LUPTA ROMNILOR DIN TRANSILVANIA PENTRU

A RMNE N BISERICA STRMOSEASC

SI PERSECUTIILE NENTRERUPTE SUPORTATE DIN
CAUZA ACEASTA
de Preot prof.dr. Dumtru St!"#o$e
Ar trebui volume pentru descrierea persecutiilor nentrerupte
suportate de poporul romn din Transilvania, pentru vointa lui de a
rmne n Biserica Ortodox, mai ales de la anul 1701 pn la anul
1761, cnd o parte a lui a reusit s obtin un episcop ortodox, si
prin patenta imperial din 6 noiembrie 1762, o tolerant
conditionat 1! , iar alt parte mult mai mic a "ost nre#istrat cu
"orta ca unit$ %e vom multumi aici numai cu cteva spicuiri
exempli"icatoare din aceast &buciumat perioad istoric$
Ads not by this site
a' (nc a treia &i dup instalarea lui Atanasie ca episcop pentru a
servi catolicismului, ntmplat la 2) iunie 1701, romnul
%a#*s&e#i nainta un protest la curtea imperial n numele
preotilor si credinciosilor ortodocsi din prtile Alba+,uliei,
Brasovului si -#rasului, "apt pentru care %a#*s&e#i a pltit cu
nc.isoare de 6 ani$ (ntr+un memoriu naintat din temnit la )
noiembrie 1701 ctre /udele re#esc din 0ibiu, %a#*s&e#i scria1 23a
s nu se nasc revolutia n Transilvania, ci ca toate aceste lucruri
s le potoleasc 4aiestatea 0a, eu s"tuiesc s se dea pace
reli#iilor, s cread si s se roa#e "iecare cum vrea5 2!$ 6omnii
din tinutul Brasovului si -#rasului s+au rupt "ormal de sub
/urisdictia episcopului Atanasie si a urmasilor, intrnd sub
/urisdictia mitropolitului de Bucuresti, apoi de la 1716, de cnd
Oltenia a a/uns sub stpnirea Austriei, sub cea a episcopului de
6mnic, iar prin acesta sub cea a mitropolitului de 3arlo7it&$
8ar o vreme a domnit n popor o con"u&ie$ 9l nu+si ddea nc
seama ce s+a ntmplat, ntruct preotii nu+i spuneau c nu mai
sunt ortodocsi$ 8up ce s+a dumirit ns c se intentionea&
ruperea lui de la credinta ortodox strmoseasc, o miscare
#eneral de re&istent s+a ntins n toat Transilvania, mai ales
ncepnd din 17::$ 3redinciosii au nceput s re"u&e s mai asiste
la slu/bele preotilor uniti si+si trimiteau tineri s se .irotoneasc la
episcopiile din ;rincipate, sau primeau preoti de peste munti$
3urtea din <iena a ordonat arestarea acestor preoti si clu#ri n
di"erite rnduri, ceea ce ec.ivala cu interdictia cultului ortodox$
Ast"el a nceput lupta ntre romni si autorittile imperiale, lupt n
care poporul n+a putut "i niciodat nvins$ ;reotii uniti aduceau
"iscul si armata pe capul satelor$ 0atele trimiteau pln#eri peste
pln#eri la autoritti s le permit s+si aduc preoti ortodocsi, sau
la ;atriar.ia din 3arlo7it&, s le ia sub oblduirea sa ierar.ic, n
cele mai multe ca&uri tineau asemenea preoti "r voia
autorittilor$
(ntr+o petitie ctre contele =aller, #uvernatorul Transilvaniei,
romnii din scaunele 0listei, 4iercurii, 0ebesului, Orstiei si
8obrei, declar, n noiembrie 17:>, c nu au "ost si nici nu vor s
"ie uniti si aceasta au "cut+o cunoscut si mprtesei printr+o
dele#atie trimis$ 28umne&eu stie cte asupriri suportm si n
trupurile si n su"letele noastre din pricina unirii, su"erind mari
silnicii$ 3ci nu stim cine ne+a declarat pe noi uniti? noi ns
declarm pe "at c n+am "ost uniti$ 3nd s+a introdus unirea n
Transilvania la 1701$$$ cte doi oameni din Brasov, -#ras, 0ibiu
au "cut cerere cu protest nu ca s nu se introduc unirea n
Transilvania, numai ca s nu se "ac aceasta cu violent$$$ 3nd a
venit ,oan ;atac.i ca episcop @la 171)', ne+am ridicat cu tot
2
districtul nostru si am "cut cerere cu mari ru#ciuni s nu "im
siliti cu violent s mbrtism unirea, pentru c noi nu vom
mbrtisa unirea$$$ <enind al doilea episcop, 8l$ ,oan ,nocentiu
Alein, iarsi ne+am ridicat si cerem s nu "im siliti la unire pentru
c noi nu o vom primi$$$ 0i popii nostri, "r s stim noi, s+au dus si
s+au unit si cnd noi am ntrebat1 2domniile voastre v+ati unitB5, ei
lund pinea n mini @0"nta 3uminectur', n#enunc.ind s+au
/urat, nu numai pe pine si pe vin, ci si pe copiii lor c nu sunt
uniti$ %oi i+am cre&ut ca unor printi du.ovnicesti ai nostri, dar pe
urm am a"lat c ei s+au alturat unirii$ 8in cau&a aceasta, noi ne+
am retras de la ei$ 8ac s+au unit, s+si pstre&e unirea pentru ei,
pe care noi n+o vom pstra, pentru c niciodat n+am "ost uniti$$$ 9i
au "cut apoi asa "el, ca s "im /e"uiti si adusi, n mi&erie? cci am
a/uns acolo c nu mai suntem n stare s prestm? contributia
luminatei re#ine si pe ln# aceea nu putem s ne mai ducem viata$
8ac cineva are o vit si ac.it amenda, cine n+are vite5, nici vreo
alt posesiune, e de&brcat de .ain$ %emaiavnd deloc mi/loace,
ne+am "cut robi altor natiuni$ 8e aceea suntem siliti s ne
re"u#iem la luminata noastr re#in, deoarece totdeauna din
porunca si n numele ei ne+au amendat si ne+au supus la bti
@2verberibus a""ecerunt$ nos5', $$$nu mai putem suporta asupririle
si calamittile5 C!$ 6e&ultatul cererii ctre mprteas a "ost c li
s+a cerut tuturor satelor s trimit cte doi oameni la 0ibiu, s li se
citeasc un rescript al mprtesei$ 3itindu+li+se acest rescript n
latineste, "r nici o explicare si deci nentele#nd ei ceva, ndat
2din porunca celor mai mari, trimisii nostri au "ost alun#ati cu
btele? cei mai tineri asternndu+se la "u# deabia au scpat, cei
mai btrni, ns, si mai neputinciosi au "ost loviti crud$ Apoi doi
trimisi ai nostri, ,oan Oancea care a dus memoriul la <iena si un
altul care l+a nsotit, mpreun cu opt preoti ai nostriD si cu ctiva
laici, au "ost luati din casele lor si dusi n lanturi si aruncati n
carcera murdar a unei temnite cunoscute si tinuti desprtiti de
C
orice comunicare omeneasc? am cerut eliberarea lor adeseori, dar
orice cerere a "ost &adarnic? si pentru c am ndr&nit s "acem
recurs la 4aiestatea <oastr suntem amenintati cu c.inuri de
moarte? si dac 4aiestatea <oastr nu va binevoi s porunceasc
eliberarea vietii noastre de c.inuri, vom muri btuti n cap sau cu
btele5 :!$
(ntr+o alt cerere ctre mitropolitul din 3arlo7it&, romnii din
aceleasi scaune spun1 28up aceea s+au suprat popii cei uniti si s+
au dus la domni$ 0i ne+au prt si au mintit c noi am "ost
mpreun cu dnsii si n+am "ost nici vom "i$ 0i ne+au pus sub
birsa# si ne+au prins pe noi mai mult dect C00 de oameni, tot
"runtea si noi am "#duit c nu ne vom uni? suntem #ata s ne
aduceti muierile si copiii si s le tiati capetele, apoi s stiti 4ria
<oastr bine c omul nu+i slobod cu trupul dar este cu su"letul$
Apoi ne+au slobo&it si ne+au pus sub birsa# mare+cumplit si sub
btaie5$ 2Apoi au nceput a prinde popii, de sunt si acuma, prinsi5,
2n satul Eales, ne+au trimis dou cumpnii de neamti de ne
c.inuiesc si ne csnesc si de bete/este un om duc neamtii popii cei
uniti de+l cuminec si de moare un om, iar duc neamtii de+i
n#roap, si ptimim de "rica neamtilor si de a popilor, si de naste
vreun prunc alear# popii cu neamtii de+l botea& cu diasila$ 0i
oare om nu vrea s mear# cu popii cei uniti la biseric i tra#e
nti cte )0 de bani, a doua oar cte un "lorin si mer# la crcium
si+i beau5$ 20 /udeci ;rea 0"intia Ta ce vin avem noi, c de cte
ori au venit ar.ierei n Tara Ardealului nu de credinta noastr,
"iind uniti, noi totdeauna ne+ am aprat si acuma, "ctorii de ru,
popii, ne "ac o sil cumplit ca aceasta5 )!$
(ntr+o alt cerere ctre mprteasa, romnii din Ardeal se pln# n
au#ust 17)0 c din toate satele au "ost arestati preoti si credinciosi
si nu li s+au dat drumul dect dup ce 2preotii au prestat /urmnt
:
c nu vor mai svrsi litur#.ia, cu att mai putin bote&ul sau alte
slu/be pn nu vor trece la unire, iar credinciosii c nu se vor mai
pln#e la 4aiestatea sa din cau&a aceasta5$ 8eci nssi pln#erea
aducea dup sine ntemnitarea$ 20e poate usor ntele#e, se spune
mai departe n pln#ere, ce urmri dureroase au provenit din
aceast sil deoarece n curs de 7 ani, rnai multe mii de persoane
au murit nebote&ate, nemrturisite si necuminecate$ 3ci ndat ce
un preot "cea aceasta, i se con+ "iscau toate bunurile, ceea ce a
atras dup sine, c un mare numr din ei si din noi au "u#it n
Turcia5 @n 4untenia'$ 3redinciosii 2snt .otrti s+si /ert"easc
trupul si viata si bunurile lor, pentru reli#ia lor5 6!$ (ntr+o cerere
din 17)), romnii din scaunul 0elistei, se roa# mitropolitului din
3arlo7it&1 2;entru =ristos nu ne vei uita, nici dorirea noastr c
suntem dosditi si le#ati si btuti pentru s"nta le#e, c acum nu
mai stim ce s mai "acem de attea neca&uri si le#turi si bti,
pr&i si #eruri, care ne+au de#erat minile si picioarele noastre n
le#turile lor, c ce+am ptit nainte, iar de cnd a venit Aron
@episcop unit' toate temnitele le+au umplut de robi preoti si mireni,
cari nu s+au "cut din &ilele lui 4aximilian si 8iocletian, mpratii
cei tirani, precum "ace Aron cu protopopul lui acum cu crestinii
pentru le#ea cea #receasc5 7!$ (ntr+o alt cerere, adresat
mitropolitului din 3arlo7it& la : decembrie 17)6, pentru a li se da
un ar.iereu ortodox, romnii din 0liste si din toat mar#inea de la
Brasov pn la 8obra spun1 2%u mai avem puteri a rbda rul ce
ne cade asupra noastr de la popii cei uniti n toate &ilele si
suprrile, c n toate &ilele ne prind la arest si ne csnesc cum este
mai ru, nc ne dau si n mna biraelor, de ne nc.id prin temnite$
8eci de al lor mare ru ne+am pustiit toti si case si mosii si sedem
tot "u#iti prin pduri, "iindc nou nu ne trebuiesc popii cei uniti
pn la moarte$ 4ai bucuros moartea vom pa"ti ca pe ei s ne
stpneasc5$ 9i roa# pe mitropolit s intervin pentru eliberarea
dele#atilor lor la <iena, popa 4ucenic din 0ibiel si tranul Oprea
)
4iclus, care au "ost aruncati n nc.isoarea Au"stein din Tirol$
3ererea a "ost &adarnic$ 3ei doi au murit n temnit >!$ Fa 26 mai
17)7 romnii din Ardeal trimit iar patru oameni la mitropolitul din
3arlovit, cu o petitie n care spun1 2%oi neprieteni nltatei
mprtii n+am "ost, ci tot cu credint am slu/it, dar atta pedeaps
ce ne+a venit nou pentru le#ea noastr cea #receasc, c nici mai
de mult cnd au "ost$$$ mpratii cei ri 4aximian si 8iocletian,
nc nu au "ost mai mult rutate pentru le#e, ct "ac acestia n
vremurile de acum cu noi c a venit acea vreme care ne+am dus la
mormnturile mortilor si am &is1 iesiti mortilor din #ropi, s intrm
noi de vii, c nu mai putem rbda pedepsele ce ne vin de la popii
cei uniti si de la domnii trii, ca nu stim ce s mai "acem, c
nimeni de noi nu+l doare, nici pe domnii cei ssesti, nici pe domnii
cei nemtesti, nici pe cei un#uresti, c toate temnitele s+au umplut
de noi, pentru le#ea cea #receasc, c atta ne+au prdat ct nu
stim cu ce om mai plti portia mpratului de prada lor5$ 9i se
pln# c /udele din 0ebes, Gerder, a ncuiat bisericile din Foman,
6c.ita, ;ianul de 0us si de Hos, Fancrm, 2de stau bisericile "r
ru#, c oamenii nu voiesc s asculte slu/ba popilor uniti5 I!$
(ntr+o alt pln#ere ctre acelasi mitropolit se descriu ca&uri de
arestri de preoti si de trani ortodocsi din mai multe sate
@0sciori, 0ebesel, Hina, ;oiana, Trtria'$ 4etoda era cam aceeasi
pretutindeni1 plutoane de soldati intrau noaptea n sat, le#au
str/ile, arestau pe preoti, 2i bteau de moarte5 pe preoti si pe
preotese, /e"uiau tot din case, luau si vitele, apoi plecau cu preotul
le#at, iar n lipsa lui cu preoteasa, uneori cu copilul mic n brate,
cum au "cut cu preoteasa din 8eal, al crei copil a murit de#erat
pe drum$ 8e obicei se nsteau incidente, cci cei arestati stri#au$
Aceasta scula tot satul, care aler#a la "ata locului$ 0e descrca cte
un "oc de arm, erau arestati n plus ctiva oameni, care rmneau
cu anii n nc.isoare si multi mureau n ele$ Asa s+a ntmplat n
6
sute de sate n repetate rnduri$ (n 0ebesel, oamenii s+au adunat,
iar .onve&ii v&nd c se adun oamenii, 2au dat "oc asupra
oamenilor si au nceput a da cu baltace si cu c.ilome n oameni?
oamenii v&nd c dau n ei au luat pietre si au &vrlit asupra lor si
le+a spart capul la doi dintre ei si asa au "u#it si ne+au lsat$$$5$
28up aceea a venit "elbirul cu vreo 60 de un#uri si a c&ut n
dou &ile si le+au dat voie de au mncat si au but ct le+a "ost voia,
dup aceea a trimis "elbirul de a mai adus ca la :J) sute de
oameni si venind aceia, pe acele dou sate au le#at sapte oameni
din 0sciori si cinci din 0ebesel si i+a b#at pe toti n lanturi si n
ctusi si trimitndu+i la temnit n Kioara s+au ntlnit cu multime
de oameni si s+au ntors ndrt si iar au mai trimis vreo 60 de
oameni n acele dou sate si o &i si o noapte au mncat si au but si
iar au mai trimis C6 de nemti n vinerea ;astilor si a "cut pe
oameni cu sila de au luat paste de la popii cei uniati, si cu pustile
au stat dup ei si au se&ut pn marti si cere "elbirul #loab mult
de la oameni$$$ Fa Hina a trimis sol#birul din 0n#tin n 8uminica
Tomii 20 de ctane, toat ctana cu o pusc si cu dou pistoale si
cu sabie, si a tot mpuscat si a mncat ce s+a #sit, tot, c oamenii
au "u#it toti din sat de "rica prinsorilor si ce n+au putut mnca au
dus cu ei5, n ;oiana, dup ce au prins un om, n ianuarie, 2au tot
venit slu#ile scaunului s prind oameni mai multi, s+i duc de
acolo si au "u#it oamenii toat iarna n pdure ca vai de ei5$ Fa
0c.itul 3ioara venind 212 un#uri5 s prind pe clu#r si acela
"u#ind n pdure, 2s+a suit pe 0"ntul altar si au nceput a+l
descoperi si a+l strica si au dobort acoperisul si peretii5 10!$
3lu#rul care a "u#it era 0o"ronie care va deveni peste doi ani
cpetenia rscoalei reli#ioase anti.absbur#ice din Transilvania$
Fa 17:), n raportul rene#atului romn ;etru 8obra, care "cea
e"orturi disperate s mentin unirea, se spune1 2dar poporul nu mai
cercetea& nicieri bisericile si oamenii nu mai mor, ci pier ca
7
vitele si se n#roap "r luminare si "r cruce5 11!$ 6omnii din
6sinari declar la o anc.et din aprilie 17:), dup ce tot poporul
venise la 0ibiu ca s proteste&e mpotriva trimiterii lui cu "orta la
preotii uniti 2c ei mai bine se las omorti cu totii, ori se
mprtsesc n loc de pasti cu mu#uri de ste/ar, dect s mear# la
biseric o dat cu preotii uniti5 @;rotocolul ma#istratului din 0ibiu,
sedintele din 1I, 21, 22 si 27 aprilie si din 11 iunie 17:)'$ 0e
ntele#e c interventiile necontenite ale armatei .absbur#ice pentru
arestarea preotilor si a "runtasilor ortodocsi provocau adeseori si
actiuni mai .otrte din partea poporului pentru a apra sau elibera
pe cei arestati, n comitatul =unedoara, unde dup 17:: n+a mai
rmas nici urm de uniatie, arestnd soldatii trei tineri trimisi de
niste sate la s"intire n Tara 6omneasc, trei sate au atacat pe
soldati si au scos din minile lor pe doi din cei trei tineri 12!$ (n
comitatele 4ures si Trnava 4ic, ca de alt"el aproape
pretutindeni, poporul alun#a nu numai din biserici, ci c.iar si din
casele lor si din sate pe preotii uniti 1C!$ 0e ntele#e c aceasta
provoca alte interventii ale armatei imperiale, alte arestri si alte
actiuni de aprare din partea poporului$ Ortodocsii romni mureau
n toate prtile ca martiri pentru credinta lor, "ie mpuscati sau
spn&urati, "ie n bti si n temnite, nssi mprteasa 4aria
Tere&a trebui s recunoasc n rescriptul din 1760 c 2multimea a
"ost tratat n acel principat al nostru cu moartea si cu alte mi/loace
de cru&ime pentru reli#ia neunit de rit #rec5 @2;enetravit ad aures
nostras plebem in illo principatu nostro Eraeci ritus non unitorum
causa reli#ionis nece et allis cruentis mediis tractari5' 1:!$
Transilvania ntrea# era n "ierbere continu si crescnd$ Aceste
tulburri continue din aproape toate satele, ntlnirile celor trimisi
de di"erite tinuturi cu /albe pe la <iena si 3arlo7it&, concentrarea a
sute si mii de credinciosi din toate prtile prin nc.isori, i+au dus
pe credinciosi la ideea unei actiuni comune solidare$ 8eocamdat,
de pe la 17)), au nceput s se tin adunri @2conventicole5' cu
>
sute de dele#ati din numeroase sate, cnd ntr+un sat cnd ntr+
altul$ ;opa 3osma din 8eal, popa ,oan din Aciliu, popa ,oan din
0adu sunt pe rnd or#ani&atorii lor$ 8in aceste adunri trimit
memorii, stabilesc msuri de actiune comun$ 8e la aceste adunri
se a/un#e la 1760 la 2rscoala5 lui 0o"ronie$ 3lu#rul 0o"ronie de
la 3ioara, dup ce a "ost alun#at din sc.itul lui si sc.itul drmat
de armat, a nceput s cutreiere satele =unedoarei si s trimit
proclamatii n di"erite prti, cernd s se adune cu totii pe la
autoritti si s cear libertatea de credint, nainte de 3rciunul
anului 17)I el a "ost arestat si aruncat n temnita din Boblna$ Fa
12 "ebruarie 1760 vreo )00J600 de oameni din Larand si din
tinutul Abrudului, al Orstiei, al =unedoarei nvlir noaptea
mprtiti n trei cete, din care una sub conducerea protopopului din
0liste, au atacat temnita din Boblna, au eliberat pe 0o"ronie, iar
pe stra/a+mesterul care a ncercat s+i opreasc l+au lovit cu
topoarele n piept si n spate$ 8imineata poporul a intrat n biserica
din 6apolt, ca s+i multumeasc lui 8umne&eu c le+ a a/utat s
scape pe clu#rul lor$ 9ra un preludiu al revolutiei$ 0o"ronie se
duce n Larandul aprat de munti si re&ultatul actiunii lui printre
moti l vedem ntr+ un memoriu adus n mai 1760 de o dele#atie de
trani 3on#re#atiei nobililor din /udetul =unedoara, adunat la
8eva$
,n memoriu se spunea, mbinndu+se respectul cu .otrrea1 28ac
vreti s scoateti de la noi ceva, sub cuvnt de contributie, ori alt
trebuint a ;rincipatului, noi suntem #ata la toate, dar reli#ia nu
ne+o prsim pn cnd trim$ Toate neamurile si au le#ea lor si
triesc n pace n le#ea lor$$$ ,ar noi suntem pri#oniti nencetat
pentru le#ea noastr$ 8e ce nu ne dati pace ca s ne odi.nimB 8e
ce s dm unitilor bisericile, pe care bietii de noi le+am &idit cu
c.eltuiala si cu minile noastreB %u, niciodat pn ce suntem
viiM$$$ ;rea dea/uns ne+am ru#at cu toat cuviinta si n+am primit
I
nici un rspuns$$$ 4riile <oastre, nici noi nu suntem ca vitele,
cum credeti, ci avem Biserica noastr$ ,ar bisericile nu de aceea
sunt cldite ca s rmn #oale, si nici noi nu ne vom mai nc.ina
n #ra/duri, ci ne vom duce la biserici, ca s ne ru#m acolo si s
nu rmn #oaleM 1)!$
(n acelasi timp 0o"ronie tine adunri mari n Llatna, Abrud,
3mpeni, poporul e continuu mobili&at n /urul lui, urmndu+l
dintr+o localitate ntr+alta$ 0copul miscrii lui 0o"ronie era s
nscrie pe toti ortodocsii ntr+o list n vederea cererii unui episcop
ortodox pe seama lor, cum se ceruse si n 2adunrile5 mai mici de
pn acum$ Arestat n au#ust 1760 de un detasament de soldati, e
scpat la portile Llatnei de mai multe mii de oameni, ndat dup
aceea, ntre 10 +1) au#ust 1760 0o"ronie tine un mare sinod la
Llatna, n care se "ormulea& un memoriu ctre mprteasa 4aria
Tere&a si ctre #uvernul din Transilvania$ 0inodul, alctuit din
multi preoti si mii de credinciosi, cere1 libertatea pentru romni de
a+si practica credinta strmoseasc, plecarea episcopului unit ;etru
Aron ca s nu mai stpneasc nici el, nici popii uniti peste popor,
iar n locul lui s li se dea episcop ortodox? restituirea bisericilor si
sesiunilor paro.iale ortodocsilor? eliberarea tuturor celor arestati
din cau&a credintei? scoaterea din Transilvania a popilor uniti, care
sunt pricina tuturor tulburrilor si care sunt niste mincinosi
deoarece ctre catolici /ur c sunt catolici, iar ctre romni 2c
nici nu cred nici nu mrturisesc unirea5$
8ac nu li se va mplini cererea, e de temut c poporul nu va mai
suporta neca&urile, dra#ostea de popoare se va tulbura si vor "i
rscoale n toat tara$ 4iscarea s+a ntins ca "ul#erul n toat
Transilvania$ 9piscopul ;etru Aron a scpat numai "u#ind la sediul
comandantului militar din 0ibiu de r&bunarea poporului, care
nvli n au#ust 1760 din toate prtile asupra Bla/ului, cernd pe
10
pri#onitorii lui$ 8in tabra de la Llatna, poporul i trimite ntr+o
scrisoare tot dispretul acestei unelte a politicii strine1 23a s
ntele#i mai limpede ca de cnd ne crmuiesti aproape c ne+ai
prpdit, dac vei ncerca din nou, unul din noi trebuie s piar5, i
cere socoteal pentru prdarea bisericilor, si de luarea antimiselor
n "aimoasele lui vi&itatii$ 8ac nu le va restitui, l vor cuta c.iar
si acas 2pentru ca s vedem ce "el de vldic esti$$$ dusman al
le#ii 2#recesti, pe care cauti s+o nimicesti ca mpratii p#ni5
16!$
O vreme 0o"ronie se misc suveran n toat Transilvania, p&it
peste tot de o #ard de 1)0 de oameni, cci n Transilvania nu erau
su"iciente trupe pentru a nnbusi miscarea$ Totusi ea nu s+a
trans"ormat n revolutie sn#eroas, cci 0o"ronie tinea miscarea n
"ru$ ;e &iua de 1: "ebruarie 1761 0o"ronie a convocat un mare
sinod la Alba ,ulia, la care au participat preoti ortodocsi, cu cte
trei repre&entanti din "iecare sat, ntr+o .otrre de 1I puncte,
sinodul cere #uvernului transilvnean iarsi libertatea reli#iei
ortodoxe, episcop ortodox, restituirea bisericilor si bunurilor ctre
ortodocsi, eliberarea celor arestati etc$
b' 0periat de aceast miscare, 3urtea din <iena trimite n
primvara anului 1761, n Transilvania, pe #eneralul Buco7, cu
trupe numeroase$ (n acelasi timp satis"ace cererea romnilor pentru
un episcop ortodox si dup 60 de ani de la des"iintarea 4itropoliei
Ortodoxe le numeste ca episcop pe 8ionisie %ovacovici, vldica
srbesc de Buda$ Amndoi acestia vor avea s ndeplineasc
munca de paci"icare a romnilor$ Fa nceput Buco7 promite
romnilor mplinirea doleantelor lor$ 8ar dup ce poporul se
linisteste si se duce pe la vetre, #eneralul ncepe o actiune de
represiune si mai crunt si mai sistematic dect cele anterioare$ 9l
a ordonat la I aprilie o anc.et pentru a a"la care dintre romni s+
11
au declarat pn la l aprilie 1761 contra uniatiei sau nu s+a declarat
contra ei si care din ei revin acum asupra declaratiei mpotriva
uniatiei, pentru a atribui bisericile si sesiile lor ma/orittii$ Anc.eta
s+a "cut de comisii alctuite din "unctionari subordonati
#eneralului, asistati de ctre doi preoti uniti$ 8eci comisiile erau
lipsite de impartialitate$ ;reotii uniti u&au de tot "elul de mi/loace
pentru a determina mcar ctiva oameni s se declare pentru
uniatie$ Asa n ,#.iu, unde tot poporul s+a declarat contra uniatiei,
preotii uniti au convins pe o rud a lor, s se declare unit$ 3u
toate acestea, aproape pretutindeni poporul romn s+a declarat
ortodox$
6e&ultatul ne"avorabil al anc.etei l+a "cut pe #eneral s sc.imbe
promisiunea n privinta bunurilor bisericesti si s re"u&e a atribui
ortodocsilor bisericile si bunurile bisericesti, pe motiv c reli#ia
ortodox nu e recepta, ci numai tolerat$ Aplicarea acestei msuri
ntmpina ns n unele prti #reutti, n Ocna 0ibiului, n 0liste,
n 0adu, de exemplu, romnii declarndu+se toti ortodocsi au
re"u&at s mplineasc ordinul de a preda totusi biserica preotilor
uniti$ A trebuit ca companii de soldati s le ia biserica si s+o predea
episcopului ;etru Aron, iar pe "runtasi s+i areste&e si s+i supun
la bastonade n piata 0ibiului, n 6 iulie 1761 n pre&enta celor doi
episcopi, ;etru ;avel Aron si 8ionisie %ovacovici, #eneralul
Buco7 personal a luat c.eile ambelor biserici din Alba ,ulia de la
ortodocsi si le+a dat unitilor$ 8up aceasta ambii episcopi slu/ir
litur#.ia, ;etru ;avel Aron n biseric "r nici un credincios,
8ionisie %ovacovici n #rdina casei unde locuia, avnd asa de
multi credinciosi, nct multimea n+a ncput nici n #rdina, nici
n piata public 17!$
Eeneralul Buco7 a procedat si la represiuni numeroase$ ;etru
;avel Aron aprea acum din nou n di"erite prti n convoiul
12
#eneralului$ Fa 3u&drioara, ln# 8e/, "iind trimis o trup de
soldati s areste&e niste preoti ortodocsi si poporul smul#nd pe
cei arestati din mna soldatilor, #eneralul Buco7 a trimis acolo
pentru represiune trei companii din Turda, 100 de soldati din 3lu/
si o companie de dra#oni$ (n raportul ctre mprteas, Buco7
scrie la > septembrie 17611 2Fa atac s+a distins cpitanul baron
3avallence din dra#oni care a mpresurat satul cu atta precautie
cu trupa sa, nct nici unul din cei ce au voit s se re"u#ie&e n+a
reusit s r&bat$ 3onductorii au "ost arestati si /udecati pe loc si
anume doi la moarte prin strean# si doi la serviciu militar pe viat5
1>!$ Buco7 se #ndea s "oloseasc si pe episcopul 8ionisie
%ovacovici mai mult pentru a tine n "ru miscarea pentru
Ortodoxie, care de alt"el ameninta cu nimicirea ntrea#a uniatie$
Eeneralul recunoaste la 6 mai 1761, ntr+un raport ctre
mprteas, c niciodat 2n+a lucrat asa de tare51 2< ro# s+mi
permiteti s introduc pe episcopul 8ionisie peste tot n principat$$$
si anume ct mai repede, ca sa pun capt de&ordinelor viitoare ale
vala.ilor prin stabili&area unei cpetenii spirituale, care apoi s
tin n ordine pe supusii si si n special s se opun autorittii
mereu crescnde a lui 0o"ronie n acest popor? este cu adevrat
timpul ca s se procede&e asa, cci alt"el nu se mai salvea& nimic
din unire, cu toate mi/loacele ntrebuintate, pe care eu desi#ur nu le
crut si de care poate si trebuie s dea mrturie ntrea#a tar, cci
asa de tare si #reu @2so .art und sc.7er5' n+am mai lucrat
niciodat, aceasta trebuie s o recunosc5$ 9l cere aprobarea s
continue la "el, 2alt"el totul este &adarnic5 1I!$
(nsusi episcopul catolic Ba/ta* s+a n#ro&it de msurile #eneralului,
cnd acesta cu un cinism revolttor a declarat c va extermina pe
toti romnii din tinutul Bistritei, "iindc nu voiau s primeasc
uniatia$ 24+am cutremurat la propunerea 9xcelentei sale, a d+lui
baron de Buco7, care voia s detase&e un corp de 2000 de soldati
1C
re#ulati, contra districtului amintit, pentru a+i masacra pe toti, "r
a+i distin#e pe cei vinovati de cei nevinovati5 20!$ ,ar unitul
Baritiu spune1 23u privire la propa#and si pro&elitism, Buco7, ca
si cum s+ar "i a"lat ntr+o tar strin, si el are o procedur ca ntr+o
btlie crunt5 21!$
8e aceea, pe drept cuvnt s+a putut spune c adevratul
ntemeietor al Bisericii Knite din Ardeal a "ost acest #eneral
austriac, cu tunurile si cu dra#onii si$ 8ac pn la Buco7
romnii nu putuser s "ie siliti s accepte uniatia, 2comisia de
de&membrare5 care lucra la 0ibiu sub presedintia lui Buco7, pe
ba&a anc.etei din aprilie+mai 1761, a nscris acum samavolnic pe o
parte din ei ca uniti, iar #eneralul i+a tinut cu "orta n uniatie$ (n
acest scop el a u&at de procedee "oarte bi&are si discretionale$ Am
v&ut c comisiile de anc.et care au lucrat n aprilie si mai 1761
aveau s nscrie pe toti cei care se declaraser pn la l aprilie
1761 contra unirii, sau nu se declaraser si care voiesc acum s
redevin uniti$ 8esi romnii s+au declarat mpotriva uniatiei, asa+
numita 2comisie de de&membrare5 care lucra la 0ibiu a nscris cu
de la sine putere ca uniti pe toti romnii din tinuturile unde
miscarea lui 0o"ronie, pentru nscrierea n listele celor ce nu voiesc
s "ie uniti, nu se ntinsese, desi ei niciodat nu "useser uniti$ ,n
/udetul Bistrita preotii uniti au reusit s momeasc &ece romni
slabi de caracter care s declare, "r nici o mputernicire, si s /ure
c toti romnii din /udetul Bistrita voiau s tin de Biserica unit$
;e ba&a aceasta, comisia de de&membrare de la 0ibiu a nscris
toate cele :7 de comune din Bistrita ca unite, dnd ast"el o cincime
din contin#entul total al uniatiei din ntre# Ardealul, n &adar a
protestat poporul n mod public, mpotriva acestei nscrieri,
comisia a re"u&at s+l asculte$ ;opulatia s+a revoltat, dar revolta a
"ost necat n sn#e 22!$
1:
(mprteasa l+a "elicitat pe Buco7 c a ntrit prin aceasta #ranita
ctre 4oldova, alipind la uniatie :)0> "amilii 2C!$ 3u toate aceste
mi/loace nemaipomenite, 3omisia de de&membrare a trebuit s
nscrie marea ma/oritate a poporului romn ca ortodox$ (n /udetul
Alba au "ost nscrise ca ortodoxe 1:6C0 "amilii si ca unite C1C:$ (n
cele mai multe din cele 22C comune, cte un numr de peste 100
"amilii a trebuit s "ie nscrise ca ortodoxe si numai 6J20 ca unite$
<reo opt comune cu 12CC "amilii au "ost "cute dar #ratuit uniatiei,
probabil, pentru c nu se nscriseser pe listele ortodoxe nainte de
aprilie 1761$ (n domeniul "iscal al Llatnei, CI7> "amilii au "ost
nscrise ca ortodoxe si numai I2 ca unite, n procente I>N
ortodocsi si 2N uniti, n &adar a nvlit asupra lor #eneralul cu trei
armate s+i nmoaie$ 4otii s+au tinut dr&i$ (n /udetul 3o/ocna au
"ost nscrise ca ortodoxe 11C2: "amilii, iar ca unite 1221 "amilii,
deci vreo 10N$ (n /udetul Trnava au "ost nscrise )60> "amilii ca
ortodoxe si I:7 ca unite$ (n /udetul Turda au "ost nscrise I220
"amilii ca ortodoxe si abia I6: "amilii ca unite$ (n /udetul Larand
nu s+a #sit nici mcar un su"let care s mbrtise&e unirea$
3omisia a decretat cu de la sine putere, ca patru comune s rmn
unite, cu 20> "amilii @Funca, 3rstau, Birtin, Ttrsti'$
3u toate acestea n /udet au rmas pentru cei I7 N ortodocsi, C6 de
preoti, iar pentru cei CN uniti C> de preoti$ ;roportia a "ost cam
aceeasi peste tot$ (n /udetul 3rasna tot poporul si toti preotii s+au
declarat pentru Ortodoxie, cu exceptia unei sin#ure "amilii, n
%as"alu$ (n districtul 3.ioarului, au "ost nscrise C607 "amilii
ortodoxe si 100) "amilii unite$ (n -#ras au "ost nscrie )C::
"amilii ortodoxe cu 1:) preoti si :72 "amilii unite cu 107 preoti$
3i"ra unitilor repre&int de+abia >N$ (n scaunul Brasovului nu s+a
#sit nici o "amilie unit, n scaunul 0ibiului s+au nscris 6>0)
"amilii ortodoxe cu nici un preot, iar unite 2>I "amilii cu 10)
preoti$ (n scaunul 4iercurea au "ost nscrise 1:0C "amilii ortodoxe
1)
cu nici un preot si 67 "amilii unite cu 1: preoti$ O situatie
asemntoare n scaunele de 3o.alm, %ocric., 3incul 4are,
Orstie, 0ebes$ ;entru /udetul 8obca, comisia, dup ce a revi&uit
cele dou conscriptii, a episcopului unit si a administratiei, a
nscris >70) "amilii ortodoxe si 26): "amilii unite$ 3ele 2CN
obtinute aici n mod exceptional de uniatie se datoresc probabil
"aptului c 20 de comune ntr&iaser s se nscrie mpotriva unirii
pn la l aprilie 1761$ (n /udetul =unedoara comisia de
de&membrare a nscris 1:>I) "amilii ortodoxe si CI7C "amilii
unite$ 3i"ra de )) comune curat unite, ma/oritatea din prtile
=ate#ului, "at de cele IC curat ortodoxe, pare suspect, stiut
"iind lupta pentru Ortodoxie din acest /udet$ 3nd ,osi" al ,,+lea a
dat cettenilor libertate de a se declara pentru reli#ia care voiesc,
romnii din tinutul =ate#ului au "ost cei dinti care s+au lepdat de
unire, pn s+au luat noi msuri pentru a se salva acolo uniatia$ (n
0olnocul in"erior comisia a nscris 101I) "amilii ortodoxe si 2:I1
"amilii unite, iar n 0olnocul de 4i/loc, )66> "amilii ortodoxe si
:11 unite$ 6e&ultatul #eneral al de&membrrii este urmtorul1 din
1)2>>6 "amilii de romni, 127712 au "ost nscrise ca ortodoxe, iar
2)17: ca unite$ 8eci cu toate pedepsele si nselciunile de+abia au
putut "i smulse pentru uniatie 20N$ 8in acestea un numr de 22C>
repre&int "amiliile preotilor uniti, n vreme ce numrul preotilor
ortodocsi e de+abia de 1C>0 2:!$
Eeneralul Buco7 a luat toate msurile ca cei nscrisi acum ca uniti
s nu mai poat reveni la Ortodoxie$ ;rin aceasta el a devenit
ntemeietorul real al uniatiei n Ardeal si al de&membrrii
reli#ioase a poporului romn$ 8up ce ie&uitii mpreun cu 3urtea
de la <iena au creat prin "#duieli si presiuni ierar.ia unit si
cadrul preotesc al uniatiei, acum #eneralul Buco7 i+a dat si un
contin#ent de credinciosi$ Acest contin#ent va mai "i mrit ulterior
prin alte presiuni si manevre$ 3ontemporanul =alma#*
16
nsemnea& la 16 iunie 176C despre persecutiile care au continuat
si dup 2de&membrare5 s "ie exercitate asupra romnilor ce s+au
declarat ortodocsi1 2;reotii uniti umbl cu soldatii, bat pe romnii
care nu sunt uniti? acestia "u# n munti, dar de le#e nu se las
@exemplul a 6 sate din tinutul Bistrita', ntrebati ce e unirea, ei &ic
c nu stiu$ 3e credetiB 23a cei din tar5, rspund ei @ca cei din
;rincipatele 6omne, adic' 2)!$
Kn mi/loc de a "ace pe romni s accepte uniatia a "ost n"iintarea
re#imentelor #rniceresti n Bistrita+%sud si n sudul
Transilvaniei$ (n raportul su, #eneralul LisOovici recunoaste c
tranii romni nu sunt dispusi s se nrole&e n unittile
#rniceresti, deoarece se tem c vor "i siliti s mbrtise&e unirea$
9l propune deci s "ie "olosit si episcopul unit pentru a a/uta pe
o"iterii imperiali$ 0pri/inul solicitat li s+a dat cu mare &el$ ;reotii
uniti au promis tranilor 2cerul si pmntul5 dac vor deveni
#rniceri$ 8ar tranii nu s+au lsat am#iti$ Au pre"erat s su"ere
bti &ile n sir, n piata 0ibiului, dect s accepte$ Tranii
re"ractari militari&rii au "ost strmutati n sate deprtate$ 4ulte
"amilii au trecut n Tara 6omneasc$ (n To.an n+a rnai rmas
dect un sin#ur om$ Tranilor care au re"u&at militari&area li s+au
luat pmnturile$ 3ei ce au primit militari&area a trebuit de "apt s
primeasc si uniatia 26!$ %enumrate cru&imi s+ au exercitat n
comitatul Bistrita, cu acest prile/ 27!$
Actul de de&membrare al #eneralului Buco7 de la 1761, prin care
a nscris cu sila un numr de romni ardeleni ca uniti, a dat
Bisericii Knite o existent stabil, prin "aptul c nu s+a mai permis
acestora s prseasc uniatia$ 8ar aceasta era numai un
"undament pe care creatorii uniatiei si uneltele lor la conducerea
Bisericii Knite urmreau alte dou tinte mult mai pretentioase1 a'
s mreasc continuu numrul credinciosilor acestei Biserici pn
17
la ncadrarea tuturor romnilor ortodocsi din Transilvania? b' 0+i
catolici&e&e treptat si s+i rup de romnii din ;rincipate$
(n"iintarea re#imentelor de #ranit a "ost numai unul din mi/loacele
prin care ,mperiul .absbur#ic a mrit numrul credinciosilor uniti$
Euvernul austriac recur#ea continuu la alte mi/loace n acest scop,
iar episcopii de la Bla/ treceau c.iar peste mi/loacele recomandate
de <iena .absbur#ic, cu consimtirea acesteia$ Att preocuparea
continu a Euvernului austriac de a mri numrul credinciosilor
uniti pn la des"iintarea total a ortodoxiei ardelene, ct si
actiunea episcopilor uniti n directia aceasta se constat din toate
documentele o"iciale austriece re"eritoare la Transilvania, dup
1761$ 8atorit acestor mi/loace, o conscriptie a ortodocsilor de la
1766, pre&int numrul acestora sc&ut de la 127$712 "amilii, ct
erau n 1761, la 10)$I0I "amilii$ 0cderea aceasta o explic
comisia ardelean care a "cut conscriptia, "ie prin treceri la unire,
"ie prin emi#rri 2>!$ 8intre mi/loacele pro&elitiste "olosite de
episcopul unit Atanasie 6ednic, mentionm pln#erea romnilor
ortodocsi din comunele 3er#ul 4are, 3iu"ud, <e&ea, 0ptac si
4nrade, de pe domeniul episcopiei bl/ene$ 3on"orm acestei
pln#eri ei au "ost supusi la bti crunte, unele mortale, pentru a
mbrtisa unirea$ ;aro.ii ortodocsi din aceste comune au trebuit s
"u# prin alte sate$
Euvernatorul Transilvaniei, voind s salve&e aparentele unei
relative moderatii, scrie n urma acestei pln#eri episcopului unit,
ndemnndu+l, asa cum l+a mai admonestat si n anii trecuti, prin
adrese si n particular s se abtin de la violente contra ioba#ilor n
c.estiune, silindu+se, pe ct se poate, s+i dispun la uniatie prin
mi/loace blnde 2I!$ 8ar mprteasa la 176> druieste, n urma
re"eratului ie&uitului 8elpiri, episcopului 6ednic 10$000 "lorini, ca
un premiu pentru succesele obtinute n propa#area uniatiei C0!$
4urind la > decembrie 1767, episcopul administrator ortodox al
1>
Transilvaniei 8ionisie %ovacovici, averea lui a "ost dat de
autorittile de stat, o parte 0eminarului din Bla/, alta or"elinatului
romano+catolic din 0ibiu$ Euvernatorul Transilvaniei, OP8onel, s+a
s"tuit cu episcopul romano+catolic, cu cel #reco+catolic si cu cei
doi consilieri catolici din #uvernul transilvnean, constituiti ntr+o
comisie, n privinta numirii unui succesor al lui %ovacovici$
9piscopul unit cerea s nu se mai numeasc un alt episcop
ortodox, ci romnii ortodocsi s+i "ie supusi, cu sila, lui$ Toti
ceilalti membri ai comisiei au "ost contra acestei solutii extreme,
spunnd c romnii ortodocsi ar "i mpinsi la disperare dac ar "i
supusi pro&elitismului brutal al episcopului unit$ 9piscopul
romano+catolic Ba/ta* rspunse la cele ) ntrebri ce i s+au adresat
ast"el1
1$ 9 adevrat c romnii transilvneni emi#rea&, dar crede c
ci"rele care se dau sunt exa#erate$
2$ 9 adevrat c episcopul unit caut s aduc pe neuniti cu "orta la
uniatie$
C$ (n privinta mi/loacelor de promovare a uniatiei, episcopul Ba/ta*
propune, pe ln# altele, trimiterea copiilor de uniti si neuniti la
scolile romano+ catolice$ 9l recunoaste c teoretic msura aceasta
silnic n+ar "i de recomandat, dar dac se are n vedere c n <alea
6odnei impunerea silnic a uniatiei prin militari&area #ranitei a dat
re&ultate bune, msura ar trebui totusi admis$
:$ (n c.estiunea dac nu cumva e o silnicie obli#area ortodocsilor
ca la vi&itatiile episcopului si protopopilor uniti s+i primeasc n
bisericile lor si s le asculte predicile, 3omisia decide c nu e
silnicie, cci ortodoxul e liber, dup ascultarea predicilor s
rmn n credinta sa$ -r obli#area ortodocsilor de a asculta
aceste predici, cum ar "i putut nre#istra episcopul unit attea
succese n rspndirea uniriiB
)$ (n acelasi timp comisia discut problema dac pot "i pedepsiti ca
apostati cei ce prsesc uniatia$ ;atru rescripte imperiale
1I
prevedeau pentru cei ce treceau de la catolici la protestanti si de la
uniti la ortodocsi, pedeapsa e#al cu cele pentru nalt trdare1
pierderea capului si a tuturor averilor C1!$
3omisia teoretic socoteste c n+ar trebui pedepsit ca apostat cineva
care a mbrtisat o reli#ie "r s o cunoasc, cum se ntmpl cu
romnii care mbrtisaser uniatia$ 8eci ar trebui ca mai nti nici
un romn ortodox s nu "ie nscris n uniatie nainte de a "i instruit$
3onsidernd ns i#noranta romnilor n privinta do#melor
romano+catolice, inclusiv a clerului unit, pretentia aceasta ar "ace
imposibil pe mult vreme orice rspndire a uniatiei$ 0olutia dat
de comisie este deci s se considere apartenenta la uniatie per"ect
dac a "ost per"ect "orma trecerii$ 9piscopul unit va avea deci
#ri/a ca trecerile la uniatie s "ie "cute n "ata unui asesor de la
/udectorie si cei ce primesc uniatia s "ac o cruce n "ata numelui
lor dat "iindc multi nu stiu scrie, atr#ndu+li+se atentia c nu mai
pot reveni asupra trecerii C2!$
(n "elul acesta ei vor putea "i pedepsiti ca apostati, dac vor prsi
uniatia$ 9ra o so"isticrie stil scolastic, care permitea autorittilor
.absbur#o+ catolice s ocoleasc principii de umanitate
elementar1 ncadrarea cuiva n catolicism, "r convin#eri
reli#ioase si pedepsirea lui ca apostat dac l prseste$ 8ar dac
oamenii erau adusi la uniatie "r o convin#ere reli#ioas, cu ce
ar#umente puteau "i adusiB 8esi#ur cu promisiuni, sau cu
amenintri$ Am v&ut c Atanasie 6ednic primea 10$000 de "lorini
pentru convertirile "cute$ Banii trebuia mprtiti 2convertitilor5$
3a&uri de acestea ntlnim necontenit n timpul ulterior$ Aceasta
era plata celor ce se lsau convertiti? celor ce nu se lsau convertiti
li se puneau n "ata tot "elul de persecutii$ 4ai trebuie mentionat si
"aptul c credinciosii ortodocsi nu erau att de i#noranti n ce
priveste credinta Bisericii lor si a deosebirii ei de cea papistas,
20
cci nu erau att de i#noranti preotii ortodocsi, care i instruiau$
3lu#rul <isarion combtea primatul papal cu ar#umente "oarte
serioase, plednd pentru ntietatea patriar.ului de ,erusalim$ ,ar
ntr+o discutie de : &ile, purtat, la ordinul #uvernatorului =aller,
n -#ras, ntre preotii ortodocsi si protopopul unit <asile, n iulie
17:), pe tema primatului papal, cel din urm a pierdut /ocul CC!$
;e de alt parte credinciosii ortodocsi erau obli#ati s asculte
continuu predicile episcopului, ale protopopilor si ale teolo#ilor si
preotilor uniti, care desi#ur constau mai ales din promisiunile sau
din amenintrile amintite$ 3u ar#utii scolastice, cei ce dispuneau
de soarta poporului romn, si linisteau constiinta cu recunoasterea
teoretic a unor principii superioare, convin#ndu+se n acelasi
timp c practic sunt siliti s le calce 2ad ma/orem #loriam 8ei5,
mai bine &is 2domini terestris5$ ;edeapsa pentru apostasie nu era
dect n rare ca&uri moartea, ci nc.isoarea, care adeseori se
prelun#ea pn la moartea 2apostatului5$ Fa nc.isoare se adu#au
si alte mi/loace de coercitie "i&ic$ ;oporul romn din Transilvania
a cunoscut pe pielea sa, n mas, ca nicieri n alt parte a lumii,
practica mi/loacelor inc.i&itiei$ -orurile din <iena .absbur#ic
voiau totusi s+si ascund n sac #.iarele de pisic crud$
3ancelaria transilvan din <iena propune la 17 iunie 1771 s se
trimit #uvernatorului Transilvaniei Ausper#er un rescript, prin
care s+i ordone s comunice prim+pretorilor s nu+i areste&e pe cei
ce prsesc unirea imediat, ci nti s le trimit pe cap un preot
unit sau catolic din cei mai &elosi si mai dibaci, care timp de C
sptmni s+i tot ndemne s revin asupra #ndului de a prsi
unirea si de abia dac ncercarea aceasta esuea&, s "ie arestati,
dar nu pe motivul "tis c nu vor s "ie uniti, ci sub pretextul
vreunui delict civil, n temnit preotul s continue cu lmuririle lui
alte C sptmni si de abia n ca&ul c nici asa nu revin asupra
intentiei lor, s "ie lsati n temnit "r termen$ 8ar curtea
21
imperial a ntr&iat pn n 177I s dea un rescript n acest sens$
,ar n acel an dnd un asemenea rescript, cancelaria aulic un#ar a
remonstrat mpotriva lui, artnd c alte .otrri anterioare au
stabilit c i#norarea reli#iei prsite nu scuteste de pedeapsa
inte#ral pe un apostat$ Krmarea a "ost c s+a aplicat, de la ca& la
ca&, cnd pedeapsa deplin pentru apostasie celor ce prseau
unirea, cnd cea mai blnd descris mai sus C:!$
3omisia transilvan dup ce a discutat toate problemele amintite,
s+a pronuntat n c.estiunea dac trebuie dat un urmas episcopului
administrator ortodox 8ionisie %ovacovici, n urmtorul "el1 8ac
s+ar lua n considerare exclusiv scopul des"iintrii Ortodoxiei n
Transilvania, n+ar mai trebui s i se dea lui 8ionisie %ovacovici un
succesor$ 8ar dat "iind c n acest ca& romnii ortodocsi ar emi#ra
n numr si mai mare, e mai bine ca acesti eretici s "ie smulsi de
rtcire pe alt cale, printr+o activitate si mai &eloas a clerului$ 8e
"apt, romnii ortodocsi nemaiputind suporta persecutiile reli#ioase
din acel timp, emi#rau n trile romne cu &ecile de mii$
3lu#rului 0o"ronie i+au urmat n 4untenia, un numr asa de
mare de romni, c au populat vreo )0 de sate$
Fa 177C, emi#rrile luau ast"el de proportii, c romnii din
;rincipate stri#au? Toat Transilvania vine la noiMKn raport
consular din vremea aceasta arat c 2C de sate din comitatul
Bistrita au emi#rat n 4oldova cu 2: 000 de "amilii C)!$ (n "ata
acestei stri de lucruri comisia transilvan propune1 28rept aceea
s nu li se dea neunitilor ardeleni episcop propriu, ca s nu ne
le#m minile n privinta propa#rii viitoare a unirii, ci numai
administrator episcopesc ad bene placitum principi si "r a+i
acorda un timp mai lun# $$$ 4ai trebuie s se aib n vedere la
ale#erea administratorului ca el s nu "ie nici &elos, nici prea abil
aprtor al reli#iei, s "ie ns devotat curtii imperiale si s o"ere
22
#arantia c va urma bucuros instructiunile ce i se vor da si ast"el nu
va pune piedici n calea unirii5, 2(n acest c.ip s+ar putea satis"ace
si dorinta ar&toare a poporului @de a avea un episcop' si s+ar putea
asi#ura si pro#resul unirii, 2numai episcopul si clerul unit s stie
pro"ita cu &el de mpre/urrile create5$ 0e mai propunea s nu se
dea voie episcopului administrator s ia contact cu preotii dect cu
aprobarea #uvernului C6!$
Ortodoxia ardelean trebuia stran#ulat n ntre#ime, c.iar cu
a/utorul episcopului administrator ortodox$ Kn asemenea episcop
trebuia admis pentru a se salva aparentele unei oarecare libertti
reli#ioase pe seama Ortodoxiei$ Fa propunerea comisiei a "ost
numit n 176>, ca episcop administrator ortodox ,oan
E.eor#.evici, episcop de <rset, cu indicatia s rmn la sediul
episcopiei lui si s mear# numai cteodat vara n Transilvania,
cnd poporul e ocupat cu muncile a#ricole$ 8ar ntruct
E.eor#.evici nu a putut veni n Transilvania, cci n noiembrie
176> a "ost instituit ca administrator mitropolitan, apoi ca
mitropolit la 3arlovit, la 1771 a "ost numit ca administrator
episcopesc n Transilvania, 0o"ronie 3.irilovici, staretul mnstirii
din Erabat C7!$ Acestuia i s+au dat cam aceleasi instructiuni ca si
lui ,oan E.eor#.evici C>!$
Aceleasi n#rdiri i se vor impune mai tr&iu si episcopului <asile
4o#a$ 8ar lucrurile n+au evoluat dup aceste ra"inate planuri$ 3u
venirea mpratului ,osi" ,, la tronul imperial, se instaurea&,
deocamdat cel putin pentru un scurt timp, o er mai blnda$ Fa >
noiembrie 17>1, noul mprat emite edictul de tolerant, prin oare
este abolit pedepsirea ca apostati a celor ce prsesc uniatia$
Knitul Barit a putut scrie pe drept cuvnt1 2Kna stim si#ur, c
romnii neuniti din Transilvania, dup acea interventiune a 6usiei
@de la 17)0', au "ost maltratati si persecutati tot ca mai nainte pn
2C
la ,osi" al ,,+lea5 CI!$ 3t de putin acceptat su"leteste a "ost
uniatia c.iar de tranii militari&ati, o dovedeste "aptul c dup >
noiembrie 17>1, cnd mpratul ,osi" al ,,+lea d edictul de
tolerant, acestia revin n mas la Ortodoxie att n comitatul
-#rasului, ct si n tinutul =ate#ului$ A trebuit s se pun n
aplicare din nou o multime de presiuni si de viclesu#uri, pentru ca
unii din ei s "ie mpiedicati s persiste pn la capt n .otrrea
lor de a reveni la 2le#ea romneasc5, ntre altele cei ce declarau
c vor s prseasc uniatia, trebuia s asculte o cate.i&atie de 6
sptmni de la preotii uniti :0!$
,erar.ia uniat a continuat si n prima /umtate a secolului al Q,Q+
lea s rup un numr considerabil de ortodocsi, cu metodele
obisnuite de silnicie sau de am#ire$ (n ce priveste cellalt scop, al
catolici&rii, episcopii uniti, numiti totdeauna de ctre curia papal
dintre cei mai servili nc.intori ai papalittii, au urmrit reali&area
lui n mod treptat si cu o tenacitate nentrerupt$ 3ei mai de seam
"runtasi ai unitilor, cnd au nceput s vad c .absbur#o+
catolicismul urmreste acest al doilea scop si nu rmne "idel
promisiunii de la 1700 de a nu se atin#e de le#ea romneasc si de
independenta Bisericii 6omne din Transilvania, au reactionat cu
putere, dnd #las simtirii romnesti a lor si a poporului romn, n
lupta pentru aprarea continutului spiritual traditional si pentru
independenta Bisericii 6omne, s+a an#a/at cu toat .otrrea mai
nti nsusi episcopul ,nocentiu 4icu 3lain si dup el cei trei
"runtasi ai 0colii ardelene1 0amuil 4icu, E.eor#.e 0incai si ;etru
4aior$ 8ar toti episcopii uniti care au urmat lui ,nocentiu 4icu si
o tot mai mare parte din teolo#ii uniti de dup cei trei "runtasi ai
0colii ardelene, au continuat cu struint opera ne"ast a
catolici&rii$ ;oporul romn, n #eneral, a re&istat acestei actiuni,
mpreun cu alti "runtasi intelectuali ai lui$ 8ar ierar.ia unit a
continuat si ea opera ei de catolici&are, "olosind metoda ra"inat a
2:
introducerii elementelor de credint, de cult, de disciplin catolic
n viata Bisericii unite si a credinciosilor romni uniti, ncetul cu
ncetul, pas cu pas$ 3redinciosii romni uniti tritori n vecintatea
"ratilor ortodocsi au re&istat mai deplin? cei din prtile mai
deprtate de masele ortodoxe, nemaiavnd n cultul si n
spiritualitatea ortodocsilor modelul viu al traditiei lor, au "ost dusi
pe neobservate pe aceast linie a distantrii spirituale de "ratii lor
ortodocsi$ ;rpastia spiritual, de limba/, de practici reli#ioase,
ntre uniti si neuniti se spa tot mai adnc$ (n 1I:> ea era destul de
pro#resat si ameninta s pro#rese&e pn la o di"erentiere total,
dac n+ar "i venit, prin .otrrea clerului si credinciosilor uniti care
vedeau pericolul care i amenint, rentre#irea bisericeasc din acel
an$
2)