LICEU TEHNOLOGIC DACIA PITESTI

PROIECT



AFERENT EXAMEN DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR
PROFESINALE
NIVEL 3 DE CLASIFICARE TEHNICIAN IN INSTALATII ELECTRICE






ELEV INDRUMATOR
LICA MIHAI ADRIAN ING. GEORGESCU COSMINA
CLASA a-XII-a A
2014
LICEU TEHNOLOGIC DACIA PITESTI






CONSTRUCTIA MOTORULUI DE CURENT
CONTINUU






ELEV INDRUMATOR
LICA MIHAI ADRIAN ING. GEORGESCU COSMINA
CLASA a-XII-a A

2014


1.ARGUMENT
Scopul acestui raport este de a prezenta motorul electric,aparitia si
utilizarea acestuia in ingineria electrica.
Acesta include date teoretice despre fiecare motor electric cat si
elementele constructive ale acestora.
Electricitatea fiind o forma foarte avantajoasa de energie
,generatoarele si motoarele electrice au o utilizare foarte larga - de la
motoare pentru burghie si pana la locomotive.
Electricitatea exista de la crearea materiei ,intrucat materia este
formata din atomi ,care contin particule incarcate electric ,numite protoni si
electroni .Vechii greci stiau ca frecand o bucata de chihlimbar cu o bucata
de panza ,aceasta va atrage obiecte usoare ,dar nu aveau o explicatie a
acestui fenomen.De fapt ,frecarea genereaza electricitate.Materialele
neincarcate electric au un numar egal de electroni,in carcati negativ,si de
protoni ,incarcati pozitiv , care se neutralizeaza reciproc .Insa prin frecarea
a doua materiale ,se produce un transfer de electroni de la unul la altul ,
dezechilibrand incarcarea lor electrica . Cel care primeste electroni se
incarca negativ , iar cel care pierde electroni se incarca pozitiv.
Un motor electric (sau electromotor) este un dispozitiv
electromecanic ce transform energia electric n energie mecanic.
Transformarea n sens invers, a energiei mecanice n energie electric, este
realizat de un generator electric. Nu exist diferene de principiu
semnificative ntre cele dou tipuri de maini electrice, acelai dispozitiv
putnd ndeplini ambele roluri n situaii diferite.




Motoare de curent continuu


1. Notiuni introductive
Motorul de curent continuu (brushless DC motor) este in principal construit
ca un magnet permanent rotativ fata de o infasurare parcursa de curent. In
aceasta privinta el este echivalent cu un motor de c.c inversat, in care
magnetul se roteste in timp ce conductoarele raman fixe.
In ambele cazuri, curentul prin conductoare trebuie sa-si reverseze
polaritatea de fiecare data cand un pol magnetic trece pe langa
conductoare, pentru a asigura unidirectionalitatea cuplului.
In motoarele de c.c clasice, cu colector, reversarea polaritatii este realizata
de catre ansamblul colector - perii. La acestea, deoarece colectorul este
fixat pe rotor, momentele de
comutatie sunt sincronizate automat
cu polaritatea alternanta a campului
magnetic prin care trec conductoarele.
In motorul de c.c fara perii reversarea
polaritatii curentului este realizata cu
tranzistoare de putere care trebuie
comutate in sincronism cu pozitia
rotorului.
Procesul comutatiei este similar in cele
doua masini iar ecuatiile care rezulta si
caracteristicile mecanice (viteza-cuplu) sunt a-proape identice. Cand
curentii de faza in motorul de c.c. fara perii sunt de acest tip - adica curent
continuu care comuta polaritatea in sincronism cu trecerea alternanta a
polilor magnetici N si S se spune ca motorul functioneaza cu excitatieunda
dreptunghiulara.Tensiu-nea contraelectro-motoare (t.c.e.m) in acest caz se
aranjeaza sa fietrapezoidala. Termeniiunda dreptunghiulara sitra-
pezoidala se folosesc reciproc pentru a ne referi la motor si la controlerul
sau.
Exista si un alt mod de functionare in care curentii de faza
sunt unde sinusoidale. T.c.e.m. in acest caz ar fi, ideal, sinusoidala. Fizic,
motorul si controlerul sau arata la fel ca motorul cu unda dreptunghiulara,
dar exista o diferenta importanta. Motorul cu unda sinusoidala functioneaza
cu o distributie rotativa a solenatiei, similar cu campul magnetic invartitor
din motorul asincron sau masina sincrona de curent alternativ. Acest tip de
motor fara perii este un simplu motor sincron de c.a. cu excitatie fixa de la
magneti permanenti. El este mult mai asemanator cu masina sincrona
decat cu motorul de c.c. cu colector si din aceasta cauza el este adesea
denumit motor de curent alternativ fara perii (brushless AC
motor). Tratarea acestuia va constitui subiectul capitolului 7.
Sectiunea transversala a unui motor de c.c. cu colector , cu magnet
permanent este reprezentata in figura 1. Magnetii ficsi se monteaza in
interiorul carcasei statorice, in timp ce rotorul poseda o infasurare rotativa
sau armatura. Curentul alimenteaza infasurarea armaturii cu ajutorul
periilor si colectorului. In masina de c.c. campul magnetic este fix in spatiu.
Datorita actiunii colectorului modelul curentului este de asemenea fix in
spatiu, chiar prin conductoarele care se rotesc.
In fig.1. nu se arata colectorul sau periile astfel ca aceasta ar putea
reprezenta la fel de bine un motor de c.c. fara perii cu rotor exterior, cu o
infasurare a armaturii fixata pe stator si magneti rotativi in exterior.
Acest tip de motor de c.c.
fara perii este utilizat
frecvent in actionarea hard
disk-urilor de la calculatoare.
Invelisul magnetului
permanent furnizeaza o
forma cilindrica convenabila
pe care se monteaza placile
discului iar diametrul mare
mareste momentul de inertie
ceea ce contribuie la
mentinerea constanta a
vitezei de rotatie.
O sectiune transversala a
unui motor tipic de c.c fara
perii cu rotor interior este
prezentata in figura 2.
Magnetii sunt pe rotor. Periile si colectorul nu sunt necesare pentru ca
infasurarile sunt in stator si nu se rotesc. Diametrul mic al rotorului reduce
momentul de inertie, comparativ cu cel al motorului cu rotor exterior, si
aceasta configuratie este obisnuita in servosisteme. Statorul este
asemanator celui al unui motor asincron . Pentru functionarea la viteze
reduse este suficient sa se aranjeze magnetii pe suprafata butucului
rotorului.
Pentru functionarea la viteze mari, motorul cu rotor interior poate necesita,
in jurul magnetilor, un cilindru auxiliar din otel inoxidabil subtire,
nemagnetic, sau alt aliaj cu mare rezistivitate, pentru a reduce pierderile
prin curenti turbionari.
Exista foarte multe variante constructive de motoare de c.c. fara perii
(constructii disc cu intrefier axial, rotor interior, rotor exterior etc).
Magnetii pot fi lamelari, in arc sau discuri de diferite forme si pot fi sau nu
premagnetizati. In mod obisnuit magnetii de mare energie se asambleaza
premagnetizati, pe cand magnetii de mica energie pot fi magnetizati dupa
asamblare.
1.Elemente constructive de baza
a.Partile principale ale masinii de current continuu

Sectiune prin masina de current continuu:
1 - carcasa; 2 - pol de excitatie; 3 - bobina de excitatie; 4 - pol auxiliar;
5 - bobina de comutatie; 6 - arbore; 7 - pachetul de tole; 8 - infasurarea
indusului; 9 - colector; 10 - cruce portperii; 11 - scut; 12 - rulment;
13 - ventilator; 14 - cutie de borne.
Masina de current continuu, fie ca este motor sau generator are
inductorul stator si indusul rotor.
Partile principale ale masinii de current continuu sunt: statorul, rotorul cu
collector, crucea portperii, scuturi, lagare, cutia de borne.
Statorul care produce fluxul magnetic inductor este format din carcasa,
poli si bobine polare.
- Carcasa se executa din material magnetic(otel) in cele mai multe
cazuri de forma cilindrinca.
- Polii care se fixeaza prin suruburi de carcasa sunt polii principali(numiti
si poli de excitatie), iar la majoritatea masinilor sunt si poli
auxiliari(numiti si poli de comutatie). Polii principali se executa din tole
de otel cu grosimea de 1 - 1,5mm stranse cu nituri.
- Bobinele polare care se monteza pe poli sunt bobinele de executie
parcurse de curentul de excitatie si bobinele polilor auxiliari, parcurse
de curentul principal al masinii. Bobinele se executa din conductor de
cupru izolat si sunt izolati fata de miezul si talpa polului si fata de
carcasa.
Rotorul este format din arbore, pachetul de tole ale rotorului, colectorul,
bobinajul Indus, suportii de bobinaj, ventilator.
- Arborele se executa din otel, transmite cuplul mecanic intre pachetul de
tole si capatul de arbore liber.
- Pachetul de tole al rotorului se executa din tole de tabla silicioasa cu
grosimea de 0,5 mm, impachetata pe arbore si stransa intre suportii de
bobinaj. Are la exterior crestaturi deschise sau semideschise in care se
introduce bobinajul indus.

Forma crestaturilor indusului:
a - crestaturi deschise; b - crestaturi semi-inchise.
- Colectorul este format din lamele de cupru de sectiune trapezoidala,
izolate intre ele, cu placi de micanita si izolate fata de piesele de strangere.
- Bobinajul indus este format din bobine executate din conductoare izolate
de cupru, introduce in crestaturile pachetului de tole, capetele fiind lipite la
colector
- Ventilatorul este prevazut la unele masini, pentru s realize o circulatie de
aer necesara racirii masinii
- Crucea portperii. Pe colector freaca periile pentru a face legatura
electrica intre bobinajul indus si cutia de borne. Periile se executa din praf
de carbune, grafit sau praf de cupru prin presare. Periile sunt montate in
casete metalice, numite portperii, care sunt fixate de o piesa de fonta sau
otel denumita colierul sau crucea portperii.
- Scuturile si lagarele au rolul de a permite montarea rotorului in interiorul
statorului si rotirea lui. In partea centrala a scuturilor sunt montati
rulmenti sau mai rar lagare de alunecare.
- Cutia de borne este montata de regula pe carcasa si are in interiorul ei,
placa de borne , prevazute cu borne de otel sau alama. La aceste borne se
fac legaturile electrice din interiorul masinii si legaturile electrice si reteaua
electrice.
b. Masini electrice sincrone
Masinile electrice sincrone sunt caracterizate prin faptul ca nu au viteza de
rotatie egala cu viteza campului invartitor, de unde si numele de masini
electrice sincrone.
Ele pot functiona in regim de motor, in regim de generator sau in regim de
compensator de faza.
Motoarele sincrone se folosesc pentru puteri mari de 110kv, in locul
motoarelor asincrone deoarece desi au o constructie mai simplificata, au
avantajul ca pot functiona cu un factor de putere cos =1 sau chiar
capacitiv , compensand astfel energia reactiva consumata de alti recemtori
din retea.
Masinile sincrone se folosesc in general ca generatoare de curent
alternativ, caz in care sunt denumite generatoare sincrone sau
alternatoare. Mai sunt utilizate denumirile de turboalternatoare pentru
cazul in care este antrenat de o turbina cu aburi sau hidroalternatoare
cand este antrenata de o turbina hidraulica.
Compensatorul de faza este o masina sincrona care debiteaza energe
reactiva in anumite puncte ale retelei, pentru a imbunatati factorul de
putere.
Ca orice masina electrica sincrona are un inductor si un indus.
Inductorul are o infasurare de excitatie alimentata in current continuu si
poate fi rotor sau stator. Daca inductorul este rotor, masina sincrona este
denumita masina sincrona in constructie normala, iar daca inductorul este
stator, este denumita masina sicrona in constructie inverse.
Partile principale ale masinii sincrone sunt: statorul, rotorul, portperiile,
scuturile, lagarele, cutia de borne.
1.Masina sincrona in constructie normala
Statorul este indus si este format din carcasa, pachetul de tole si
infasurarea statorului, monofazata sau trifazata, absolut identic ca statorul
masinii asicrone.
Rotorul este inductor avand o infasurare de excitatie cu acelasi numar de
poli ca statorul. Infasurarea de excitatie este legata la doua inele
colectoare, de care freaca periile prin care se alimenteaza excitatia cu un
curent countinuu numit si curent de excitatie.
Bobinele infasurarii de excitatie sunt astfel inseriate, incat polaritatea
polilor sa alterneze la periferia motorului.
La masinile mari, curentul de excitatie este furnizat de o masina de curent
continuu, denumita excitatoare, montata pe acelasi arbore cu masina
sincrona.
La masinile mici, generatoarele se pot autoexcita, inelele fiind alimentate
de la un redresor conectat la bornele statorului.
In functie de forma constructive rotoarele pot fi: cu poli innecati si cu poli
aparenti aparenti.

Masina sincrona in constructie normala:
a - cu poli inecati; b - cu poli aparenti
Rotorul cu poli inecati se utilizeaza pentru masini cu doi sau chiar cu
patru poli. El se executa din otel masiv sau tole, sub forma de cilindru, cu
crestaturi la exterior, in care se introduce infasurarea de excitatie formata
din mai multe bobine repartizate in crestaturi. Crestaturile nu sunt uniform
repartizate pe circumferinta, ci prevazut cu cate un dinte mai lat, in axa
fiecarui pol. Aceasta constructie are o mai mare robustete mecanica si se
foloseste la viteze mari, de exemplu turbogeneratoare.
Rotorul cu poli aparenti se utilizeaza la masinile cu patru poli sau mai
multi. Polii se executa din otel masiv sau tole si sunt fixate pe butucul
rotorului montat pe arbore. Infasurarea de excitatie este formata din
bobine polare introduce in fiecare pol. Aceasta constructie are o robustete
mecanica si se foloseste la viteze mai mici si in special la hidrogeneratoare
care au o turatie de cateva sute de rotatii pe minut.
2. Masina sincrona in constructie inversa
Statorul este inductor si este format din: carcasa, poli de excitatie si
bobine polare aflate pe poli, care se alimenteaza cu curentul continuuu de
excitatie similar cu statorul masinii de current continuu.
Masina sincrona in constructie inversa


Rotorul este indus, format din pachet de tole cu crestaturi la exterior in
care este introdusa o infasurare monofazata sau trifazata, legata la inele.
Numarul de inele poate fu doua pentru infasurarea monofazata, trei sau
patru pentru infasurarea trifazata cu neutral scos la placa de borne.
c. Masini electrice asincrone sunt caracterizate prin faptul ca au viteza de
rotatie putin diferita de viteza campului invartitor de unde si numele de
asincrone ele pot functiona in regim de motor, in regim de generator sau in
regim de frana.
Ce-a mai larga utitlizare o au motoarele electrice, fiind preferate fata de
celelalte tipuri de motare, prin constructia simpla si siguranta in
functionare. Ca orice masina rotativa, masinile asicrone au stator, care
este inductorul si un rotor(indusul) separate de un intrefier.
Dupa modul de realizare al infasurarii indusului, exista doua tipuri
principale de masini asincrone:
- masini asincrone cu rotorul bobinat
- masini asincrone cu rotorul in scurtcircui
Partile principale ale unei masini asincrone sunt: statorul, rotorul,
portperiile(numai la masinile cu inele), scuturile, lagarele, cutia de
borne, etc.

Statorul produce campul magnetic invatitor si este format din carcasa,
pachetul de tole si infasurarea statorului.
- Carcasa se executa don fonta, din otel sudat sau la masinile mici din
aliaje de aluminiu.
- Pachetu de tole este de forma cilindrinca, cu crestaturi pe partea
interioara. Se executa din tabla silicioasa, laminata la cald sau la rece,
cu grosimea de 0,5 mm.
Formele crestaturillor din tola statorului

- Infasurarea statorului poate fi monofazata sau trifazata, intr-un strat
sau doua straturi. Capetele infasurarii statorului sunt legate la o placa
de borne. Infasurarea masinilor trifazate poate fi legata in stea sau in
triunghi. Conexiunea poate fi executata la infasurare, caz in care la placa
de borne se scot numai trei captede U,V,W sau poate fi executata prin
- montarea unor barete pe placa de borne, caz in care se scot 6 capete
notate u1, v1, w1, u2, v2, w2.
Legarea bornelor la conexiunea:
a - stea;

Rotorul, poate fi cu inele sau in scurtcircuit
- Rotorul cu inele este format din arbore de otel, pe care este
impachetat pachetul de tole prevazut cu crestaturi la exterior.
Infasurarea indusului este trifazata si realizata din conductoare izolate
introducandu-se in crestaturile rotorului, similar cu infasurarea
statorului. Infasurarea statorului se leaga in stea, iar cele trei capete se
scot printr-o gaura practicata axial in arbore, la capatul unde este
montat subansamblul de inele colectoare. Acesta are trei inele,
executate din bornz, alama sau otel, izolate intre ele si montate strans
pe un butuc. La fiecare inel se leaga unul din capetele infasurarii
rotorului legate in stea.
- Rotorul in scurtcircuit este format din arbore, pachetul de tole prevazut
cu cresaturi la exterior si infasurarea in scurtcircuit.
- Sunbansamblul portperii(numai la masinile cu inele) este prezvazut cu
perii de carbine-grafit sau metal-grafiy, ce freaza pe inelele colectoar.
Periile sunt legate la o placa de borne a rotorului, prevazuta cu trei borne.
Motorul de inducie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai
folosit motor electric n acionrile electrice de puteri medii i mari. Statorul
motorului de inducie este format din armtura feromagnetic statoric pe
care este plasat nfurarea trifazat statoric necesar producerii
cmpului magnetic nvrtitor. Rotorul este format din armtura
feromagnetic rotoric n care este plasat nfurarea rotoric. Dup tipul
nfurrii rotorice, rotoarele pot fi de tipul:
rotor n colivie de veveri -nfurarea rotoric este realizat din bare
de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de dou
inele transversale.
rotor bobinat - capetele nfurrii trifazate plasate n rotor sunt
conectate prin interiorul axului la 3 inele. Accesul la inele dinspre
cutia cu borne se face prin intermediul a 3 perii.
Prin intermediul induciei electromagnetice cmpul magnetic nvrtitor va
induce n nfurarea rotoric o tensiune. Aceast tensiune creeaz un
curent electric prin nfurare i asupra acestei nfurri acioneaz o for
electromagnetic ce pune rotorul n micare n sensul cmpului magnetic
nvrtitor. Motorul se numete asincron pentru c turaia rotorului este
ntotdeauna mai mic dect turaia cmpului magnetic nvrtitor, denumit
i turaie de sincronism. Dac turaia rotorului ar fi egal cu turaia de
sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducie
electromagnetic, nu s-ar mai induce cureni n rotor i motorul nu ar mai
dezvolta cuplu.
Turaia motorului se calculeaz n funcie alunecarea rotorului fa de
turaia de sincronism, care este cunoscut, fiind determinat de sistemul
trifazat de cureni.
Alunecarea este egal cu: , unde
n
1
este turaia de sincronism i
n
2
este turaia rotorului.
, unde
f este frecvena tensiunii de alimentare i
p este numrul de perechi de poli ai nfurrii statorice.
Turaia mainii, n funcie de turaia cmpului magnetic nvrtitor i n
funcie de alunecare este: .
Se observ c alunecarea este aproape nul la mers n gol (cnd turaia
motorului este aproape egal cu turaia cmpului magnetic nvrtitor) i
este egal cu 1 la pornire, sau cnd rotorul este blocat. Cu ct alunecarea
este mai mare cu att curenii indui n rotor sunt mai inteni. Curentul
absorbit la pornirea prin conectare direct a unui motor de inducie de
putere medie sau mare poate avea o valoare comparabil cu curentul de
avarie al sistemelor de protecie, n acest caz sistemul de protecie
deconecteaz motorul de la reea. Limitarea curentului de pornire al
motorului se face prin creterea rezistenei nfurrii rotorice sau prin
diminuarea tensiunii aplicate motorului. Creterea rezitenei rotorului se
face prin montarea unui reostat la bornele rotorului (doar pentru motoarele
cu rotor bobinat). Reducerea tensiunii aplicate se face folosind un
autotransformator, folosind un variator de tensiune alternativ (pornirea
lin) sau conectnd iniial nfurarea statoric n conexiune stea (pornirea
stea-triunghi - se folosete doar pentru motoarele destinate s funcioneze
n conexiune triunghi) sau prin nserierea de rezistoare la nfurarea
statoric. La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut n vedere c
cuplul motorului este proporional cu ptratul tensiunii, deci pentru valori
prea mici ale tensiunii de alimentare maina nu poate porni.
Turaia mainii de inducie se modific prin modificarea alunecrii sale sau
prin modificarea turaiei cmpului magnetic nvrtitor. Alunecarea se poate
modifica din tensiunea de alimentare i din rezistena nfurrii rotorice
astfel: se crete rezistena rotoric (prin folosirea unui reostat la bornele
rotorice - doar la motoarele cu rotor bobinat) i se variaz tensiunea de
alimentare (folosind autotransformatoare, variatoare de tensiune
alternativ, cicloconvertoare) sau se menine tensiunea de alimentare i se
variaz rezistena din rotor .Odat cu creterea rezistenei rotorice cresc i
pierderile din rotor i implicit scade randamentul motorului. O metod
interesant de reglare a turaiei sunt cascadele de recuperare a puterii de
alunecare. La bornele rotorice este conectat un redresor, iar la bornele
acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe acelai ax cu
motorul de inducie. Tensiunea indus n rotor este astfel redresat i
aplicat motorului de curent continuu astfel nct cuplul dezvoltat de
motorul de curent continuu se nsumeaz cuplului dezvoltat de motorul de
inducie. Reglarea turaiei motorului de inducie se face prin reglarea
curentului prin nfurarea de excitaie. n locul motorului de curent
continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare i un transformator de
adaptare. Tensiunea indus n rotor este astfel redresat i prin intermediul
invertorului i a transformatorului este reintrodus n reea. Reglarea
vitezei se face din unghiul de aprindere al tiristoarelor.
Turaia cmpului magnetic nvrtitor se poate modifica din frecvena
tensiunii de alimentare i din numrul de perechi de poli ai mainii.
Numrul de perechi de poli se modific folosind o nfurare special i
unul sau mai multe contactoare. Frecvena de alimentare se modific
folosind invertoare. Pentru frecvene mai mici dect frecvena nominal a
motorului odat cu modificarea frecvenei se modific i tensiunea de
alimentare pstrnd raportul U/f constant. Pentru frecvene mai mari dect
frecvena nominal la creterea frecvenei tensiunea de alimentare rmne
constant i reglarea vitezei se face cu slbire de cmp.
Sensul de rotaie al motorului de inducie se inverseaz schimbnd sensul
de rotaie al cmpului nvrtitor. Aceasta se realizeaz schimbnd dou
faze ntre ele.
Motorul de inducie cu rotorul n colivie este mai ieftin i mai fiabil dect
motorul de inducie cu rotorul bobinat pentru c periile acestuia se uzeaz
i necesit ntreinere. De asemenea, motorul de inducie cu rotorul in
colivie nu are colector i toate dezavantajele care vin cu acesta: zgomot,
scntei, poluare electromagnetic, fiabilitate redus i implicit ntreinere
costisitoare. Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungul
timpului n acionrile electrice de vitez variabil, deoarece turaia
motorului se poate modifica foarte uor modificnd tensiunea de
alimentare ns, odat cu dezvoltarea electronicii de putere i n special cu
dezvoltarea surselor de tensiune cu frecven variabil, tendina este de
nlocuire a motoarelor de curent continuu cu motoare de inducie cu rotor
n colivie.
Motorul de inducie monofazat
n cazul n care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil, cum este n
aplicaiile casnice, se poate folosi un motor de inducie monofazat. Curentul
electric monofazat nu poate produce cmp magnetic nvrtitor ci produce
cmp magnetic pulsatoriu. Cmpul magnetic pulsatoriu nu poate porni
rotorul, ns dac acesta se rotete ntr-un sens, atunci asupra lui va
aciona un cuplu n sensul su de rotaie. Problema principal o constituie
deci, obinerea unui cmp magnetic nvrtitor la pornirea motorului i
aceasta se realizeaz n mai multe moduri.
Prin ataarea pe statorul mainii la un unghi de 90 a unei faze auxiliare
nseriat cu un condensator se poate obine un sistem bifazat de cureni ce
produce un cmp magnetic nvrtitor. Dup pornirea motorului se
deconecteaz faza auxiliar printr-un ntreruptor centrifugal. Sensul de
rotaie al motorului se poate schimba prin mutarea condensatorului din
faza auxiliar n faza principal.
n locul fazei auxiliare se poate folosi o spir n scurtcircuit plasat pe o
parte din polul statoric pentru obinerea cmpului nvrtitor. Curentul
electric indus n spir se va opune schimbrii fluxului magnetic din
nfurare, astfel nct amplitudinea cmpului magnetic se deplaseaz pe
suprafaa polului crend cmpul magnetic nvrtitor.
Servomotorul asincron monofazat
Servomotorul asincron monofazat este o main de inducie cu dou
nfurri: o nfurare de comand i o nfurare de excitaie. Cele dou
nfurri sunt aezate la un unghi de 90 una fa de cealalt pentru a
crea un cmp magnetic nvrtitor. Rezistena rotorului este foarte mare
pentru a realiza autofrnarea motorului la anularea tensiunii de pe
nfurarea de comand. Datorit rezistenei rotorice mari, randamentul
motorului este sczut i motorul se folosete n acionri electrice de puteri
mici i foarte mici.
Motorul sincron trifazat
Motorul sincron trifazat este o main electric la care turaia rotorului
este egal cu turaia cmpului magnetic nvrtitor indiferent de ncrcarea
motorului. Motoarele sincrone se folosesc la acionri electrice de puteri
mari i foarte mari de pn la zeci de MW.
Statorul motorului sincron este asemntor cu statorul motorului de
inducie. Rotorul motorului sincron este format dintr-o armtur
feromagnetic rotoric i o nfurare rotoric de curent continuu. Pot
exista dou tipuri constructive de rotoare: cu poli necai i cu poli apareni.
Rotorul cu poli necai are armtura feromagnetic crestat spre exterior i
n cresttur este plasat nfurarea rotoric. Acest tip de motor are uzual
o pereche de poli i funcioneaz la turaii mari (3000 rpm la 50 Hz).
Rotorul cu poli apareni are armtura feromagentic sub forma unui butuc
poligonal pe care sunt plasate miezurile polilor rotorici i bobine polare
concentrate. n unele situaii n locul bobinelor polare concentrate se pot
folosi magnei permaneni. Motorul sincron cu poli apareni are un numr
mare de poli i funcioneaz la turaii mai reduse. Accesul la nfurarea
rotoric se face printr-un sistem inel-perie asemntor motorului de
inducie. Motoarele sincrone cu poli apareni pot avea cuplu chiar i n lipsa
curentului de excitaie, motorul reactiv fiind cel ce funcioneaz pe baza
acestui cuplu, fr nfurare de excitaie i fr magnei permaneni.
nfurarea rotoric (de excitaie) a motorului parcurs de curent continuu
creeaz un cmp magnetic fix fa de rotor. Acest cmp se lipete de
cmpul magnetic nvrtitor statoric i rotorul se rotete sincron cu acesta.
Datorit ineriei, cmpul magnetic rotoric nu are timp s se lipeasc de
cmpul magnetic nvrtitor i motorul sincron nu poate porni prin conectare
direct la reea. Exist trei metode principale de pornire a motoarelor
sincrone:
pornirea n asincron - pe tlpile polare rotorice este prevzut o
colivie asemntoare coliviei motorului de inducie i motorul
pornete pe acelai principiu ca al motorului de inducie.
pornirea la frecven variabil - este posibil doar atunci cnd este
disponibil o surs de tensiune cu frecven variabil sau un
convertor cu frecven variabil. Creterea frecvenei se face lent,
astfel nct cmpul nvrtitor s aib viteze suficient de mici la
nceput pentru a putea permite rotorului s se lipeasc de cmpul
magnetic nvrtitor.
pornirea cu motor auxiliar - necesit un motor auxiliar ce antreneaz
motorul sincron conectat la reea. Cnd motorul ajunge la o turaie
apropiat de turaia de sincronism motorul auxiliar este decuplat,
motorul sincron se mai accelereaz puin pn ajunge la turaia de
sincronism i continu s se roteasc sincron cu cmpul magnetic
nvrtitor.
Motorul sincron monofazat
Este realizat uzual ca motor sincron reactiv cu sau fr magnei permaneni
pe rotor. Asemntor motoarelor de inducie monofazate, motoarele
sincrone monofazate necesit un cmp magnetic nvrtitor ce poate fi
obinut fie folosind o faz auxiliar i condensator fie folosind spir n
scurtcircuit pe polii statorici. Se folosesc n general n acionri electrice de
puteri mici precum sistemele de nregistrare i redare a sunetului i
imaginii.
Motorul pas cu pas
Motorul pas cu pas este un tip de motor sincron cu poli apareni pe
ambele armturi. La apariia unui semnal de comand pe unul din polii
statorici rotorul se va deplasa pn cnd polii si se vor alinia n dreptul
polilor opui statorici. Rotirea acestui tip de rotor se va face practic din pol
n pol, de unde i denumirea sa de motor pas cu pas. Comanda motorului
se face electronic i se pot obine deplasri ale motorului bine cunoscute n
funcie de programul de comand. Motoarele pas cu pas se folosesc acolo
unde este necesar precizie ridicat (hard disc, copiatoare).



Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea
energiei electrice in medii normale


Art. 1. - Normele specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei
electrice in medii normale (NSSM 111) cuprind prevederi minimale
obligatorii pentru prevenirea accidentelor de munca specifice actiunii
curentului electric cu efectele sale (electrocutare si arsuri).
Prevederile prezentelor norme specifice au in vedere, in principal,
masurile de securitate pe care trebuie sa le respecte organizatorii lucrarilor
si executantii acestora.
Continutul prezentelor norme specifice face referire la activitatea care se
desfasoara in instalatiile de utilizare a energiei electrice si asupra acestora,
indiferent de forma de proprietate asupra lor sau apartenenta personalului
care le proiecteaza, executa, exploateaza sau repara.
Art. 2. - Normele specifice de securitate a muncii pentru utilizarea
energiei electrice (NSSM 111) aplica principiul diviziunii muncii in
desfasurarea unei activitati, desemnarea concreta, bine delimitata a
participarii executantilor la aceasta si stabilirea raspunderii individuale, pe
tot parcursul activitatii, de la dispunerea actiunii, la organizarea ei,
executarea si receptia lucrarilor.
Activitatile sau instalatiile care nu se regasesc in prevederile prezentei
norme impun elaborarea unor instructiuni proprii specifice de protectie a
muncii aprobate de catre conducatorul unitatii care exploateaza instalatiile
respective.
In cazul in care prevederile prezentelor norme nu satisfac in totalitate,
prin continut, desfasurarea activitatii in conditii de securitate, acestea vor fi
detaliate in instructiunile proprii de aplicare a normelor specifice, aprobate
de conducatorul unitatii care exploateaza instalatiile respective.
Instructiunile si regulile proprii nu trebuie sa contravina insa prevederilor
normelor generale sau specifice.
Activitatile specifice utilizarii energiei electrice, trebuie sa se desfasoare
pe baza fiselor tehnologice sau instructiuinilor tehnice de lucru, insusite de
executanti.
Art. 3. - Normele specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei
electrice in scopul stabilirii prevederilor care, aplicate si respectate,
constituie masuri preventive de evitare a riscului electric, respectiv de
evitare a accidentarii celor implicati in sistemul de munca.

BIBLIOGRAFIE

1. MATIES, V., MlRESCU, C., MNDRU, O., BALAN , R. , TATAR, O., RUSU,
c., 2002, Tehnologie si educatie mecatronica . Auxiliar curricular, Ed.
2 . LEGO.com MINDSTORMS : Home, http://mindstorms.lego.com/
3. Fun Projects for your LEGO MINDSTORMS NXT!,
http://www.nxtprograms.com/bumpercar
4. http://www.automation.ucv.ro/FlexFORM/C4/
5. http://www.nxtprograms.com/explorer/index.html
6. Mikos, L., Organe de masini si transmisii mecanice, Editura
Mirton,Timisoara, 2005
7. http://www.scribd.com/doc/64789692/MA%C5%9EINA-DE-CURENT-
CONTINUU