Curs 4 – Dreptul Concurenţei

Tratatul UE, Legea 21/1996, Legea 11/1991.

Raportul juridic de concurenţă

1. Unele consideraţii privind raportul juridic

2. Noţiunea raportului juridic de concurenţă
3. Subiecţii raportului juridic de concurenţă
4. Conţinutul raportului juridic de concurenţă

1. În principiu, un raport juridic este determinat de existenţa relaţiilor sociale din

diferite domenii şi care se formează pe baza normelor juridice aflate în vigoare şi în care
participanţii sau subiecţii apar ca titulari de drepturi şi obligaţii juridice reciproce şi a
căror realizare este asigurată atât prin comportamentul acestora cât şi prin măsuri juridice
2. Raportul juridic de concurenţă este un raport juridic prin relaţiile sociale
patrimoniale sau nepatrimoniale din sfera economică a producţiei, distribuţiei sau
consumului de mărfuri ori servicii sunt reglementate prin norme ce ţin de dreptul
concurenţei şi care cuprind drepturi şi obligaţii corelative ale subiecţilor acestui raport
specific.
Din definiţie rezultă că relaţiile sociale specifice acestui raport privesc :
• Comportamentul celor care participă la activitatea concurenţială
• Relaţiile sociale care privesc modalităţile de desfăşurare a concurenţei
(regulile)
• Relaţiile care se nasc şi se dezvoltă în cazurile în care concurenţa este viciată
sau abuzivă

Din definiţie mai rezultă şi următoarea clasificare a raporturilor juridice de

concurenţă.
1. raportul juridic de autoritate (sau de conformare), în cadrul căruia agenţii
economici sunt obligaţi prin dispoziţii imperative să adopte o anumită
conduită pe piaţă în aşa fel încât să nu restrângă, să nu împiedice sau să nu
denatureze jocul normal al concurenţei. În alt sens legiuitorul impune din
norme imperative operatorilor de pe piaţă să acţioneze cu bună credinţă şi
în baza uzurilor cinstite
2. raportul juridic de concurenţă este un raport juridic de egalitate deoarece
în cadrul concurenţei participanţii sau subiecţii acestui raport sunt egali în
ceea ce priveşte şansele lor de pătrundere pe piaţă precum şi alegerea
mijloacelor necesare pentru câştigarea competiţiei. Egalitatea între rezulte
între posibilităţile dintre ei de a se folosi de regulile stabilite în faţa
organelor care trebuie să le apere interesele.

3. subiecţii raportului juridic de concurenţă

a. statul ca subiect al raportului juridic de concurenţă reprezentat de
autorităţile administrative purtătoare ale prerogativelor de putere
(Consiliul Concurenţei – autoritate autonomă, Camere de Comerţ
 şi Industrie – centrale şi locale), Registrul Comerţului, instanţele
judecătoreşti civile, de contencios administrativ şi penale. În legea
concurenţei nr. 21/1996, art. 2 lit. b, avem ca subiecţi ai raportului
juridic de concurenţei organele ale administraţiei publice centrale
sau locale în măsura în care acestea prin deciziile emise sau prin
reglementările adoptate intervin în operaţiuni de piaţă influenţând
direct sau indirect concurenţa
b. comercianţii individuali, societăţile comerciale şi asociaţiile de
societăţi comerciale. Potrivit art. 7 C.Com comercianţii sunt aceia
care fac acte de comerţ având comerţul ca o profesiune obişnuită.
Sunt asimilaţi comercianţilor şi liber-profesioniştii şi meseriaşii
care apar pe piaţă şi desfăşoară activităţi
c. subiectele colective care au personalitate juridică şi între acestea
intră operatorii economici (legea 363/2005), societăţile comerciale,
regiile autonome şi organizaţiile cooperatiste
d. potrivit legii 31/1990 subiecţii activi ai acestui raport pot fi SCA,
SRL, SCS, SA.

4. Conţinutul raportului juridic de concurenţă.

a. dreptul la acces liber pe piaţă
b. egalitatea şanselor pentru toţi concurenţii de a-şi desfăşura o activitate normală
c. libertatea fiecăruia de alegere a partenerilor de afaceri
d. dreptul de a-şi stabili strategia de preţuri şi investiţii
e. libertatea producătorilor de bunuri de a alege sistemul de distribuţie a acestora
f. libertatea de a adresa şi de a cere sprijinul organelor abilitate în investigarea
cazurilor de concurenţă neloială
g. dreptul de a avea un loc pentru fondul propriu de comerţ

Obligaţii corelative
a. obligaţia de a respecta drepturile altora
b. respectarea regulilor pentru desfăşurarea unui comerţ corect şi loial
c. obţinerea titlurilor necesare de a opera pe piaţă