonilorI obiectivul central al >ratatului $& l#a reprezentat realizarea 4niunii &conomice
5i Gonetare. 4niunea &conomicB a presupus coordonarea politicilor economice ale
statelor membre+ iar 4niunea GonetarB a condus la adoptarea monedei unice europene
'euro).
:u toate statele membre fac parte din zona euro unele pentru ca unele ar putea
sa faca parte din zona euro dar nu doresc acest lucru( cum este cazul tarilor+ "area
#ritanie( Danemaca( uedia. Altele pentru ca c-iar daca ar dori sa intre mai repede in
zona euro cum se anunta Romania de pilda nca nu ndeplinim toate criteriile necesare.
unt i state precum ;olonia( !ngaria( #ulgaria care n raport cu obiectivul initial fi$at au
9
aderat mai repede prefera sa atepte nc-eierea crizei economico- financiare i dupa
accea sa vada cand se vor alatura zonei euro i daca se vor alatura zonei euro.
tatele care au aderat la !niune in 266@ si 266? s-au anga)at sa adopte euro.
Aici nu mai este vorba despre o optiune care sa le fie desc-isa spre a adopta sau nu
euro( cum a fost cazul vec-ilor tari( "area #ritanie( Danemarca i celelalte. 9oate
aceste state urmeaza sa adere la zona euro atunci cand vor ndeplini conditiile
necesare iar procesul poate sa fie lungit c-iar de statele care i propun acest lucru.
&ste vorba aici de un instrument important de politica economica- moneda. Daca
participi la zona euro #anca 1entrala &uropeana conduce politica monetara ceea are i
efecte pozitive respectiv stabilitatea euro dar poate sa aiba i consecinte negative- o
tara care nu este suficient pregatita economic nu are la ndemana parg-ia devalorizarii
monedei nationale pentru ca A produseleB ei sa devina mai competitive( deci nu mai
beneficiaza de acest instrument pentru a-i rezolva problemele. Grecia de plida nu mai
beneficiaza de acest instrument( dar pentru ei ar fi mult mai rau ca ei sa iasa acum din
zona euro i sa treaca din nou la dra-ma pentru ca dra-ma ar cadea( s-ar devaloriza
masiv( prea mult i euro ar ramane moneda decont- datoriile lor s-ar raporta la euro.
;arasirea zonei euro n cazul lor ar avea consecinte mai grave decat ramanerea la zona
euro( i aa situatia lor este dramatica avand datorii de 8@6C din ;'#( plafonul este
stabilit la <6C.
Aadar( o data cu 9ratatul de la "aastric-t am avut 9ratatul privind !& i 9ratatul
de instituire a 1omunitatii &uropene.
Fn anul 1992 a !ost nc(eiat >ratatul de la Amsterdam. $on!orm acestui tratat+ o
parte din cel de#al ???#lea pilon al 4& a !ost integratB n >ratatul $& sub !orma unui titlu
nou denumit izele! azilul! imi"rarea #i alte politici privind li$era circulaie a
persoanelor. Fn consecinCB+ cel de#al ???#lea pilon al 4& a a=uns sB !ie !ormat din
cooperarea poliCieneascB 5i =udiciarB n materie penalB.
9otodat( prin 9ratatul de la Amsterdam au fost renumerotate art. din 9ratatul !&
i din 9ratatul 1&. &ste o precizare importanta pentru ca daca o sa consultam
)urisprudenta anterioara intrarii n vigoare a 9ratatului de la Amsterdam articolele
10
mentionate n -otararile 1urtii nu corespund articolelor pe care le putem gasi n 9ratatul
1& aa cum au fost renumerotate dupa intrarea n vigoare a tratatului de la Amsterdam.
4n alt tratat+ n anul 2001 a !ost nc(eiat la Aisa prin care 4& a !ost pregBtitB n
vederea extinderii ei spre CBrile din &uropa $entralB 5i de &st.
Anterior 9ratatului de la :isa au aderat la !niune n total 82 state.
Au trebuit sa fie adoptate numeroase dispozitii referitoare la locurile n ;&( la
modul de lucru al 1omisiei( al 1onsililului( la repartizarea voturilor n 1onsiliu .voturile
sunt stabilite dupa ponderea demografica si economica a statelor/( numarul de locuri n
organismele consultative- 1omitetul Regiunilor( 1omitetul &conomic si ocial. 9oate
aceste c-estiuni au fost rezolvate prin 9ratatul de la :isa care a avut ca obiectiv central
pregatirea !& n vederea e$tinderii ei i pentru tarile din &uropa de &st i 1entrala.
1ipru i "alta nu sunt tari din &uropa 1entrala.
Fn anul 2002 a !ost nc(eiat >ratatul de la Lisabona. Prin acest tratat s#a renunCat
la organizarea 4& ca o structurB bazatB pe 3 piloni. Potrivit >ratatului de la Lisabona au
!ost modi!icate prevederile >ratatului privind 4&+ iar >ratatul $& a devenit >F4&.
Fn cuprinsul >ratatului privind 4& sunt arBtate valorile 4niunii+ obiectivele
acesteia+ principiile democratice n 4niune+ instituCiile 4niunii. /e asemenea+ tratatul
conCine dispoziCii consacrate cooperBrii ntre statele membre n domeniul politicii externe
5i de securitate comunB.
>F4& cuprinde prevederi re!eritoare la politicile 5i acCiunile interne ale 4niunii+
precum 5i n ceea ce prive5te politica economicB 5i monetarB. $on!orm art. 1 din
>ratatul 4&+ cele 2 tratate menCionate '>4& 5i >F4&) au aceea5i valoare =uridicB. >ot
con!orm art. 1 din >ratatul 4&+ 4niunea se substituie $omunitBCii &uropene 5i i succedB
acesteia.
$orespunzBtor >ratatului 4&+ 4niunea are personalitate =uridicB. ;ana la data
9ratatului de la *isabona 1omunitatile aveau personalitate )uridica.
11
Fn acest context+ mai menCionBm cB n anul 2000 P&+ $onsiliul 5i $omisia a
adoptat $arta /repturilor Fundamentale a 4niunii &uropene '$/F4&). Potrivit art. 7 din
>ratatul 4&+ $/F4& are aceea5i valoare =uridicB cu cea a tratatelor. Fn cuprinsul art. 7
din >ratatul 4& se stipuleazB totodatB cB 4niunea aderB la $&/E. $ompetenCele
4niunii ast!el cum sunt de!inite n tratate A4 sunt modi!icate de aceastB aderare.
12