I.

DISCIPLINA DE MEDICIN DENTAR COMUNITAR

CONCEPTUL DE EDUCAIE PENTRU SNTATE N MEDICINA DENTAR
Conceptul de Educaie
Educaia- ana!"lul de !#u$i aplicate %n !od ite!atic %n &ede$ea 'o$!#$ii (i de)&olt#$ii
%nu(i$ilo$ intelectuale* !o$ale au 'i)ice ale copiilo$ (i ale tine$etului * al pe$oanelo$ ca$e
alc#tuiec ocietatea + $e)ultatul acetei acti&it#i peda,o,ice 'iind "una c$e(te$e*
co!po$ta!entul ci&ili)at %n ocietate- .DE/* 0uc. Ed. Acade!iei12345
Conceptul de #n#tate
OMS .de'init %n 12675 S#n#tatea- ta$ea de "ine 'i)ic* !ental (i ocial a indi&idului NU doa$
a"ena "olii au a in'i$!it#ii
Politicile !ode$ne de p$o!o&a$e a #n#t#ii adau,# la acet concept (i a"o$da$ea
co!po$ta!ental# (i cea ocio-a!"iental#
Conceptul de #n#tate
Sta$ea de #n#tate a 'ot $ede'init# %n 1276 ca 'iind !#u$# %n ca$e o pe$oan# au un ,$up
unt capa"ile # %(i ati'ac# ne&oile de "a)#* da$ (i !odul %n ca$e unt capa"ile # e
t$an'o$!e pent$u a e adapta la !ediul a!"iant
S#n#tatea include a(ada$ !ai !ult dec8t "una 'unciona$e a o$,ani!ului cup$in)8nd (i
apecte !ental-e!oionale* intelectuale * ociale (i &alo$ile pi$ituale.
P$o!o&a$ea #n#t#ii
-%n &i)iunea de!oc$atic# #n#tatea contituie un d$ept 'unda!ental al o!ului (i intituie
$epoa"ilit#i at8t pe$onale c8t (i ocio-politice.
-Co$ela$ea etiolo,iei uno$ "oli cu 'acto$i econo!ico-ociali* cultu$ali (i pi9olo,ici a e&ideniat
i!po$tana $epona"ilit#ii ociale al#tu$i de cea indi&idual# %n p#t$a$ea #n#t#ii (i e&ita$ea
pato,eniei.
Modele de a"o$da$e a conceptului #n#t#ii
Modelul "io!edical al "olii* %nt8lnit %n !a:o$itatea ca)u$ilo$ ete ca$acte$i)at de concent$a$ea
e'o$tului !edicilo$ aup$a apectelo$ "iolo,ice ale "olilo$ 'i)ice
Acet !odel uine c# &a$ia"ilele pi9olo,ice (i ociale au o i!po$tan# ecunda$# %n e&oluia
"olii (i %n t$ata!entul aceteia
Conceptul de #n#tate
Modelul Pi9oocial* conide$# c# p$edipo)iia (i e&oluia (i !a:o$it#ii "olilo$ unt dete$!inate
(i in'luenate %n e,al# !#u$# de 'acto$i "iolo,ici* pi9olo,ici (i ociali.
;n !edicina denta$#* a 'ot ne&oie de o $ede'ini$e a conceptului de #n#tate. Dac# %n !od
t$adiional* #n#tatea o$al# ete de'init# clinic p$in inte$!ediul indicilo$ denta$i
Conceptul de #n#tate
At#)i e cunoc i!plicaiile pi9oociale ale a'eciunilo$ odonto-pa$odontale (i o$ale &o$"indu-
e c9ia$ de calitatea &ieii aociat# t#$ii de #n#tate o$al#.

Ito$ic al educaiei pent$u #n#tate
-
De-a lun,ul ecolelo$ a e<itat un inte$e deoe"it %n p#t$a$ea #n#t#ii (i i,ienei o$o-denta$e.
P$i!ele c$ie$i u!e$iene la %nceputul ito$iei c$ie* p$i!a teo$ie a p$oduce$ii ca$iei denta$e
ete cea a &ie$!elui de ca$ie-.P#t$a$ea i,ienei =p$e&eni$ea %!"oln#&i$ii
Mi:loace de P$o!o&a$e a #n#t#ii-%n en la$,
-i!ple!enta$ea de politici pu"lice 'a&o$a"ile !enine$ii (i $ecupe$#$ii t#$ii de #n#tate* cu
ad$ea"ilitate ,ene$al# =,$upu$i !a$i populaionale- nu doa$ p$e ,$upu$i cu $ic
-i!ple!enta$ea de politici pu"lice 'a&o$a"ile !enine$ii (i $ecupe$#$ii t#$ii de #n#tate p$in
aciuni de'#(u$ate pe plan local*au national
P$o!o&a$ea #n#t#ii-
%n en la$,
-de)&olta$ea a"ilit#ilo$ pe$onale ca$e # pe$!it# %nele,e$ea 'acto$ilo$ de $ic (i # !oti&e)e
ale,e$ea uno$ co!po$ta!ente indi&iduale (i ociale 'a&o$a"ile #n#t#ii %n toate ectoa$ele
ociet#ii
-$eo$ient#$ii e$&iciilo$ !edicale* &i)8nd ta$ea de #n#tate a populaiei* cu p$o!o&a$ea
e$&iciilo$ ce p$e&in %!"oln#&i$ile 'a# de cele ca$e t$atea)# a'eciunile
P$o!o&a$ea #n#t#ii-
%n en $et$8n
-t$ate,ia intituional#* !edical# (i politic# de a"o$da$e a #n#t#ii indi&idului %n co$elaie cu
tilul (i !ediul lui de &ia#* p$in !#u$i le,ilati&e (i $e,le!ent#$i ociale ce ti!ulea)#
co!po$ta!entul ano,en.
Do!eniul (tiini'ic inte$diciplina$ ce pe$!ite ociet#ii # de)&olte t$ate,ii de !enine$e a t#$ii
de #n#tate
P$o!o&a$ea #n#t#ii
>i)ea)# %nt$ea,a populaie* nu doa$ pe cei "olna&i* %n te$!eni de p$e&enie &o$"i! dep$e t$ei
etape .p$i!a$#*ecunda$#* te$ia$#5 din ca$e cea p$i!a$# cont$i"uie la p$e&eni$ea pato,eniei
U$!#$e(te ant$ena$ea e'ecti&# (i uinut# a populaiei %n dialo, cu peciali(tii pent$u de'ini$ea
(i elucida$ea p$o"le!elo$*pent$u adopta$ea %n co!unit#i a co!po$ta!entelo$ ano,ene .i,ien#
pe$onal#5
Sta"ili$ea uno$ cola"o$#$ii inte$diciplina$e (i al conluc$#$ii dint$e ecto$ul anita$ (i alte ectoa$e
ale &ieii pu"lice* p$in o$,ani)a$ea de e$&icii de #n#tate 'le<i"ile (i ela"o$a$ea de p$o,$a!e ce
$epona"ili)ea)# ocietatea
P$o!o&a$ea #n#t#ii-
%n en $et$8n e de'ine(te
St$ate,ie de !edie$e %nt$e indi&i)i (i !ediul %ncon:u$#to$ = de'inind li!itele li"e$t#ii de ale,e$e
pe$onal# (i ale $epona"ilit#ii ociale pent$u #n#tate.
P$o!o&a$ea #n#t#ii
Le,ea n$. ?@122? a c$eat cad$ul :u$idic necea$ a"o$d#$ii unei noi politici de !ediu (i #n#tate
P$o!ul,a$ea le,ii pent$u ap$o"a$ea p$o,$a!elo$ de #n#tate din ABB1* a c$eat un cli!at
'a&o$a"il p$o!o&#$ii uno$ noi !entalit#i %n le,#tu$# cu i,iena pe$onal# (i #n#tatea
P$o!o&a$ea #n#t#ii
At'el decent$ali)a$ea $eelei de %n,$i:i$i p$i!a$e p$in %n'iina$ea de ca"inete p$i&ate de
pecialitate (i di&e$i'ica$ea pecialit#ilo$ !edicale* au adu cad$ele !edicale !ai ap$oape de
"ene'icia$ii e$&iciilo$ de #n#tate (i in'luea$ea aceto$a # adopte co!po$ta!ente ano,ene
eli"e$a$ea &ieii anita$e de cont$8n,e$i idiolo,ice a pe$!i !edicilo$ # acione)e %n enul
%!"un#t#i$ii !entalit#ilo$ pu"lice* at8t %n p$i&ina cuno(tinelo$* c8t (i a %nu(i$ii
co!po$ta!entelo$ ano,ene
Ca!paniile pu"licita$e ale p$oduc#to$ilo$ de p$odue de i,ieni)a$e cont$i"uie la in'o$!a$ea
populaiei (i di'u)ea)# !odele de co!po$ta!ent ano,en
In'o$!a$ea !a-!edia (i e<tinde$ea acceului la inte$net c$ea)# populaiei (i co!unit#ilo$
!edii 'a&o$a"ile co!po$ta!entului ano,en
Educaia pent$u #n#tate
Ete p$i!a co!ponent# a p$e&eniei (i %n,$i:i$ilo$ p$i!a$e pent$u #n#tate
Se deoe"e(te de educaia anita$#* deoa$ece nu p$o!o&ea)# doa$ inu(i$ea uno$ dep$inde$i
de i,ien# * ci e $e'e$# la $idica$ea ni&elului de cuno(tine !edicale %n $8ndul populaiei* !ai ale
%n do!eniul ano,ene)ei* al p$oteciei !ediului al p$e&eniei "olilo$ (i 'o$!a$ea uno$ dep$inde$i
co$ecte ale populaiei ce p$o!o&ea)# #n#tatea.
A$e ca$acte$ pa$ticipati& !o"ili)8nd toi acto$ii co!unit#ii pent$u lua$ea uno$ deci)ii ano,ene
.!edici* aiteni* ociolo,i*pi9olo,i*!a-!edia* auto$it#i locale* educato$i* etc5
O"iecti&ele educaiei pent$u #n#tate
Ca$ta de la OttaCa+
1.de'#(u$a$ea de politici pu"lice ce p$o!o&ea)# tilu$i de &ia# ano,ene
A.c$ea$ea !ediilo$ 'a&o$a"ile !enine$ii #n#t#ii
?.uine$ea aciunilo$ co!unit#ii %n &ede$ea i!ple!ent#$ii uno$ !#u$i de aana$e a !ediului
(i a uno$ tilu$i de &ia# ano,ene
6.de)&olta$ea a"ilit#ilo$ pe$onale p$in aciuni de educaie pent$u #n#tate
4.$eo$ienta$ea e$&iciilo$ de #n#tate %n enul t$an'o$!#$ii lo$ din e$&icii t$ict te$apeutice %n
cent$e de aciune p$e&enti&# (i de educa$e a !e!"$ilo$ co!unit#ii pent$u !enine$ea (i
%!"un#t#i$ea t#$ii de #n#tate
Educaia pent$u #n#tate o$o-denta$# $ep$e)int# o co!ponent# a Educaiei pent$u #n#tate*
ca$e &i)e)# t$an!ite$ea (i ai!ila$ea de in'o$!aii peci'ice* p$ecu! 'o$!a$ea dep$inde$ilo$
co!po$ta!entale de natu$# # previn
=intala$ea a'eciunilo$ o$o-denta$e* a uno$ in'ecii e<tine au ,ene$ali)ate ecunda$e
a'eciunilo$ net$atate $epecti&
-a !al'o$!aiilo$ a$cadei denta$e
P$o!o&8nd aplica$ea e$&iciilo$ de p$e&enie ecunda$# (i a celo$ de o$todonie.
P$o!o&a$ea Educaia pent$u #n#tate o$o-denta$#
Se $apo$tea)# la acelea(i !odele in'o$!aionale ca (i p$o!o&a$ea #n#t#ii %n ,ene$al
Cele !ai a"o$date !odele educaionale 'iind+
-!odelul "a)at pe %nele,e$ea etiolo,iei "olilo$
-!odelul etapelo$ &ieii
Educaia pent$u #n#tate o$o-denta$#
I. Modelul "a)at pe %nele,e$ea etiolo,iei "olilo$
Se aplic# la 0.ca$ioa# (i pa$odontal#* cu e&idenie$ea $olului 'acto$ilo$ e<o,eni de $ic .diet#
de'icita$#*alcooli!* 'u!at5* potenat de i,iena de'ectuoa# %n intala$ea a'eciunilo$
Reali)a$ea acti&it#ilo$ educati&e "a)ate pe acet !odel cunoa(te o &a$ietate de 'o$!e+ adic# cu
ad$ea"ilitate indi&idual# au colecti&#

Modelul I-Educaia pent$u #n#tate o$o-denta$#
Uneo$i acet !odel poate 'i $eali)at p$in co!unica$ea %n doi ti!pi
1. Int$oduce$ea noiunilo$ @co!unica$ea uni&oc#
A. Dialo, pe !a$,inea noiunilo$ p$e)entate@co!unica$ea "iuni&oc#
>a$ietatea 'o$!elo$ (i !i:loacelo$ p$in ca$e e pot %ndeplini a$cinile educati&e a"o$date p$in
p$i!a acetui !odel e e<plic# p$in autono!ia in'o$!aiei %n 'uncie de tipul co!unit#ii c#$eia i
e ad$eea)#
Modelul II Etapelo$ &ieii
Educaia pent$u #n#tate o$o-denta$#
Di'e$enia)# in'o$!aia de t$an!i %n 'uncie de ne&oile educaionale de'inite %n $apo$t cu
condiiile "iolo,ice* !edicale* ocupaionale (i educaionale peci'ice populaiei int#
Speci'icitatea aceto$ dete$!inani .,$up# de &#$t#* cate,o$ie ocial# au p$o'eional#* 'acto$i
de !ediu* etc5 i!pune c$ite$ii de elecie a in'o$!aiei de t$an!i .p$o'un)i!ea detaliilo$
te9nice5 inclui& a li!"a:ului ce e adopt# %n co!unica$e* 'o$!a co!unic#$ii .conilie$e*
con'e$in#* :oc etc5
Educaia pent$u #n#tate o$o-denta$#
Modelul II
Do$!a de co!unica$e a in'o$!aiilo$ poate de&eni un 'acto$ !oti&aional upli!enta$
;n ca!paniile pent$u !oti&a$ea* con(tienti)a$ea (i i!ple!enta$ea educaiei pent$u #n#tate o$o-
denta$# au i!plicat p8n# %n p$e)ent nu!e$oae intituii ad!init$ati&e* de %n&##!8nt (i
co!panii !edia* 'i$!e p$oduc#toa$e de p$odue de i,ien# pe$onal# i!p$i!8nd co!unit#ilo$
i!a,ini tanda$di)ate de p$o!o&a$e a co!po$ta!entului ano,en
St$ate,ii de i!ple!enta$e a educaiei pent$u #n#tate o$o-denta$#
St$ate,ii "a)ate pe de!e$u$i indi&iduale .e<plicaia etiolo,ic#* de!ont$aia p$actic#*
conilie$ea5 e aplic# %n ca"inet p$in contact !edic-pacient* in'o$!aile $apo$t8ndu-e la
a'eciunile peci'ice pacientului. St$ate,ie '.e'icient# deoa$ece di)ol&# $apid "a$ie$ele
pi9olo,ice dint$e pa$ticipanii la co!unica$e (i a"o$da$ea intit# a o"iecti&elo$ educaionale '#$#
cantona$e %n ,ene$alit#i
St$ate,ii de i!ple!enta$e a educaiei pent$u #n#tate o$o-denta$#
St$ate,ii populaionale .co!unita$e5 e aplic# %n intituii de !edicin# co!unita$#* %n intituii
(cola$e (i cele de oc$oti$e a !ino$ilo$*%n intituiio$,ani)ate p$in li"e$# iniiati&# .clu"u$i pent$u
tine$i au "#t$8ni* aociaii cultu$ale* au p$o'eionale* etc5 la olicita$e au din di&e$e iniiati&e.
De e< . Pent$u a'eciuni cu inciden# c$ecut# la ni&elul co!unit#ilo$ p$ecu! 0.Ca$ioa# (i
0.Pa$odontal#* t$ate,iile populaionale unt adec&ate* ia$ elecia te!elo$ de in'o$!a$e poate
co!"ina c$ite$iul etapelo$ &ieii-cu cel al $icului c$ecut
St$ate,ii de i!ple!enta$e a educaiei pent$u #n#tate o$o-denta$#
St$ate,iile populaionale e aplic# cu ucce la "oli cu inciden# c$ecut# -ca$ia i
".pa$odontal#- a'eciuni unt le,ate de Euai-,ene$ali)a$ea tilului de &ia#* ca$acte$i)at p$in
conu! !a$e de ca$"o9id$ai (i %n pecial de )a9#$ du"lu $a'inat* de nu!#$ul !a$e de o$e de
!unca la ditan# au %na'a$a c#!inului p$op$iu* ca$e tul"u$# $it!icitatea conu!ului de 9$an#
#n#toa# (i nu ai,u$# condiii de i,ieni)a$e dup# 'ieca$e !a#* p$in t$e-ul ce induce ,$a"a
(i ne,li:ena pent$u i,ien a pe$onal#.
St$ate,ii de i!ple!enta$e a educaiei pent$u #n#tate o$o-denta$#
De ae!enea incidena a'eciunilo$ pa$odontale ete di$ect p$opo$ional# cu alte$a$ea calit#ii
.pa$odontale upue contant aciunii 'acto$ilo$ de $ic p$ecu! alcoolul (i tutunul. Populaia
t$e"uie o"li,ato$iu in'o$!at# dep$e ace(ti 'acto$i ce e up$apun 'acto$ilo$ de $ic "acte$ieni (i
,enetici* dete$!in8nd o inciden# c$ecut# a a'eciunilo$ o$o-denta$e.
P$o!o&a$ea educaiei pent$u #n#tate o$o-denta$# u$!#$e(te
C$e(te$ea ni&elului de cunoa(te$e a 'acto$ilo$ de $ic (i a poi"ilit#ilo$ de p$e&eni$e a patolo,iilo$
o$o-denta$e
C$e(te$ea acceului la e$&icii de #n#tate pent$u toi !e!"$ii co!unit#ii* ca e<p$eie a
$educe$ii ine,alit#ii dint$e indi&i)i %n do!eniul #n#t#ii
;!"un#t#i$ea t#$ii de #n#tate a populaiei p$in $epecta$ea uno$ $e,uli ele!enta$e de
co!po$ta!ent ano,en
Con(tienti)a$ea populaiei aup$a neceit#ii %n,$i:i$ii ite!atice a dinilo$ %nc# din copil#$ie
P$o!o&a$ea educaiei pent$u #n#tate o$o-denta$# u$!#$e(te
Cuno(te$ea 'acto$ilo$ etiolo,ici ai "olilo$ (i p$e&eni$ea aceto$a
In'o$!a$ea populaiei dep$e e'ectele a'eciunilo$ o$o-denta$e aup$a t#$ii de #n#tate ,ene$al#
In'o$!a$ea populaiei aup$a &alo$ilo$ $eale a cotu$ilo$ %n,$i:i$ilo$ cu$ati&e o$o-denta$e %n $apo$t
cu e'icacitatea $elati&# a aceto$ %n,$i:i$i (i co!pa$ate cu cotu$ile p$o'ila<iei.
Rolul !oti&aiei %n educaia pent$u #n#tatea o$o-denta$#
Moti&aia =e<p$i!# 'aptul c# la "a)a condiiei u!ane e a'l# un ana!"lu de !o"ilu$i-ca$e
uin $eali)a$ea anu!ito$ aciuni (i 'apte* p$ecu! (i adopta$ea anu!ito$ atitudini
Moti&aia po$ne(te de la ne&oi (i declan(ea)# o $eacie %n lan
Moti&aia ete $e)ultanta uno$ p$ocee pi9ice co!ple<e co(tiente au incon(tiente
Rolul !oti&aiei %n educaia pent$u #n#tatea o$o-denta$#
Moti&#$ile e<plicite pe ca$e le pot 'u$ni)a pacienii ad$ea"ilit#ii la ca"inet unt de cele !ai
!ulte o$i+ du$e$ea (i 'uncia
Pe locu$ile i!ediat u$!#toa$e e ituea)# $aiunile etetice (i accepta$ea de ine* 'acto$i ca$e
!#oa$# ec9ili"$u e!oional al pe$oanei (i cei ca$e $#pund t$e"uinei ale ociale
Rolul !oti&aiei %n educaia pent$u #n#tatea o$o-denta$#
O$ienta$ea !etodolo,ic# a acti&it#ii de !oti&a$e* %nu(i$ea de cuno(tine peci'ice de&ine*
necea$# pent$u a 'o$!a (i conolida con&in,e$ile pe ca$e e 'unda!entea)# co!po$ta!entele
ano,ene* !ai ale %n etapa p$e&eniei p$i!a$e* c8nd daunele p$o&ocate de p$acticile
neano,ene nu unt pe$cepti"ile* %n aceat# etap# u"iecii &o$ accepta cu di'icultate # adopte
un co!po$ta!ent ano,en.
II PRINCIPIILE PROMO>RII
SNTFII
CURS NR.A
PRINCIPIILE PROMOVRII SNTII
Le,ea n$. ?@122? a c$eat cad$ul :u$idic necea$ a"o$d#$ii unei noi politici de !ediu (i #n#tate
P$o!ul,a$ea le,ii pent$u ap$o"a$ea p$o,$a!elo$ de #n#tate din ABB1* a c$eat un cli!at
'a&o$a"il p$o!o&#$ii uno$ noi !entalit#i %n le,#tu$# cu i,iena pe$onal# (i #n#tatea
Educaia pent$u #n#tate
At'el decent$ali)a$ea $eelei de %n,$i:i$i p$i!a$e p$in %n'iina$ea de ca"inete p$i&ate de
pecialitate (i di&e$i'ica$ea pecialit#ilo$ !edicale* au adu cad$ele !edicale !ai ap$oape de
"ene'icia$ii e$&iciilo$ de #n#tate (i in'luea$ea aceto$a # adopte co!po$ta!ente ano,ene
eli"e$a$ea &ieii anita$e de cont$8n,e$i idiolo,ice a pe$!i !edicilo$ # acione)e %n enul
%!"un#t#i$ii !entalit#ilo$ pu"lice* at8t %n p$i&ina cuno(tinelo$* c8t (i a %nu(i$ii
co!po$ta!entelo$ ano,ene
Educaia pent$u #n#tate
Ca!paniile pu"licita$e ale p$oduc#to$ilo$ de p$odue de i,ieni)a$e cont$i"uie la in'o$!a$ea
populaiei (i di'u)ea)# !odele de co!po$ta!ent ano,en
In'o$!a$ea !a-!edia (i e<tinde$ea acceului la inte$net c$ea)# populaiei (i co!unit#ilo$
!edii 'a&o$a"ile co!po$ta!entului ano,en
PRINCIPIILE PROMOVRII SNTII
educaia pent$u #n#tate poate 'i e'ectuat# de cad$e de pecialitate cu p$e,#ti$e pecial#
.aiteni* pi9olo,i* !edici* educato$i* etc.5
co!petena de a a $,u!enta (i !oti&a co!unitatea pent$u a i!p$i!a un co!po$ta!ent
ano,en celo$ din :u$ul
capa"ile # pun# %n p$actic# co!po$ta!ente ano,ene %n enul adopt#$ii lo$
PRINCIPIILE PROMOVRII SNTII
&i)ea)# %nt$ea,a populaie nu doa$ pe cei "olna&i
%n te$!eni de p$e&enie &o$"i! de t$ei etape = p$i!a$#* ecunda$#* te$ia$#
etapa p$i!a$#- a$e ca o"iecti& p$e&eni$ea patolo,iei* a$e 'e$a cea !ai la$,# de aciune (i
p$e)int# cele !ai !a$i a&anta:e* at8t din punct de &ede$e anita$ c8t (i econo!ic
U$!#$e(te ant$ena$ea e'ecti&# (i uinut# a populaiei %n dialo, cu peciali(tii pent$u
adopta$ea co!po$ta!entului ano,en
Educaia pentru sntate
Este pri!a c"!p"nent a pre#eniei $i %n&ri'iri("r pri!are pentru sntate
Se deoe"e(te de educaia anita$#* deoa$ece nu p$o!o&ea)# doa$ inu(i$ea uno$ dep$inde$i
de i,ien# * ci e $e'e$# la $idica$ea ni&elului de cuno(tine !edicale %n $8ndul populaiei* !ai ale
%n do!eniul ano,ene)ei* al p$oteciei !ediului al p$e&eniei "olilo$ (i 'o$!a$ea uno$ dep$inde$i
co$ecte ale populaiei ce p$o!o&ea)# #n#tatea.
A$e ca$acte$ pa$ticipati& !o"ili)8nd toi acto$ii co!unit#ii pent$u lua$ea uno$ deci)ii ano,ene
.!edici* aiteni* ociolo,i*pi9olo,i*!a-!edia* auto$it#i locale* educato$i* etc5
EDUCAFIE PENTRU SNTATE
EDUCAFIE PENTRU SNTATE
Educaia pent$u #n#tate
T$e"uie %nceput# %nc# din p$i!ii ani de de &ia#* utili)8ndu-e noiuni co$epun)#toa$e &8$tei*
ni&elului educaional* !ediului de &ia# (i capacit#ii de pe$cepie a ,$upului populaional c#$eia i
e ad$eea)#
T$e"uie di'u)at# de pe$oane co!petente* ca$e # ai,u$e t$an!ite$e (i de)&olta$ea uno$
atitudini (i dep$inde$i co$ecte ce au d$ept cop %!"un#t#i$ea t#$ii de #n#tate
EDUCAFIE PENTRU SNTATE
Educaia pent$u #n#tate
EDUCAFIA PENTRU SNTATE
O"iecti&ele educaiei pent$u #n#tate
Ca$ta de la OttaCa+
1.de'#(u$a$ea de politici pu"lice ce p$o!o&ea)# tilu$i de &ia# ano,ene
A.c$ea$ea !ediilo$ 'a&o$a"ile !enine$ii #n#t#ii
?.uine$ea aciunilo$ co!unit#ii %n &ede$ea i!ple!ent#$ii uno$ !#u$i de aana$e a !ediului
(i a uno$ tilu$i de &ia# ano,ene
6.de)&olta$ea a"ilit#ilo$ pe$onale p$in aciuni de educaie pent$u #n#tate
4.$eo$ienta$ea e$&iciilo$ de #n#tate %n enul t$an'o$!#$ii lo$ din e$&icii t$ict te$apeutice %n
cent$e de aciune p$e&enti&# (i de educa$e a !e!"$ilo$ co!unit#ii pent$u !enine$ea (i
%!"un#t#i$ea t#$ii de #n#tate
S#n#tatea o$al#
-pa$te inte,$ant# a #n#t#ii ,ene$ale
a&8nd o cont$i"utie de ea!a+
pent$u o apa$iie at$acti&#*
pent$u un $epect c$ecut
(i o calitate "un# a &ieii %n ,ene$al
S#n#tatea o$o-denta$#
Dinii lip# au ca$iai* p$ecu! (i t$ata!entele inetetice au neco$epun)ato$ $eali)ate
dete$!in# %n ti!p pie$de$ea p$op$iei conide$aii (i i)ola$e ocial#. A'eciunile o$ale cele !ai
'$ec&ente* ca$ia (i "oala pa$odontal#* unt %noite de du$e$e (i in'la!aie.
Acet dico!'o$t duce la nopi nedo$!ite* a"entei!* cade$ea pe$'o$!antelo$.
Educaia pent$u #n#tate o$o-denta$# $ep$e)int# o co!ponent# a Educaiei pentru sntate)
ca$e &i)e)# t$an!ite$ea (i ai!ila$ea de in'o$!aii peci'ice* p$ecu! 'o$!a$ea dep$inde$ilo$
co!po$ta!entale de natu$# # previn
=intala$ea a'eciunilo$ o$o-denta$e* a uno$ in'ecii e<tine au ,ene$ali)ate ecunda$e
a'eciunilo$ net$atate $epecti&
-a !al'o$!aiilo$ a$cadei denta$e
P$o!o&a$ea Educaia pent$u #n#tate o$o-denta$#
Se $apo$tea)# la acelea(i !odele in'o$!aionale ca (i p$o!o&a$ea #n#t#ii %n ,ene$al
Cele !ai a"o$date !odele educaionale 'iind+
-!odelul "a)at pe %nele,e$ea etiolo,iei "olilo$
-!odelul etapelo$ &ieii
Educaia pent$u #n#tate o$o-denta$#
I. M"de(u( *a+at pe %ne(e&erea eti"("&iei *"(i("$
Se aplic# la 0.ca$ioa# (i pa$odontal#* cu e&idenie$ea $olului 'acto$ilo$ e<o,eni de $ic .diet#
de'icita$#*alcooli!* 'u!at5* potenat de i,iena de'ectuoa# %n intala$ea a'eciunilo$
Reali)a$ea acti&it#ilo$ educati&e "a)ate pe acet !odel cunoa(te o &a$ietate de 'o$!e+ adic# cu
ad$ea"ilitate indi&idual# au colecti&#

EDUCAFIA 0AGAT PE ;NFELEHEREA ETIOLOHIEI@i,ien# de'icita$#
Modelul I-Educaia pent$u #n#tate o$o-denta$#
Uneo$i acet !odel poate 'i $eali)at p$in co!unica$ea %n doi ti!pi
1. Int$oduce$ea noiunilo$ @co!unica$ea uni&oc#
A. Dialo, pe !a$,inea noiunilo$ p$e)entate@co!unica$ea "iuni&oc#
>a$ietatea 'o$!elo$ (i !i:loacelo$ p$in ca$e e pot %ndeplini a$cinile educati&e a"o$date p$in
p$i!a acetui !odel e e<plic# p$in autono!ia in'o$!aiei %n 'uncie de tipul co!unit#ii c#$eia i
e ad$eea)#
Modelul II Etapelo$ &ieii
Educaia pent$u #n#tate o$o-denta$#
Di'e$enia)# in'o$!aia de t$an!i %n 'uncie de ne&oile educaionale de'inite %n $apo$t cu
condiiile "iolo,ice* !edicale* ocupaionale (i educaionale peci'ice populaiei int#
Speci'icitatea aceto$ dete$!inani .,$up# de &#$t#* cate,o$ie ocial# au p$o'eional#* 'acto$i
de !ediu* etc5 i!pune c$ite$ii de elecie a in'o$!aiei de t$an!i .p$o'un)i!ea detaliilo$
te9nice5 inclui& a li!"a:ului ce e adopt# %n co!unica$e* 'o$!a co!unic#$ii .conilie$e*
con'e$in#* :oc etc5
INDORMAFII PE CATEHORII
Educaia pent$u #n#tate o$o-denta$#
Modelul II
Do$!a de co!unica$e a in'o$!aiilo$ poate de&eni un 'acto$ !oti&aional upli!enta$
;n ca!paniile pent$u !oti&a$ea* con(tienti)a$ea (i i!ple!enta$ea educaiei pent$u #n#tate o$o-
denta$# au i!plicat p8n# %n p$e)ent nu!e$oae intituii ad!init$ati&e* de %n&##!8nt (i
co!panii !edia* 'i$!e p$oduc#toa$e de p$odue de i,ien# pe$onal# i!p$i!8nd co!unit#ilo$
i!a,ini tanda$di)ate de p$o!o&a$e a co!po$ta!entului ano,en
I!a,ini tanda$di)ate de #n#tate o$odenta$#
St$ate,ii de i!ple!enta$e a educaiei pent$u #n#tate o$o-denta$#
St$ate,ii "a)ate pe de!e$u$i indi&iduale .e<plicaia etiolo,ic#* de!ont$aia p$actic#*
conilie$ea5 e aplic# %n ca"inet p$in contact !edic-pacient* in'o$!aile $apo$t8ndu-e la
a'eciunile peci'ice pacientului. St$ate,ie '.e'icient# deoa$ece di)ol&# $apid "a$ie$ele
pi9olo,ice dint$e pa$ticipanii la co!unica$e (i a"o$da$ea intit# a o"iecti&elo$ educaionale '#$#
cantona$e %n ,ene$alit#i
St$ate,ii de i!ple!enta$e a educaiei pent$u #n#tate o$o-denta$#
St$ate,ii populaionale .co!unita$e5 e aplic# %n intituii de !edicin# co!unita$#* %n intituii
(cola$e (i cele de oc$oti$e a !ino$ilo$*%n intituiio$,ani)ate p$in li"e$# iniiati&# .clu"u$i pent$u
tine$i au "#t$8ni* aociaii cultu$ale* au p$o'eionale* etc5 la olicita$e au din di&e$e iniiati&e.
De e< . Pent$u a'eciuni cu inciden# c$ecut# la ni&elul co!unit#ilo$ p$ecu! 0.Ca$ioa# (i
0.Pa$odontal#* t$ate,iile populaionale unt adec&ate* ia$ elecia te!elo$ de in'o$!a$e poate
co!"ina c$ite$iul etapelo$ &ieii-cu cel al $icului c$ecut
Edcaia pent$u #n#tate
St$ate,ii de i!ple!enta$e a educaiei pent$u #n#tate o$o-denta$#
St$ate,iile populaionale e aplic# cu ucce la "oli cu inciden# c$ecut# -ca$ia i
".pa$odontal#- a'eciuni unt le,ate de Euai-,ene$ali)a$ea tilului de &ia#* ca$acte$i)at p$in
conu! !a$e de ca$"o9id$ai (i %n pecial de )a9#$ du"lu $a'inat* de nu!#$ul !a$e de o$e de
!unca la ditan# au %na'a$a c#!inului p$op$iu* ca$e tul"u$# $it!icitatea conu!ului de 9$an#
#n#toa# (i nu ai,u$# condiii de i,ieni)a$e dup# 'ieca$e !a#* p$in t$e-ul ce induce ,$a"a
(i ne,li:ena pent$u i,ien a pe$onal#.
St$ate,ii de i!ple!enta$e a educaiei pent$u #n#tate o$o-denta$#
De ae!enea incidena a'eciunilo$ pa$odontale ete di$ect p$opo$ional# cu alte$a$ea calit#ii
.pa$odontale upue contant aciunii 'acto$ilo$ de $ic p$ecu! alcoolul (i tutunul. Populaia
t$e"uie o"li,ato$iu in'o$!at# dep$e ace(ti 'acto$i ce e up$apun 'acto$ilo$ de $ic "acte$ieni (i
,enetici* dete$!in8nd o inciden# c$ecut# a a'eciunilo$ o$o-denta$e.
P$o!o&a$ea educaiei pent$u #n#tate o$o-denta$# u$!#$e(te
C$e(te$ea ni&elului de cunoa(te$e a 'acto$ilo$ de $ic (i a poi"ilit#ilo$ de p$e&eni$e a patolo,iilo$
o$o-denta$e
C$e(te$ea acceului la e$&icii de #n#tate pent$u toi !e!"$ii co!unit#ii* ca e<p$eie a
$educe$ii ine,alit#ii dint$e indi&i)i %n do!eniul #n#t#ii
;!"un#t#i$ea t#$ii de #n#tate a populaiei p$in $epecta$ea uno$ $e,uli ele!enta$e de
co!po$ta!ent ano,en
Con(tienti)a$ea populaiei aup$a neceit#ii %n,$i:i$ii ite!atice a dinilo$ %nc# din copil#$ie
P$o!o&a$ea educaiei pent$u #n#tate o$o-denta$# u$!#$e(te
Cuno(te$ea 'acto$ilo$ etiolo,ici ai "olilo$ (i p$e&eni$ea aceto$a
In'o$!a$ea populaiei dep$e e'ectele a'eciunilo$ o$o-denta$e aup$a t#$ii de #n#tate ,ene$al#
In'o$!a$ea populaiei aup$a &alo$ilo$ $eale a cotu$ilo$ %n,$i:i$ilo$ cu$ati&e o$o-denta$e %n $apo$t
cu e'icacitatea $elati&# a aceto$ %n,$i:i$i (i co!pa$ate cu cotu$ile p$o'ila<iei.
Rolul !oti&aiei %n educaia pent$u #n#tatea o$o-denta$#
Moti&aia =e<p$i!# 'aptul c# la "a)a condiiei u!ane e a'l# un ana!"lu de !o"ilu$i-ca$e
uin $eali)a$ea anu!ito$ aciuni (i 'apte* p$ecu! (i adopta$ea anu!ito$ atitudini
Moti&aia po$ne(te de la ne&oi (i declan(ea)# o $eacie %n lan
Moti&aia ete $e)ultanta uno$ p$ocee pi9ice co!ple<e co(tiente au incon(tiente
P$o!o&a$ea #n#t#ii o$ale
Conceptul de p$o!o&a$e a SO. Ete p$oceul de a con(tienti)a (i a da poi"ilitate indi&i)ilo$ (i
co!unit#ii #-(i !#$eac# cont$olul aup$a 'acto$ilo$ ce pot in'luena #n#tatea*
%!"un#t#indu-(i at'el p$op$ia #n#tate.
Un !odel de p$o!o&a$e a #n#t#ii a 'ot u,e$at de Tanna9ill .12745 ca$e a dec$i ?
ele!ente eeniale +
EDUCAFIA SANITAR* PRE>ENFIA* PROTECFIA SNTFII.
III EDUCAFIA PENTRU
SNTTATE
CURS NR.6
Educaia pent$u #n#tate
Educaia pent$u #n#tate - &i)e)# t$an!ite$ea (i ai!ila$ea de in'o$!aii peci'ice*
pent$u 'o$!a$e a dep$inde$ilo$ co!po$ta!entale de natu$# # previn nbolnvirea , (i
u$!#$e(te $idica$ea ni&elului de cuno(tine !edicale %n $8ndul populaiei* !ai ale %n
do!eniul ano,ene)ei
Educaia anita$#- p$o!o&ea)# doa$ inu(i$ea uno$ dep$inde$i de i,ien# (i u$!#$e(te
aplica$ea ite!atic# (i co$ect# a te9nicilo$ (i !anope$elo$ pent$u i,ieni)a$e
I!a,ini tanda$di)ate de #n#tate o$odenta$#
P$otectia po)iti&a a anatatii
Se $e'e$a la c$ete$ea anei ca populatia a t$aiaca int$-un !ediu !ai anato.
E<e!plu+ inte$)ice$ea 'u!atului in locu$ile de !unca i )onele pu"lice.
Cu ani in u$!a* dei toata lu!ea tia de i!po$tanta pu$ta$ii centu$ii de i,u$anta in ti!pul
!e$ului cu !aina* 'oa$te putini e con'o$!au. A"ia cand acet luc$u a de&enit
o"li,ato$iu p$int$-o le,ilatie* au $eali)at cat de !ult -au $edu $ani$ile !o$tale in u$!a
accidentelo$ $utie$e.

Educatia anita$a = tel pent$u o p$otectie po)iti&a a anatatii
P$eupune c$ete$ea in'o$!a$ii populatiei dep$e !au$ile p$e&enti&e pe de-o pa$te i un
upo$t i,u$ i contant din pa$tea 'acto$ilo$ de deci)ie pe de alta pa$te.
!edicii dentiti nu t$e"uie a e li!ite)e doa$ la 'e$a a'ectiunilo$ o$ale. T$e"uie a 'ie
contienti de $olul lo$ ca !e!"$ii in ec9ipa !ai la$,a a celo$ ce &e,9ea)a anatatea
populatiei in ,ene$al. Ei t$e"uie a e i!plice i a a:ute p$o,$a!ele de p$e&eni$e a
anatatii in ,ene$al* tiut 'iind 'aptul ca !ulte a'ectiuni ,ene$ale au p$i!ele e!ne la
ni&elul ca&itatii "ucale* p$o!o&a$ea unei diete anatoae &a a:uta la p$e&eni$ea (i
$educe$ea alto$ "oli ite!ice
EDUCAFIA PENTRU SNTATE
Sanatatea o$ala inea!na !ai !ult decat dinti anatoi* punandu-e din ce in ce !ai
!ult accentul pe i!plicatiile ociale i pe calitatea &ietii. Aocie$ea anatate o$ala =
calitatea &ietii ete un concept $elati& nou da$ a'lat int$-o dina!ica continua i $apida.
Studiile $eali)ate pana in p$eent pe "a)a de c9etiona$e au $ele&at e<itenta uno$
co$elatii cla$e int$e calitatea ca)uta a &ietii i un tatu o$al de'icita$* aociat cel !ai
'$ec&ent cu acceul $edu la e$&iciile denta$e.
SNTATEA ORAL
T$#i! %n e$a ,lo"ali)#$ii econo!ice (i acet luc$u nu %nea!n# doa$ o !o"ilitate
c$ecut# a "unu$ilo$* 'o$ei de !unc# (i capitalului ci i!plic# i o i!po$tanta co!ponenta
cultu$ala* de !ediu i politica. Ceea ce nu e de)"ate niciodata pe cena politica* atunci
cand e :uti'ica o anu!it# deci)ie de !ana,e!ent econo!ic* ete e'ectul aup$a
anatatii pu"lice in ,ene$al i al anatatii o$ale in pa$ticula. Multe tudii au $eali)at
le,atu$a int$e e<pe$ienta la ca$ia denta$a i ituatia ocio-econo!ica . Indicele de
De)&olta$e U!ana .Iu!an De&elop!ent Inde< J IDI5 i >enitul National pe cap de
locuito$ au 'ot 'oloiti pent$u a p$e)ice- p$e&alenta ca$iei denta$.
S#n#tatea o$al#-calitatea &ieii
Calitatea &ietii noat$e depinde de calitatea* cantitatea i ec9itatea e$&iciilo$ pent$u
p$otectia anatatii populatiei. Acceul la acete e$&icii ete un 'acto$ dete$!inant.
H$upele ociale de)a&anta:ate au cele !ai !a$i p$o"le!e de anatate i cel !ai !ic
acce la !au$ile p$e&enti&e i cu$ati&e. Conceptul actual in p$o!o&a$ea anatatii
utine ca o$ice indi&id* indi'e$ent de &a$ta* e<* $aa au etnie* &enit* educatie*
di)a"ilitate au locali)a$e ,eo,$a'ica t$e"uie a ai"a acce la e$&iciile de !entine$e i
i!"unatati$e a ta$ii de anatate .
Calitatea &ieii-educaia pt$. #n#tate
K9ite9ead .122B5* conide$a ca dete$!inanti ai anatatii+ &a$ta* e<ul* 'acto$ii e$edita$i*
tilul de &iata* in'luentele ociale i co!unita$e* conditiile de t$ai i de !unca* conditiile
ocio-econo!ice i cultu$ale* 'acto$ii de !ediu
I!pactul a'ectiunilo$ o$ale poate 'i i!pa$tit in i!pact aup$a anatatii in ,ene$al* i!pact
ocial i i!pact econo!ic. Doa$te !ulti dint$e 'acto$ii ce dete$!ina a'ectiunile denta$e
$ep$e)inta 'acto$i de $ic pent$u !ulte a'ectiuni ,ene$ale. Actionand aup$a lo$ e &a
o"tine nu nu!ai o $educe$e a $icului apa$itiei "olilo$ ,ene$ale da$ i i!"unatati$ea
a'ectiunilo$ o$ale.
Calitatea &ieii-educaia pt$. #n#tate
Calitatea &ietii $e'lecta enti!entul ,ene$al al indi&idului de 'e$ici$e i ati'actie*
inclu)and toate apectele &ietii+ anatate* $ec$eatie* cultu$a* d$eptu$i* ite! de &alo$i*
c$edinte i api$atii* p$ecu! i conditiile ca$e ai,u$a upo$tul pent$u acete ele!ente.
Calitatea &ieii-educaia pt$. #n#tate
P$actica clinica ete le,ata de calitatea &ietii pacientilo$* ia$ p$o"le!ele le,ate de
i!"unatati$ea calitatii &ietii au cont$i"uit la de)&olta$ea !edicinii denta$e !ai !ult ca
o$icand. La inceput* pacientii !e$,eau la ca"inetul denta$ din cau)a alte$a$ii calitatii &ietii
p$in apa$itia du$e$ii i dico!'o$tului. C9ia$ i in p$e)ent* !ulti pacienti* in pecial cei cu
&enitu$i !ici i !i:locii* olicita in,$i:i$i denta$e doa$ in ituatii de u$,en#.
;n p$e)ent* pent$u o !ai "una calitate a &ietii* pacienti olicita t$ata!ente denta$e
etetice 'oa$te cotiitoa$e.
Sntatea "ra( si ca(itatea #ie,ii (a c"pii
Ce$ceta$ea in do!eniul anatatii J calitatea &ietii la copii a$e o ito$ie $ecenta. Inainte de
122B* ce$cetato$ii e o$ientau dupa indicii de !o$"iditate i !o$talitate in'antila atunci
cand e&aluau tatuul anatatii copiilo$ i $e)ultatele unui t$ata!ent. Situatia -a
c9i!"at in !o!entul pu"lica$ii p$i!ului c9etiona$ al anatatii copilului* $ep$e)entand
p$i!ul int$u!ent al calitatii &ietii adaptat pent$u &a$te int$e 4 i 17 ani L1B2M. Acet
c9etiona$ ia in conide$a$e 16 concepte 'i)ice i pi9oociale* inclui& $epectul de ine
i anatatea !entala. In !o!entul de 'ata e<ita o &e$iune ce t$e"uie co!pletata de
cat$e copil i alte t$ei &e$iuni* de lun,i!i di'e$ite .27* 4B i A7 int$e"a$i5* ce t$e"uie
co!pletate de pa$inti au tuto$ii le,ali.

Calitatea &ieii-educaia pt$. #n#tate
Ca$ia denta$a ete una dint$e cele !ai co!une a'ectiuni c$onice ale copila$iei.
In SUA e intlnete de 4 o$i !ai '$ec&ent decat ale$,iile i ete de 16 o$i !ai
$apandita dacat "$onita c$onica . In acelai $apo$t a!e$ican e cone!nea)a o !edie
de 17N copii int$e A i 6 ani a'ectaOi de ca$ie* 4AN copii int$e P i 7 ani i P1N
adolecenOi pana la 14 ani. Acete p$ocente &a$ia)a "ineintele in 'unctie de $aa* cei
!ai a'ectati 'iind copiii 9ipanici* u$!ati de cei de culoa$e i apoi $aa al"a.
Calitatea &ietii
Daca apa$e inainte de P ani* ca$ia e locali)ea)a pe dintii te!po$a$i. >a$ianta cea !ai
e&e$a* a,$ei&a i p$o,$ei&a* e !ani'et# p$in dit$uctii i!po$tante ale dintilo$ * la
pacienti cu &a$ta cup$ina int$e A i 6 ani* ce int$a in ite!ul de anatate o$ala p$in
e$&iciul de u$,enta.
. Aceti copii p$e)inta !ultiple ca&itati pe dintii late$ali i '$ontali* putule la ni&elul
!ucoaei li"e$e i nenu!a$ate epioade du$e$oae ca$e au inte$'e$at cu acti&itatile lo$
)ilnice+ ei nu !ananca "ine* do$! p$ot i nu e pot "ucu$a de :oaca ca alti copii.
Cele !ai '$ec&ente locali)a$i ale ca$iei la ni&elul dintilo$ te!po$a$i unt+ 1. Sup$a'etele
oclu)ale ale !ola$ilo$Q A. Incii&ii !a<ila$iQ. P$e&alenta ca$iei ete in 'unctie de &enitul
pa$intilo$* &a$ta* e<* $aa i tatuul !edical. Copiii cu cel !ai !a$e $ic p$o&in din
'a!iliile cu &enit !ic au copiii cu ne&oi peciale.
Le)iuni ca$ioae p$ecoce
Calitatea &ieii-educaia pt$. #n#tate
Ce$cetato$ii au de!ont$at ca acei copii ca$e au p$e)entat ca$ii la ni&elul dentitiei de
lapte* p$e)inta un $ic !ai !a$e de a a&ea ca$ii i la ni&elul dentitiei pe$!anente. Int$-un
tudiu lon,itudinal dep$e apa$itia ca$iilo$ la copiii de &a$ta p$ecola$a* int$e A*4 i ?*4
ani* -a o"e$&ant ca 2AN dint$e copiii cu ca$ii au p$e)entat noi le)iuni dupa 1 an* in
co!pa$aOie cu copiii 'a$a ca$ii dint$e ca$e doa$ un p$ocent de A2N au p$e)entat le)iuni
ca$ioa. Un $e)ultat i!ila$ -a o"tinut int$-un tudiu co!pa$ati& pe doua ,$upu$i de copii
.!edia de &$ta 6 ani5* ce au 'ot e&aluati din punct de &ede$e al p$e&alentei ca$iei
denta$e pe o pe$ioada de doi ani. H$upul ce p$e)enta ca$ii la ni&elul antu$ilo$ i
'oetelo$ oclu)ale ale !ola$ilo$ au la ni&elul incii&ilo$ !a<ila$i a a&ut un indice CAO de
pat$u o$i !ai !a$e dacat ,$upul !a$to$* 'a$a ca$ii. A&and in &ede$e $e)ultatele o"tinute*
e poate potula ca apa$itia ca$iilo$ la ni&elul dentitiei de lapte a$e un i!pact pe &iat
aup$a tatuului o$al al indi&idulu.
Calitatea &ieii-educaia pt$. #n#tate
Pent$u !a:o$itatea copiilo$ de &a$ta p$ecola$a* apa$itia du$e$ii dato$ita unei e&olutii
a,$ei&e a ca$iei pe dintii te!po$a$i* 'ace ca p$i!ul contact cu !edical dentit a nu 'ie
de o !anie$a p$ea detina. Din acet !oti& ete 'oa$te i!po$tanta ai,u$a$ea
in'o$!atiei dep$e !etodele p$e&enti&e ale ca$iei denta$e cat$e 'a!iliile aceto$ copii. In
a'a$a de i!pactul di$ect aup$a tatuului denta$ i de 'aptul ca aceti copii t$e"uie a
upo$te du$e$i i dico!'o$t* ce$cetato$ii ne-au at$a atentia i aup$a i!pactului "io-
pi9o-ocial al ca$iei denta$e la copii. E<itenta a nu!e$oae le)iuni denta$e a$e i!pact
aup$a c$ete$ii in ,$eutate i inalti!e a copilului. E<pe$tii a'i$!a ca pot 'i $educe$i in
,$eutate de pana la ABN din ,$eutatea ideala peci'ica &a$tei L24M. Du$e$ea poate a'ecta
p$oductia de ,lucoco$ticoi)i* ia$ p$o"le!ele de o!n inte$'e$a cu deca$ca$ea 9o$!onilo$
de c$ete$e.
Le)iuni ca$ioae dentiie !i<t#
Calitatea &ieii-educaia pt$. #n#tate
P$o"le!ele denta$e a'ectea)a concent$a$ea copilului la coala au !ai ,$a& dete$!ina
a"entei! att din pa$tea lui cat i a pa$intelui ca$e t$e"uie a-l inoteaca la ca"inetul
de u$,enta. Int$oduce$ea copilului int$-un ite! o$,ani)at de plani'ica$e la ca"inetul
colii a$ $e)ol&a !ulte dint$e p$o"le!ele denta$e* "iolo,ice* pi9ice i ociale la ca$e
unt e<pui !a:o$itatea copiilo$ din Ro!ania
Calitatea &ieii-educaia pt$. #n#tate
Un ta$t "un in &iata p$eupune o atentie po$ita aco$data !a!ei i copiluluiQ de
ae!enea educatia ano,ena t$e"uie inceputa de la o &a$ta cat !ai '$a,eda pent$u a
o"tine i!pactul do$it aup$a ta$ii de anatate L16?* 163M. Ele!entele de "a)a ale
anatatii unt ta"ilite inainte de nate$e i in copila$ie. De aceea t$e"uie luate !au$i
p$e&enti&e p$e- i pot-natale pent$u a $educe 'acto$ii de $ic aociati cu le)iunile
ca$io,en
IIIEDUCATIA PENTRU SNTATE N MEDICINA DENTAR
CURS NR- .
EDUCAIA PENTRU SNTATE
SE 0AGEAG PE RIDICAREA NI>ELULUI DE CUNOARTERE AL PACIENTULUI*
PE MODIDICAREA ATITUDINII RI A0ILITFII*
PE MOTI>AREA PENTRU SCIIM0ARE PE 0AGA ARHUMENTELOR
RI ARE LA 0AG SCIIM0AREA DE COMPORTAMENT
Te"rii(e c"!p"rta!entu(ui u!an
Deoa$ece teo$iile i !odelele co!po$ta!entului u!an pot ,9ida de)&olta$ea i
i!"unatati$ea e'o$tu$ilo$ cat$e p$o!o&a$ea i educa$ea anatatii in ,ene$al i a celei o$ale in
pecial* &o$ 'i dec$ie in continua$e cele !ai cunocute teo$ii de c9i!"a$e a
co!po$ta!entului. Ma:o$itatea teo$iilo$ au la "a)a aceiai 'acto$i i anu!e+ inclinatia cat$e un
co!po$ta!ent* cont$an,e$ile !ediului incon:u$ato$* aptitudinile i atepta$ile 'ieca$uia dint$e
noi.
M"de(u( credintei in sanatate
Cei ce au de+#"(tat acest !"de( /01.) 203 sustin ca anu!ite deprinderi (e&ate de sanatate
p"t 4i deter!inate de perceptia indi#i+i("r asupra patru +"ne critice5
a- Se#eritatea unei p"si*i(e *"(i6
*- Suscepti*i(itatea pers"anei (a acea a4ectiune6
c- 7ene4icii(e un"r actiuni pre#enti#e6
d- 7ariere(e in ca(ea ace("r actiuni-

M"de(u( credintei in sanatate
Strate&ii(e c(inicianu(ui sunt /.8)0935
:E#a(uarea perceptii("r pacientu(ui pri#ind suscepti*i(itatea si se#eritatea *"(ii si
pre&atirea !esa'u(ui educati"na( in 4unctie de aceste perceptii6
:Aprecierea *ariere("r sesi+ate de pacient pentru sc;i!*area c"!p"rta!entu(ui si
discutarea !et"de("r pentru in(aturarea ("r6
:Esti!area *ene4icii("r "*tinute in ur!a sc;i!*arii c"!p"rta!entu(ui si 4"("sirea ("r ca
4act"ri de intarire pentru !entinerea c"!p"rta!entu(ui ti!p inde(un&at-
:A(te actiuni sau 4apte ce ar putea #eni in a'ut"ru( su) su4erinta a(t"r !e!*rii ai 4a!i(iei
sau prieteni) ca si pr"pria stare de *ine ca ur!are a sc;i!*arii co!po$ta!entului
Te"ria s"cia(:c"&niti#a
Aceasta te"rie su*(inia+a (e&atura ntre cun"stinte(e unei pers"ane si c"!p"rta!entu(
sau- Pers"ana are incredere in a*i(itati(e ei de a:si insusi n"u( c"!p"rta!ent si este
si&ura de "*tinerea un"r re+u(tate p"+iti#e- Te"ria tre*uie pri#ita ca " interactiune
dina!ica a trei parti5 <indi#idu(=) <c"!p"rta!entu(> si <!ediu( inc"n'urat"r>) intr:un
pr"ces nu!it <deter!inis! recipr"c> /013-

Te"ria s"cia(:c"&niti#a
Strate&ii(e !edicu(ui sunt /.835
:Cresterea increderii pacientu(ui in 4"rte(e pr"prii6
:E?peri!entarea un"r situatii in care pacientu( sa:si incerce pr"prii(e a*i(itati in n"u(
c"!p"rta!ent6
:Pre+entarea un"r !"de(e ce au ad"ptat n"u( c"!p"rta!ent6
:E#a(uarea insuccese("r anteri"are) e?p("rarea 4act"ri("r indi#idua(i si de !ediu care au
c"ntri*uit (a acest (ucru6
Te"ria s"cia(:c"&niti#a
:E#a(uarea succese("r "*tinute in ur!a sc;i!*arii c"!p"ta!entu(ui si a te;nici("r
4"("site in sc"pu( per!anenti+arii acestui c"!p"rta!ent6
:Asi&urarea in4"r!atii("r necesare in 4a#"area c"!p"rta!entu(ui6
:Rea(i+area un"r inta(niri intre pacientii ce sunt in curs de sc;i!*are a c"!p"rta!entu(ui
si a(tii care de'a au "*tinut re+u(tate p"+iti#e
Te"ria actiuni("r !"ti#ate
Aceata teo$ie pune in e&identa conceptul de intentie co!po$ta!entala-* ce poate 'i intuita p$in
atepta$ile p$i&ind $e)ultatele o"tinute* atitudinile 'ata de acet co!po$ta!ent i c$edinta ca i
cei antu$a:ul au a$ p$oceda la 'el L3A*PPM.
St$ate,iile !edicului untL43M+
Dete$!ina daca pacientul c$ede ca cei din antu$a: ap$o"a c9i!"a$ea co!po$ta!entuluiQ
Inta$ete p$eiunea ociala pent$u an,a:a$ea in aceata c9i!"a$eQ
>ine cu ca)u$i clinice i!ila$e ce i-au c9i!"at co!po$ta!entul i $e)ultatele o"tinuteQ
E&aluea)a intentia co!po$ta!entala 'oloind e<e!ple peci'ice de co!po$ta!ent.

M"de(u( transte"retic
In acet ca) c9i!"a$ea co!po$ta!entului ete p$i&it ca un p$oce 'o$!at din cinci tadii
L14?*?7M+
-P$econte!pla$e* cand "ene'iciile unui alt til de &iata nu unt luate in conide$a$eQ
-Conte!pla$e* cand incep a 'ie luate in conide$a$e c9i!"a$ile * da$ nu -a t$ecut la actiuneQ
-P$epa$a$e* p$eupune accepta$ea c9i!"a$ilo$ i p$e,ati$ea pent$u actiune
-Actiune* cand e 'ac p$i!ii pai p$e c9i!"a$ea co!po$ta!entului i
Mentine$e inea!na adopta$ea noului til de &iata* cu toate ca uneo$i pot e<ita i $ecade$i.

-
M"de(u( transte"retic
St$ate,iile clinicianului unt L43M+
-E&aluea)a tadiul in ca$e e a'la pacientulQ
-Doloete te9nici de inte$&entie cu! a$ 'i e<p$i!a$ea e!patiei* o'e$i$ea uno$ optiuni i e&ita$ea
con'$unta$ilo$Q
-Pe$oanele a'late in 'a)a de p$econte!pla$e pot 'i dete$!inate in a de&eni contiente de
ituatia lo$ i de !odul in ca$e co!po$ta!entul lo$ a'ectea)a 'a!iliaQ
M"de(u( transte"retic
-Cei a'lati in 'a)a de conte!pla$e pot 'i a:utati a-i e&alue)e !oti&ele an,a:a$ii in noul
co!po$ta!ent i de ce c$ed ca a$ 'i "ene'ic pent$u anatatea lo$Q
-Indi&i)ii din tadiul t$ei a$ putea 'i ind$u!ati cat$e o"tine$ea unui an,a:a!ent cat$e ine i
'a!ilieQ
Pent$u pacientii din ulti!ele doua etape t$e"uie cautate anu!ite p$e!ii- ca$e a utina
e!otional e'o$tul $eali)at* te9nici de !ana,e!ent al t$eului p$ecu! i ta"ili$ea uno$ $elatii
u!ane ca$e a utina co!po$ta!entul.
In conclu)ie* !edicul poate opti!i)a e'o$tul pacientului in a-i c9i!"a co!po$ta!entul* dac#
aceta a$e o dipo)itie de c9i!"a$e* daca in'o$!atia necea$a ete pe inteleul lui* ia$
"a$ie$ele ociale* de !ediu* !ate$iale pot 'i depaite* dac# el e pe$cepe ca a&and
inde!ana$ea necea$a noului co!po$ta!ent i ete i,u$ de e'ectele po)iti&e.
Te"rii(e !"derne

Alatu$i de teo$iile pi9olo,ice* in p$o!o&a$ea anatatii o$ale ne !ai pute! "a)a i pe
unele teo$ii conte!po$ane ce pun in &aloa$e dete$!inantii ociali i de !ediu* in do$inta de a
$educe ine,alitatile din anatate. Acete teo$ii unt+
-Ana(i+a cursu(ui #ietii
:!"de(u( sa(ut"&enic
M"

Ana(i+a cursu(ui #ietii
Aceata teo$ie e "a)ea)a pe anali)a !odului in ca$e $icul "iolo,ic inte$actionea)a cu 'acto$ii
econo!ici* ociali i pi9olo,ici* in de)&olta$ea "olilo$ c$onice* de-a lun,ul &ietii indi&idului*
incepand cu a$cina* copila$ia* adolecenta* adultul tana$ i adultul in &a$ta.
0lane a'i$!a+ E?perienta s"cia(a din trecut a unei pers"ane este scrisa in 4i+i"("&ia si
pat"("&ia c"rpu(ui ace(ei pers"ane- LA6M.
Tul"u$a$ile de c$ete$e i de)&olta$e* in'ectiile copila$iei* ali!entatia de'icita$a* de)a&anta:ele
ociale i pi9o-ociale c$ec $icul a'ectiunilo$ c$onice* inclui& ale celo$ o$o-denta$e.
A'ectiunile c$onice e de)&olta de-a lun,ul unei lun,i pe$ioade de ti!p* ceeace inea!na ca
e<ita un decala: int$e e<pune$e* initie$ea a'ectiunii i p$i!ele e!ne clinice.
Ana(i+a cursu(ui #ietii
E<pune$ea ti!pu$ie la anu!iti 'acto$i :oaca un $ol i!po$tant in initie$ea p$oceului de "oala
inainte ca a'ectiunea a e !ani'ete cu toata patolo,ia ei. 0a$Se$ .12275 at$a,e atentia asupra
as"cierii intre !ari!ea si &reutatea c"rp"ra(a a 4"etusu(ui si su&aru(ui si riscu( crescut a(
a4ectiuni("r cardiace) respirat"rii) in4arct) si dia*et L17M. Multe tudii au in&eti,at aocie$ea
int$e 'acto$ii ocio-econo!ici ce au actionat in ti!pul copila$iei i anatatea indi&idului* inclui&
anatatea o$ala L14B*17P*1?4M. Re)ultatele au a$atat ca* conditiile ocio-econo!ice din copila$ie
c$ec $icul a'ectiunilo$ c$onice* independent de 'acto$ii de $ic i conditiile ocio-econo!ice ale
adultului.

Anali)a cu$ului &ieii
A'ectiunile o$ale pot 'i tudiate con'o$! !odelului cu$ului &ietii deoa$ece +
Sunt a'eciuni c$onice* deci pot 'i u(o$ detectate %n ti!pul e<a!enuluiQ
P$e)int# !ai !ulte tadii de de)&olta$e .ca$ie %n !al* ca$ie %n dentin#5 deci pot 'i co!pa$ate
dupa %ntinde$e (i e&e$itateQ
A'ectiunea poate 'i !#u$at# 'oloind indici &ala"ili* $ecunocui* at'el %nc8t dia,noticul # 'ie
indicuta"ilQ
P$e)int# o p$e&alen# %nt$e !edie (i $idicat# .%n 'uncie de a$#5* ceea ce pe$!ite e(antioane cu
un nu!a$ !a$e de indi&i)iQ
Rep$e)int# o p$o"le!# i!po$tant# de #n#tate pu"lic#* tudiul ei 'iind a"olut :uti'ica"il.
Anali)a cu$ului &ieii
E<it# tudii $ecente ce au ,ait o le,atu$# %nt$e ,$eutatea la na(te$e a u,a$ului (i indicele
CAO* p$ecu! (i o aocie$e in&e$# %nt$e %n#li!ea copilului la un an (i indicele cao la P ani. De
e<e!plu* ,$eutatea !ic# la na(te$e e poate aocia cu ni&elul ocio-econo!ic c#)ut*
u"nut$iia !a!ei (i alte o"iceiu$i %n ti!pul a$cinii* ce pot a'ecta t$uctu$a denta$a* ia$ pe un
!al 9ipopla)ic e pot ,$e'a !ai u(o$ p$oceele ca$ioae
Ele!entele po)iti&e au ne,ati&e ce e acu!ulea)# %n copila$ie (i adolecen# $e)ult# %n
ine,alit#ile ociale ale ca$iei denta$e o"e$&ate %n tadiul de adult. C8nd toi ceilalti 'acto$i unt
e,ali* un copil c$ecut %n pi$itul educaiei pent$u #n#tate o$o-denta$#* &a p#t$a acete
o"iceiu$i de-a lun,ul &ieii ale. De ae!enea* %n tadiul de adult e &ede di'e$ena %nt$e un copil
ce a c$ecut %nt$-un !ediu unde &i)ita pe$iodic# la dentit a 'ot p$iodic# (i unul ce a:un,ea doa$
p$in e$&iciul de u$,en#.
Modelul aluto,enic
Saluto,ene)a ete un concept de !edicin# alte$nati&#* ca$e -a o$ientat cat$e 'acto$ii ce uin
#n#tatea (i ta$ea de "ine. Te$!enul aluto,ene)# &ine din latinecul salus J anatate i
,$ececul genesis J o$i,ine. Modelul a 'ot de)&oltat de Aa$on Antono&ST L7M* ca$e a tudiat
in'luena pe ca$e !ai !ulte u$e de t$e o au aup$a #n#t#ii (i a a$atat c# pe$oanele
.$elati&5 net$eate au o $e)iten# !ai !a$e la %!"oln#&i$i decat cele t$eate.
Modelul aluto,enic
Auto$ul p$opune ca $eu$ele ,ene$ale de $e)iten# "o,aia* pute$ea pe$onal#* ta"ilitatea
cultu$al#* upo$tul ocial* pot uine un a(a-nu!it en de coe$en#-* ce $ep$e)int# ele!entul
cent$al %n a"ilitatea indi&i)ilo$ de a e adapta la t$e.
Modelul aluto,enic
Antono&ST de'ine(te enul de coe$en# ca o$ienta$ea ,ene$al# ce e<p$i!# !au$a p8n# la
ca$e o pe$oan# a$e con&in,e$ea c#+
a5 ti!ulii inte$ni (i e<te$ni din !ediul %ncon:u$ato$* apa$ui de-a lun,ul &ieii* unt p$e&i)i"ili (i
e<plica"iliQ
"5 e<it# $eu$e diponi"ile pent$u a $apunde ce$inelo$ aceto$ ti!uli (i
c5 acete ce$ine unt p$o&ocatoa$e* !e$it# in&etiia (i an,a:a!entul-.
Modelul aluto,enic
E<it# t$ei condiii eeniale %nn#cute ce dete$!in# a"ilitatea unei pe$oane de a 'ace 'a#
ituaiei +
>aloa$ea .Se!ni'icaia5+ e<pe$iena p$o'und# e!oional# c# &iaa a$e en (i i!plicit do$ina de
'ace 'a#Q
Ad!init$a$ea .Poi"ilitatea de $eali)a$e5+ $ecunoa(te$ea $eu$elo$ necea$e pent$u $e)ol&a$ea
ce$inelo$ (i do$ina de a le ,aiQ
;ntele,e$ea+ pe$cepia ca lu!ea ete de %ntele* plin# de e!ni'icaii* o$donat# (i conitent#
Modelul aluto,enic
E<ita o $elaie di$ect# %nt$e pute$ea enului de coe$en# (i a"ilitatea indi&idului de a an,a:a
t$ate,ii co,niti&e i a'ecti&e pent$u a 'ace 'ata ituatiei. Acet en de coe$en# e de)&olt# de-
a lun,ul p$i!elo$ t$ei decade de &ia# . ;n copila$ie* "a)a enului de coe$en# ete ta"ilit# de
inte$acia %nt$e copil i 'a!ilie. Mai ta$)iu* e<pe$iena cu alti oa!eni (i intituii cu! unt (coala*
liceul (i apoi locul de !unc# (i ocietatea pot l#"i au %nt#$i acet en de coe$en#.
Modelul aluto,enic
Con'o$! lui Antono&ST * intituiile ociet#ii pot a&ea o 'uncie aluto,enic#* ia$ p$o'eioni(tii
t$e"uie #-(i uneac# e'o$tu$ile de a c$ea intituOii aluto,enice (i de p$o!o&a$e a #n#t#ii.
E<e!ple de 'acto$i "ene'ici populaiei unt+ ni&elul de educaie* condiii i,u$e de luc$u (i de
locuit* dec$ete pu"lice ce uin #n#tatea populaiei .co!unit#ii5. Aceti 'acto$i au o in'luen#
po)iti&# aup$a $e)ultatelo$ #n#t#ii inclui& celei o$ale.
I>. EDUCATIA PENTRU SNTATE ORO:DENTAR
CURS NR- 1

Pr"cesu( educai"na( @
pr"ces dina!ic) des4$urat pe parcursu(
trata!entu(ui st"!at"("&ic

Pr"cesu( de educaie a pacientu(ui pentru educatie "r":dentar) din
a*"rdarea c"!unicai"na() este un pr"ces dina!ic) cu etape speci4ice) %ncepAnd
cu pr"cesu( de in4"r!are $i %n#are) a#And drept c"nsecine !"di4icarea de
atitudine a pacientu(ui) sta*i(irea de #a("ri san"&ene - Acest (ucru #a duce) (a
deter!inarea un"r "*iceiuri san"&ene) cu e4ect asupra !eninerii strii de
sntate "r":dentar) dar $i de !eninere a re+u(tate("r trata!ente("r rea(i+ate-
Pr"cesu( educai"na( @ %n !edicina dentar
Reusita educrii pacientu(ui #a a#ea ca e4ect " stare de !u(u!ire a
acestuia %n ur!a trata!ente("r st"!at"("&ice e4ectuate) %ne(e&And i!p"rtana
acest"ra $i p"si*i(itatea de a *ene4icia de re+u(tate(e "*inute pe ter!en (un&6 %n
ace(a$i ti!p) !edicu( este) (a rAndu( su) *ene4iciar a( pr"cesu(ui de educare a
pacientu(ui) reu$ita acestui pr"ces deter!inAnd " cre$tere a ca(itii re+u(tate("r
trata!entu(ui)deter!inAnd " cre$tere a respectu(ui de sine $i " si&uran %n
sta*i(irea p(anuri("rde trata!ent #iit"areBC- Nu %n u(ti!u( rAnd) prin educarea
pacientu(ui) e?p(icarea e4ecte("r trata!ente("r ce tre*uie e4ectuate $i a cerine("r
de i&ien "ra( $i p"si*i(iti("r de %ntreinere a(e acest"ra) prin discutarea
di4erite("r p"si*i(iti de trata!ent $i a re+u(tate("r pr"&n"+ate D "4erirea unui
"ri+"nt de a$teptareE $i "*inerea c"nsi!!Antu(ui a#i+at a( pacientu(ui) se p"t
e#ita stri c"n4(ictua(e-

Pr"cesu( educai"na( @ %n !edicina dentar

C"n4(icte(e sunt &enerate de ce(e !ai !u(te "ri 4ie de a$teptri de " !are
e?i&en din partea pacientu(ui) 4ie de pierderea re+u(tate("r trata!entu(ui pe
ter!en scurt) dat"rit incapacitii pstrrii unui status de i&ien "r":dentar
c"respun+t"r- Tre*uie !eni"nat c) dac pr"cesu( de educare %ncepe "dat cu
pre+entarea pacientu(ui %n ca*inetu( st"!at"("&ic$i rea(i+area pri!e("r
in#esti&aii) s4Ar$itu( acestui pr"ces nu c"respunde cu ter!inarea rea(i+rii
trata!ente("r) ast4e( dispensari+area pacientu(ui repre+entAnd " etap 4"arte
i!p"rtant .
Pr"cesu( educai"na( @ %n !edicina dentar
nceperea pr"cesu(ui de educaie a pacientu(ui %nc de (a pri!e(e $edine) per!ite
e#a(uarea pacientu(ui din punct de #edere a statusu(ui i&ienei "r":dentare) a
&radu(ui su de in4"r!are $i a p"si*i(iti("r $i disp"ni*i(iti("r sa(e de !"ti#are $i
sc;i!*are a c"!p"rta!entu(ui spre #a("ri san"&ene - Dat"rit 4aptu(ui c
pr"cesu( de educare necesit parcur&erea un"r etape distincte ) care nu p"t 4i
<srite>) este esenia( s e?iste un 4eed:*acF din partea pacientu(ui ) "*inut printr:
un per!anent c"ntact $i c"!unicare) rspuns care s "riente+e educat"ru( %n
(e&tur cu parcur&erea anu!it"r etape-
E#a(uarea pacientu(ui (a %nceputu( trata!entu(ui
La pr"cesu( de educare particip %ntrea&a ec;ip st"!at"("&ic)
repre+entat de !edic) care sta*i(e$te p(anu( educai"na() $i asistenta dentar $i
DsauE asistenta de pr"4i(a?ie ) care rea(i+ea+ e?ecuia acestuia) prin discuii
deta(iate cu pacientu() pe parcursu( un"r $edine distincte) *ene4iciind de !i'("ace
!"derne de i(ustrare pentru pacient a n"iuni("r pre+entate $i a re+u(tate("r c(inice
a(e ap(icrii acest"ra - Tre*uie !eni"nate %n 4i$a pacientu(ui statusu( iniia( a(
pacientu(ui) date(e pre+entate %n cadru( 4iecrei $edine) re+u(ate(e rea(i+ate de
pacient de (a " $edin (a a(ta c"ncreti+ate %ntr:" %!*untire a statusu(ui de
i&iena "r":dentar- Insu4iciena %!*untire a c"ntr"(u(ui p(cii !icr"*iene
dentare deter!in intensi4icarea pr"&ra!u(ui de educare) cu uti(i+area di4erite("r
te;nici de !"ti#are a#And ca sc"p "*inerea de re+u(tate satis4ct"are-
E#a(uarea pacientu(ui (a %nceputu( trata!entu(ui
:C"!unicarea ec;ipei ) c"ndus de !edic) cu pacientu( tre*uie s 4ie un ade#rat
dia("& %ntre su*iect $i su*iect )nu su*iect:"*iect) cu sc;i!* de in4"r!aie %n
a!*e(e sensuri- n acest !"d se p"t cu(e&e date de (a pacient re4erit"are (a5
:pat"("&ia e?istent
:p"si*i(iti(e de trata!ent
:a$teptri(e pacientu(ui cu pri#ire (a pre#enirea %!*"(n#irii-
n ur!a acestui dia("& ec;ipa p"ate sta*i(i "*iecti#e(e) pri"riti(e $i !i'("ace(e de
ap(icare pe care (e #a pr"pune pacientu(ui

Este 4"arte uti( e?istena unei 4ise speci4ice pentru educaia pacientu(ui) care s
c"nse!ne+e indicaii(e !eni"nate pe parcursu( $edine("r de educaie )
re+u(tate(e rea(i+ate %n ceea ce pri#este statusu( i&ienei "r":dentare) cuanti4icate
prin 4"("sirea de indici De?- Indici de p(a&)de sAn&erareE ) pr"cesu( dina!ic 4iind
i(ustrat de " ;ist"ri"&ra!) pe &rap;ic putAnd 4i ur!rit succesu( %ntre&u(ui
pr"ces -


M"ti#atia pacientu(ui
Educaia pacientu(ui :c"nineG etape5
0-trans!iterea in4"r!aii("r Dcun"$tineE
2-sc;i!*area atitudinii D!"di4icarea siste!u(ui de #a("riE
G-ad"ptarea de n"i "*iceiuri D!"ti#areE
Moti&a$ea-de'iniii* ca$acte$itici
Moti&aia-p$oce pi9ic ce t# la "a)a co!po$ta!entului u!an.
Po$nind de la Upi$a!ida t$e"uinelo$- a lui MaloC (i de la c9e!a p$oceului
!oti&aional o"e$&#! c# !oti&a$ea- $ep$e)int# co$ela$ea ati'ace$ii t$e"uinelo$ unui
indi&id cu $eali)a$ea o"iecti&elo$ (i a$cinilo$ ce-i $e&in
P$oceul de !oti&a$e
Indi'e$ent %n# de 'o$!a pe ca$e o poate a&ea p$oceul de !oti&a$e* el t$e"uie #
%ndeplineac# %n !od i!ultan t$ei ca$acte$itici+
# 'ie co!ple< = # utili)e)e ti!uli di'e$iiQ
# 'ie di'e$it = # in# cont de pa$ticula$it#ile 'iec#$ui indi&idQ
# 'ie ,$adual = # ati'ac# uccei& neceit#ile !e!"$ilo$ %n 'uncie de ,$adul %n ca$e
ace(tia %(i %ndeplinec o"iecti&ele ce de$i&# din at$i"uiile ce le $e&in.
Acti&it#ile %n ,$up pot a'ecta !odul %n ca$e e co!po$t# indi&i)ii*
ne&oia de a apa$ine unui ,$up at$a,e o uni'o$!i)a$e a co!po$ta!entelo$ %n
con'o$!itate cu elu$ile (i &alo$ile acceptate de ,$up.
e<it# c8te&a ca$acte$itici ca$e tau la "a)a !ecani!ultui de 'unciona$e al ,$upu$ilo$ .
Co!po$ta!entul %n ,$up
H$upu$ile pot 'i at8t 4"r!a(e) cAt $i in4"r!a(eQ acetea din u$!# pot 'i condue au
do!inate de pe$oane lipite de au cu puin# auto$itate 4"r!a( da$ cu pute$e de
con&in,e$e au in'luen# $e!a$ca"ileQ
T"ate &rupuri(e* inclui& cele ne'o$!ale* 4ac presiuni asupra !e!*ri("r lo$ pent$u a-i
dete$!ina # e con'o$!e)e no$!elo$ ,$upului* ca$e-i ai,u$# acetuia t$##tu$i
ditincte* identi'ica"ile .co!po$ta!net* li!"a:* %!"$#c#!inte* atitudini 'a# de o"iecti&ele
o$,ani)aiei etc.5Q
E4iciena (ideru(ui depinde de no$!ele ,$upului (i de !#u$a %n ca$e aceta le poate
in'luena Q
In4(uena n"r!e("r ,$upului ete %ntotdeauna di'icil#Q e poate $eali)a !ai u(o$ din
inte$io$ul ,$upului dec8t din e<te$io$ul luiQ
Co!po$ta!entul %n ,$up
C"n4(icte(e dint$e ,$upu$i pa$ a 'i 'i$e(tiQ con'lictul poate 'i "ene'ic duc8nd la o !ai !a$e
coe)iune de ,$upQ
Nu poate 'i $eali)at# o conduce$e e'icient# '#$# a %nele,e ,$upu$ile (i 'o$ele ca$e le
in'luenea)#.
Acete ca$acte$itici ale ,$upu$ilo$ unt %n !#u$# # e<plice !ai cla$ c"!p"rta!entu(
*a+at pe r"(uri+ nu pute! e<ita %n a'a$a ,$upu$ilo$Q %n inte$io$ul lo$ p$eiunile e<e$citate
de ,$up ne i!p$i!# un anu!it co!po$ta!ent* c9ia$ un anu!it li!"a:* pot$i&it o"iecti&elo$
(i &alo$ilo$ adoptate de ,$up* uneo$i c9ia$ %n cont$adicie cu p$op$iile noat$e &alo$i (i
o"iecti&e.
Co!po$ta!ent@!oti&aie
la "a)a c"!p"rta!entu(ui u!an t# adeeo$i !"ti#aia. At8t c9e!a p$oceului
!oti&aional c8t (i pi$a!ida t$e"uinelo$ a lui MaloC uin aceat# a'i$!aie.
M"ti#aia este de4init %n (iteratura de specia(itate ca 4iind e4"rtu( susinut) "rientat
$i perse#erent pe care %( depune un indi#id %n #ederea rea(i+rii unui sc"p-
6- CARACTERISTICI ALE MOTI>AFIEI
1-e4"rtu( = 'o$a co!po$ta!entului unui indi&id %n p$oceul de !unc#Q
A-perse#erena = conec&ena cu ca$e indi&idul depune acet e'o$tQ
?-direcia = !odul* enul %n ca$e ete canali)at e'o$tulQ
6-sc"pu( = ceea ce t$e"uie $eali)at %n u$!a depune$ii e'o$tului.
TIPURI DE MOTI>AFIE
;n 'uncie de tipul de ti!ulente ce unt o'e$ite unui indi&id %n p$oceul !uncii identi'ic#!
dou# tipu$i de !oti&aie+
!"ti#aie intrinsec = atunci c8nd la "a)a !oti&aiei tau 'acto$i de natu$# inte$n# ca+
ati'acia pe$onal#* pl#ce$ea de a 'ace luc$u$ile cu! t$e"uie etc.Q ea de$i&# din $elaia
ce e ta"ile(te %n !od di$ect %ntre indi#id $i sarcina de %ndeplinit* $e)ult8nd ca u$!a$e
a aciunii indi&idului %nu(iQ
!"ti#aie e?trinsec = atunci c8nd la "a)a !oti&aiei tau 'acto$i de natu$# e<te$n# ca+
ala$iu !ai !a$e* "oni'icaii* p$i!e* etcQ ea de$i&# din contactul indi#idu(ui cu !ediu(
e?tern sarcinii* $e)ult8nd ca u$!a$e a aciunii alto$ indi&i)i.
Moti&aia pent$u #n#tate o$o-denta$#
A$ia o$al# $ep$e)int# o )on# a o$,ani!ului cu o i!po$tan# (i &aloa$e pecial#* at8t
pent$u copii c8t (i pent$u aduli. Dup# Io$oCit) (i cola"o$ato$ii * ,u$a ete aociat# cu+
de+#"(tarea unai pers"na(iti snt"ase) percepiei) atri*ute !"t"rii $i p(cere.
Multe eutu$i din ca&itatea "ucal# unt u(o$ accei"ile p$op$iei dia,notic#$i (i
t$ata!entului p$e&enti&+ ,in,iile in'la!ate au ca$e 8n,e$ea)# *unt u(o$ dia,noticate
de c#t$e pacieni. Li!"a poate 'i utili)at# pent$u ap$ecie$ea cantit#ii de plac#
!ic$o"ian#* a&8nd ca $e)ultat %nele,e$ea neceit#ii unei !ai "une i,iene o$ale
St$ate,ii de !oti&a$e
Pe$onalul de pecialitate poate de)&olta t$ate,ii ca$e # !oti&e)e un tip de
co!po$ta!ent ano,en p$in poi"ilitatea $ecunoa(te$ii e!nelo$ de dep$ecie$e a
t$uctu$ilo$ o$ale au de ne,li:a$e a i,ienei .
Aplica$ea cuno(tinelo$ neceit# ca indi&idul # acu!ule)e c8t !ai !ulte 4apte* date
conc$ete ca$e # %i pe$!it# # de)&olte c"ncepte* ia$ apoi un nu!#$ u'icient de
concepte pent$u a ,ene$a " #a("are-
0a)a pi$a!idei ete alc#tuit# din 'apte* ca$e contituie "a)a cuno(tinelo$. Conceptele*
!ai puin nu!e$oae* $ep$e)int# o$,ani)a$ea (i clai'ica$ea 'aptelo$ %nt$-o e#tu$# lo,ic#
pe$onal#. Acetea* la $andul lo$* dete$!in# &alo$i* "a)ate %n cele din u$!# pe
co$ectitudinea in'o$!aiilo$ de upo$t .'apte5.