Sunteți pe pagina 1din 10

Prelegerea 2

In aceasta prelegere vom nv at a despre:


Mult imi part ial ordonate;
Not iunea generala de latice.
2.1 Mult imi part ial ordonate
Denit ia 2.1 O mult ime part ial ordonata este o pereche (P,) unde P este
o mult ime nevida, iar este o relat ie binara care satisface axiomele:
1. x x x P (reexivitate)
2. x y & y x = x = y x, y P (antisimetrie)
3. x y & y z = x z x, y, z P (tranzitivitate)
O relat ie binara care satisface aceste axiome se numeste relat ie de ordine
(part iala). Pe baza ei se pot introduce si alte relat ii, cum ar :
x y y x:
x > y x y, x = y;
x < y x y, x = y;
Propozit ia 2.1 Daca (P,) este o mult ime part ial ordonata, atunci si (P, )
este tot o mult ime part ial ordonata.
Demonstrat ie: Se arata imediat ca veric a cele trei axiome din Denit ia 2.1.
2
Relat ia se numeste relat ie duala relat iei .

Intre ele este valabil principiul
dualitat ii: daca o armat ie este adevarata pentru o mult ime part ial ordonata
(P, ), atunci ea este adevarata si pentru (P, ), prin nlocuirea lui cu .
De remarcat ca > si < nu sunt relat ii de ordine (nu au proprietat ile de
reexivitate si antisimetrie).
17
18 PRELEGEREA 2.
Exemplul 2.1 Fie mult imea A = {a, b, c} si sa consideram
P= 2
A
= {, {a}, {b}, {c}, {a, b}, {a, c}, {b, c}, {a, b, c}}.
Atunci (P, ) este o mult ime part ial ordonata.
Exemplul 2.2 Perechile (R, ), (Q, ), (Z, ) sunt mult imi part ial ordo-
nate, cu relat ia de ordine obisnuita.
Exemplul 2.3
1. Fie P mult imea dreptelor n plan, iar relat ia de paralelism. Aceasta
relat ie este reexiva (a||a) si tranzitiva (a||b, b||c = a||c) dar nu este
antisimetrica: din a||b si b||a nu rezulta a b.
Daca se considera relat ia de perpendicularitate, aceasta nu este tranzitiva
(a b, b c =a||c).
2. Fie P mult imea membrilor familiei Popescu, iar relat ia urmas.
Aceasta relat ie este tranzitiva, dar nu este nici reexiva (Vasile nu
este urmasul sau) si nici antisimetrica (nu este posibil ca Vasile sa
e urmasul lui Ion si n acelasi timp Ion sa e urmasul lui Vasile).
De fapt, se observa ca daca o relat ie nu este reexiva, atunci ea nu este
nici antisimetrica (ncercat i sa vericat i acest lucru).
Observat ia 2.1 Relat ia nu este denita pentru orice pereche de elemente
ale mult imii part ial ordonate P. Doua elemente x, y P cu x y, y x se
numesc incompatibile.
Exemplul 2.4 Elementele {a} si {b} din Exemplul 2.1 sunt incompatibile.
Observat ia 2.2 O relat ie de forma x y nu implica n mod necesar x < y.
O mult ime part ial ordonata P poate reprezentat a printr-o diagrama Hasse,
n care elementele distincte din P sunt marcate prin puncte distincte, iar ecare
relat ie x y este descrisa printr-un drum format din una sau mai multe linii
care coboara de la x la y. Faptul ca x este deasupra lui y n aceasta diagrama
Hasse nu este sucient pentru a decide ca x y. x si y sunt incompatibile
nafar a de cazul cand exista o linie care leaga direct cele doua puncte.
Exemplul 2.5 Pentru mult imea part ial ordonata denita n Exemplul 2.1 se
poate construi diagrama Hasse
{a, b, c}
{a, b} {b, c} {a, c}
{c} {b} {a}

!
!
!
!
!
!
a
a
a
a
a
a
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
`
`
`
`
`
`
`
`
`
`
``
a
a
a
a
a
a
!
!
!
!
!
!
2.2. ALTE DEFINIT II SI PROPRIET

AT I ELEMENTARE 19
Doua mult imi part ial ordonate (P, ) si (Q, ) au structuri identice daca pot
reprezentate prin aceeasi diagrama Hasse; atunci ele sunt izomorfe. Forma-
lizat, doua sisteme P, Q sunt izomorfe daca exista o corespondent a biunivoca
x x

ntre elementele lui P si Q, astfel ca


x y x

Corolarul 2.1 Daca doua mult imi part ial ordonate sunt izomorfe, atunci ele
au acelasi numar de elemente.
Exemplul 2.6 Fie sistemul (Q, ) unde Q= {1, 2, 3, 5, 6, 10, 15, 30} si
x y y|x
Se verica imediat ca aceasta este o mult ime part ial ordonata. Diagrama
sa Hasse este
30
6 10 15
5 2 3
1
!
!
!
!
!
!
a
a
a
a
a
a
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
`
`
`
`
`
`
`
`
`
`
``
a
a
a
a
a
a
!
!
!
!
!
!
deci acest sistem este izomorf cu cel construit n Exemplul 2.1, a carui dia-
grama este data n Exemplul 2.5.
2.2 Alte denit ii si proprietat i elementare
Fie (P, ) o mult ime part ial ordonata.
Daca P are un element 0 cu proprietatea x 0 pentru orice x P, 0 se
numeste elementul nul al lui P. Este posibil ca P sa nu admita element nul.
Propozit ia 2.2 Daca elementul nul exista, atunci el este unic.
Demonstrat ie: Presupunem ca exista doua elemente nul 0 si 0

. Din denit ie
vom avea 0 0

si respectiv 0

0, deci 0 = 0

. 2
Dual, se poate deni elementul total (universal) 1 prin 1 x, x P.

In
mod similar, daca elementul total exista, atunci el este unic.
Exemplul 2.7 Mult imea part ial ordonata denita n Exemplul 2.1 are ca ele-
ment nul mult imea vida , iar ca element universal mult imea {a, b, c}.
Fie mult imea ordonata (Z, ) din Exemplul 2.2. Aceasta nu are nici ele-
ment nul si nici element universal.
20 PRELEGEREA 2.
De remarcat ca cele doua elemente (nul si total) nu sunt notate totdeauna cu
0 respectiv 1. Astfel, n Exemplul 2.6, elementul nul este 1 (iar elementul 1
este 30).
Daca x > y dar nu exista nici un z P astfel ca x > z > y, se spune ca x
acopera y. Orice element care acopera pe 0 se numeste atom sau punct. Dual,
orice element acoperit de 1 se numeste antiatom.
Exemplul 2.8 Sa revenim la mult imea part ial ordonata denita n Exemplul
2.1. Aici elementele {a}, {b}, {c} sunt atomi, iar {a, b}, {b, c}, {a, c} sunt an-
tiatomi. Elementul {a, b} de exemplu acopera pe {a} si pe {b}.
Evident, o mult ime part ial ordonata fara 0 si 1 nu are atomi (si nici antiatomi).
P este total ordonata (sau este un lant ) daca pentru orice x, y P, avem
x y sau y x.
Orice doua lant uri de n elemente sunt izomorfe.
Exemplul 2.9 Toate mult imile din Exemplul 2.2 sunt mult imi total ordonate.
Propozit ia 2.3 Din orice mult ime part ial ordonata se poate extrage o submul-
t ime total ordonata (cu aceiasi relat ie de ordine).
Demonstrat ie: Sa consideram diagrama Hasse asociata acestei mult imi si sa
luam doua elemente distincte, legate ntre ele printr-un drum. Se ia apoi ca
submult ime mult imea elementelor aate pe acest drum. Se veric a imediat
faptul ca ea formeaza o mult ime total ordonata. 2
Fie L P. x P este un majorant al lui L daca y L, x y.
Un majorant x P este cel mai mic majorant (cmmM) al lui L daca
pentru orice majorant x

P avem x

x.

In particular, daca x L este un majorant pentru L, atunci el este cmmM.


Cel mai mic majorant poate sa nu existe. Daca exista nsa, este unic
(demonstrat i aceasta armat ie).

In mod dual se deneste not iunea de minorant si de cel mai mare minorant
(cmMm).
Exemplul 2.10 Revenind la mult imea part ial ordonata din Exemplul 2.1, e
L= {{a}, {b}, {c}}. Atunci este cmmM, iar {a, b, c} este cmMm (ambele
unice).
Fie acum mult imea (R, ) din Exemplul 2.2 si L= (0, 1). 0, 0.99, 6 sunt
minorant i, iar 1, 2, 1.0001 sunt majorant i pentru L. L nu are cmmM si nici
cmMm.
2.3. PRIMA DEFINIT IE A LATICILOR 21
2.3 Prima denit ie a laticilor
Vom deni acum cea mai important a not iune din fundamentele algebrice ale
informaticii: not iunea de latice.
Denit ia 2.2 O latice L este o mult ime part ial ordonata astfel ca orice doua
elemente din L admit cmmM si cmMm.
Fie x, y L. Cel mai mic majorant al lor se noteaza cu xy, iar cel mai mare
minorant, cu x y.
Exemplul 2.11 Fie (Z, ) unde
a b a|b
Se verica imediat ca aceasta este o mult ime part ial ordonata. Pentru orice
doua elemente a, b Z, avem cmmM(a, b) = cmmmc(a, b), cmMm(a, b) =
cmmdc(a, b). Deci aceasta este o latice.
Exemplul 2.12 Fie A o mult ime nita nevida si P= 2
A
mult imea part ilor lui
A. P poate ordonata part ial cu relat ia de incluziune. Ea formeaza o latice
unde cmmM(X, Y ) = X Y, cmMm(X, Y ) = X Y X, Y P.
Observat ia 2.3 Orice mult ime total ordonata (L, ) este o latice. Pentru a
arata aceasta, e x, y L. Sa presupunem ca x y (pentru relat ia inversa se
procedeaza similar). Atunci cmmM(x, y) = x, cmMm(x, y) = y.
Teorema 2.1

Intr-o latice sunt adevarate urmatoarele relat ii:
1. (a) x y = y x, (b) x y = y x (comutativitate);
2. (a) x(yz) = (xy)z, (b) x(yz) = (xy)z (asociativitate);
3. (a) x (x y) = x, (b) x (x y) = x (absorbt ie).
Demonstrat ie: Relat iile (1) rezulta imediat din denit ia operat iilor si .
(2a): Sa notam s = y z si t = x s = x (y z). Atunci y s, z s,
x t, s t, deci y t, z t; n concluzie, t este un minorant pentru x, y, z.
Din x t, y t rezulta xy t (xy este cel mai mare minorant pentru
x si y). Din xy t, z t obt inem (folosind acelasi argument) (xy)z t.
Deci (x y) z x (y z).
Relat ia x (y z) (x y) z se arata n mod similar; din ele se obt ine
(2a).
Relat ia (2b) se demonstreaza analog.
(3a): Fie p = x y si q = x p = x (x y). Atunci p x, p y,
x q, p q. Din x x si p x obt inem x p x, adica q x. Cum si
x q, vom avea x = q = x (x y).
22 PRELEGEREA 2.
Dual se arata si (3b). 2
Teorema 2.1 permite sa eliminam parantezele si sa scriem xyz, respectiv
x y z; n general, x
1
x
2
. . . x
n
=
n

i=1
x
i
este cmMm al mult imii de
elemente {x
1
, x
2
, . . . , x
n
}, iar x
1
x
2
. . . x
n
=
n

i=1
x
i
este cmmM al mult imii
{x
1
, x
2
, . . . , x
n
}.

Inlocuind n (3a) pe y cu x y avem x = x (x (x y)) = x x. Deci


x x = x, x x = x (Regulile de idempotent a) (1)
Daca x y atunci y este un minorant pentru x si y, deci xy = y. Invers,
daca y = x y, atunci x x y = y. Deci avem
y = x y x y x y = x. (2)
2.4 A doua denit ie a laticii
Denit ia 2.3 Se numeste latice L o mult ime nevida de elemente nzestrata
cu doua operat ii binare notate si care verica egalitat ile din Teorema 2.1
pentru orice x, y, z L.
Teorema 2.2 Denit iile 2.2 si 2.3 sunt echivalente.
Demonstrat ie: Faptul ca din prima denit ie rezulta a doua este evident.
Sa arat am si invers, ca din Denit ia 2.3 rezulta Denit ia 2.2.
Vom construi relat ia part ial a de ordine
x y y = x y
Atunci, Teorema 2.1, (3b) da ca x y implica xy = x, iar (3a), ca xy = x
conduce la y = (x y) y = x y.
Relat ia (1) este o consecint a a acestor postulate, si de aici rezulta axioma
1 din Denit ia 2.1.
Daca x y si y x, atunci y = x y = x, deci axioma 2.
Daca x y, y z, atunci y = x y, z = y z, deci x z = x (y z) =
(x y) z = y z = z, adica x z.
Deci L este o mult ime part ial ordonata n raport cu relat ia .
Cum x xy si y xy, rezulta ca xy este minorant comun pentru x
si y. Daca z este un alt minorant (x z, y z), atunci z = x z, z = y z.
Atunci Teorema 2.1, (2a) da (x y) z = x (y z) = x z = z, deci
x y z. Aceasta nseamn a ca x y este cmMm; prin dualitate, x y este
cmmM, ambele pentru orice x, y L.
Deci L este latice n raport cu prima denit ie. 2
Legatura dintre cele doua denit ii este evident data de relat ia (2).
2.5. PROPRIET

AT I ELEMENTARE ALE LATICILOR 23


Observat ia 2.4 Cele sase postulate din Teorema 2.1 sunt independente.

Intr-adevar, sistemul cu legile de compozit ie


x y
x x x
y y y
x y
x x x
y x y
satisface toate postulatele teoremei nafara de (1a); deci (1a) nu poate o
consecint a a celorlaltor cinci postulate.
Analog, sistemul cu legile de compozit ie
x y
x x y
y y x
x y
x x y
y y y
verica totul nafara de (3a) (x (x y) = y = x).
Fie acum un sistem cu cinci elemente, avand legea de compozit ie
x
1
x
2
x
3
x
4
x
5
x
1
x
1
x
2
x
3
x
4
x
5
x
2
x
2
x
2
x
5
x
4
x
5
x
3
x
3
x
4
x
3
x
4
x
5
x
4
x
4
x
4
x
4
x
4
x
5
x
5
x
5
x
5
x
5
x
5
x
5
Aceasta lege verica toate condit iile din Teorema 2.1 nafara de (2a). Aici
x
2
(x
3
x
4
) = x
2
x
4
= x
4
, (x
2
x
3
) x
4
= x
5
x
4
= x
5
.
Deci (1a), (2a), (3a) nu se pot deduce din celelalte relat ii.

In mod similar, (1b), (2b), (3b) sunt si ele independente.


2.5 Proprietat i elementare ale laticilor
Propozit ia 2.4 Daca o latice L are 0 si 1, atunci x L,
0 x = 0, 0 x = x,
1 x = x, 1 x = 1
Demonstrat ie: Exercit iu.
Propozit ia 2.5 Daca o latice L are 0 si 1, atunci x, y L,
x y = 0 x = y = 0.
Demonstrat ie: Folosind (3a), avem x y = 0 =x = x (x y) = x 0 = 0.
Implicat ia inversa este triviala. 2
24 PRELEGEREA 2.
Dual, se obt ine si relat ia
x y = 1 x = y = 1.
Propozit ia 2.6

Intr-o latice L exista totdeauna cel mai mic majorant si cel
mai mare minorant pentru submult imi nite.
Demonstrat ie: Fie S= {x
0
, x
1
, . . . , x
r
} L. Atunci z =
r

i=0
x
i
este un majorant
pentru S. Acesta va chiar cel mai mic majorant, deoarece daca exista un alt
majorant y pentru S (adica y x
i
i = 1, . . . , r) atunci folosind o induct ie
simpla se poate arata ca y
r

i=0
x
i
= z, deci z este cel mai mic majorant.

In mod similar se arata armat ia pentru cel mai mare minorant. 2


Observat ia 2.5 Propozit ia 2.6 nu este nsa adevarata pentru submult imi in-
nite. De exemplu, n laticea numerelor ntregi pozitive, cu o relat ie de ordine
denita
x y y|x
submult imea 1, 2, 2
2
, 2
3
, . . . nu admite un cel mai mic majorant.
Denit ia 2.4 O latice este completa daca orice submult ime a sa admite cel
mai mare minorant si cel mai mic majorant.
Teorema 2.3 Orice latice care nu are submult imi total ordonate innite este
completa.
Demonstrat ie: Fie L o latice si M o submult ime innita a sa. Consideram
x
0
M. Daca x
0
nu este un majorant pentru M, atunci exista x
1
M cu
x
1
x
0
. Atunci x
0
x
1
= x
0
. Cum x
0
x
1
x
0
, avem x
0
x
1
> x
0
. Daca
x
0
x
1
nu este un majorant pentru M, atunci procedeul se reia.
Deci, cum M este innita, putem construi o secvent a total ordonata x
0
<
x
0
x
1
< x
0
x
1
x
2
< . . ..
Daca secvent a este nita (are r elemente), atunci din construct ie z =
r

i=0
x
i
este un majorant pentru M.
Acesta este chiar cel mai mic majorant, deoarece daca exista un majorant
y pentru M, el va n particular un majorant pentru {x
1
, x
2
, . . . , x
r
} deci
(conform Propozit iei 2.6) y z.
Dual, orice submult ime admite sau o secvent a innita total descrescatoare,
sau are un cel mai mare minorant. 2
2.5. PROPRIET

AT I ELEMENTARE ALE LATICILOR 25


Propozit ia 2.7 Orice latice ce nu cont ine 0 admite un lant innit descresca-
tor.
Demonstrat ie: Fie un element x
0
ales arbitrar n latice. Nu putem avea x
0
y =
x
0
pentru orice y (pentru ca atunci y x
0
y, deci x
0
= 0). Deci exista un
y astfel ca x
0
> x
0
y = x
1
. Procedeul se repeta, si se obt ine un lant innit
descrescator x
0
> x
1
> . . .. 2
Dual,
O latice care nu cont ine 1 admite un lant innit crescator.
Observat ia 2.6 Existent a lui 0 si 1 nu este o condit ie sucienta pentru ca o
latice sa e completa. De exemplu, mult imea Q a numerelor rat ionale, com-
pletata cu + (ca 1) si (ca 0) formeaza o latice cu relat ia de ordine
obisnuita ; dar aici, submult imea L= {x|3 > x
2
> 2} nu are cel mai mare
minorant si nici cel mai mic majorant.
O latice este nita daca are un numar nit de elemente; acest num ar se numeste
ordinul laticii. Evident ca o latice nita L nu admite nici un lant innit, deci
este completa.

In particular, daca ea are n elemente x
1
, x
2
, . . . , x
n
, atunci avem
1 =
n

i=1
x
i
, 0 =
n

i=1
x
i
.
Denit ia 2.5 O sublatice M L este o submult ime cu proprietatea
x, y M, x y, x y M.
Evident, o sublatice satisface postulatele unei latici.
Observat ia 2.7 O submult ime a lui L poate forma o latice conform Denit iei
2.2, fara a totusi o sublatice. Este sucient ca cmmM si cmMm a doua
elemente x si y, sa difere de x y respectiv x y, care sunt cel mai mare
minorant respectiv cel mai mic majorant n L pentru x, y. De exemplu, pentru
o latice L descrisa de diagrama Hasse de mai jos,
u
u
u u
u

@
@
@
@
@
@

x
1
x
2
x
3
x
4
x
5
si o submult ime M= {x
1
, x
2
, x
3
, x
5
}, avem x
2
x
3
= x
4
, n timp ce minorantul
celor doua elemente n M este x
5
(x
4
nu exista n M).
26 PRELEGEREA 2.
2.6 Exercit ii
Exercit iul 2.1 Fie (P, ) o mult ime part ial ordonata si L P. Sa se arate
ca (L, ) este tot o mult ime part ial ordonata.
Armat ia ramane valabila pentru mult imile total ordonate ?
Exercit iul 2.2 Fie sistemul (R, ) unde R este mult imea numerelor reale,
iar relat ia este denita astfel:
x y 2|(x y)
Este acest sistem o mult ime part ial ordonata ? Cum se poate restrange
denit ia lui astfel ca sa obt inem o astfel de mult ime ?
Exercit iul 2.3 Fie A o mult ime cu 3 elemente. Cate relat ii distincte de or-
dine part iala se pot deni pe A ?
Sa se generalizeze problema la o mult ime nevida cu n elemente.
Exercit iul 2.4 Sa se construiasca corespondent a biunivoca dintre elementele
mult imilor part ial ordonate denite n Exemplul 2.6.
Este unica aceasta corespondent a ?
Exercit iul 2.5 Dat i exemple de mult imi part ial ordonate care sa admita ele-
ment nul dar sa nu aiba element universal, si invers.
Exercit iul 2.6 Dat i exemplu de mult ime part ial ordonata, care sa admita el-
ement nul dar sa nu aiba atomi. Cate astfel de mult imi exista ?
Exercit iul 2.7 Sa se arate ca o mult ime este total ordonata daca si numai
daca orice element este acoperit de cel mult un element.
Exercit iul 2.8 Fie (P, ) o mult ime part ial ordonata si sa consideram mult i-
mea L a tuturor submult imilor sale total ordonate. Sa se arate ca (L, )
formeaza o mult ime part ial ordonata.
Cand are aceasta mult ime element nul si element universal ?
Cand este (L, ) o mult ime total ordonata ?
Exercit iul 2.9 Sa se arate ca daca exista cmmM (cmMm), atunci el este
unic.
Exercit iul 2.10 Demonstrat i Propozit ia 2.4.
Exercit iul 2.11 Fie M = {0, 1} si L= {f|f : M R}. Denim relat ia
f
1
f
2
f
1
(0) < f
1
(0) sau [f
1
(0) = f
2
(0) si f
1
(1) f
2
(1)].
Este (L, ) o latice ? Are ea elemente 0 si 1 ?
Exercit iul 2.12 Aceeasi problema pentru L= {f|f : M [0, +)}.
Exercit iul 2.13 Aratat i ca mult imea part ial ordonata din Exemplul 2.1 for-
meaza o latice. Generat i toate sublaticile sale.
Exercit iul 2.14 Exista latici innite complete ?