1

Caracteristica reliefului

Din punct de vedere a caracteristicilor teritoriilor urbane, teritoriile oraelor se
caracterizeaz n trei grupe principale cu caracteristici separate a condiiilor naturale a
teritoriului.
Dintre condiiile naturale deosebim:
1) Relieful teritoriului caracterizat prin valorile declivitii i orientarea lui (Sud,
Nord, Est, Vest).
2) Nivelul apelor subterane.
3) Posibilitatea inundaiilor teritoriului cu apele rurilor, lacurilor, mrilor.
4) Condiii extraordinare (alunecri de teren, carsturi, seluri). Dup caracteristica
fiecrei grupe de condiii naturale, teritoriul presupus urbanizrii poate fi mprit
n trei categorii:
I. teritoriul favorabil;
II. teritoriul puin sau limitat favorabil;
III. teritoriul nefavorabil;
Este evident c teritoriile categoriilor limitat favorabile i nefavorabile pot fi
modificate, ameliorate, supuse unor schimbri inginereti cu scopul trecerii lor n
categoria favorabil i utilizrii conform cerinelor urbanismului. Astfel, pentru
modificarea reliefului se folosete sistematizarea vertical.
Protejarea teritoriului contra inundrii poate fi efectuat prin diferite metode, mai des
sunt folosite: construirea barajelor, nsipirea artificial pn la nivelul inundaiilor
posibile, lrgirea albiei rului n preajma oraului i folosirea rezervoarelor i a bazinelor
de ap n calitate de locuri de reglare a cursului apelor atmosferice. Nivelul apelor
subterane se micoreaz cu ajutorul drenajelor de transportare a apelor din zona
sistematizat. Practic nu sunt folosite pentru construcii terenurile cu alunecri,
carsturile i selurile.
n categoria teritoriilor favorabile sunt incluse terenurile cu urmtoarele caracteristici:
1) relieful i= (5 - 100) ;
2) inundaii cu stratul de ap mai mic de 0,5 m, nu mai des de o dat la 100 ani
(asigurare de 1%), n 50 ani (asigurare de 2%);
3) nivelul apelor subterane H
as
>3,5 m de la nivelul pmntului;
4) lipsesc alunecri, carsturi, seluri.
n categoria teritoriilor limitat favorabile se includ terenurile:
1) relieful i= (0 - 5) ,(100 - 200) ;
2) inundaii cu stratul de ap mai mic de 1 m, o dat la 50 ani (asigurare de 2%);
3) nivelul apelor subterane H
as
>2,0 m de la nivelul pmntului;
4) lipsesc alunecri, carsturi, seluri.
n categoria teritoriilor nefavorabile se includ teritoriile:
1) relieful i> 200 ;
2) inundaii cu stratul de ap mai mare de 1 m, o dat n 20 ani (asigurare de 5%);
3) nivelul apelor subterane H
as
>1,0 m de la nivelul pmntului;
4) lipsesc alunecri, carsturi, seluri.
Clasificarea teritoriilor reprezentate mai sus este recomandat pentru teritorii cu
constructii capitale. Pentru spatii verzi indicii prezentati sunt evident altii.
2
n practica urbanismului la prima etap se folosesc doar teritoriile favorabile, n caz de
teritorii imense nefavorabile se precaut posibilitatea ameliorrii teritoriului limitat
favorabile, ceea ce duce la folosirea teritoriilor pentru formarea unui plan mai compact a
orasului sau localittii precutate.
Pentru proiectarea planului general a unei localitti, initial se analizeaz teritoriul
presupus dup factorii naturali si se alctuieste harta schem de limit a sistematizrii
teritoriului dat. Ea const n executarea zonelor nefavorabile din planul teritoriului n
scara anumit cu ajutorul semnelor conventionale a factorilor nefavorabili, conform
gradrii de mai sus.
Sistematizarea vertical

Sistematizarea vertical prezint modificarea formelor reliefului existent cu scopul
crerii unor noi forme corespunztoare cerintelor urbanismului, care vor asigura:
- scurgerea liber a apelor de suprafat
- crearea unor terenuri cu caracteristici necesare pentru constructii
- crearea unor forme de relief capabile pentru asigurarea trasrii retelelor ingineresti
urbane.
n practica de proiectare real sistematizarea vertical se efectueaz de obicei la Sc.
1:500 cu echidistanta existent H
ex
= 0,2 m, n cazuri de necesitate cnd declivittile
reliefului sunt foarte mici echidistanta de proiect se poate de luat H
or
= 0,1 m. Metodele
de sistematizare vertical sunt:
a) Metoda profilelor care se foloseste pentru proiectarea sistematizrii verticale a
strzilor, pistelor de decolare pe aerodromuri, fsiilor nguste de teren urban.
Rareori aceast metod poate fi folosit pentru sistematizarea vertical a terenurilor
urbane integre, n acest caz terenul urban se mparte n ptrate sau dreptunghiuri cu
laturile de 40,50,...,100 m si mai mult se construiesc profile longitudinale pe o
directie a laturilor dreptunghiurilor, apoi tinnd cont de cotele de proiect initiale se
construiesc profile longitudinale consecutiv pe directiile perpendiculare. Este
evident c uneori devine imposibil pstrarea cotelor de proiect initiale si ne
rentoarcem la corectarea profilelor cu scopul racordrii cotelor de proiect initiale
n punctul de intersectie a profilelor. Aceasta aduce adeseori la lucrri suplimentare
imense, de aceea aceast metod este limitat.
b) Metoda grafic analitic care const n folosirea calculatoarelor si aparatajului
matematic complicat de descriere, reprezentare a reliefului cu ajutorul curbelor de
nivel, exprimate sub form de ecuatii matematice. Se folosesc rar din motive de:
volum mare a informatiei initiale si de descrierea reliefului n form matematic.
c) Metoda curbelor rosii de nivel care d posibilitatea modificrii formelor de
reliefului existent cu ajutorul liniilor rosii de proiect (curbe de nivel proiectat) cu
echidistanta curbelor de nivel existente mai mare de ct echidistanta de proiect,
fiind aplicate pe acelasi plan si aceeasi scar mpreun cu curbele existente, curbele
rosii de nivel vizual caracterizeaz gradul de modificare a formelor reliefului
existent reiesind din scopul si cerintele de pstrare maximal posibile a formelor de
relief existente. Aceast conditie va fi satisfcut atunci cnd curbele de proiect vor
fi maximal apropiate de curbele existente.
3
De obicei, relieful este caracterizat n linii generale cu curbe de nivel cu echidistanta
destul de mare, cu scopul detalizrii formelor reliefului proiectat este necesar
micsorarea valorii echidistantelor si din practic, echidistanta se recomand:
H
n
ech
=2.0 m => H
rou
ech
=0.5 m
H
n
ech
=1.0 m => H
rou
ech
=0.2 m
H
n
ech
=0.5 m => H
rou
ech
=0.1 m
Cu ajutorul curbelor rosii este posibil att detalizarea reliefului ct si generalizarea lui.
Detalizarea este necesar n cazuri cu relief cu forme complicat schimbtoare. Pentru
detalizare sunt necesare unele msuri topografice suplimentare si invers pentru
generalizarea reliefului nu sunt necesare msurri topografice si ea se foloseste n cazuri
de relief cu forme omogene.

Detalizarea
32.00
33.00
34.00
32,33,34-curbe initiale
32.50,33.50-curbe suplimentare
de detalizare
Generalizarea
32.00
34.00
36.00
32,34,36-curbe initiale
33,35-curbe anulate
n practica de proiectare real sistematizarea vertical se efectueaz de obicei la Sc.
1:500 cu echidistanta existent H
ex
=1.0 m si echidistanta de proiect H
pr
=0.02 m, n
cazuri de necesitate cnd declivittile reliefului sunt foarte mici echidistanta de proiect
poate fi de H
or
=0.01 m.
Schema sistematizrii verticale
Cu scopul rezolvrii mai multor probleme urbanistice i n special cu scopul organizrii
reliefului localitilor urbane la etapa proiectrii planului general a oraelor se nfptuie
te i schema sistematizrii verticale a teritoriului.Ea const n urmtoarele : planul
preventiv a oraului la o scar anumit cu relieful teritoriului exprimat prin curbe de
nivel existente(negre),se traseaz tot preventiv reeaua strzilor principale pentru
stabilirea declivitilor admisibile i calculul preventiv a cotelor punctelor importante a
4
teritoriului (punctele de baz).Drept puncte importante se fixeaz punctele de intersecie
a strzilor i unele puncte importante din punctul de vedere a frngerii declivitilor pe
strzile urbane.Astfel n planul sistematizrii verticale n scara dat vom avea o serie de
puncte cu informaia necesar a cotelor reliefului existent,de proiect
i valorile declivitilor sectoarelor de strzi urbane pe tot planul oraului echivalent cu
planul general al localitii.

Sistematizarea vertical a strzilor urbane

Prin proiectul de sistematizare a unui oras se determin pozitia n plan orizontal ti plan
vertical retelei principale a strzilor, pietelor, cartierelor, precum si a unor constructii
izolate. Amenajarea reliefului astfel nct s corespund necesittilor de constructie,
circulatie si scurgerii apelor se face cu ajutorul proiectelor de S.V. Aceasta se
elaboreaz concomitent cu planul general al orasului si fac parte integrant din planul de
sistematizare a orasului.
La ntocmirea proiectelor de S.V. a terenului se utilizeaz datele ridicrilor
topografice. La amenajarea terenului trebuie de avut n vedere principiul minimului de
deplasri de pmnt. Prin proiectul de S.V. se va cuta s se realizeze o compensare a
terasamentelor si se va evita transporturile la mare distant, cu aceast ocazie trebuie s
se tin seama si de utilizarea pmntului ce rezult din spturile pentru fundatiile
constructiilor.
Proiectul de S.V. a strzilor urbane se ntocmeste pe baza schemei de amplasare pe
vertical a teritoriului orasului pe care sunt indicate liniile rosii ale constructiilor, cotele
nivelrii n punctele caracteristice si pantele de proiect pe treceri.
La constructia curbelor de nivel proiectate se foloseste sectiunea transversal, pe care
se indic ltimea prtii carosabile a drumului, gazonului, trotuarului si pantele
transversale. Trebuie de avut n vedere c cotele de proiect ale trecerilor se stabilesc n
dependent de pantele admisibile ale drumurilor urbane, conform cerintelor normative
n vigoare NRC II 60 75.
Categoria drumului si strzii Panta longitudinal Diferenta algebric a
pantelor sect.
nvecinate
Strzi cu drumuri magistrale:
a) cu destinatie orseneasc
b) cu destinatie raional
c) cu tranport de mrfuri

Drumuri cu destinatie rapid
Strzi si drumuri cu destinatie
local
a) strzi din localitti
b) strzile raionale comunale,
industriale etc.
c) treceri
50
60
40
40




80
40

80
7
10
7
5




7
-

-
5




Determinarea pozitiei curbelor de nivel proiectate ncepe cu calcularea pantelor
longitudinale proiectate a segmentelor duse dea lungul trecerilor, cuprinse ntre punctele
de schimbare a pantei, conform formulei:
i
l
=h/d=H/L, unde: h diferenta curbelor de proiect
d distanta dintre aceste puncte
i
t
=20. l
1
=H
rou
ech
/i
l
; l
2
=(B/2)xi
tr
/i
l
, unde B ltimea strzii, H
rou
ech
=0,20 m.
De exemplu:
L=112.5 m. H
A-B
=58.53=5m.
i
l
= H
A-B
/L=5/112.5=0,044
l
1
=H
rou
ech
/i
l
=0, 2/0.044=4.54 m
l
2
=(B/2)xi
tr
/i
l
=(18.75/2)x0,02/0.044=4.26 m.


Sistematizarea vertical a intersectiilor de strzi urbane

Reiesind din scopul principal a sistematizrii verticale evacuarea liber a apelor de
suprafat, momentul cel mai important n procesul sistematizrii verticale a intersectiei
l constituie crearea unor astfel de forme noi de suprafete care vor asigura scopul dat.
Aceasta nseamn racordarea corect a curbelor de nivel ce vin spre intersectie
respectnd valorile necesare ale declivittilor pentru asigurarea scopului dat. Este
evident c intersectia propriu zis uneori se va modifica esential, forma profilului
transversal mcar a uneia dintre strzile de intersectie.
Din practica de proiectare vom deosebi 2 cazuri de proiectare a sistematizrii verticale
a intersectiilor:
a) Strzile de intersectie sunt de aceeasi categoriie si parametri. n acest caz forma
suprafetei intersectiei se aduce n apropierea formei reliefului n locul dat cu o singur
declivitate general de orientare a reliefului. Adic n preajma intersectiei profilele
transversale ale strzilor capt forma
ntr o singur pant. Trecerea treptat spre aceast form ntr o singur pant a
profilelor transversale se efectueaz treptat la distanta 30-50 m de la intersectie,
racordnd curbele de nivel ale strzilor de intersectie.
Dac relieful prezint pante spre marginile cartierului, suprafata lui se poate amenaja
n form de acoperis cu coama situat simetric fat de strzile paralele, sau deplasate
lateral, dup conditiile locale. Cnd suprafata cartierului este strbtut de o cumpn
natural a apelor, linia de intersectie a celor dou plane se formeaz coama suprafetei
cartierului poate fi proiectat fie suprapus peste coama natural a cumpenei apelor, fie
putin deplasat, n asemenea cazuri se asigur evacuarea apelor de suprafat cu miscri
minime de terasament.

6
Cartierele de pe terenurile de coast se amenajeaz n form de terase. Fiecare teras
trebuie s aib drumuri interioare proprii si un sistem independent de evacuare a apelor
de suprafat spre rigola strzii celei mai apropiate sau la canalizarea subteran a
cartierului. Nu se admite evacuarea apelor spre terasele din aval pentru a nu se provoca
inundarea acestora.
La proiectarea sistematizrii verticale a cartierelor se foloseste metoda curbelor rosii
de nivel proiectate.
Datele principale ce servesc la ntocmirea proiectelor de sistematizare vertical ale
cartierelor sunt cotele principale ale cldirilor (negre,rosii). Cotele negre ale cldirilor se
calculeaz.
Cotele rosii de proiect a cldirilor se calculeaz identic dup cotele rosii de proiect ale
terenului.
Cota zero a pardoselii parterului se calculeaz: H
0
=H
r
max
+H, m, unde:
H
r
max
cota rosie maximal a cldirii;
H= 0,3...0,5 m nltimea de la cota terenului pn la cota pardoselii.
Dup ce am calculat H
0
trebuie efectuat verificarea pentru a stabili ca nltimea
soclului s nu depseasc valoarea de 1,80 m.
H
max
scl
=H
0
-H
min
1,80 m.
n cazul cnd H
scl
este mai mare dect valoarea limit admisibil, sub parter se
construieste demisol sau etaj tehnic.
b) Una dintre strzile de intersectie este de categorie superioar celeilalte. n cazul dat
strzii i se ofer prioritate total pstrnd forma profilului transversal constant pe tot
sectorul proiectat inclusiv la intersectie. Racordarea curbelor se face din contul
profilului transversal al celeilalte strzi (analogic cazului a).





















7


a) intersectie in doua nivele a strazilor de diferite categorii
72
73
72
























8









b) intersectie a stazilor de diferite categorii

stematizarea vertical a terenurilor urbane alturate strzilor

Prin proiectul de sistematizare vertical a unui cartier se stabilesc cotele cldirilor, ale
drumurilor si aleilor interioare, ale locurilor de parcare pentru autovehicule, ale celor
pentru odihn si joc etc. Datele principale care servesc la ntocmirea proiectelor de
sistematizare vertical ale cartierelor sunt cotele cldirilor principale.
Prin proiectul de sistematizare vertical trebuie s se urmreasc asigurarea scurgerii
apelor de suprafat n conditii ct mai bune si amenajarea suprafetei cartierului cu
utilizarea rational a pmntului rezultant din aplanarea terenului si din spturile fcute
pentru fundatiile cldirilor si a celorlalte amenajri si instalatii evitndu se
transporturile la distante mari.
9
Apele de suprafat trebuie s se scurg pe ct posibil prin scurgerea liber si pe drumul
cel mai scurt, prin rigolele strzilor. La sistematizarea vertical drumurile si aleile din
interiorul cartierului formeaz o retea pentru evacuarea apelor de suprafat si ele trebuie
s fie n acest scop proiectate cu declivitti corespunztoare asigurrii evacurii apelor
dincolo de limitele cartierului. Relieful cartierului dup sistematizarea vertical poate
avea forme diferite.
n cazul unui cartier cu relief linistit cu nclinare dominant unilateral suprafata
cartierului poate fi sistematizat sub forma unui acoperis cu un singur versant plan,
form care asigur evacuarea si scurgerea n conditii bune a apei de pe terenul
cartierului si de pe drumurile si aleile interioare.


Situatie existenta n proiect:















Literatura
Drumuri urbane A.Pinescu, Bucuresti 1962
Drumuri urbane A.Pinescu, Bucuresti 1983

1
0


Ministerul Educatiei si stiintei al R.M.
Universitatea Tehnic a Moldovei
Catedra: Constructii Arhitectonice











Proiect de curs
La sistematizare si echipament tehnic

Tema: Sistematizarea vertical a unui cartier





A elaborat: st.gr.U-72
Opae Vasile
A verificat: conf.univ
Dumitrascu P.



Chisinu 2010