ETICA EXPERIMENTULUI PE ANIMALE DE LABORATOR

La jumtatea anilor '90 Dicionarul Oxford definea bioetica drept disciplina care
studiaz problemele etice rezultate din progresele medicinei si biologiei" !ermenul de
bioetica pro"ine din franceza # bioet$i%ue # &i are ec$i"alentul 'n englez medical et$ics"
(etica medicala) *pariia sa relati" recent+ localizarea ei 'ntr#un situs 'n care se
intersecteaz &tiinele te$nice ('n special din medicin &i biologie) cu &tiinele umaniste
(filozofie+ teologie+ drept+ sociologie+ moral+ psi$ologie etc' 'i confer o identitate
contro"ersat &i o prezen di"ersificat
!ermenul de bioetica a fost introdus de medicul american ,an -enssalaer .otter 'n
lucrarea /ioet$ics0 /ridge to t$e 1uture" publicat 'n 2932 *sociaia 4edical 4ondial+
'n 2956+ elaboreaz Declaraia de la 7elsin8i (amendat 'n 2939 la !o8io &i 'n :000 la
4adrid) care+ pornind de la "alorile proclamate de Declaraia ;ni"ersal a Drepturilor
Omului+ define&te condiiile etice ale experimentului pe subieci umani
*stzi bioetica este definit ca fiind &tiina care+ utiliz<nd o metodologie interdisciplinar
are drept obiect examenul sistemic al comportamentului uman 'n domeniul &tiinelor "ieii
&i al sntii analizat 'n lumina "alorilor &i principiilor morale Dac ne referim la
construcia etimologic (bios=et$os)+ termenul are o 'ncrctur &tiinific dar &i mitic
.rintre multele probleme care preocup epoca noastr+ cea a experimentului pe
animale suscit cu ade"rat un "iu interes din partea opiniei publice+ care este 'mprit 'n
dou categorii0 aceea care consider experimentele pe animale # 'n particular "i"isecia+
de absolut cruzime+ inumane &i deci inacceptabile+ &i aceea care reine ca indispensabil
utilizarea animalelor pentru cercetare+ dar nu fr o reglementare precis &i cu e"itarea
oricrui tip de cruzime
>n ?uropa de ,est si in @;* exista legi pentru e"aluarea si justificarea utilizrii
animalelor in contextul cercetrii biomedicale si educaiei ;tilizarea animalelor
pentru cercetarea biomedicala a fost subiectul unor indelungi dezbateri si continua sa fie si
astzi >n cercetarea biomedicala sunt folosite numai 2A din numrul total de animale
utilizate anual+ pentru scopuri umane
.e msura ce 'naintam intr#un ritm accelerat in in"estigaiile &tiinifice+ noi probleme (de
exemplu+ manipularea genetica a animalelor ) pri"ind 'ngrijirea si utilizarea animalelor de
laborator continua sa apar .rincipala 'ntrebare care da na&tere acestor dezbateri
filozofice este daca este sau nu corect+ din punct de "edere moral sa se efectueze
cercetri pe animale
?xista numeroase teorii filozofice care incearca sa explice statutul moral al animalelor
!ermenul de" moral" este definit ca fiind conceptul conform cruia exista pentru oameni
principii intrinseci pri"ind binele si rul
Bele patru teorii etice principale sunt0 utilitarismul+ deontologia+ inrudirea+ unitatea
organica
Utilitarismul:
!eoriile utilitariste pri"esc alegerea aciunii care "a aduce cele mai mari a"antaje pentru
cel mai mare numr de indi"izi Bind facem aceste calcule pentru a stabili daca o aciune
este corecta din punct de "edere moral sau nu+ insumam cantitatea totala de bine care "a
fi rezultatul unei anumite aciuni si o comparam cu cantitatea totala de rau care "a fi
cauzat
;tilitarismul clasic a fost utilizat adesea ca o justificare populara pentru utilizarea
animalelor in cercetarea biomedicala+ aduc<nd argumentul ca beneficiile c<&tigate (de
exemplu+ obinerea unor "accinuri pentru boli letale) din utilizarea animalelor dep&e&te ca
importanta durerea si suferina pe care trebuie sa o indure animalele Bomunitatea
&tiinifica s#a bazat cel mai mult pe aceste premise filosofice considerate o justificare
morala pentru utilizarea animalelor in cercetare si educaie
;tilitarismul clasic a fost criticat pentru ca nu reu&e&te sa ia in considerare drepturile si
respectul inerent datorate indi"izilor (oameni si alte specii "ii) c<nd se stabile&te daca o
aciune e corecta din punct de "edere moral
Doua "ariante contemporane ale utilitarismului # cel bazat pe reguli si cel pluralist #ofer o
"iziune modificata a acestei filosofii
Utilitarismul bazat pe reguli stabile&te reguli care trebuie respectate pentru a maximiza
binele .otri"it -aportului Bentrului 7astings(2990) + utilitarismul bazat pe reguli folose&te
urmtorul raionament0 " O aciune poate fi gre&ita+ c$iar daca produce mai mult bine dec<t
rau+ daca ea incalca o regula care ar produce in general consecine de ansamblu mai
bune"
Utilitarismul pluralist recunoa&te ca adesea trebuie sa maximizeze mai mult interesul
dec<t plcerea B<nd ia in considerare aciunea propusa si contabilizarea beneficiilor si
rului+ filosofia pluralista include msurarea autonomiei si satisfacerea preferinelor si
intereselor ;tilitarismul pluralist face dreptate con"ingerii ca animalele au un oarecare
statut moral+ ca beneficiile sau suferinele produse animalelor trebuie sa figureze in
raionamentul nostru + ca o aciune e corecta sau gre&ita+ dar ofer de asemenea o
justificare pentru afirmaia ca "iata unei fiine umane poate a"ea mai multa "aloare dec<t
cea a animalelor
Deontologia
Deontologia sau "iziunea bazata pe drepturi respinge in anumita msura abordarea
utilitarista a 'nsumrii beneficiilor "ersus prejudicii c<nd se stabile&te care aciune este cea
mai morala
>n sc$imb deontologia afirma ca+ atunci c<nd se iau aceste decizii+ trebuie sa luam
drepturile indi"izilor (oameni sau alte specii "ii) ca fiind binele suprem >n sens strict
deontologic nu se poate justifica o aciune care altfel ar fi considerate gre&ita din simpla
raiune ca produce mai multe consecine benefice dec<t duntoare
Crupurile de interes public care susin ca animalele au drepturi s#au axat cel mai mult pe
baza morala a filosofiei deontologice >nteresant este ca >mmanuel Dant+ care a conceput
deontologia clasica+ considera ca animalele nu au nici un drept si + prin urmare+ orice tip
de cercetare pentru care le utilizam poate fi justificata
>n contrast+ !om -egan (29E9)+ deontolog contemporan+ se opune utilizrii animalelor in
cercetarea biomedicala pe moti" ca animalele au drepturi si in consecina merita sa fie
tratate+ intr#un anumit mod
-egan afirma 0 " *nimalele de laborator nu sunt degusttorii nostrii+ noi nu suntem regii lor
.entru ca aceste animale sunt tratate de obicei+ ca si cum "aloarea lor ar putea fi redusa
la utilitatea pe care o prezint pentru alii+ ele sunt tratate de obicei continuu cu o lipsa de
respect si prin urmare drepturile lor sunt incalcate de obicei+ continuu"
Deontologia+ ca si utilitatarismul+ se concentreaz asupra importantei autonomiei morale
(inerenta tuturor lucrurilor "ii) si ateniei deosebite care ar trebui acordata celor care
poseda autonomie morala *ccentul deosebit pe care ii pune deontologia pe "aloarea
morala inerenta a tuturor lucrurilor "ii sugereaz ca autonomia ar trebui sa cintareasca in
mod deosebit
Deontologia+ ca si utilitarismul+ las loc pentru argumentul conform cruia statutul fiinelor
umane este special in raport cu cel al animalelor+ apelind la o ierar$ie potri"it creia este
mai bine si folose&ti un animal mai primiti" dec<t unul mai complex
Inrudirea si unitatea organica
!eoria inrudirii poate fi "izualizata ca o serie de cercuri concentrice inconjurand o fiina
umana Bu cat mai mult o persoana (sau specie) se apropie de poziia noastr la centrul
cercului + cu atit mai puternica este obligaia noastr fata de acele fiine care ocupa o
poziie apropiata
!eoria unitii organice se bazeaz pe premiza ca "iata organica este unica si are propria
ei "aloare in msura in care este un organism "iu care aduce contribuii pamintului si are
propriile scopuri
;nitatea organica prezint in mod similar o "aloare care poate fi incorporata fie intr#o
teorie deontologica+ fie intr#una utilitarista 0 telurile pe care le prezint o unitate organica
pot fi considerate drept consecine benefice care sa fie maximizate sau ca o stare demna
inerent de respect !eoria unitii organice recunoa&te de asemenea+ un fel de ierar$ie
morala in faptul ca+ pe msura ce un organism este mai complex neuro#anatomic+ de"ine
cu atit mai "aloros si merita cu at<t mai mult respect si ingrijire
Justific ri etice pentru utilizarea animalelor in cercetare
Metoda proportioalitatii presupune "erificarea faptului ca scopurile proiectului de
cercetare sunt proporionale cu specia folosita+ cu durerea si disconfortul care "a fi produs
animalelor si cu numrul de animale folosite ? ca si cum un scor numeric al suferinei ar
putea fi acordat animalului folosit in cercetare+ in care scorul sczut e mai u&or de
justificat O "aloare numerica mai mica e acordata speciilor primiti"e filogenetic si aceasta
se combina aritmetic cu numrul de animale folosite si gradul de durere si disconfort care
sunt create
*semntoare cu proporionalitatea este metoda !ilozo!i"a ce incorporeaz in modelul de
cercetare cele trei componente - susinute de -ussell si /urc$ *ceste trei componente
sunt 'nlocuirea (replace) cu subieci experimentali care sunt mai primiti"i din punct de
"edere filogenetic sau folosind sisteme non#animale F reducerea (reduce) numrului de
animale utilizateF rafinarea (refine) modelului si metodelor experimentale pentru a reduce
durerea si disconfortul produse de metodele de cercetare
>n sf<r&it+ metoda atropomor!ismului "riti" ne permite sa apreciem si sa alinam mai
bine durerea si disconfortul pe care animalele le pot indura in timpul unei proceduri de
cercetare si cat timp triesc intr#un stabiliment de cercetare *ntropomorfismul critic ne
permite sa reducem costurile etice ale unui experiment @pre deosebire de
antropomorfismul clasic+ oamenii de &tiina e"alueaz critic care sunt ne"oile reale ale
animalelor
Suferin a animalelor in cercetarea biomedicala si educaie exista in mod direct+ fiind
datorata unei proceduri experimentalele care animalul a suportat#o sau 'ntreinerii
inadec"ate care ii este oferita sau amindurora
@uferina este0
a# Durere si dis"o!ort Durerea este definita de ctre *sociaia >nternaionala pentru
@tudiul Durerii ca " o experiena senzoriala si emoionala neplcuta+ asociata cu lezarea
poteniala sau efecti"a tisulara" Disconfortul este definit ca "o sc$imbare minima in ni"elul
adaptati" al animalelor sau $omeostaziei ca rezultat al sc$imbrilor biologice+ fizice+ sau
psi$ologice ce au loc in mediul lor"
b# Nelii$te si teama Gelini&tea este definite ca" o stare emoionala ce implica
excitabilitate si atenie crescut+ determinate de un pericol necunoscut care poate fi
present in imediata apropiere 1rica e definite " asemntor+ numai ca frica s#ar referi la un
pericol cunoscut sau trit in imediata apropiere
?xista interaciuni intre cele patru stri menionate De exemplu un animal indurerat simte
adesea un disconfort si poate fi de asemenea temator (mai ales c<nd durerea este
asociata cu un anumit stimul) 1rica in sine poate exacerba durerea
Bu cit un animal se aseamn mai mult cu oamenii+ cu at<t mai mult considera acestea ca
"a fi mai sensibil Bu cat specia este mai sensibila+ cu at<t mai multa durere "a fi capabila
sa perceap+ prin urmare+ masurile care ar fi luate pentru alinarea durerii la oameni ar
trebui luate pentru aceasta specie
B<nd Bomitetului >nstituional pentru 'ngrijirea si ;tilizarea animalelor (>*B;B) i se solicita
aprobarea unui protocol de cercetare pe animale+ comitetul cere o justificare pentru
utilizarea animalelor de laborator in cercetare 7otaririle >*B;B necesita ca o anumita
consideraie sa fie acordata beneficiilor poteniale aduse oamenilor (si animalelor)+ care ar
trebui sa fie cintarite in opoziie cu prejudiciile inerente cercetrii
;n cadru coerent din punct de "edere etic pentru utilizarea animalelor urmeaz sa fie
stabilit ?ste important ca oamenii de &tiina sa fie con&tieni de di"ersele argumente
filozofice care exista si de obligaia lor morala si etica de a a"ea grija de animale si de a le
utiliza in cel mai responsabil mod posibil ?xista grupuri speciale de interes care continua
sa determine sc$imbri adaptorii in ingrijirea si utilizarea animalelor de laborator
Bonsideraiile etice pri"ind actul medical au reprezentat o parte integrant a medicinii
moderne 'nc de la 'nceputuri /ioetica &i deontologia medical nu au fost considerate
&tiine multidisciplinare distincte p<n 'n anii 'E0+ c<nd etica medical &i dreptul medical s#
au dez"oltat ca entiti separate+ de"enind arii de interes academic &i profesional
1actorii care au condus la aceast dez"oltare0 explozia noilor te$nologii &i proceduri
medicale &i dezumanizarea actului terapeutic
Bercetarea pe animal a ridicat probleme 'n ultimul deceniu+ 'n momentul c<nd omul
de &tiina a fost capabil sa aib asigurat o alternati" 'n momentul cercetrii
fundamentale0 "ultura tisular%& *ceast alternati" nu poate fi utilizat 'nsa in intreaga
cercetarea medical actual
Bercetarea pe animal se face la fel de susinut 'n agricultur &i zoote$nie+ ca &i 'n
$istologie+ morfopatologie &i farmacologie *cti"itatea de cercetare se subordoneaz
principiilor etice fundamentale+ descrise in cadrul cercetrii pe om
E'perimetul trebuie solid !udametat teoreti"
?l are ca scop a(asul $tii)i!i" &i u e'ist% i"i o alt% alterati(% de a obine
rezultatele a&teptate+ Hn afara celor menionate+ se adug interdicia de a lo"i+ traumatiza
sau bate animalele+ de a genera artificial suferina sau de a administra tratamente a"<nd
ca efect scontat suferina animalului aflat sub experiment Ii 'n cazul experimentului pe
animal+ experimentatorul trebuie s posede un grad de competen &tiinifica
corespunztoare
Legislaia pri"ind protecia animalelor exist si este funcionala 'n multe ri europene de
peste opt decenii (2922 # 4area /ritanie) >nteresul crescut pe care 'l arat omenirea+ 'n
ultimul timp+ pri"ind experimentul medical pe animal+ este determinat 'n primul r<nd de
apariia unei noi "iziuni &tiinifice integrati"e &i ecologice+ umaniste &i permisi"e+
caracteristice acestui 'nceput de mileniu
Hn acela&i timp+ au fost 'ntreprinse 'n diferite ri aciuni puternice de protecie a animalelor
De exemplu+ 'n @;*+ 'n peste :0 de atacuri 'ntreprinse asupra centrelor de cercetare
biomedical s#au furat mai mult de :000 de animale+ produc<ndu#se daune de peste 20
milioane de dolari si risipindu#se eforturile a multor ani de cercetri Bercettorii+ centrele
de cercetare+ precum si uni"ersitile au fost ameninate &i ne"oite s '&i modifice
programele de cercetare
Hn cadrul societii+ sunt di"erse opinii pri"ind utilizarea animalelor pentru experimente
medicale+ inclusi" ca surse de organe !oate aceste opinii trebuie considerate 'n mod
egal Gu trebuie uitat faptul ca exist o relaie special &i "ec$e de c<te"a milenii 'ntre
oameni+ &i animalele folosibile 'n experimente
;n punct de "edere general acceptat de ctre oameni este c animalul poate fi utilizat 'n
experiment doar dac "a beneficia 'n mod direct de rezultatul lui+ indiferent daca animalul
nu sufer sau nu este omor<t+ 'n cadrul experimentului
?ste important pentru oamenii de &tiin &i pentru public s reanalizeze continuu
dezbaterile filosofice+ ca &i politicile+ procedurile &i directi"ele care exist pri"ind 'ngrijirea
&i utilizarea animalelor pentru a putea continua s restructurm &i s 'nlocuim aceste
reguli &i regulamente bazate pe cuno&tinele &i 'nelegerea noastr cea mai recent
Hn acela&i timp+ nu trebuie uitat faptul ca animalele reprezint o surs de $ran pentru rasa
uman+ sunt o sursa de $aine sau elemente de companie
*nimalele+ sunt &i o surs de instrumente" medicale sau medicamente utile 'n tratarea
diferitelor afeciuni medico#c$irurgicale
.lec<nd de la aceste consideraii+ din ce 'n ce mai des se pune problema acceptrii
utilizrii animalelor 'n experiment+ cu condiia unui beneficiu medical pentru rasa uman &i
sub un control etic &i juridic strict
.entru diferite experimente medicale se cere+ in plus+ maipularea geeti"a a
aimalelor # situaie care ridic noi 'ntrebri
.roblema utilizrii anumitor specii 'n experimente este susinut de idei de genul0 sunt
acceptai pentru experimente porcii+ pentru c sunt folosii ca o surs de $ran+ 'n timp ce
maimuele nu sunt utilizabile+ pentru c nu reprezint o surs de $ran
@cientific @teering Bommittee al Bomisiei ?uropene consider c primatele eumae
sunt necesare 'n cercetarea biomedical pentru urmtoarele moti"e0
J pentru a asigura siguranaF multe "accinuri noi sau medicamente necesit a fi e"aluate
pentru specificitate &i siguran 'ntr#un sistem imun apropiat de cel uman 'nainte de a intra
'n cercetarea clinic pe subieci umani
J pentru a determina eficacitatea primatelor neumane pentru infecii pentru care nu
exist nici un alt model animal recomandatF aceste studii+ denumite do"ad de principiu
(proof of principie) sunt eseniale 'n cre&terea interesului &i dez"oltarea capitalului pentru
trialurile clinice
>n utilizarea animalelor ca elemente de experiment se ridic mai multe probleme eti"e*
J reproducerea &i $rnirea animalelor+ inclusi" obinerea animalelor prin $isterectomie
J utilizarea izolatoarelor &i a containerelor de izolare
J recoltri de s<nge sau esuturi+ organe &i utilizarea eutanasiei
J utilizarea animalelor nscute prin $isterectomie &i meninerea 'n condiii stricte de
izolare este considerat o metod traumatizant+ 'n 4area /ritanie fiind interzis
desprirea animalelor 'nainte de patru sptm<ni de "ia
J animalele folosite 'n scop experimental trebuie s fie sntoase &i fr probleme
comportamentale+ izolarea put<nd genera modificri de comportament
J recoltarea de organe &i esuturi+ ca &i eutanasia folosite 'n experiment pot genera
suferin+ recoltarea sec"enial de organe fiind inacceptabil
.rincipiile morale si procedurile etice in acti"itatea de cercetare &tiinifica sunt reunite in
Bodul de ?tica si Deontologie .rofesionala al .ersonalului de Bercetare#Dez"oltare+
eliberat de autoritatea de stat in forma Bonsiliului Gational de ?tica+ organism consultati"
ale crui responsabiliti sunt asigurate in conformitate cu reglementrile internaionale din
domeniu+ cu legislaia ;? si cu regulile de etica ale programelor de cercetare &tiinifica ale
acesteia
-esponsabilitatea etica este crescut la folosirea animalelor in studii experimentale+ in
special c<nd subiectul este supus la proceduri dureroase sau expuneri toxice *ceste
responsabiliti sunt accentuate de studii recente care arata un rspuns crescut de stress
la animalele folosite in procedurile de laborator0 administrarea intra"enoasa sau printr#un
tub oral al componentelor care se testeaz determina cre&teri sesizabile ale pulsului+ ale
tensiunii arteriale si eliberarea de $ormoni steroizi ce pot persista pentru o ora sau mai
mult de la administrare
De asemenea caracteristicile mediului de laborator0 izolarea+ rupere sociala+ zgomotul+
restriciile in mi&care s#au do"edit a fi toxice pentru animale 'mpreuna aceste caracteristici
au indicat c$iar in e"entualitatea experimentelor de rutina+ ce par minimale+ ca pot fi foarte
crescute ca stress pe subiectele animale+ aceste trasaturi apar frec"ent la speciile de
roztoare si mai puin frec"ent la celelalte animale ce se folosesc in studii experimentale
Bercetrile pe funciile imune+ endocrine+ cardio"asculare+ neoplasme+ defecte de
dez"oltare si fenomene psi$ologice sunt "ulnerabile la acest efect de stress
Un exemplu experimental neurologic care folosete maimue Rhesus pentru cercetarea acuitii vizuale, prin
implantarea de electrozi in creier sau fire electrice in ochii maimuelor, cu stimulare electrica sau injectarea cu
acid pentru distrugerea anumitor arii cerebrale in vederea msurrii capacitilor vizuale, posibilitilor de
invatare vizuala si micrilor oculare dup adminstrare. Adesea maimuele sunt private de mncare si apa
dup care li se da necesarul de baza, cauzandu!li!se durere si stress, experimentul avnd o mica sau chiar
nula valoare clinica. "aimuele sunt folosite in experimentele neurologice, gndind ca in contrast cu alte specii
animale, ele sunt neurologic similare subiecilor umani. #ar cat de similare sunt, atta timp cat creierul uman
are o arhitectura mult mai complexa, ce necesita $%& de zile pentru dezvoltare pata de '() de zile la
maimuele Rhesus. #iferente specifice in neuroanatomie ce vin sa susin inutilitatea experimentului pe
subiecii animali sunt*
+uprafaa cortexului uman este de zece ori mai mare ca al maimuelor Rhesus,
Aria vizuala din cortexul maimuelor reprezint '&- fata numai de (- din cortexul uman,
Ariile vizuale sunt similare la om si la maimua, dar funcioneaz foarte diferit la fiecare,
.umrul sinapselor la nivelul neuronilor umani este de '&&&& fata de maimuele Rhesus la care acesta este
de )&&&,
/fectele a cel puin 0' de gene care participa la o varietate de mecanisme neuronale difer intre oameni si
maimue,
1ameni au arii de procesare vizuala care nu exista la maimuele Rhesus.
2reierul uman reprezint mult mai mult dect unul simplu de maimua existnd similariti intre primate si
neuropsihologia umana, dar diferentele dintre specii sunt mult mai importante dect aceste similariti.
;tilizarea animalelor pentru cercetarea &tiinifica se afl sub control 'n rile membre ale
;niunii ?uropene+ sub pre"ederile Bon"eniei ?uropene"+ protecia animalelor "ertebrate+
utilizate 'n experimente &i 'n alte scopuri &tiinifice (Convention forthe protection of
vertebrate animals used for experimental and other scientific purposes). 'n 4area /ritanie
se elaboreaz un cod de practica pri"ind utilizarea animalelor 'n practica &tiinifica (Code
of good practice). !ot 4area /ritanie+ prin Xenotransplantation Interim Regulatory
Authority (UXIRA)! a promo"at un document pri"ind "iosecuritatea. Documentele
menionate conin pre"ederi utile pri"ind balansarea beneficiilor &i a riscurilor legate de
folosirea animalelor 'n cercetarea de fiecare zi
?ste important ca oamenii de &tiin s fie con&tieni de di"ersele argumente filosofice care
exist &i de obliga)ia lor moral% $i eti"% de a a"ea grij de animale &i de a le utiliza 'n cel
mai responsabil mod posibil ?xist grupuri speciale de interes care continu s determine
sc$imbri adaptatorii 'n 'ngrijirea &i utilizarea animalelor de laborator
De aceea+ din perspecti"a percepiei morale a publicului+ este 'n interesul comunitilor de
cercetare s continue s susin standardul 'nalt de 'ngrijire a animalelor de laborator &i
in"estigarea acti" &i continu a dez"oltrii politicilor &i procedurilor alternati"e
.roblema utilizrii anumitor specii 'n experimente este susinut de idei ca aceea c pot fi
folosii pentru experimente porcii pentru c sunt folosii &i ca surs de $ran+ 'n timp ce
maimuele nu sunt utilizabile nefiind surs de $ran
Din partea centrelor de cercetare fa"orabile experimentrii pe animale se afirm c toate
descoperirile &tiinifice fundamentale care au permis "indecarea &i combaterea multor
maladii ale omului au fost posibile datorit unor experimente preliminare pe animale &i c
datorit cuno&tinelor asupra e"oluiei lor+ datele acestor experimente pe animale pot fi
extinse cu mare aproximaie &i asupra omului
Dac nu exist alternati"e "iabile fa de folosirea animalelor 'n experimente+ dac
finalitatea este o autentic bunstare a fiinei umane+ dac se utilizeaz # 'n msura
posibilului # toate mijloacele analgezice &i anestezice care e"it cruzimea inutil fa de
animale+ atunci experimentarea poate &i trebuie s fie acceptat din punct de "edere etic
E'ist% alterati(e eti"e care pot 'nlocui uciderea &i rnirea animalelor 'n astfel de
scopuri0 obinerea de cada"re din surse etice "Obinut din surs etic" 'nseamn 'n primul
r<nd c animalul nu a fost crescut sau ucis special 'n scopul diseciei sau experimentului &i
nici nu au loc tranzacii pentru a fi ac$iziionat animalul ?xemple de pro"eniene etice ale
cada"rului sunt animale care au murit natural sau 'n urma unui accident+ sau a fost
eutanasiat pentru un moti" medical 'ntemeiat Blinicile "eterinare &i fermele sunt bune
poteniale surse+ &i unele faculti de medicin "eterinar au deja 'n clinicile asociate
implementate programe de donare de cada"re Gumrul crescut &i 'n continu cre&tere de
clinici pri"ate constituie o alt surs excelent de cada"re obinute 'n mod etic
Dez"oltarea programelor de donare de cada"re 'n cadrul clinicilor este o do"ad de bun
sim a unei bune administrri a resurselor existente
.e plan mondial se urmre&te formarea personalului de cercetare in gsirea de metode
alternati"e la folosirea animalelor in experimente si incurajarea eforturilor in dez"oltarea si
folosirea unor alternati"e &tiinifice fata de experimentele pe animale+ prin utilizarea a trei
scenarii0
J 4etodele non animale in educaia medicala au fost deja implementate pe o gama larga
de aplicaii+ in majoritatea &colilor+ nefiind folosite inca in toate instituiile
J 4ulte laboratoare dez"olta alternati"e+ prin producerea anticorpilor monoclonali pentru
cercetare si diagnostic prin inocularea celulelor productoare de anticorpi in abdomenul
animalelor+ adesea cauz<nd o durere semnificati"a+ prin producerea de ctre acestea de
lic$id de ascita ?xist<nd posibilitatea ca acestea sa fie obinute prin te$nici celulare+ cea
ce este o inta in obinerea unor asemenea linii celulare
J .entru multe aplicaii inlocuirea studiului pe animale se face prin inlocuirea testelor pe
animale ce produc efecte toxice si reacii psi$oacti"e+ inlocuindu#le cu o alta strategie de
testare a acestor medicamente pe oameni care folosesc "oluntar ace&ti compu&i
?xplorarea si implementarea metodelor non animale trebuie sa fie o prioritate pentru
in"estigatori si instituiile de cercetare &tiinifica a"<nd a"antajul unei largi "arieti de opinii
care sa asigure progresul &tiinific+ sntatea umana si protecia animalelor
Bibliografie:
1. Cruce Mihai, Etica cercetrii tiinifice - studii experimentale, curs pentru doctoranzi, UMF
Craiova, 2!
2" #eli $ladimir, %an&al Marius, Cadrul 'uridic i deontolo&ic al practicii medicale, Ed" $iaa
Medical (om)neasc, #ucureti, 22
*" +strstoae $", ,toica -", .%enetic versus #ioetica/, Ed" 0olirom, 1a2i, 22
3" 4e&ea nr" 3! din 25 ianuarie 2*
6" #eatrice loan, Cristina %avrilovici, $asile +strstoae, #ioetica 7n lume, disponi8il la
http9::;;;"umfiasi"ro:
!" 4e&ea nr" 5< din 22 fe8ruarie 25, privind ratificarea Conveniei Europene pentru protecia
drepturilor omului i a demnitii fiinei umane fa de aplicaiile 8iolo&iei i medicinei, Convenia
privind drepturile omului i 8iomedicina, semnat la -viedo la 3 aprilie 5==<, i a protocolului
adiional la Convenia European pentru protecia drepturilor omului i a demnitii fiinei umane
fa de aplicaiile 8iolo&iei i medicinei, referitor la interzicerea donrii fiinelor umane, semnat la
0aris la 52 ianuarie 5==> ?pu8licat 7n Monitorul -ficial al (om)niei nr" 5* din 2>" 2" 25@
<" Erich A" 4oe;rB, 1ntroduction to a Ce; e,ection - #ioethics, availa8le at ;;;"medscape"
2!
>" http9::;;;"interniche"or&:
=" 4e&ea 2!:2<"6"23 privind 8una conduita in cercetarea tiinifica, cercetarea tehnolo&ica si
inovare"