PR. PROF.

NICOLAE SRBU, TEOLOGIA

FUNDAMENTAL ORTODOX ROMNEASC
Problem a!ro"olo#$%
Omul este nzestrat cu suflet nemuritor i datorit acestui fapt putem
vorbi despre religie i mplinirea intei finale a omului: mntuirea.
Na!&r om&l&$. Tr&"&l '$ (&)le!&l.
Natura= fiina sau substana unei existene cu privire la via i
activitatea ei ca o rdcin i baz a ntregii sale viei!
= esena s fundamental!
"= puterile i proprietile sale de aciune cerute pentru a o
constitui etic i integral!
= # la om$ fiina omului aptitudinile sale eseniale.
Prer$*
a$ %ualism ant&ropologic: omul const din
'trup material
'suflet spiritual #spiritual = purttor al fct. psi&ice = spiritualism
psi&ologic $!
b$ (onism ant&ropologic: omul const dintr'o singur substan:
)$ (aterialism: omul const numai din materie #ea produce fen.
*si&ice$!
+$ ,piritualism: spirit# are i o form corporal trupul doar
apparent$.
Co%e"+$a rel$#$oa( da sens vieii i religiei:
+ elemente distincte: trup' substan material
suflet' subst spiritual
'poziie excepional i unic n univers # structur psi&o'fizica=
particip la dou lumi cea a naturii i cea spiritului$!
'este un microcosmos: reunete n sine elemente din toate straturile
existenei!
'din regnul vegetal are n comun fct vegetative
#materia din om se
organizeaz se &rnete i se nmulete c i
la plante$!
'din regnul animal #aceleai funcii sensitive
aceleai simuri$!
)
)
-celeai condiii de existena fizic .omul prezint asemnri cu
celelalte vieuitoare:
TRUPUL
-semnri cu celelalte vieuitoare:
'-celeai trebuine fizice #de mncare de butur de lumina de
cldur$!
'-ceeai structur anatomo'fiziologic #oc&i urec&i aparat circulator
aparat respiratoretc$!
'aceeai compoziie c&imic #oxigen azot sruri$.
%eosebiri: #,f. /rigorie de Nazianz: omul dac n'ar avea mn.
sc&imbare a feii gurii limbii dinilor n'ar putea vorbia=animal$
'mai perfect
'organism viu i unitar
.'alctuit n c&ip artistic
'cu un scop special
'creat de %umnezeu n c&ip deosebit
'prta nvierii i nemuririi
0retinismul nu nesocotete trupul ci recomanda preuirea i ngri1irea
lui #sanatos.bun colaborator al sufletului$.
2nele religii #budista$ coli filozofice #neopitagoreice neoplatonice$
sau erezii #gnostici mani&eii$ nva c trupul este fcut dintr'o materie
rea.slabirea i descompunerea lui ceea ce nseamn o n1osire a demnitii
umane.
%eosebiri:
'inut autentic vertical #nu i la maimua$!
'mn dreapta=instrument de realizare a cugetrii!
'conformaia feii i a craniului.
SUFLETUL. #3l deosebete i mai mult de animal$
4ste rational.gen aparte coroan a creatiei.deosebiri eseniale
datorate principiului de via nu elementelor din care sunt constituite:
).Om&l %&#e! '$ are $,e$ ab(!ra%!e #din care se dezvolt tiinele
abstracte: matematica astronomia mecanica$ noiuni ca %umnezeu cauz
efect timp spaiu infinit adevr frumos. -nimalul nu se poate ridica la
transcendent la absolut la general.
+. Om&l are #r$ %o-e+$oal #consecin a raiunii$ diferit de cel al
animalelor care este doar unul pur emoional #cloca i c&iam puii sau i
avertizeaz n feluri diferite animalul scoate rcnete n caz de prime1die nu'
i poate disimula sentimentele i s scoat un stigat de bucurie n caz de
prime1die$. 5orma de exprimare este aleas liber. 6a om doar la copil
nainte de folosirea raiunii sau n clipe de emoii puternice cnd afectul
+
+
nbu ntrebuinarea raiunii sunetele se exprim natural asemntor
animalelor.
7. Om&l e(!e )$$+ e!$%. # i propune sau i interzice svrirea unui
act n vederea unui scop conform cu ideile sale de bine sau de ru$. Omul
poate ntrerupe i modific reacia ce trebuie s o produc impresia unui
stimul. 6a o impresie care n mod natural trebuie s produc tulburare sau
mnie revolt durere el poate rspunde cu calm indiferent dispre sau
surs de veselie.#-nimalul i manifest durerea cnd este mcelrit pe cnd
martirul sau slbaticul poate s nu o fac$!
8. Om&l e(!e )$$+ $-e!$-a '$ %a"ab$l ,e "ro#re(. 0u a1utorul
raiunii combin cugetrile sale abstracte n infinite c&ipuri pentru a le pune
n serviciul sau.# aburul' locomotiv raze'tratarea bolilor energia nucleare
tiine arte noi$ . -nimalul nu are cultur civilizaie sau progress nu are
istorie tiin art moral religie. 9ia lor a fost ntotdeauna la fel #albina
i construiete la fel fagurele furnica muuroiul ca i acum cteva mii de
ani maimua i papagalul imit vorbirea dar nu cuget cinele calul fac
acte care dau dovade de inteligen dar n'au fcut niciun progres$
:. Om&l e(!e o )$$+ rel$#$oa(. ,e poate ridica cu mintea pn da
%umnezeu poate st n legtur cu 4l i s'i pun via n slu1b ideilor ce
le are despre fiin divin. (uli o consider o deosebire capital. -ntropos
= a privi n sus.
.'omul este o categorie aparte
'natur s este superioar .
.'discontinuitate ontologic adic de fiin esena.
/nditor rus: a vorbi despre om nseamn a vorbi despre %umnezeu
pentru c omul este cel mai puternic i mai concentrat reflex creat al
deplintilor divine.
RAPORTUL DINTRE TRUP .I SUFLET'problem central n
cadrul oricrei concepii despre lume i om.
Teor$$.
Concepia cretin: sufletul nu se poate explic prin legile materiei i
nici prin natur ei. 4ste o realitate aparte i sui generis #generic deosebit de
materie$.
).Dualismul extremist: t;s unite numai extern
+.Teoria identitii #filosofi noi$: t;s = dou laturi< dou moduri de
manifestare.
-mbele unilaterale i insuficiente. -u fost exprimate de %escartes i
6eibnitz.
7. T. paralelismului psiho-fizic. #5ec&ner =undt *aulsen$:
manifestrile t;s = dou serii cauze nc&ise care i corespund n iruri dar
7
7
indispensabile unele de altele. 5iecrui proces psi&ic i corespunde i un
anumit process fizic< actele sufleteti sunt nsoite de acte corespunztoare
ale organismului trupesc dar nu ca urmare a influienei i interdependenei
dintre t i s ci se datoreaz unei fore din alt lume corespondena fiind
inexplicabil dpv tiinific.
.*entru cele mai nalte procese psi&ice nu s'au gsit procesele fizice
sau fiziologice corespunztoare. *si&ologii actuali nu considerea sufletul ca
o substan ca o entitate ci numai ca pe o sum a tuturor funciilor
sufleteti #=negarea sufletului$. >ames ?ergson sunt mpotriv acestei teorii.
?ergson: spiritul trece dincolo de creier iar activitatea cerebral nu rspunde
dect la o infim parte a activitii mintale.
8. T. interaciunii psiho-fizice.#mai aproape de adevr la ,tumpf
@artmann ?ussem ?ec&er$: interdependen fen trupeti i sufleteti ; o
esena spiritual independent condiioneaz existena psi&icului.
:. -devrul este c S i T sunt deosebite unul de altul, dar unite strns.
%oar mpreun formeaz fiin omeneasc .raport de coexisten solidar
#existenial i funcional$=nici trupul fr suflet nici sufletul fr trup.
Arupul primete capacitatea sa de aciune i reacie prin suflet i acesta
acioneaz din interior asupra elementelor materiale. ,ufletul are nevoie de
trup care prin sistemul su nervos este instrumentul prin care se manifest
sufletul aa cum penia e necesar pentru transcrierea gndurilor.
' t;s au una i aceeai cauza!
' sufletul este principiul vieii#trupul fr suflet moare iar
sufletul viaza i fr trup deci trupul este necesar sufletului dar nu
indispensabil$.
Sufletul este ntre! n tot trupul i ntre! n fiecare din prile acestuia.
Nu are o consisten material dar nici nu este lipsit de orice consisten #s
poat colabora cu trupul$.
0ercetri tiinifice au confirmat legtur t's. O aciune trupeasc
intreprins fr o stare sufleteasc corespunztoare nu se realizeaz sau se
realizeaz prea puin la fel o aciune sufleteasc fr anumite condiii de
sntate sau putere nu poate fi realizat. ,ufletul d vigoare dubleaz
aciunile trupeti la fel i trupul susine pe cele sufleteti. ,f. Boan /ur de
-ur:
suflet n bucurie.fata rumen
suflet trist.desfigureaza fa!
suflet mulumit fr gri1i .trup sntos!
suflet nelinitit melanc&olic .trup slab lnced!
suflet agitat de mnie .foc pe fa!
suflet n pace .c&ip dulce i senin.
8
8
0orelaia i coloborarea t's merge pn la a se substitui funcional cci
fiecare desfoar roluri specifice. ,ufletul deine primatul pentru c viaa
omeneasc rezid fiintial n spirit i nu n materie de aceea nu poate fi
sufletul un instrument al trupului ci trupul este instrumentul sufletului.
#cazul sudo'muilor orbi din natere: scriitoarele @ellen Celler (arie
@ertin (art&e Obrec&t cu o bogat via sufleteasc moral religioas
estetic$.
Co%l&/$e.
' omul este ntreg numai cu trup i suflet mpreunate ntr'o unitate
fiinial i organic!
' n aceast unitate primatul l deine sufletul iar trupul este
instrumentul sau!
' destinul omului se furete n funcie de ambele pri constitutive iar
starea determinat de modul mplinirii acestui destin o triete omul n trup
i suflet. #n rai sau n iad merge sufletul mpreun cu trupul nviat. 3ntre s i
t exist un raport de solidaritate i de destin.$
UNITATEA SPECIEI UMANE .I COMBATEREA
RASISMULUI
2nitatea specie umane a fost corelat cu unitatea de ori!ine a
neamului omenesc.
E-ol&+$a !e/e$ "l&ral$!+$$ ("e%$$lor &mae.#apare din diversitatea
raselor care compun neamul omenesc$
'3n )D:: protestantul 6e *eErere n lucrarea F*reeadamitaeG lanseaz
ipotez pluralitii speciilor pentru a stabili pluralitatea de origine.
Bnterpreteaz greit 5ac )+D i 5ac+ susinnd c nu e vorba de acelai om
ci c ar fi vorba de dou creaii deci de dou specii umane: prima e cea a
FpreadamitilorG din care au ieit pgnii iar a dou este cea a adamitilor din
care au ieit evreii. (ai trziu el nsui retracteaz tez.
'9oltaire #sec H9BBB$!
' )I88 ministru -merican: negrii nu sunt de aceeai specie cu alibi!
' ,ec HBH %arJin: c&iar dac originea e comun rasele umane pot
aprea divergent.specii umane diferite sau ele apar din mai multe ramuri
de maimue.
' -depii rasismului ntemeiaz poligeneza #tez c neamul omenesc ar
descinde din mai multe perec&i de oameni$ pentru a o opune monogenezei.
Aeza le era necesar pentru a fundamenta tiinific teoria despre mprirea
neamului omenesc n rase superioare i rase inferioare precum i despre
invariabilitatea i constana continu a raselor umane.
' 5. =eidenreic&t )K7K' teoria policentrismului #au existat mai multe
centre de evoluie a &ominoizilor$.
:
:
Ar#&me!e 0 )a-oarea "ol$#e$(m&l&$*
). %iversitatea raselor umane #deosebirile sunt att de mari nct nu
pot fi reduse la un trunc&i comun$!
+./rupare compact a raselor pe poriuni anumite ale
globului.origine i dezvoltare deosebite!
7. %eosebirea de limba1 foarte mare.
Ar#&me!e 0 )a-oarea moo#e$(m&l&$:
). *articularitile de ras nu sunt eseniale ci accidentale i relative.
0uloarea pielii depinde de clima i de regim. 4a este prile1uit de o materie
mucoas ce st n epiderm i derm al crui pigment nu'i egal la diferitele
rase dar nu'i lipsete nici uneia. 0apacitatea craniana la albi )8LLgr. la
negri )+:Lgr. variaz i n cadrul aceleisi rase.
0raniu bra&icefalic la albi i dolicocefalic la negri. ambele tipuri
coexista n cadrul aceleiai rase.
+. /ruparea compact a raselor dezminit: coexista pe aceleai
teritorii exist i rase mixte!
7. %iferena de limba1 este posterioar. 0ercetrile filologiei
comparate au demostrat existena unui trunc&i lingvistic comun.
6a acestea se adaug urmtoarele argument:
). -semnarea anatomica i fiziologic dintre toate rasele istorice i
preistorice. #aceiai constuctie anatomica aceiai durat a sarcinii la femei
aceiai durat a vieii aceiai frecven medie a pulsului aceleai puteri
sufleteti fundamentale: gndire simire voina limb$!
+. Bnterfecunditatea dintre rase i existena raselor mixte. #tiin este
de acord c mperec&erea ntre indivizi din specii deferite d produse
neroditoare sau sterile. -ceast regul sufer foarte rare exeptii. 3ncrucirile
dintre rase la om dau urmai cu rodnicie mai mare sau mai frumoase mai
capabile de progress.$
7. -semnrile de ordin sufletesc. (anifestrile pe latur sufleteasc
variaz la diferitele rase nu numai ca grad i ca nuana. -cest lucru se
constat i ntre indivizii acelorai rase. 3ns n toti indivizii sntoi
indiferent de ras creia aparin manifestrile suflesti sunt de aceeai natur
i totdeauna aceleai. *retutindeni pe toate latitudinile globului pmntesc
omul oricrei rse posed limba1 articulat manifest noiunea moral de bine
i ru crede n fiine superioare i le cinstete printr'un cult religios
realizeaz progres n cultur i civilizaie i nu'i deloc ncremenit n
uniformitatea instinctiv i pune n slu1b propriei viei elemente brute din
natur prin industrie i art i supune animalele prin puterea de stpnire
asupra lor. 4le dovedesc identitatea indiscutabil de esen de structuri de
D
D
funcie i de aspiraie spiritual a tuturor oamenilor indiferent de ras din
care fac parte.
8. /raiul omenesc ne duce ctre aceeai descendent a ntregului neam
omenesc dintr'un singur trunc&i originar. 5ilologia comparat n'a putut
dovedi absolut sigur existena unei limbi primordiale dar i mai puin a
putut demonstra existena mai multor limbi primordiale. 4a arat mari
nrudiri ntre limbile diferitelor rase i popoare.
:. 0ontiina omenirii despre descendent sa dintr'o singur perec&e de
oameni. *rezent n toate tradiiile inclusiv la cele mai primitive popoare
din -frica i -ustralia. %ac s'ar fi nscut mai muli oameni deodat din
concursul ntmpltor al elementelor naturale ale 0osmosului ar trebui s
avem contiin c au existat mai multe perec&i de oameni din nceput.
D. 0ontiina comun a omenirii despre pcatul originar. -ceast
contiin este prezent n via tuturor oamenilor i n credinele religioase
ale albilor ca i n cele ale galbenilor i negrilor precum i ale tuturor
raselor.
M. 0ulturile nu sunt ceve nc&is n sine i incompatibile ntre ele. 3n
manifestarea lor normal sunt desc&ise spre universalitate.
.unitate de origine! rasismul opune poligenez
.unitate de specie! rasismul opune exaltarea ideii de ras.
Se (o%o!e'!e '$ % ,o%!r$a %re(!$a ar 0%&-$$+ ra($(m&l.
)K:L 0ongres al 5ederaiei ?isericilor Neformiste Olandeze din -frica
de ,ud: exist principii de baz n cuvntul lui %umnezeu care spri1in
discriminarea .
)K:D ?iserica metodista -mericana invita la congres si pastori
negri!
Bn -frica de ,ud guvernele opresc negrii crestini sa frecventeze
bisericile la un loc cu alibi.
3n realitate cretinismul nu ofer nici un temei n spri1inul rasismului.
Nasismul neag existena unei diviniti transcendente creaia divin a
lumii divinitatea lui Bisus @ristos i aciunea 6ui mntuitoare precum i
realitatea revelaiei divine. Neferatul biblic despre crearea omului prezint
pe primul om ca ntemeietor al neamului omenesc i a istoriei omeneti. -lte
locuri: 5ac ) +M! + M! I7! (t )K 8! 6c. 7 7I! 5apte )M +D. ?iblia
manifest interes pentru ntreaga omenire pentru c toi oamenii sunt creai
dup c&ipul lui %umnezeu i trebuie adui ntr'o singur mare mprie a lui
%umnezeu.
%ogma despre mntuire are ca premiz descinderea tuturor oamenilor
din -dam.
M
M
%in unitatea de origine a neamului omenesc rezult unitatea
ontologic a speciei umane care are n consecin aceiai structur
sufleteasc i trupeasc indiferent de rasa din care face parte. 0retinismul
ridi rasele i le desc&ide calea desvririi prin eliberarea lor de pcat le
nnobileaz prin introducerea lor n unitate desvrit n @ristos. Aoi
oamenii sunt fii ai aceluiai *rinte i motenitori ai acelorai bunuri. 3n
@ristos dispare orice difereniere a oamenilor dup ras stare social sau
sex: Fnu mai este iudeu nici elin nu mai este nici rob nici slobod nu mai
este parte brbteasc i parte femeiasc pentru c voi una suntei ntru
@ristosG #/al 7 +I$.
6a ,finii *rini!
).(inuciu 5elix: Toi ne natem cu o soart comun, ne deosebim prin
"irtui !
+.,f. Boan /ur de -ur: Toi fr excepie suntem de aceiai natur
7. 6actantiu: Dac noi toi am ieit dintr-un sin!ur om, pe care-l creie
Dumnezeu, atunci suntem n mod cert toi i nrudii prin sn!e i de aceea
este o aa de mare crim a uri un om chiar dac el este un criminal.
8. ,f. /rigorie de Nazianz: #oi suntem frai, noi a"em aceeai natur
i acelsi destin.
Otiina nu mai accept astzi teoria inegalitilor raselor umane dar ea
este folosit din punct de vedere politic.
1EC2IMEA SPECIEI UMANE
Nu s'a putut preciza data apariiei omului. 2nii au fixat data apariiei
lui -dam ntre mil. B9'9BB id @ristos. -stzi: nu exist cronologie biblic
nainte de -vraam.
Otiina nu poate nici ea calcula vrsta omenirii. Nici nu se cunosc
fosilele primului om. 2nii fixeaz data apariiei omului n era teriar alii n
era Puaternar. Nu s'au gsit oseminte sau vestigii sigure de la omul teriar.
Bdeea a aprut n anul )IDM cnd abatele ?urgeois a descoperit la A&enaE iar
alii mai pe urm n BpsJic& n -nglia n nite straturi teriare mici eolite
#silexuri$ a cror tiere era atribuit omului teriar care le'ar fi tiat pentru a'
i face din ele instrumente foarte primitive dar nu s'a gsit nici o urm de
om. -u mprtit ideea i savanii (ortillet i Quatrefages. 4olitele ar fi
putut s se fi tiat singure sub presiunea torenilor i a terenurilor. -batle
?reuil a demonstrat c tierea acestor eolite nu poate fi atribuit aciunii
umane deoarece multe au fost gsite c&iar n ocean. /eologii -rcelin i
Nutot au concluzionat c tierea se datoreaz unor cauze fizice: cldur
presiune. 2nii paleontologi au considerat anumite fosile aparinnd erei
teriare dar cei mai de seam paleontologi consider c nu exist fosile
aparinnd acestei ere.
I
I
0ei care susin aparaitia omului n era Puaternara fixeaz perioad
perioad n a treia perioad interglaciar anume epoc c&eleian. -ceast
este epoca creia i aparine maxilarul din (auer lng @eidelberg
descoperit n )KLM. Omul reconstituit dup acest unic vestigiu=G@omo
@eidelbergensisG. *aleontologia progresista l aeaz mai trziu n mi1locul
epocii Puaternare. *e F*itecantropus 4rectusG descoperit n )IK)')IK8 de
savantul olandez H. 4. %ubois l aeaz la nceputul epocii Puaternare
#perioada prec&eleian$ i acesta ar fi acel F@omo *rimigenitusG.
Otiin ne spune cert c omul a aprut n istoria pmntului ca ultima
dintre fpturi n Puaternar fie n a treia perioad interglaciar ' cea
c&eleiana ' fie ntr'o perioad prec&eleianR. (etodele folosite s'au
mbuntit folosind procedeul cu carbon )8 dar tiina va evolua i ar putea
aprea alte datri.
%pv cretin ne este indiferent data apariiei omului pe pmnt. 4a nu
atac nici dogma nici morala. ?iserica nu s'a pronunat nici cu privire la
durata n timp a celor D zile ale creaiei.
DESPRE SUFLET .I MANIFESTRILE SALE.
*entru religie existena sufletului omenesc care este o substan de
sine stttoare avnd propriile sale funcii este o problem de dogm
fundamental. 4xistena unui principiu al actelor sufleteti este un adevr
fundamental i pentru tiin. -m vzut mai sus prerile materialiste i
dualiste. *si&ologia rmne numai la fenomenele sufleteti fr a se ocup
de substan care ar fi de competena matafizicii. 3n sensul acetsta vorbim de
o psi&ologie fr suflet. %ac procesele fizice au un substrat atunci i cele
sufleteti trebuie s aib unul. *si&ologii A&eodor 6ips OsJald Cuppe
@ugo (Snsterberg arat c necesitatea sufletului estecerut de faptele
sufleteti care nu fi explicate fr ea.
0ele mai nsemnate dintre acestea sunt:
). Contiin noastr psiholo!ic care domin toate actele "ieii
sufleteti. 4a raporteaz ctre eul nostru procesele fizice ale existenei
nervoase i le transform n acte psi&ice transformnd actul mec&anic al
excitaiei n actul reflectat i contient al senzaiei. ,e pune ntrebarea: cum
poate a1unge materia singur n starea de contiin cum se poate reflecta'
cugeta pe sine nsiT
0e este contiina n sineT 4ste o aciune n care subiectul aciunii
devine i obiectul acestei aciuni i anume eul nostru acioneaz asupra sa
nsi se prinde pe el nsui. 3n lumea fizic orice micare nu se produce de
la sine dup cum nici direcia ei nici durata nu se produc de la sine i nici
nu se ndreapt ctre sine. *rin urmare subiectul acioneaz asupra sa nsi.
%e aceea Aoma dU-Puino zice: G-ctiunea niciunui corp nu se reflecteaz
K
K
asupra celui ce reflecteaz intelectul ns acionnd se reflecteaza asupra sa
nsi. %eci intelectul este corp.G
+. Simplitatea i spiritualitatea actelor sufleteti. -ctele sufletului prin
care percepem materia sunt neextinse simple i unice pe cnd
caracteristicile materiei sunt: complexitatea diversitatea i spaialitatea
materia este extins deci divizibila. Noi percepem obiectele care se prezint
totdeauna sub o complex divesitate de impresie i de imagini sub form
unei percepii simple unice i totale: o cas un pom un om. 3nseamn c i
argumentul perceptor trebuie s fie unic i immaterial ca prin el materia s se
dematerializeze complexul s se simplifice variatul i discontinuul s se
totalizeze n actul unic al percepiei sau noiunii. -cesta este sufletul'
substan simpl i imaterial. 3n procesul cugetrii se pornete de la senzaii
multe care se transform n imagini multe. %in acestea cugetarea face apoi o
unitate dispar toate imaginile i rmne noiunea intrnd cu aceast n
domeniul spiritului. %in noiune raiunea formeaz apoi 1udeci iar din ele
silogisme raionamente. 3ntreg procesul cugetrii este o tendina spre
simplificare i unitate ceea ce nseamn c i principiul care i st la baz
este unitar.
7.G$ul% sufletesc i identitatea actelor sufletului nu se poate explic
dect dac admitem existena unui principiu simplu i nesc&imbtor ctre
care totul se raporteaz i care rmne perpetuu acelai i identic cu sine.
%ei dup trup omul se sc&imb necontenit se preface mbtrnete
rmne totui acelai acelai eu se gsete n omul de +L de ani i n cel de
:L de ani. %ac sufletul ar fi o emanaie a materiei atunci el ar trebui s fie
cuprins n acest proces al sc&imbrilor.
8. Contiin lo!ic, moral ,estetic i cea reli!ioas nu se pot
explic fr existena sufletului. Nu se poate explic nici fenomenul voinei
libere specifice spiritului i care nu poate fi produs dect de o substan
strin de legea necesitii care caracterizeaz materia.
Co%l&/$e: este necesar un principiu care conduce actele sufleteti i
condiioneaz pe cele fizice. -cest principiu nu este identic cu cel material
de ordin formal substanial i unitar. 4l este substana sufletului substan
liber activ i spiritual. %ualismul absolut al paralelismului psi&o'fizic
trebuie corectat n sensul unui paralelism psi&o'fizic relativ n care
prioritatea i preponderenta revine sufletului.
Neadecvat este i ncercarea de a explic omul biologic unilateral. 3n
concepia definiiei pe care i'o da azi umanismul nou omul este #azi$ vzut
c o fiin complex. 4l nu poate accepta nicio explicaie unilateral #nici
cea bioc&imic care caut s explice via psi&ic prin 1ocul &ormonilor sau
a substanelor psi&otone$ cci ar nsemna o mutilare.
)L
)L
S"$r$!&al$!a!ea '$ l$ber!a!ea (&)le!&l&$
Suflet ' substan fin imaterial ca raunea i libertatea'este spirit.
Spiritualitatea sufletului' nu treb. neles c sufletul ar fi lipsit de
orice coninut ci el are o anumit consisten! Ch.&ichet n lucrarea 'Traite
de metaphisi(ueG' face o analogie cu ectoplasma mediilor din experienele
spirituale.%ac n'ar avea o oarecare consisten atunci n'am putea concepe
cum ia sufletul contact cu materia fa de care trebuie sa aib un punct de
atingeresub forme oarecare.
-cest punct de vedere l susine i metafizica spiritual i de teologii
cretini#Aertulian'vb.de o moarte a materiei spirituale 6actaniu
5er.-ugustin i ,f. /rigorie de Nazianz$.-ceast consisten spiritual este
singura form personal i individual a spiritului.
Nefiind ceva material deci care s aibe dimensiuni i s ocupe un loc
n spaiu nu se mai pune problema unde este sediul sufletului n trup. %up
cum admite ?iserica substana sufletului este rspndit n tot trupul i
legat intim de ea! ea este cauza tuturor fenomenelor vitale.
Dovezi raionale despre spritualitatea sufletului:
). 0ontiina de sine a fiecruia dintre noi ne spune c n trupul
nostru se afl un principiu spiritual cruia i se datorete faptul contiinei cu
toate trsturile sale caracteristice.%ac sufletul ar fi material atunci nu s'ar
putea explica putina de a se face pe sine nsui obiectul cugetrii sale'
materia nu cuget i nu poate reflecta asupra sa nsi.=V unitatea sufletului
este o condiie neaprat a spiritualitii lui cci fiind simplu i necompus
sufletul nu poate avea pri nici n natura lui nici n manifestarea lui.
+. -ctivitatea sufletului independent i autonom ' const n
faptul c sufletul opereaz cu idei i cu noiuni aparte de cele ale trupului.
#ex.de noiune: $,eea ,e D&me/e&, ,e em&r$re, l$ber!a!e =V atest
natura spiritual$
7. Bdentitatea universal n spaiu i n timp a activitii sufleteti'
n tot timpul pe tot pmntul sufletul omului a fost frmntat de aceleai
probleme.= probleme ale destinului probl.ontologice ale cosmologiei ale
existenei .a =V unitatea absolut a sufletului uman identitatea modului de
gndire simire i voire.-cest fapt dovedete existena unui principiu
idependent de contingenele trupeti i mai presus de limitele de timp i
spaiu.
8. O dovad a spiritualitii sufletului o constituie libertatea
actelor sale.
))
))
-ceast problem dac omul e liber prin voina sa a preocupat
necontenit mintea omului.-stfel s'au emis + ipoteze:
a. e#area l$ber!+$$ '$ a ,e!erm$$(m&l&$3 aceasta duce la afirmaia:
omul e supus legilor necesare ale materiei.%e aici vine insinuarea c
libertatea voinei contrazice legea cauzalitii luat la nelesul de lege a
necesitii.%ar libertatea nu'i numai compatibil cu legea cuzalitii din
contr o ntregete cci decizia voinei nu se produce fr cauz dar o cauz
acioneaz pe baza de motive i n mod liber. 0auza aceasta st n eul care
care voiete. Determinismul se provoac bucuros de legea conservrii
energiei pretinznd c libertatea voinei ar interzice energiei.%up concepia
determinist nu exist nicieri o creaie nou ci toate progresele sunt numai
transformarea unei energii de1a existente.Ori libertatea #spun determinitii$ e
identic cu ruperea irului cauzal natural. -cest fapt este fals deoarece n
actele libere voina nu introduce nici un surplus de energie nou ci
transform n micare energia existent. O alt obieciune adus libertii
voinei este aceea a determinismului psihologic, care susine c actele libere
sunt rezultatul biruinei motivului celui mai puternic.-ceasta determin
ntotdeauna voina nct libertaea este doar o iluzie. (otivul cel mai puternic
nu are eficacitate dect n msura n care intr n parte integrant n strile
eului nostru.%eterminitii susin c toate fenomenele zilnice#crime
cstoriinateri sinucideri$ se desfoar dup legi analoage care stpnesc
lumea material.
,tatistica moral ns nu poate dovedi nimic mpotriva libertii
voinei.4a dovedete cel mult uniformitatea sufletului omenesc.
b.a)$rmarea l$ber!+$$ '$ $,e!erm$$(m&l&$3avem urmtoarele
argumente:
Argumentul metafizic-el se bazeaz pe principiul invederat c voina
nu poate fi silit s voiasc ceea ce raiunea nu prezint c e
necesar.Naiunea i libertatea se condiioneaz reciproc.Omul este liber
pentru c are raiune.9oina nu poate rvni nimic peste cadrele
reprezentrilor furnizate de raiune.
Argumentul psihologic- este cel mai puternic.-ctul voluntar este
nsoit de sentimentul sau contiina libertii.*rezena acestui fapt n
experiena interioar a insului e indiscutabil.?ergson spunea: W4ul
infailibil n constatri imediate se simte liber i declar acest lucru.Ori nu
ncape nicio ndoial c noi ne simim liberi...sentimentul libertii e
concrescut cu nsi fiina noastr n aa msur nct nici eforturile cele mai
severe nu's n stare s'l distrug.G
)+
)+
Argumentul moral-se bazeaz pe faptul primordial al unei ordini
morale n lume.-ceasta presupune i pretinde libertatea fiind dou noiuni
corelate. 6ibertatea este condiia fundamental a posibilitilor fenomenelor
morale. Ordinea i legea moral sunt absolut necesare i fr ele viaa
omeneasc este imposibil.Aoate noiunile morale stau i cad odat cu
libertatea. Obligaia moral fr libertate este absurd.
Argumentul istoric- se bazeaz pe consensul general al neamului
omenesc ntreg n recunoaterea i mrturisirea cu convingere a existenei
libertii voinei.Aoi oamenii care nu sunt stpnii de anumite pre1udeci
au cea mai puternic convingere despre existena libertii voinei. Omenirea
de pe ntreg pmntul se simte liber.Dar4$$'!$$ sunt cei care neag
convingerea ntregii lumii despre existena libertii.-cetia sunt datori s
explice cauzele unei aa de generale greeli.Ori ei nu sunt n stare s fac
acest lucru.3n baza teoriilor de mai sus se poate concluziona c libertatea
voinei omeneti este o realitate indiscutabil.
De("re em&r$rea (&)le!&l&$.Ar#&me!e
*roblema nemuririi este o c&estiune fundamental pentru orice religie
i n special pentru cretinism cci de ea este legat i pe ea se ntemeiaz
dogma nvierii din mori i existena unei viei viitoare.%easemenea
problema nemuririi sufletului constituie centrul ntregii antropologii cretine.
0e este nemurirea sufletului n concepia spiritualismului cretinT
*entru un rspuns adecvat trebuie s se cunoasc c sunt dou tipuri de
nemuriri: de la natur- este cel mai nobil i const n posesiunea existenei
n mod absolut de la sine #ens a se$.-ceast nemurie este proprie numai lui
%umnezeu Xnemurire n sens absolut! prin natur-i revine unei fiine a
crei natur este n aa fel nct odat adus la existen ea trebuie s existe
pentru totdeauna.-cest tip de nemurire este atribuit sufletului
omenesc.,ufletul omenesc nu are nemurirea absolut ci este o existen
relativ sau parial.-stfel nemurirea sufletului este supravieuirea lui dup
desprirea de trup.-ceast supravieuire const n continuarea vieii sale
proprii spirituale n pstrarea facultilor spirituale precum i a identitii. O
astfel de nemurie contrasteaz cu nemurirea n sens pozitivist#amintirea
brbailor mari i pstrarea amintirilor mor in operele cele mai de seam$.
Nemurirea cretin st n contradicie i cu nemurirea n sens panteist#fcnd
parte din marele tot noi nu murim niciodat ci ne rentoarcem de unde am
plecat$.Nemurirea cretin st n contradicie dealtfel i cu nemurirea n
sens materialist#omul nu se pierde ci exist sub forma prticelelor materiaele
n care se descompune$.
)7
)7
Argumentele privind nemurirea sufletului:
I.Ar#&me!&l o!olo#$% (a& me!a)$/$%3 pleac de la natura spiritului
omenesc i deduce n mod aprioric dintr'nsa nemurirea sufletului. 3l aflm
nc la Pitagora care expune pentru prima dat teoria metempsihozei n
lucrarea sa W*&aedonG dar n teoria sa despre preexistena sufletelor i despre
metempsi&oz el se deprteaz de concluziile cretine. -cest argument este
susinut de 0icero (arcu -ureliu.
Nemurirea sufletului decurge firesc din natura lui'spiritualitatea.
,ufletul nu cuprinde n sine niciun principiu constitutiv nu cuprinde
substane nu se compune din atomi sau principii fizice.%e unde rezult c
prin natura sa sufletul nu e supus diviziunii i nici descompunerii.
3n ordinea naturii o fiin poate fi distrus n dou feluri:' prin
diviziune si prin nimicire#ex: un obuz face explozii iar prile componente
sunt mprtiate prin descompunere$' ns ca o for spirtual sufletul nu
poate fi nimicit. Nici fora creat nu poate fi nimicit'acest fapt este susinut
i de materialiti care spun c doar agenii din cosmosul aflat n continu
micare sunt distrui pe cnd legturile sau forele legate ntre ele rmn.
5ilosofia a afirmat c singura n msur care poate sa duc la existen
lucrurile sau la neexisten este divinitatea sau fora creatoare. Numai
%umnezeu poate nimici sufletul deoarece 4l 3nsui 6'a creat.%ar aceast
putere este reinut de celelalte nsuiri divine#iubirea dreptatea
atotnelepciunea$. Nu ar fi fost neles actul crerii sufletului ca substan
spiritual dac dup moartea biologica ar fi urmat nimicirea lui.
*laton consider sufletul prin nemurire poate deveni absolut cci el e
cobort din lumea prototipurilor sau a ideilor universale.-ces fapt este fals
cci prin faptul c nemurirea lui nu'i absolut nici sufletul nu poate fi
preexistent sau absolut.
(oartea trupului nu implic i moartea sufletului cci sufletul nu este
legat de trup el are o existen independent de trup.ergson face o
comparaie n acest sens: dup cum putrezirea unui cui de care atrn o
hain nu duce la dispariia acesteia aa si sufletul n raport cu
trupul.,ufletul are o existen ce transcende trupul iar dup moartea
biologic sufletul i continu aceast existen. ?olile trupeti macin doar
)8
)8
trupul dar sufletul se pstreaz integru prin natura sa spiritul. %ac ,f.
,criptur vorbete uneori despre moartea sufletului dar aces lucru nu trebuie
luat ad literam. (oartea sufleteasc aici are nelesul de nefericirea
pctoilor ca o consecin a ndeprtrii lor de %umnezeu. !ormularea
silogistic a acestui argument: ).,ufletul este o substan imaterial
simpl necompus i spiritual. +.Aot ceea ce este imaterial necompus i
spiritual este nemuritor. 7. ,ufletul este o substan nemuritoare.
II. Ar#&me!&l !eleolo#$%3 pornete de la aspiraiile fundamentale ale
sufletului omenesc care duc la concluzia nemuririi.Aoate aceste aspiraii
fundamentale sunt nzuina nencetat de a cunoate pe deplin tainele
naturii misterul existenei noastre. Aendinele sufletului omenesc reflect
natura sa intim. %orina natural nu poate fi zadarnic de unde rezult c i
aspiraiile sufleteti trebuie s'i gseasc mplinirea cuvenit.
-ceste aspiraii nu sunt nc satisfcute n viaa pmnteasc:
a.0t privete nzinele omului de a cunoate tainele naturii i misterul
existenei sale trebuie s se afirme c: ceea ce cunoatem noi este o pictur
de ap fa de un ocean cci cu ct vrem s descoperim o tain cu att se
dezvolt alte taine mai grele de ptruns. ,untem nc foarte departe de a ti
totul.-cest fapt la fcut pe ,ocrate s exclame: Wtiu c nu tiu nimic.G
b.6a fel stau lucrurile i n privina desvririi morale aspiraia spre
desvrirea moral ntmpin greuti i piedici mari uneori de nentrecut
care nu ngduie dect o desvrire cu totul relativ.Sf. Ap. Pavel care s'a
apropiat tot mai mult de culmea desvririi a exclamat: Wpctos om ce
sunt cc nu fac binele pe care l voiesc ci rul pe care nu'l voiesc acela l
fac.G 0ea mai bun dovad n acest sens este disproporia dintre realizrile
te&nice ale tiinei i progresul moral numit mai degrab re!resul moral.
%.5uga dup fericire este general i necontenit. Nu exist om care s
nu alerge tot timpul vieii sale dup fericire.Nu este sete mai puternic i mai
nepotolit dect setea dup fericire. 5ericirea a fost definit ca fiind
ade"rata fata mor!ana a existenei noastre pmnteti caci ea nu poate fi
atins. ,'a afirmat c treptat progresul civilazaiei i a culturii pot sa'l duc
pe om la fericire.-cest fapt este o iluzie cci progresul e depit necontenit
de progres necesitile devin den ce n ce mai pretenioase.-poi progresul
nu merge ntotdeauna n linie ascendent ci e urmat uneori i de regres.Nici
obiecia umanitarismului cf. creia fericirea nu trebuie cutat dect n
satisfacerea contiine proprii nu este ntemeiat. %e obiceii marii
binefctori a oamenilor au murit nefericii sau nemplinii.ossuet spune:
WArm pn la mormnt lungul lan al aparenelor noastre amgite fiindc
nd1duim necontenit este un semn sigur c nu suntem la locul nostru unde
putem avea ceva din ce dorim ci trebuie un alt loc o alt via n care putem
):
):
s posedm aceste aspiraii fundamentale ale sufletului omenescG.
!ormularea silogistic a acestui argument: 5.,ufletul tinde necontenit spre
cunoatere desvrire moral i fericire. 6.3n viaa pmnteasc sufletul nu
poate ating deplin acestea. 7. Arebuie s existe o viaa n care sufletul va
supravieui pentru cunoaterea deplin.
III. Ar#&me!&l moral3 pornete de la existena ordinii morale i
deduce din aceasta n mod aprioric nemurirea sufletului. 4xist n lume o
ordine moral avnd la baz o lege moral care oblig pe om s fac binele
i s evite rul fr urmarea vreunei rspli sau pedepse.
,imul dreptii pe care se ntemeieaz ordinea social ideal cere ca
natural i 1ust ca ntre bine i fericirea unui ins s existe o proporie
corespunztoare sau ca binele s fie rspltit iar rul pedepsit. 3n realitate
aceast proporie nu exist pretutindeni.3n viaa aceasta rsplata nu'i
distribuit aa cum cere simul dreptii cci de cele mai multe ori se
ntmpl ca virtutea s fei pedepsit iar rul s fie rspltit.%e multe ori s'a
constatat c pedeapsa este invers proporional cu mrimea vinei.5iina
omeneasc postuleaz menirea i existena altei viei n care faptele omului
sunt rspltite dup dreptate.-ceast via este viaa de veci. ". #ugo avea
s mrturiseasc: 'eu cred profund n aceast lume mai bun i declar aici
c este si!urana suprem a raiunii mele, cum este suprema bucurie a
inimii mele.%
0icero lund atitudine mpotriva celor care i puneau ntrebarea cum
poate s triasc sufletul desprit de trup le spune: W)amenii care nu
nele! cum poate exista sufletul desprit de trup, nele! ei mai bine cum
locuiete el n corp i d "ia*% Nemurirea sufletului este un "o(!&la! al
or,$$$ morale '$ ma$ m&l! ,e%8! a!8!, e(!e o %o,$+$e ea"ra! "e!r&
e9$(!e+a moral$!+$$.5r o credin n nemurirea sufletului i ntr'o
rsplat viitoare nu poate exista o moralitate adevrat.
%up concepia cretin cu ideea nemuririi sufletului st n strns
legtur i credna n nvierea trupului. Naportul dintre treup i suflet este
foarte strns i intim n cursul vieii pmnteti.Arupul este faptul care
conlucreaz cu sufletul la svrirea tuturor faptelor omului de aceea este
1ust i natural ca el s primeasc rsplata sau pedeapsa mpreun cu sufletul.
3n acest sens %umnezeu n atottiina ,a a &otrt nvierea trupurilor.
0 nemurirea sufletului este o condiie neaprat a sanciunii morale
e un adevr confirmat i de filosofie.Platon spunea c pedepsirea rului i
reprimarea lui este posibil numai prin nemurirea sufletului i prin existena
unei viei viitoare.$ant creatorul unei morale autonome postuleaz pentru
realizarea binelui att nemurirea sufletului ct i pentru o via viitoare.4l
)D
)D
d argumentul moral pentru nemurirea sufletului spunnd c realizarea
binelui moral poaate fi ntlnit numai ntr-un pro!res care mer!e la infinit,
adic sub presupunerea a unie existene care mer!e la infinit, care se
numete nemurirea sufletului.
!ormularea silogistic a acestui argument: 5. 3n viaa pmnteasc
nu exist o rsplat i pedeaps divin. 6.Ordinea moral cere o rsplat
pentru bine i o pedeaps pentru ru. 7. *rin urmare trebuie s existe o alt
via dup moartea trupului n care sufletul va fi nemuritor pentru a primi
rsplata sau pedeapsa.
I1. Ar#&me!&l $(!or$%3pornete de la universalitatea credinei n
nemurirea sufletului i dedce aceasta n mod aposterioric venicia lui.
0a i credna n %umnezeu tot astfel i credina n nemurirea
sufletului se ntlnete la toate popoarele din toate timpurile i din toate
locurile.-ceast credin e nvederat ma ales de obiceiurile de la
nmormntare i de cultul morilor.Nu exist popor vec&i sau nou care s
nu dea o cinstire deosebit trupurilor celor rposai#Nitualuri de
nmormntare locurile n care a1ung sufletele .a.'bgai i voi de pe la BN.$
%intre toate sufletele create spunea un gnditor omul singur adn
cenua semenului su i'i poart respect.Omul respect cenua strmoilor
notri pentru c un glas tainic este cel care consacr cultul morilor la toate
popoarele. *opoarele au n contiina lor c somnul nu ine mult i c
moartea nu'i dect o glorioas sc&imbare la fa.%e asemenea credina n
existena spiritelor prin pduri sa alte locuri de genul asta superstiiile
despre strigoi vampiri i au obrie n credina n nemurirea sufletului.
%e credina i nemurirea sufletului n'a fost lipsit nici omul
preistoric.3n diferitele situaiipreistorice s'au gsit numeroase sc&elete
nmormntate ceea ce dovedete c omul peistoric ngropa cadavrele i
practica un cult al morilor=V credina n nemurirea sufletului.
0ontrarii credinei n nemurirea sufletului au ridicat obieciunea:
coninutul ideii de nemurire e foarte divers la felurite popoare deci aceast
idee de nemurire e f. divers la felurite popoare este rezultatul doar unui
subiectivism al fanteziei popoarelor.-cest lucru este fals pentru c
individualitatea unui popor depinde i de forma credinei sale n nemurirea
sufletului. %ac nemurirea sufletului ar fi o ficiune cum de o au toate
popoarele. 2nii etnografi au cutat s explice pe cale natural aceast
credin n nemuirea sufletului afirmnd c aceasta s'a nscut din visurile
omului primitiv. Oi acest lucreu este fals pentru c dac n'ar fi existat
credina n nemurirea sufletului atunci primitivii nu ar ma fi avut visuri cu
sufletele strmoilor lor. !ormularea silogistic a acestui argument: 5. 6a
)M
)M
toate popoarele i toate locurile esist credina n nemurirea sufletului.
6.-ceast credin nu poate fi niciun produs subiectiv i noco o ficiune. 7.
%eci sufletul trebuie s fie nemuritor.
De("re e9$(!e+a &ma3%omba!erea e9$(!e+$al$(m&l&$
%atorit poziiei sale psi&ofizice omul ocup o poziie excepional n
cosmos i desfoar existena pe planul a dou lumi' lumea naturii n
general i lumea spiritului. Omul este un microcosmos adic un rezumat i o
reprezentare n mic a lumii mari.5izic este legat prin trup iar de lumea
spiritual prin principiul su spiritual.Omul se deosebete n esen de
animal ceea ce ne ndreptete s spunem c n cadrul cosmosului omul
constituie o categorie aparte de existen.
3n slu1ba acestei destinaii speciale stau manifestrile superioare ale
sufletului care'l ridic pe om pe un plan de via deosebit de viaa
pmnteasc. *rin suflet omul se unete cu %umnezeu cu 0reatorul
,u.-spiraiile fundamentale ale sufletului omenesc stau ntr'o trancenden
a omului ntr'o continu putere de depire.0u privire al existena omului i
menirea sa a aprut teoria existenialismului
care contravine teoriei idealismului .
Neprezentani: ,oren CirYegaard @eidegger Carl
>asperes4ber&ard.
3ntemeietorul aceste filozofii existenialiste este filozoful Soren
$ir%egaard.0eea ce l'a scandalizat pe acesta a fost titanismul filozofiei
idealiste care a mers cu ncrederea ei nebun n raiunea omeneasc pn
acolo nct sa atribuie spiritului uman posibiliti creatoare absolute.
Nesocotind realitatea existenei omeneti idealismul rpete libertii insului
seriozitatea ei ultm negli1nd nu numai contiina vinei i a pcatului c i
importana morii.CirYegaard opune gndirii speculative ale lui @egel o
gndire existenial o gndire la care particip ntreaga personalitae a
omului ntreaga fiin i nu numai a omului.,oren C. crede c singura
menire a omului este aceea de a exista n faa lui %umnezeu' Wa tri n
pasiuneG. -devrul n'are nicio valuare dect dac este trit n viaa
personal a insului. &u cunoaterea fundamenteaz e'istena( ci
cunoaterea depinde de e'isten.3n destinul tragic al contraziciei omul nu
poate iei dect prin credin ca forma cea mai nalt a filosofiei
)I
)I
existeniale.4xistenialismul lui CirYegaard este unul cretin n care omul se
regsete n raporturi fundamentale cu %umnezeu i exprim aceste raporturi
n raporturile sale cu lumea.4xistena privit astfeleste existena ncrcat cu
o rspundere absolut n faa lui %umnezeu
4xistenialismul lui #eidegger este total diferit de cel al lui
CirYegaard. 4l pleac de la principiul c n mrginirea omului se poate
lumina problema existenei. - filosofa n concepia lui @eidegger nseamn
a pune ntrebarea Wce este omulTG %up @eidegger constituia fundamental
a existenei omeneti este Wa fi n lumeG adic existena uman este legat
de lumea n care este.0u alte cuvinte omul nu este dect o existen real n
timp i n spaiu.4l se gsete n lume caom ca un dat asemeni celorlalte
obiecte el este astfel aruncat n timp angrenat n realitatea i mrginirea
lumii din care nu exist nicio posibilitate de evadare. 4xistena omului este
o existen spre moarte adic o existen ce nu depete marginile timpului
i ale istoriei. 4xistena e timp ceea ce nseamn c temeiul fundamental al
existenei omeneti l constituie timpul.
0ellalt reprezentant Carl >asper X spune c existena omului nu
revine la sine i nu se realizeaz dect n msura n care aceasta se afl n
faa transcendenei adic n comunicare cu alt existen. 4xistena nu'i
nicio existen natural dar nicio existen ideal a spiritului.existena este
posibilitate i realitate. %ar aceast transcenden nu este neleas n mod
cretin ci l privete pe %umnezeu ca fiind izolat de lume ascuns n venica
i nemrginita 6ui deprtare.3ntre cretinism si concepia lui Carl >asper se
afl o deosebire de esen.%up el omul nu poate conta dect prin propriile
lui puteri.%e aceea religia de care vb el este un fel de via care nu are
obria n revelaie.
Neligia existenial i cea cretin se exclud .
(arele nea1uns al filosofiei lui #eidegger este acela c nu poate oferi o
viziune etica.-poi frica de care vb el nu poate fi frica contiinei ci e frica
unui eu prins n izolarea sa.%eznde1dea i are rezolvarea prin ntoarcerea la
-bsolut care este %umnezeu i nu o revenire la sine./ri1a de care vorbete
@eidegger nu este altceva dect tragica resemnare exilul n neant. -devrata
revenire a omului este numai prin dezvoltarea personalitii sale n
%umnezeu unde va gsi i fericirea prin iubire.
Ra"or!&l ,$!re #8,$re '$ e9$(!e+
)*ndirea-este operaia intelectual ce tinde spre cunoaterea
realitii.4fortul ei const n nzuina de a stabilict mai multe i mai
adecvate cunotine despre univers.
)K
)K
+'istena-este realitatea n general adic tot ceea ce exist ca
atare#univers cosmos lume.$
Scopul g*ndirii este de a cuprinde e'istena ,n general.omul este
mnat de o tendin nestpnit spre gndire cci el vrea s cunoasc
adevrul.4xistena este obiectul gndirii.3ntre gndire i existen este o
legtur fundamental./ndirea tinde spre un obiect spre o existen
A defini raportul dintre g*ndire i realitate ,nseamn a rspunde la
,ntrebrile: -eea ce g*ndesc eu corespunde cu realitatea. )*ndirea
falsific sau red realitatea.Nspunsul la aceste ntrebri o d nelegera
capacitii gndirii care e diferit de gndirea divin#g.divin se gndete pe
sine obiectul este n ea nsi$.,istemul ntreg concret dn gndirea divin
devine creaie=V crea ia din nimic.3ntreaga creatie este o ntruc&ipare a
gndirii divine.Bntelectul divin este izvorul si msura adevrului.
Natura gndirii umane este total diferit de cea divin. 4a i
are izvorul n afar de ea! e discursiv analitic trece de la o idee la alta e
i conceptual./ndirea uman nu produce realul nu'l creaz ci numai l
cunoate.
Aeorii cu privire la raportul dintre gndire i existen:
a.Aeorii absolutiste care afirm c exist cunotin universale i
generale mai presus de contingentele efemere ale adevrului
b.Aeorii relativiste care afirm c toate cunotinele care sunt n funcie
de timp i de spaiu au o valabilitate restrns.

+L
+L
ANTROPOLOGIE
,oma',arx : Arupul si 0arnea
Ca, -orbe(!$ ,e("re !r&", $%e"e "r$ a3!$ )a%e (em&l %r&%$$: S.S.
2ar;$aa;$(<
Omoara %area ($ -e$ ,oba,$ !r&"&l : Ser#=e$ B&l#a;o-<
Aoate definitiile care incearca sa ofere o rezolvare definitiva a
problemei antropologice au fost sortite esecului. Numai ascetii greci au
aratat ca este vorba de un element de mister atunci cand vorbim de persoana
umana. -ceasta se datoreaza in mare masura ideii lor de capatai despre
barbat si femeie ca fiinte pneumato'psi&ofizice ale caror elemente
consittuive materiale si nemateriale sunt unite in mod tainic si care in plus
sunt esentiale pentru o exitenta personala integrata in mod firesc in creatie.
Boan ,cararul vorbeste despre Z biruinta asupra celor trei tirani sau poate
mai bine spus biruirea trupului sufletului si a du&ului [
Nici un studiu despre trupul omenesc nu poate evita ambiguitatile. O
astfel de ambiguitate nu este lipsita din literatura patristica mai ales acolo
unde este adoptata terminologia platonica sau acolo unde apar asociatii
platonice de idei. *entru /rigorie Aeologul un om desprins de materie
inceteaza sa mai fie uman. Nu poti trata mai fals un om decat atunci cand
incetezi sa'l mai privesti ca om.
-ceste separari dualiste au fost folosite in antic&itate. *rin urmare aflam
de la filozofi si abstractionisti religiosi sau misti precum in orfism si
pitagorism ca exista o separare intre trup si suflet separare care a adus la
dispret pentru trup el fiind vazut ca ceva secundar ba c&iar o povara.
9iziunea pitagoreica care foloseste 1ocul de cuvinte soma'sema pentru
a descrie trupul ca o forma sau structura mai curand ca o realitate
+)
+)
fragmenteaza tot atat de mult precum si ideea lui *laton a trupului ca
temnita sau in cel mai bun caz ca &aina a sufletului. Bntalnim si la
atomismul lui 4picur o forma de dualism precum si la stoici si
neoplatonisti.*entru acestia trupul este fie dispretuit fie absolutizat.
Bn realitate omul depaseste un atare dualism. Orice di&otomie a sinelui
afecteaza deopotriva trupul si sufletul.Nici o diferentiere trup'suflet nu poate
fi gasita in 9ec&iul Aestament unde nu se vorbeste despre firea umana decat
in totalitatea ei.
Noul Aestament vorbeste la randul lui despre om ca despre o fiinta
unificata nefragmentata raportata la %2mnezeu. ,i teologia lui *avel
vorbeste despre trup ca despre Z omul cel din afara [ # + 0or 8 )D$ sau
despre suflet prin analogie ca omul cel launtric$. *entru *avel trupul si
sufletul sunt unite in mod ontologic. %ualismul sau carne'du& este
existential adica legat de o situatie concreta. Omul este o fiinta ranita
cazuta conditia lui pacatoasa cunoscuta altfel sub nume de Z carne [ # ,arx$
este cea care'l separa pe om de du&. Arupul nu trebuie ec&ivalat cu carnea
dupa cum nici sufletul cu du&ul.
Orice deosebire trup'suflet din traditia monastica apartine adeseori unei
cu totul alte experiente decat celei care strabate filozofia dualista.,criitori
ascetici fac o deosebire intre nivelurile umanitatii create de %umnezeu # Yata
p&Esin$ umanitatea cazuta # para p&Esin$ si umanitatea indumnezeita# &Eper
p&Esin$. -ceasta distinctie gasim si la Boan ,cararul : Z 0el ce a biruit trupul
a biruit firea. Bar cel ce a biruit negresit a a1uns mai presus de fire [.
*rin actul divin de creatie trupul omenesc este direct legat de
%umnezeu creatorul. Bn aceasta relatie trupul este vazut ca sfant si unit cu
%umnezeu umplut de %u&ul ,fant # ) 0or D )K$. Arupul este considerat ca
participa la sfintirea si slavirea intregii finte umane in relatie ei cu 5acatorul.
,copul nostru neincetat este de a preface lumea natura si c&iar trupul nostru
in care fiinta noastre se salasluieste ca preot si profet invitati fiind la
indumnezeire. # t&eosis$.
0and Bi intoarcem lui %umnezeu trupul nostru acesta devine dupa Boan
,cararul in state ante peccatum nestricacios. Omul devenit preot sta
inaintea %omnului si desi este faptura se inalta Z deasupra [ intregii
fapturi. Arupul trebui transformat intr'un mi1loc de a intra in relatia cu
%umnezeu intors printr'o atitudine eu&aristica spre %umnezeu.
Arebuie spus in mod raspicat ca soma# trup$ se deosebeste de
sarx# carne$ prima fiind descrisa drept corporalitate pe cand cea din urma
are o conotatie evaluativa si exprima conditia si functia lui soma in legatura
cu starea cazuta si cea restaurata.
++
++
Soma3 TRUPUL
Form&lare "o/$!$-a
0itate din ,cara : Z 4 prin fire cu neputinta ca cel netrupesc sa fie
&otarnicit de trup.
Bsi&ast este cel care se sarguieste sa inc&ida netrupescul in casa
trupeasca oricat de necrezut ni s'ar putea parea.
Omul intreg asa cum ii apare ,fantul Boan este Z misterul cel mai
paradoxal [. Arupul nu este trata cu dispret sau zeflemea trupul este un lucru
impregnat de frumusete.
0omentariile patristice din secolul al B9'lea intelegeau ca &ainele de
piele de la facere nu se refera la trup ci la afecte si mortalitate. Arupul este
un obiect de admiratie si minunare o revelare a iubirii si intelepciunii
dumnezeiesti.
Form&lare e#a!$-a
,fantul Boan ii sfatuieste in permanenta pe batrani sa curateasca
sufletele dar mai ales trupurile fiilor du&ovnicesti in vederea mantuirii
acestora.
- spune ca du&ovnicul trebuie sa se ingri1easca mai ales de trupuri
inseamna ca trebuie sa'i a1ute pe mona&i sa dobandeasca o atitudine
adecvata armoniasa fata de trup si suflet in relatia lor reciproca. %in cele
aproximativ saptezeci de ori in care Boan foloseste termenul soma mai mult
de 1umatate se refera la trup in starea lui ranita ceva mai putin de o treime se
refera la trupul restaurat in @ristos iar numai in )+ cazuri este neclar.
Soma3 Sema
Boan se refera la trup ca la c&ilia isi&astului printr'o evidenta analogie
cu temnita platoniciana. *entru ascetul care s'a exersat in traditia desertului
egiptean c&ilia este Z casa cunostiintei [. (arcu -scetul ofera explicatia :
Bnainte de Bntrupare pocainta era cu neputinta. 9arsanufie descrie c&ilia ca
cimitir dar si casa a lui %2mnezeu loc de mortificare a trupului dar si de
sfintire a sa. ,fantul Bsaac ,irul spune ca c&ilia pustnicului este pestera din
stanca unde %umnezeu a vorbit cu (oise. ,fantul Boan ,cararul spune : Z 5a
din locul vietuirii tale groapa de dinaintea gropii [. ,tand in c&ilie si prin
analogie cu trupul te poti cunoaste pe tine insuti si pe %umnezeu.
+7
+7
Re(!a&rarea !r&"&l&$
2n ascet crestin nu poate vorbi despre trup decat prin raportarea la
Bntruparea ,c&imbarea la 5ata *atimile Bnvierea si Bnaltarea 0uvantului
dumnezeiesc. Arupul omenesc este strans legat de trupul lui @ristos care
este ar&etipul nostru.
%upa cum @ristos a inaltat firea omeneasca la ceruri ascetul trebuie sa
o indumnezeiasca prin &arul lui %umnezeu. Ainta omului este de a ridica
trupul la inaltimea ridicata de @ristos. ,fantul ,imeon dezvolta mai departe
notiunea inaltarii trupului : Z ,a ne sculam deci si ne inaltam la ceruri
dimpreuna cu 4l sau mai bine zis 4l sa ne ridice si sa ne slaveasca deodata
cu sine [
Noi avem posibilitatea de a inalta Z vasele de lut [ de a inalta acest trup
descris ca lut sau pamant. -semenea lui *laton Boan subliniaza importanta
deosebita a eros'ului ca element unificator in om al carui sens ultim este sa'l
iubeasca pe %umnezeu.
Tr&"&l $ l&"!a a(%e!$%a
-sa cum @ristos s'a folosit de trupul ,au pentru a birui diavolul
pacatul si moartea tot astfel trebuie sa ne folosim de trupul nostru pentru a
lupta impotriva anumitor aspecte ale trupului. ,cararul spune : nu voi mai
putea dobandi virtutile daca voi nimici trupul : [ Z trupul este un prieten
un aliat un a1utor un aparator [.Aeologia ,cararului nu este indreptata
impotriva trupului ci impotriva pacatului ce se poate savarsi prin trup. -
cauta sensul ultim a lui in lumea materiala inseamna a'l amputa teribil
trupul fiind legat atat de %umnezeu cat si de ceilalti oameni.
Boan doreste ca trupul sa fie tratat cu discernamant delicatete si
dragoste c&iar si atunci cand ne impotrivim greselilor lui. Arupul
intruc&ipeaza pacatul dar nu este pacatos in sine. Arupul nu este sfanta dar
poate deveni sfant.
I-$erea !r&"&l&$
Aocmai mona&ii o anticipeaza si vorbesc cu bucurie de aceasta. (arcu
-scetul arata ca o astfel de inviere nu rapeste nimic din unicitatea invierii
+8
+8
obstesti. Bn cuvintele lui Bsaac ,irul Z aerul Bnvierii se poate respira inca de
aici [.
0&iar daca traim pe pamant trupul poate fi asezat pe tronul lui
%umnezeu ca si cum ar fi rapit la ceruri.
-ceste afirmatii se gasesc in treapta a +K a ,carii care discuta
nepatimirea # apat&eia$.
%upa cum @risots este divino'uman in ceruri tot astfel se poate sa
devenim prin &arul lui %umnezeu umano'divini pe pamant c&iar daca
ramanem supusi mortii. 0e conteaza este aici si acum inca din aceasta viata
trupul si firea oemenasca trebuie sa fie transfigurate intr'un dar pozitiv un
dar de foc.
,'a pus problema cinstirii moastelor si a partilor din vesmintele
sfintilor. ,cararul are o teologie a trupului care ii ingaduie sa vada in
transfigurarea mona&ului adormit o inviere inainte de cea obsteasca.
(ona&ul nu trateaza trupul ca pe un mormant ci mona&ul se
inmormanteaza intreg dimpreuna cu trupul pentru a invia intreg trup si
suflet. -stfel moartea face loc invierii o inviere strans legata cu invierea de
obste dar diferita de aceasta. 4l stie ca stricaciunea este rezultatul caderii.
2n exemplu in acest sens il reprezinta 9iata ,fantului -ntonie de )L7 ani
descrisa de ,fantul -tanasie in care spune ca trupul lui -ntonie nu fusese
afectat deloc dupa douazeci de ani de nevointe si ca sanatatea i'a fost buna
pana la capatul indelungatei sale vieti. Omul intreg este asadar indreptat de
eros spre %umnezeu situatie care'l poate determina sa uite sa manance sau
c&iar sa faca &rana de prisos. Bn masura in care se a1unge la ceea ce Boan
numeste trup netrupesc # asomata somata$ somnul inceteaza sa mai fie o
piedica in unirea cu %umnezeu ci omul participa in toata viata sa la procesul
de t&eosis.
Sar93 %area
0uvantul carne X basar in ebraica sarx in ,eptuaginta poate insemna
uneori trupul cf 6uca +8 + dar cel mai des are intelesul de cuget trupesc.
-tat trupul cat si sufletul devin confome cu natura doar atunci cand sunt
subordonate vointei divine. Bn mod curios ele sunt ale noastre de'abia atunci
cand sunt pe deplin ale lui %umnezeu. ,fantul Boan spune Z 0aci trupul tau
nu'ti apartine ci este facerea lui %2mnezeu [.
Bn NA cuvantul carne se refera in acord cu gandirea iudaica la intreaga
noastra fire omeneasca. *entru autorii Noului Aestament este foarte limpede
ca sarx nu se refera numai la trup de vreme ce pacatele atribuite carnii nu
sunt numai cele trupesti. Bn sc&imb termenul isi asuma o valoare morala.
*entru *avel sarx include intreaga lui viata de pana la convertire. Bmplica
+:
+:
toate lucrurile impotriva carora trebuie sa lupte ulterior convertirii sale. Bn
urma aceste convertiri nu se sc&imba numai atitudinea sa fata de trup ci si
intreaga sa viata.
,arx este omul vec&i care trebuie dezbracat pentru a ne imbraca cu
omul nou # 4feseni 8 ++$.
Sar9 > (e(&r$ -ar$a!e
%in cele aproximativ 7L de ori in care il mentioneaza mai mult de
1umatate se refera la firea umana cazuta. 4xista c&iar o situatie in care sarx
este mentionata drept creatia lui %umnezeu iar uneori el identifica soma cu
sarx indicand membrele fizice ale trupului.
Bn ciuda unor anumite pasa1e cu conotatii pozitive ,cara ofera impresia
unei atitudini negative fata de carne. Ne dam seama de aceasta cand o
numeste Z prieten nerecunoscator si viclean [ sau Z scumpul meu
vra1mas carnea [. Aotusi sarx nu este raul insusi ci este doar predispusa la
rau. 0arnea inteleasa ca ingramadire de patimi este cea care trebuie
infruntata nu carnea insasi. -vva *imen zice : Z Noi n'am invatat sa ne
ucidem trupurile ci patimile [. Naul nu este nici intr'o parte nici intr'un
singur loc ci in tot trupul *rin urmare Boan il sfatuieste pe du&ovnic sa fie
rastignit cu @ristos # /al : +8$ pentru a invia dimpreuna cu 4l [
/rosimea starii noastre de pacat este cea care ne acopera sau ne
ascunde adevaratul caracter personal. 0um se poate indeparta cineva de la
poftele pacatoase ale lui sarx T Boan spune ca nu ne indepartam propriu'zis
de sarx ci indreptam carnea inteleasa ca manifestare a starii de pacat spre
%umnezeu. ,copul vietii ascetice este de a a1unge la rapire ca si cum ai fi in
ceruri. ,fantul Boan prefera sa vorbeasca despre alunecari si prefaceri ale lui
sarx care nu sunt rele in ele insele ci el ne indeamna sa luptam intorcand
catre %umnezeu sinele nostru imbolnavit de pacat.
O patima sau o boala paote avea fie un efect pozitiv fie unul negativ
in functie de telul sau orientarea ei. *rin intoarcerea starii de &Eper p&Esin
omul se intoarce de fapt la conditia fireasca de comuniune cu %umnezeu.
6upta se duce impotriva firii cazute impotriva starii para p&Esin o conditie
in care nu mai suntem umani ci inumani. Bn ciuda faptului ca postirea de
pilda este un mod prin care carnea pacatoasa este slabita si topica aceasta
este o cale care pana la urma duce la reintegrarea sanatoasa sau sanatatea
integrala a fiintei umane.
M$?loa%e ,e l&"!a $m"o!r$-a l&$ (ar9
Boan vorbeste despre trei cai de a duce lupta ascetica. (ai intai potrivit
lui sarx cuprinde o multime de c&estiuni lumesti Z bani avutii slava
+D
+D
lumeasca prieteni rubedenii [. 4l subliniaza necesitatea de a nu trata aceste
lucruri ca niste scopuri in sine.
2n alt mi1loc de a lupta impotriva carnii consta in a cauta sa devenim
faptura pe care a dorit'o %umnezeu cand ne'a facut anume regi si preoti.
Z 5a'te ca un imparat [ spune Boan si socoteste ca trupul iti este slu1itor. [ Bn
acelasi timp ca preoti trebuie sa aducem carnea inaintea lui %umnezeu
stiind ca 4l este cel care Z stapaneste [ singurul care poate transfigura
totul. -vva Bosif spune Z -stazi sunt imparat caci am imparatit peste
patimi : [. Boan identifica o astfel de supunere imparateasca a carnii cu cea
mai inalta dintre virtuti si anume nepri&anirea. Boan sugereaza in mod
implicit atat functia preoteasca cat si pe cea imparateasca.
-l treilea mi1loc de a lupta impotriva carnii este legat de mortificarea
ei : carnea trebuie data mortii pentru a se putea invrednici de inviere. 4l nu
sugereaza nimicirea carnii sau ani&ilarea patimilor ci moartea dubla prin
care trebuie sa trecem. 4ste vorba de o moarte care urmeaza si da sens
mortii adica invierea unui om du&ovnicesc o imitare a mortii lui @ristos.
0u alte cuvinte felul nostru de viata trebuie sa'l imite pe cel al lui
@ristos care ne este ar&etipul .,fantul ,imeon spune Z mori si fii viu. ,au
poate nu voiesti aceasta T -tunci sa stii ca te afli de1a in moarte [. *oti sa fii
pe deplin viu c&iar si atunci cand esti mort tot asa cum poti fi cu adevarat
mort c&iar si atunci cand te crezi viu. Arupul este o unealta a vietii cat si una
a mortii.
@ar,$a* I$ma
I!ro,&%ere
6a Pla!o omul adevarat e identificat cu nous'ul#mintea$ centrul
fiintei umane se gaseste in cap. 2omer ' omul gandeste si simte cu a1utorul
diafragmei. Ar$(!o!el X inima ca pivot al omului. 3n 1e%=$&l Te(!ame!
inima #leb lebad$ defineste nu numai emotiile sentimentele si afectele ci si
centrul spiritual al fiintei umane si c&iar resedinta gandirii si a ratiunii. No&l
Te(!ame!* (aria le pastra in inima ei #6c D +)$ gandurile ies din inima
#(t M +)$ inima semnifica centrul vietii spirituale al &arului#/al 8D$. S).
Ioa S%arar&l, in scrierile sale percepe cu claritate modul in care pacatul
rasare din ganduri sau c&iar in minte cum a1unge in trup prin inima fara a
avea o invatatura mistica despre inima. ,f. Boan face o distinctie subtila cam
vaga intre inima si suflet. *rima are o semnificatie mai gingasa cumva mai
WusoaraG iar conotatia ei este mai religioasa. -l doilea are o valoare mai
+M
+M
filozofica cu o existenta mai invaluita trimitand la facultatiel noastre
umane. Bn unele pasa1e +ardia, ps,che si nous apar aproape ca sinonime
utilizate distinct. A--a Ioa ,e Ga/a spunea: W*aza inimii inseamna ca cel
ce se afla in razboi cu demonii trebuie sa'si tina mintea treaza si curata.G
,f. Boan arata metoda prin care cineva poate actiona poate lupta
impotriva demonilor si dobandi &arul lui %umnezeu. #ous, lo!ismos,
+ardia, soma, pathos sunt aspecte interactive ale fiintei omenesti fiecare din
ele ducand la %umnezeu. %aca ii biruim pe demoni cu mintea ne vor ataca
trupul daca ii biruim si acolo ne vor ataca inima.
*entru S). I(aa% S$r&l inima este trupul organul central simtul
simturilor intermediarul intre ordinea sufleteasca #psEc&e$ si cea fizica
#soma$. S). Gr$#or$e Palama* ABnima este trupul ce launtric trupului.G
(intea este oc&iul inimii functia inimii este una sacramentala. (intea
#nous$ are nevoie de curatie prin efortul ascetic! inima #Yardia$ asteapta doar
sa fie iluminata prin &arul lui %umnezeu.
I$ma %a %e!r& al )$$!e$ &mae
Bnima este centrul si sursa fiintei umane organul organelor. 0a organ
fizic punct de convergenta unde ne intalnim cu noi insine cu ceilalti cu
cosmosul. Ma%ar$e A(%e!&l Amangaierea inimii este nade1dea in %umnezeu
iar supararea ei o aduce gri1a trupeasca.B Nimeni nu cunoaste inima omului
afara de %umnezeu 0el care cunoaste tainele inimii. Mar%& A(%e!&l il
numeste pe %umnezeu Wcititorul inimilorG a--a I(a$a Wnumai %umnezeu
poate cunoaste adancurile inimii noastre.G %emonii actioaneaza ca si cum ar
cunoaste ce e in inima noastra dar numai %umnezeu stie aceasta pentru ca
numai 4l vede pe omul intreg adica si inima sa.
I$ma %a !ere ,e l&"!a $!re b$e ($ ra&
%emonii uneltesc in permanenta si sunt capabili sa ne aduca atat
ganduri bune cat si ganduri rele./andurile WrusinoaseG nu trebuie alungate
ci nimicite. 4le nu sunt naturale ci straine iscate de diavol. *entru ,f. Boan
cel mai bun mi1loc de lupta impotriva gandurilor rele este ignorarea lor cu
desavarsire. Nezultatul atacurilor demonilor impotriva inimii este impietrirea
acesteia ea devenind incapabila sa simta prezenta lui %umnezeu. *entru a
redobandi aceasta simtire ea trebuie inmuiata. 0el mai des instrument al
+I
+I
diavolilor pentru impietrirea inimii este la%om$a, care inseala in mod
WnaturalG pentru ca firea noastra are nevoie de &arana pantru a putea exista.
S) Ioa zice WO inima indurerata cauta pururea nebuneste pe 0el dupa care
inseteaza iar nea1ungandu'6 Bl urmareste cu osteneala si tanguieste cu
durere.G -ceasta conditie determina o atitudine #diat&esis$ a omului intreg
incat si trupul a1unge sa fie afectat.
6ocaul lui %umnezeu
Bnima este adncimea unde omul se poate ntlni personal cu
%umnezeu. Om$l$$le ma%ar$ee susin c Wdac inima dorete nencetat de
%umnezeu atunci %umnezeu este %omnul inimiiG. 5iina omeneasc este o
Wlume n lumeG' Nil de -ncira. Bnima nu este numai un soi de
microcosmoscare susine lumea ntreag ci i un mi1locitor ntre firea
omeneasc i cea %umnezeiasc. Numai c pentru a'6 ntlni pe %umnezeu
n inima sa omul trebuie s evite mai cu seam Wacele lucruri care nu'i
mulumete inima.G *entru ,f. Boan a lsa inima n murdria ei a ignora
gndurile rele nseamn de fapt a nu mai putea deosebi prezena lui
%umnezeu n inima. ,f. Boan i tradiia ascetic s'ar declara de acord cu
Omiliile macariene: Wn inima se casca un adnc nesfrit...acolo afli
moartea i tot acolo viaa.G - vorbi despre inim n termeni pozitivi
nseamn a lua n considerare modul n care funcioneaz ea n intimitatea
interioar a fiecrui om.
Cal$!$ "ro"r$$ $$m$$
0ontiina veg&etoare
Bnima trebuie pzit de demoni! ea acioneaz ca o pavz mpotriva
prime1diei. 4a l a1ut pe om s neleagp s discearn prime1dia. ,f. Boan:
W%reapta socoteal obinuiete s se afle numai la cei curai cu inima i cu
trupul i cu gura. %reapta socoteal este contiina neptat i simirea
curat.G Om$l$$le ma%ar$ee spun: W3n minte #nous$ inima i'a aflat un
cpitan contiina! aceasta ne 1udec nencetat.G A--a I(a$a, despre
legtura dintre inim i contiin: Wcontiina ta vorbete n tain cu inima
ta.G -dunarea minii nu mai las loc nici unei alte gri1i afar de una singur
Wdezbrcarea de toate legturileG. A--a Alo$e zice: W%e nu va zice omul
ntru inima sa c eu singur i cu %umnezeu suntem n lume nu va avea
+K
+K
odi&n.G -dunarea minii este o ntoarcere spre sine o WentropieG sau o
ntoarcere a inimii o stare numit s,nnoia#care nseamn literal Wa fi una cu
minteaG$ stare care nsa nu este o preocupare de sine i pe care ,f. Boan o
numete e+static. Bnima poate fi lesne expus invaziilor puterilor necurate
striccioase. -semenea unui WcmpG inima poate fi uor Wpr1olitG! iar
refacerea este din potriv anevoioas.
2e(C%=$a $ r&#%$&ea
@esEc&ia este o trstur esenial a convorbirii i a concentrrii inimii.
Bsi&astul i face Winima gata pentru %umnezeu i'6 descoper pe
%umnezeu n inim.G Arupul poate s doarm ns inima rmne n
prezena continu a lui %umnezeu. 0nd &esEc&ia a atins adncurile inimii
aceasta devine imun la atacurile demonice. -tunci &esEc&ia este
transformat ntr'o total WdedicareG fa de %umnezeu. Bnima n rugciune
este unit' termenul ,f. Boan s,napto este puternic i pasional'cu
%umnezeu n comuniune personal. *entru ,f. Boan teama se preface n
credin: W*rezena dumnezeiasc rspndete credin facndu'l pe cel
care o caut stlp de neclintit.G *otrivit ,f. Boan cea mai distructiv
experien este nesigurana cu privire la prezena lui %umnezeu n inim. 4l
numete aceasta rodul unei Winimi nencredinateG adic WnecredinaG
Wnvrtoare inimiiG i c&iar Xn mod surprinztor' slava deart.
Smere$a
4xist un timp pentru plenitudine i unul pentru deertciune. i
adaug ,cara Wexist un timp #Yairos$ i pentru mpietrirea inimii.G 3n
cuvintele om$l$$lor ma%ar$ee, trebuie Ws ateptm timpul cnd %omnul va
desc&ide inimiile nc&ise i va turna n noi darul %u&ului.G ,urprinztor
credina nu duce la siguran de sine ci mai degrab la smerenie. ,f. Boan
ntreab: W0ine a biruit trupulTG i rspunde: W0el care i'a zdrobit inima.G
,f. Boan adopt i alte metafore pentru a indica calea spre smerenie Wcorabie
sigurG Wdreptatea inimiiG Wcuria inimiiG. (ndria vanitatea i
frnicia'descrise ca Werpi veninoiG'sunt privite ca strine fa de inim
pe care o prime1duiesc. (ndria poate fi supus prin efortul propriu dar nu
poate fi biruit definitiv fara @arul lui %umnezeu iar asta ne smerete.
,merenia este recunoaterea obligatorie a limitrilor personale o
abandonare contient n gri1a @arului %umnezeiesc Wfocul ceresc care
7L
7L
viziteaz inimaG. ,merenia crede ,f. Boan este ua inimii care desc&ide
mpria cerurilor. Aotui c&iar i smerenia poate fi neltoare dac nu
este nscut n lumina iniiativei lui %umnezeu. %ealungul acestui proces
trebuie s se neleag c iniiativa i aparine ntotdeauna lui %umnezeu. 4l
este 0el care vine primul la noi nainte ca noi s mergem la 4l. ,cara nu
afirm un sens al smereniei care este n contrast cu ncrederea sntoas n
sine. ,f. Boan prezint o nemulumire vdit fa de simpla blndee
consideraie ori servilism. -cestea consider el sunt numai nlocuitoare ale
smereniei.
I&b$rea
,f. Boan zice: W%ac vom socoti ntru simirea inimii c aproapele ne
ntrece n toate nu va ntrzia nici mila lui %umnezeu.G - ne gndi la
ceilali ca superiori nou i a ne goli propria pomp naintea lor nseamn
a'6 aduce pe %umnezeu Waproape de noiG ba c&iar n inima noastr. *e de
alt parte ,f. Boan zice : W%ac ne'am format deprinderea 1udecrii vom fi
nimicii cu desvrire c&iar dac nu vom avea nici o alt patim afar de
aceasta.G - fi smerit naintea celorlali nseamn a fi smerit naintea lui
%umnezeu. Bnima deci este locul de ntlnire dintre iubirea de %umnezeu i
iubirea de oameni. Bubirea este indivizivbil c&iar dac Wn cele din afar
trim ca oamenii iar n cele dinuntru cu %umnezeuG. Bndivizibilitatea
iubirii arat spre singura ei surs %umnezeu! ea este un dar a 6ui. Bubirea
este condiionat de smerenie dar o i depete. *entru ,f. Boan ca i
pentru ali scriitori ascetici nici iubirea #agape$ nici inima #Yardia$ nu au o
conotaie sentimental. Bnima este de obicei legat de nous ntr'o relaie
ec&ilibrat proporional n cadrul creia personalitatea uman se dezvolt
i se maturizeaz. 4moia vag asociat cu inima s'a bucurat de'o mai mare
favoare n -pus dect n rsrit. 4ste valabil i pentru secolele mai recente
n care s'a dezvoltat cultul Winimii lui BisusG i al variatelor forme de
stigmatizare mai ales datorit lui 5rancisc de -ssisi. Aoma d -Puino opune
desigur cordis affectus lui intellectus i ratio. Bndiferent c inima este sau nu
negli1at n -pus ea nu trebuie folosit ca antonim pentru WraiuneG. Bnima
poate cuprinde sau cel puin nu exclude emoia i poate servi la spri1inirea
supremei experiene emoionale aduse de sti!mata. -adar acuzaia de
WraionalismG ndreptat mpotriva teologiei apusene cel puin n cazul
7)
7)
contrastului puternic cu presupusul WsentimenatalismG sau centralism al
inimii propriu teologie rsritene este pe ct de subire pe att de
paradoxal.
I$ma %a lo% al $l&m$r$$ $ -e,er$$ ,&me/e$e!$
Bnima este perceput ca locul unde poate fi zrit lumina dumnezeiasc.
3ntunericul mprtie pcat i ignoran! el reprezint mai curnd absena
&arului arztor a lui %umnezeu dect transcendena i misterul divin.
6umina veacului viitor este o realitate efectiv nu doar o figur de stil
raportat la viitor. 3n ,cara acentul se pune mai ales pe experiena luminii
sau pe iluminare c&iar dac limba1ul poate fi mai curnd metaforic dect
literal. ,f. Boan reflect totui convingerea c %umnezeu este revelat ca
lumin necreat ca Wlmin nematerial strlucind mai tare dect orice focG.
Bubirea este Wizvorul de focG al luminii lui %umnezeu @ristos fiind c&iar
aceast lumin. 3ntreaga persoan uman deci cu tot cu trupul ei strlucete
daca inima este iluminat. 3ntr'adevr nous'ul n calitate de oc&i al inimii
poate vedea aceast lumin atunci cnd este curat. 6umina dumnezeiasc
este perceput atunci cnd nous'ul este nemicat #ameteoristos$ cnd este
departe de gri1ile iubirii de sine.
0urenia inimii este rodul smereniei care dup cum am vazut se
realizeaz i datorit eforturiloe personale dar vine i ca dar a lui
%umnezeu. 3ns mrturisirea pcatelor este cea care ngduie luminii s intre
n inim. *rinii pustiei leag c&iar frica de %umnezeu cu blndeea inimii.
A--a Ia%ob zice: W*recum lumineaz felinarul ntr'o camer ntunecoas
tot aa frica de %umnezeu lumineaz pe om atunci cnd i ptrunde n inim.
G Nepri&nirea este condiia natural a inimii starea ei autentic. 0ci
atunci cnd inima este plin de nedrepti omul acela nu mai este uman! el
devine o creatur neomeneasc. *reocuparea de temelie a ,f. Boan este de a
transmite cetitorilor si o experien personal n care smerenia biruie
pcatul n care simplitatea duce la virtui i n care Wcuria inimii primete
luminarea.G S). Ioa zice: W0nd inima se veselete faa se nsenineaz!
atunci omul ntreg umplut de iubirea lui %umnezeu i arat n trup
strlucirea sufletului ca ntr'o oglind plin de o slav ca cea a lui (oise.G
Nu sunt urme n ,cara cu privire la Wmistica ntunericuluiG. ,f. Boan
consider rugciunea ca fiind att locul de ntlnire cu %umnezeu ct i
momentul cnd lumina dumnezeiasc umple inima. 3ntreaga personalitate a
7+
7+
mona&ului i pn la urm a fiecrui cretin trebuie s fie ntr'o stare de
armonie luntric i integral. Bnima omului trebuie s fie n permanen n
armonie cu aciunile sale precum trebuie s fie i cuvintele cu gndurile lui.
No&( * M$!ea
Nealitatea lui nous care astazi este tradus prin minte ratiune sau
intelect se manifesta in fenomene diverse cum ar fi constiinta perceptia
memoria capacitatea de a crede tipuri de rationament motive alegeri si
trasaturi diverse de caracter. Nous'ul prezinta insa o semnificatie aparte
despre fiinta umana.Boan conduce la o distinctie obligatorie intre nous ca
ratiune discursiva sau inteligenta si nous ca minte sau ca organ suprarational.
0ea dintai apare in vorbirea obisnuita ca inteligenta in timp ce a doua tine de
esenta naturii umane in toata diversitatea existentei personale.
Bn ,eptuaginta si in scrierile iudaice postbiblice termenul nous apare
neasteptat de rar. Aotusi la Bsaia exista cel putin o referira in care arata ca
mineta spirituala nu trebuie ec&ivalata cu ratiunea discursiva # Bsaia ::K$
c&iar daca autorul nu foloseste termenul de nous ci cel de dianoia.
Bn Noul Aestament termenul de nous apare predominant in scrierile lui
*avel. Bn ma1oritatea textelor patristice el este redat de obicei prin minte
mai rar prin ratiune si doar uneori prin intelect.
-ristotel face o deosebire intre dianoia care presupune ratiunea
silogistica si nous care reprezinta o intelegere intuitiva asemanatoare
iluminarii.
0e este relevant pentru semantica lui nous este ca general vorbind din
vremea lui *laton si -ristotel el este tratat ca organ al cunoasterii neputand
fi redus la simturi.
6ucrul aceta se vede bine in distinctia intreita a lui *laton intre
opinie# doxa$ experienta simturilor ratiunea# dianoia$ ratiunea matematica
si nous care dezvaluie realitatea nesc&imbatoare.
6a parintii ascetici greci sufletul primeste o semnificatie si mai larga si
mai vaga decat nous'ul.Aermenii filozofici sunt preluati de acestia si
intrebuintat precum niste pietre pentru a construi un pod intre creat si
necreat iar nous'ul este o astfel de piatra. ,fantul /rigorie Aeologul spune
ca %umnzeu a legat laolalta intr'un mod mistic si de negrait pamantul de
minte # nous$ si mintea de du& [.
M$!ea ($ Om&l
Aermenul nous poate insemna minte dar intotdeauna in relatie cu o
componenta a intregii persoane umane. 4l semnifica mintea ca facultate
77
77
superioara a sufletului unind firea omeneasca in totalitatea ei cu %umnezeu.
Aotusi ce este fundamental este misterul teologic al persoanei umane.
,cararul vorbeste despre nous'ul de neinfranat si iscoditor o referinta clara
la minte dat tot el sfatuieste : F Bnfige'ti mintea in suflet ca o nicovala
implantata in lemnul curcii ce nu sufera sfaramare de bataia ciocanelorG.
-lti termeni utilizati de Boan ca ec&ivalenti pentru nous includ ennoia
sEnnoia si logiYos nous termeni ce definesc omul ca fiinta rationala.
Natura noastra personala nu este identica cu firea noastra cazuta pe
care trebuie sa ne straduim neincetat sa o orientam spre %umnezeu. Nous'ul
este tot atat de vast ca si inima.
M$!ea ($ !r&"&l omee(%
Boan subliniaza neincetat stransa legatura dintre minte si trup potrivit
cuvintelor lui *avel Z dupa omul launtric [ # Nom M ++$. *rin urmare
nous'ul influenteaza si este influentat de trup si c&iar de parti individuale ale
trupului. 2n exemplu in acest sens este postirea care nu isi este niciodata
propriul ei scop ci are scopul de a a1uta trupul de a scapa de gri1ile lumesti
care ne distrag de la concentrarea exclusiva de la %umnezeu.
*entru a'i permite trupului sa afecteze mintea intr'un sens pozitiv este
de multe ori bine sa se adopte o atitudine fizica exterioara care sa reflecte
atitudinea launtrica din timpul rugaciunii.
C&#e!area ($ a,&area m$!$$
(intea trebuie sa fie disciplinata Boan sugerand ca trebuie practicata
Z linistirea mintii [ ca remediu impotriva imprastierii gandurilor. Aotusi
dincolo de aceasta risipire spontana mintea are si un impuls nascut spre
%umnezeu.
*entru a goli mintea de gandurile impuse de demon trebuie ca acestea
sa fie inlocuite de ganduri pline de %umnzeu. (intea este abatuta cu
usurinta intrucat se afla intr'un trup supus imprastierii dupa cadere. %atorita
aceste firi cazute mintea &oinareste iar veg&ea trebuie sa fie continua. Boan
considera ca trebuie sa luptam impotriva gandurilor rele care rod mintea
asemenea unui vierme.
Boan ofera o lista de ganduri pe care le poate nutri un nevoitor :
amintirea lui %umnezeu si a iubirii si Bmparatiei 6ui evlavia pentru sfinti
pomenirea prezentei lui %umnezeu sau a ingerilor moartea constiinta ca
vom trebui sa raspundem in ziua >udecatii si amintirea iadului.
C&#e!area a"o)a!$%a ($ %a!a)a!$%a
78
78
(intea este imprastiata si ca urmare a 0aderii si nu doar din pricina
atacurilor demonilor. *entru unii *arinti ascetici gandurile mintii trebuie
lasate deoparte. 4vagrie vorbeste despre legarea gandurilor. Boan indeamna :
Z -runca gri1ile dezbraca'te de ganduri ! leapada'te de lume [.
*acatul este o sursa de intristare dar poate fi si o pricina de bucurie.
/andurile rele ne pot descura1a dar trebuie sa ne bucuram de ele caci
acestea ne dovedesc umanitatea o umanitate inzestrata cu aruri si
potentialitati dumnezeiesti. - fi uman inseamna a locui in slava precum si
in mizerie. *utem fi pradati de starea adevarata a mintii noastre dar putem
sa o si redobandim in orice moment sau in toate momentele.
(ona&ul este sfatuit sa incerce neincetat in minte amintirea iadului si a
Bmparatiei deopotriva. (oartea devine astfel sursa de smerenie.
(intii ii este firesc sa se afle intr'o continua miscare insa ea trebuie
pironita pe crucea pe care a fost rastignit @ristos pentru a respinge cu mai
multa eficacitate gandurile rele.
1e,erea m$!$$
(intea este deseori mentionata ca oc&i al sufletului sau al persoanei
umane. 0ata vreme lumina Z ,oarelui intelegator [ lumineaza mintea cat
timp mintea cauta neincetat spre prezenta lui %umnezeu cat timp ,oarele
dumnezeiesc nu apune gandurile rele sunt alungate precum fiarele salbatice
si nu pot patrunde in minte. ,i c&iar daca apuc sa intre se risipesc la
atingerea razelor soarelui. (intea este indemnata sa se depaseasca pe sine si
sa'si atinteasca privirea la %umnezeu. - se depasi inseamna a trece dincolo
de faptura vazuta sau de efemeritatea acestei lumi. (intea ne apartine
integral in masura in care este integral a lui %umnezeu. 4ste imposibil sa ne
avem mintea adunata in %umnezeu sa privim spre 4l cat timp ne lasam
cuprinsi de gri1ile lumesti. - privi in directii opuse in acelasi timp inseamna
a nu vedea deloc. 4a primeste lumina atentie si discernamant in masura in
care se intoarce spre %umnezeu. Boan vorbeste de o intelegere de sine sau
auto cunoastere. Bntr'adevar a te cunoaste pe tine inseamna a'l cunoaste pe
%umnezeu. 0el care nu'6 vede pe %umnezeu nu se poate vedea nici pe
sine.
M$!ea ($ $$ma
(intea si inima desi diferite sunt cu toate acestea de nedespartit.
(intea este inlauntrul inimii iar intre cele doua exista o armonie o relatie
ec&ilibrata fapt care se potriveste cu atitudinea traditiei pustiei. 0oborarea
7:
7:
mintii in inima este anticipata de ,fantul Boan ,cararul.(intea pazeste inima
precum un caine. -cest caine de paza trebuie sa stea nemiscat neslabind
inima nici o clipa. Bn mod paradoxal nemiscarea inimii nu este inactiva ci
dinamica. -colo la intrare mintea trebuie sa se lupte cu multe feluri de
salbaticiuni care sosesc pentru a o amagi si a o intuneca.
*entru Boan mintea este preotul inii. *lina de prezenta lui %umnezeu
inima devine un altar ceresc pe care mintea ofera 1ertfel intelegatoare si
multumiri teologice pentru darurile dumnezeiesti primite. Nelatia dintre
acesta doua da masura integritatii naturii omului. *rezenta lui %umnezeu in
inima aduna si centreaza mintea in ea insasi. *entru Boan intoarcerea mintii
in inima catre prezenta lui %umnezeu din inima este descrisa ca si rapire.
@arul lui %umnezeu arde in inima ca o faclie care curata si precum o lumina
care lumineaza.
M$!ea $ -$a!a a(%e!&l&$
,merenie si blandete
*entru Boan smerenia este starea fireasca a mintii. 4a pazeste inima de
demoni si de riscul de a fi influenta de ei. Ne ofera puterea de a rezista
atacurilor demonilor care cauta sa ne fure mintea. - fi simplu este un alt
mod de a ne intari mintea. ?landetea sau smerenia este opusul maniei care
ravaseste intuneca si astupa mintea. ,cararul defineste smerenia drept Z
cunostiinta ce o are mintea despre neputinta si slabiciunea ei [
E)e%!ele "ro,&(e ,e ,emo$
(etoda demonica este inselatoare. /andurile rele intuneca mintea tot
asa cum norii intuneca soarele in efortul lor de a stinge lumina lui @ristos.
*otrivit lui Boan mintea este intunecata in doua moduri : fie prin estomparea
prezentei slavei si luminii lui %umnezeu fie prin a o determina sa se
intoarca de la lumina 6ui.
O alta strategie a demonilor este de a oferi Z comori [ alternativa care
sa Bl inlocuiasca pe @ristos comoara cea adevarata. -ceste Z comori [ sunt
diferitele patimi a caror putere poate indemna la abandonarea luptei. O
minte intunecata duce la actiuni nesocotite irationale savarsite numai de
cei nebuni.
@arul lucreaza in c&ip indoit nascand in noi iubirea de %umnezeu si
aratandu'ne propria noastra nimicnicie. *entru a a1unge la lumina pentru a
putea iesi din intunericul pe care demonii l'au desfasurat peste noi este
7D
7D
nevoie de o veg&e neincetata. *utem redobandi cunoasterea de sine numai in
prezenta lui %umnezeu.
I&b$re ($ Ero(
4rosul trupesc este singura imagine potrivita pentru a descrie erosul
divin. 2neori mintea a1unge sa intre in camera de nunta a lui %umnezeu
care este inima imbratisandu'6 pe %umnezeu nebuneste nevazand nimic
altceva decat numai pe %umnezeu.
M$!ea ($ r&#a%$&ea
Bubirea care este una cu smerenia este de asemenea strans legata de
rugaciune. 0aci si rugaciunea este o lucrare a iubirii care implica o relatie
personala. *aza mintii nu poate deveni niciodata un act impersonal atat timp
cat este intim legata de rugaciunea neincetata. Nugaciunea este mai mult
decat un act este o adevarata arta. Nugaciunea nu este o simpla invocare
rugaciune facuta doar cu buzele . -devarata rugaciune nu a fost inca
dobandita prin simpla adresare de cuvinte lui %umnezeu caci ea este ceva
mai mult decat un lucru formal. *otrivit lui Boan mintea este in stare sa
ramana adunata in %umnezeu numai folosind un numar redus de cuvint
polilog&ia fiind o cauza a dispersarii si imprastierii mintii. Nugaciunea este
oglinda imbunatatirii este calea refacerii frumusetii noastre dintru inceput
dupa c&ipul frumusetii lui %umnezeu ea le cuprinde pe toate.
6ucrarea si rugaciunea nu pot fi despartite asa vede Boan lucrurile.
Nugaciunea # ora$ este absorbita in lucrare # labora$ ! munca devine insasi
rugaciune. Bar rugaciunea devine Z rapire la %umnezeu [. -scetul nu mai
rosteste rugaciunile ci a devenit efectiv rugaciune. (intea mona&ului nu
mai vede lumina ci s'a presc&imbat ea insasi in lumina nestinsa.
*entru Boan fiecare om este inzestrat cu un trup o inima si o minte.
5Becare din acestea se afla intr'o relatie complexa si intima cu cealalta si cu
%umnezeu. %e fapt relatia dintre fiecare aceste aspecte sau sfere de
existenta este atat de apropiata incat ele par sa creasca una din alta.
Boan stabileste o ierar&ie in aceasta relatie : nous'ul este un ung&i
interior format de doua drepte care pleaca un 1os luminand si pazind inima !
trupul este carmuit de nous prin intermediul inimii iar mintea este patrunsa
de inima si primeste impresiile trupului. 4le depind una de cealalta si de
faptul ca nu suntem nimic dar suntem totul in oc&ii lui %umnezeu.
7M
7M
REVELAIA DI1IN l MISIUNEA BISERICII
:PETRARU<
,fnta ,criptur cuprinde Nevelaia lui %umnezeu fcut oamenilor.
3n actul Nevelaiei %umnezeu se autodruiete omului se autocomunic
acestuia transmite acestuia prin cuvinte i viziuni semne i minuni voina
,a de iubire de via de comuniune venic pentru omul capabil de divin.
3n Noul Aestament 4vang&elia este cuvntul lui %umnezeu 0are ne
vorbete 4l nsui sub c&ipul 5iului Omului lisus @ristos n care ,'a
ntrupat 0uvntul venic al lui %umnezeu. (isiunea ?isericii de predicare
a cuvntului lui %umnezeu i Nevelaie este o legtur ontologic pentru
c ?iserica nu propovduiete un adevr al ei ci pe %umnezeu nsui
prezent n ?iseric actualiznd prin %u&ul ,fnt cuvintele ,ale. Omul
cunoate pe %umnezeu pentru c %umnezeu ,'a revelat i ,e reveleaz i
omului de astzi ca dintotdeauna prin actualizarea acestor cuvinte n
lucrarea de evang&elizare a ?isericii lui @ristos.
Bn general orice religie emite susine ideea revelaiei. *e lng
cretinism i alte religii precum iudaismul islamismul sau &induismul
pretind a fi revelate. %ac iudaismul prin \6ege i *rofei\ are calitatea de a
fi o religie revelat pn la \plinirea vremii\ #/alateni 88$ el refuz
plinirea Nevelaiei n @ristos. %espre celelalte religii c&iar dac au
similitudini de limba1 cu terminologia cretinismului nu se poate afirma c
ele sunt revelate. 4le sunt forme de \religiozitate\.
3ntlnirea spiritual cu @ristos plintatea Nevelaiei teofania suprem
a lui %umnezeu este mai puin credibil inacceptabil raional pentru
omul epocii secularizate te&nico'informaionale al spiritului tiinific.
Omul n autosuficiena sa se limiteaz la consumerism i &edonism iar n
caz de insatisfacii materiale se ndreapt spre ocultism si neognosticism.
7I
7I
1. Revelaie i teologie
0retinismul ca ?iseric este religia revelat Nevelaia deplin a lui
%umnezeu fcut omului identificndu'se cu *ersoana divino'uman a (ntuitorului
Bisus @ristos care ,e prezint pe ,ine ca -devrul viu i absolut al omului viu ce
unific toate adevrurile care 1aloneaz istoria umanitii.
4AB(O6O/B4
0uvntul revelaie provine din latinescul re"elatio-onis, substantivizare a
verbului re"elare, avnd ec&ivalent n limba greac apo+al,ptein - a descoperi ceea ce
este ascuns, a dez"lui, a tra!e "oalul de pe ce"a.
3n 9ec&iul Aestament noiunea de revelaie trebuie neleas n
perspectiva \interveniei lui %umnezeu n istorie dup propria &otrre. -ceast
intervenie este conceput sub forma unei ntlniri a cuiva cu cineva: a cuiva care
vorbete i a cuiva care ascult i rspunde.G 3n 9ec&iul Aestament ideea de revalaie
este redat de sintagma Cu"ntul lui Dumnezeu - da har .ah"e. Nevelaia are loc n
contextul teofaniilor: teofania de ,te1arul (amvri lui -vraam! cea din ,inai cu
nc&eierea -lianei dintre %umnezeu i poporul ebraic.
3n perspectiva gndirii ebraice Nevelaia. lui. %umnezeu cuvintele ,ale
au o valoare oe!$% i o valoare ,$am$% n acelai timp. Bn perspectiv
antropologic cuvntul este. ceea ce iese din gura omului #Numeri 7L)7$
sau de pe buzele acestuia #Beremia )M)D$ avnd sursa profund tainic n
inima nsi a omului. 0eea ce se enun prin cuvnt are valoare de adevr
n sens de cunoatere n perspectiv oe!$%.
3n 9ec&iul Aestament cuvntul dabar este adesea asociat cu a,e-r&l
3 emet, insistndu'se asupra coninutului a ceea ce se enun. n acest sens
coninutul este adevrat i el exprim adevrul rostit de %umnezeu. 3n
acest adevr descoper de %umnezeu omul trebuie s aib ncredere.
-devrul implic astfel i relaia o relaie de credincioie )$,el$!a!ea n
acelai timp a celui care este c&emat s cread fa de 0el cu totul demn de
ncredere %umnezeu. %e aceea n mentalitatea ebraic cuvntul ' dabar,
are o semnificaie semantic mai larg ce include adevrul ] emet i
fidelitatea. Numele lui %umnezeu nseamn realitatea lui %umnezeu i
totodat prezena ,a tainic. (esa1ul divin este adevrat i n consecin
teologia ca tiin sacr ce interpreteaz explic i proclam adevrul lui
%umnezeu are valoare de adevr.
3n ceea ce privete componenta ,$am$% a cuvntului revelat n
perspectiva limba1ului Nevelaiei cuvntul nu nseamn doar un enun
despre coninutul unui lucru ci i fora activ puterea care mplinete ceea
ce cuvntul semnific. -cest cuvnt implic i evenimentul nsui prezena
0elui care vorbete respectiv a lui %umnezeu prin energia ,a necreat.
0uvntul lui %umnezeu are pe %umnezeu nsui ca subiect. %inamismul
7K
7K
cuvntului divin se nrdcineaz n dinamica persoanei care rostete
cuvntul respectiv *ersoana divin care creaz i mntuiete. 0uvntul lui
%umnezeu este n sens noetic deodat discurs despre \adevrul i lucrarea
mntuitoare a lui %umnezeu ccl 9iu. 0uvntul lui %umnezeu lucreaz n
mod infailibil ceea ce spune. %umnezeu l trimite ca pe un mesager viu i
4l veg&eaz asupra lui pentru a') mplini. 0uvntul lui %umnezeu rmne
ntotdeauna fidel i eficace.
0uvntul lui %umnezeu ctre profeii 9ec&iului Aestament se
adreseaz tuturor oamenilor are o valoare universal. @ristos este
Dumnezeu care Se re"eleaz i Dumnezeu re"elat n condiia omului
purttor de trup fr de pcat mrturisitor al iubirii *rintelui ceresc
pentru oamenii c&emai la comuniune n viaa cu %umnezeu nsui.
0uvintele lui %umnezeu adresate oamenilor ca 6ege a ,a ntrupat n
nsui 0uvntul ,u Bisus @ristos au valoare pentru toate timpurile i
pentru toi oamenii. Nevelaia reprezint manifestarea lui %umnezeu n
viaa oamenilor pentru a le desc&ide acestora orizontul cunoaterii ,ale
pentru ca acetia s contientizeze c ei sunt creaia lui %umnezeu i
trebuie s cunoasc pe 0reatorul lor c viaa lor este un dar de la
%umnezeu pentru care au datoria moral de a mulumi 0reatorului n acte
de recunotin cristalizate n istoria religioas a umanitii n cult. *entru
cretinism \Nevelaia se face cunoscut ntr'un eveniment uman observabil
pentru cretini n viaa lui Bisus. -ceast via din istoria noastr devine
temei al credinei. Nu exist Nevelaie far credin nici de altfel credin
fr Nevelaie.G
Nevelaia ca act de manifestare a lui %umnezeu are loc n istorie n
creaie. %ac ea se desfoar ntr'un anumit context istoric ce poate fi
datat documentar ea transcende istoria. Nevelaia este consemnat n
,criptur o carte istoric dar a crei interpretare nu poate fi redus la
metoda istorieo' critic i nici la cea alegoric. Bn timp ce profetul evreu i
primea viziunea revelatoare ntr'o stare de extaz exegetul cretin devine un
instrument al %u&ului prin contemplare, pe care am putea'o defini ca
desc&idere ctre &arul dumnezeiesc att la nivelul inimii ct i al minii.
Bmplicaia este urmtoarea! exegeza ca i predicarea 0uvntului sau
pictarea de icoane este n sensul cel mai deplin o "ocaie sau o chemare. n
timpul veacului prezent @ristos cel proslvit i continu lucrarea de
re"elare n /iseric prin lucrarea inspirai onal Zinterpretativ[
#hermeneia0 a %u&ului ,fnt: Zcnd %u&ul -devrului va veni... v va vesti
cele viitoare. Aradusa in limba1 omenesc aceasta revelatie si'a primit de1a
forma normativa prin marturia apostolica pastrata in ,fanta ,criptura.
8L
8L
,criptura este actualizat n 6iturg&ia ?isericii care \rememoreaz i
retriete trecutul pentru a lua parte acum la &arul es&atologic al viitorului
%umnezeu ofer cuvintele ,ale oamenilor -colo unde este cuvntul ,u este
concomitent i prezena ,a &aric n energia venic necreat ce ncon1oar misterul
divin tripersonal. (isiunea (ntuitorului lisus @ristos ncredinat apoi ?isericii ,ale
prin %u&ul ,fnt are scop de a revela pe %umnezeu'Aatl de a elimina pcatul i rul
de a mntui lumea. Nevelaia Noului Aestament ne prezint mai multe aspecte misionare
legate de te&nica misiunii de dimensiunea trinitar a misiunii cretine ne prezint un
nucleu al dinamicii misiunii care se concretizeaz i se actualizeaz n istoria
cretinismului.
%inamica misiunii n Noul Aestament este determinat de urmtorii
factori:
)$ nvierea (ntuitorului lisus @ristos #B 0or. ):$!
+$9enirea %u&ului ,fnt la 0incizecime #5apte + )'7$!
7$%umnezeu este perceput ca o prezen copleitoare i iubitoare n comunitatea
cretin: \@ristos este cu noi\!
8$%e la prima comunitate #7LLL de oameni la 0incizecime$ ?iserica trebuie
s se extind s cuprind pe toat lumea incluznd pe toi oamenii.
@ristos ne vorbete i celor de astzi prin puterea %u&ului aa cum a
vorbit contemporanilor ,i iar cuvintele ,ale rsun cu aceeai for n
actualizarea lor cultic i n experiena spiritual cretin. %e aceea ,fnta
,criptur este 5iul i 0uvntul lui %umnezeu care \,'a tlmcit pe ,ine n
cuvinte n lucrarea 6ui de apropiere de oameni prin ridicarea lor la 4l pn
la ntruparea nvierea i nlarea 6ui ca om\.
*romisiunea (ntuitorului lisus @ristos c 4l va fi cu noi oamenii
pn la sfritul veacurilor #(atei +I +L$ trebuie neleas ntr'o
perspectiv pnevmatologic i eclesial deoarece prezena ,a eu&aristic
svrit cu invocarea sacerdotului liturg&isitor prin %u&ul ,fnt prezent i
activ n comunitatea dreptinrturisitoare este prezena i cunoaterea ,a n
iubire mplinireaa nvturii ,ale #6uca +8)7'7+! Boan )8+D! )D)7'):$.
Nevelaia lui %umnezeu n @ristos este Nevelaia Bubirii ,ale infinite
fa de om. -a cum soarele face inutil lumina stelelor care i retrag
smerite lumina licrind la apariia astrului prealuminos al zilei tot aa
,oarele @ristos reprezint plinirea Nevelaiei i orice alt pretenie de nou
revelaie colportat de diveri indivizi n istoria cretin cu o anumit
intensificare la sc&imbarea secolelor i mai ales a mileniilor inclusiv la anul
+LLL nu sunt dect ncercri zadarnice pentru nelarea celor ignorani
teologic i puerili n perspectiv spiritual.
8)
8)
6. 2ermee&!$%a Re-ela+$e$
0u realitatea Nevelaiei cretinismul st sau cade! nu exist cretinism
fr Nevelaie. 3n misiunea ei n lume ?iserica se conformeaz unor
principii n funcie de care ea crede mrturisete i celebreaz culfic
prezena profetic i mntuitoare a lui @ristos prin %u&ul ,fnt pe care
teologul ca misionar trebuie s le ia n consideraie aplicndu'le cu acribie.
). Credincioie fa de &e"elaia cuprins n Sfnta Scriptur i
actualizat n Tradiia dinamic a /isericii, ceea ce semnific comuniune
personal i fidelitate fa de 1ristos, Cu"ntul lui Dumnezeu ntrupat, cu o
exe!ez realist i spiritual a cu"intelor lui Dumnezeu din Scriptur i
Tradiie. (isionarul se situeaz real i existenial n faa lui @ristos ca
adevr supraraional i ca *ersoan divin n acelai timp care inspir
ilumineaz i d cura1 putere pentru misiunea i mrturia cretin.
2isionarul este omul credinei, disponibil la c&emarea ?isericii i iluminat
prin puterea %u&ului. 0redina sa este biblic i dogmatic n sensul unei
continuiti nentrerupte n Aradiia ?isericii de apel la ,criptur i la @ristos
0uvntul i nelepciunea lui %umnezeu n persoan.
+. 3imba4ul uman este semnul participrii omului la transcenden.
3imba4ul teolo!ic prin care se exprim realitatea. &e"elaiei trebuie s se.
caracterizeze prin coeren intern, pentru a asi!ura credibilitatea lui.
%incolo de vemntul pe care l poate mbrca n context particular prin
influene filosofice culturale politice psi&ologice sociologice limba1ul
teologic trebuie s'i pstreze specificitatea sa caracteristica esenial de a fi
cuvntul lui %umnezeu.
6imba1ul biblic i teologic se definete prin unele particulariti are
conotaii de care teologul misionar trebuie sa in seam n misiunea sa
pastoral:
a$ 6imba1ul biblic i teologic este me!a)or$%. (etafora n limba1ul
biblic i n poezia teologic se constituie ntr'un \adevr metaforic\ ce atinge temeiul
ultim al fiinei. 0aracteristic limba1ului biblic i celui teologic este referina realitatea
exterioar transcendent cmpul primordial n care Cine"a vorbete despre ce"a cui"a,
anume \un subiect care se afl n centrul situaiei despre care relateaz discursul i care
se realizeaz ntr'un eveniment al 0uvntului adic ntr'un act de limba1 n care
,ubiectul discursului are iniiativa.
b$ 6imba1ul biblic i teologic este ($mbol$%. ,imbolul se constituie si
prin metafore. \simbolul impune o lege de recunoatere ntre subieci care oblig orice
contiin s revin la sine plecnd de la -ltul\ 0&ipul uman este perpetuu
n cutarea *rototipului iar n limba1ul teologic ca i n experiena tcerii
ptimitoare a divinului comuniune dintre %umnezeu i om fiina i
8+
8+
gndirea %umnezeu cel infinit i intelectul'inima omului se acord prin
c&enoza divin i ndumnezeirea uman. ,imbolul nseamn prezena
coexistena simultaneitatea relaiei persoanelor desc&ise una ctre cealalt
implicate n. experiena comuniunii.
c$ ,imbolul desc&ide astfel spre sacrament. 6imba1ul biblico'
teologic este paradoxal, pentru c el contientizeaz limita funciar inerent a
omului n comparaie cu abisul i realitatea transsubiective divine. %e aceea
limba1ul teologic este %om&$%are i %om&$&e cu 0el despre care se
vorbete prezent autoimplicat n discursul nsui. -a cum evideniaz
?iblia i interpretarea patristic exist un binom cuvnt'imagine. *ivotul
tiinei teologice este un dat care vine de dincolo de aceast tiin i care
nu depinde de descoperirea pe care o facem noi\. -ceast tiin vine de la
\%umnezeu \realitate ontologic obiectiv. /ndirea teologic este teo-lo!ic.
%umnezeu nu noi suntem centrul i fundamentul acesteia\.
d$ -nalizele actuale asupra limba 1ului au scos n eviden aspecte
semnificative ale cuvntului uman inclusiv ale cuvintelor teologice ale
credinei a valorii i a dimensiunilor sale de e)$%$e+, de "er)orma!$-$!a!e.
:valoare performati", adic ceea ce el enun face realizeaz mplinete prin
persoana i cu puterea persoanei care roete cuvntul.<
e$ $ 6imba1ul are i o dimensiune a&!o3$m"l$%a!$-. :n sensul c
acela ce rostete cuvntul persoana prin taina cuvntului intr este
prezent dinamic spiritual n cel i cu cel cruia i rostete cuvntul i invers
#loan 7 ):')D$.<
0uvntul uman ca metafor i simbol exprim o relaie ontologic cu fiina
nsi cu %umnezeu. 2etafora permite omului s intre n gndire s decodifice c&iar
cifrul gndirii divine prin citirea raiunilor creaiei sau interpretatrea spiritual a
Nevelaiei #,f. (axim (rturisitorul$ ca adresndu'se lui nsui ca interpelndu')
direct. *rin valoarea sa simbolic el reunete pe om cu %umnezeu cei doi %umnezeu i
omul dei situai situai ontologic la nivele diferite prin dimensiunea spiritual a omului
comunicnd c&iar dac aceast comunicare este mai mult sau mai puin stabil din partea
omului tentat de pcatul ce rupe comuniunea cu %umnezeu.
4xperien a spiritual a misionarului
87
87
4xperiena spiritual a misionarului presupune ec&ivalena ntre
discurs i trirea lui @ristos n ruguciune ascez. %ac aa cum spune (. @eidegger cel
ce gndete "ede i aude, teologul cel ce crede n @ristos "ede i aude n mod spiritual
pe @ristos. 4xperiena preotului nu este individual singular ci n comunitate. 4ste
necesar un exemplarism moral al preotului un anga1ament pentru comunitate n
perspectiva credinei i a iubirii de @ristos revelnd n slu1irea sa prin %u&ul ,fnt pe
@ristos. %intotdeauna teologia ortodox a accentuat rolul experienei n teologie tiin
care nu se reduce doar la discursivitate raionalitate ci implic iubirea cu valene
cognitive.
,f. (axim (rturisitorul spune urmtoarele referitor la relaia. dintre
,criptur i experiena spiritual cretin: \0ci alctuirea scris a ,fintei 4vang&elii
este o ndrumare elementar spre cunotin ce se ivete treptat n cei ce s'au nlat
prin ea i au ters din ei n c&ip du&ovnicesc grosimea cugetului trupesc sau
spre cea care se va ivi pe urm dup sfritul celor ce se mic. 5iindc ' precum
legea are o ndrumare elementar spre cunotina aprut odinioar prin ea a celor ce
erau povuii prin ea spre @ristos 0uvntul n trup i adunai spre 4vang&elia primei
6ui veniri ' aa ,fnta 4vang&elie este o ndrumare elementar a celor povuii spre
0uvntul n %u& i adunai spre lumea viitoare a celei de a doua veniri a 6ui. 0ci
-celai este trup i %u& facndu',e aceasta sau aceea dup msura cunotinei fiecruia.
*entru ca fiecare cuvant este supus silabelor si literelor.
Aeologul de azi misionarul este un om al dialogului. *reotul nu
numai poruncete ci trebuie i s asculte s manifeste desc&idere fa de celelalte
discursuri i purttorii exponenii acestora s fie comunicativ cu oamenii. n contextul
autonomiei valorilor al pluralismului discursurilor consacrate ca adevrate n aria
propriei competene discursul teologic nglobant prin natura sa universal trebuie s
respecte celelalte discursuri ' n msura consistenei i a validitii lor '. pe oamenii care
le'au consacrat i care le ve&iculeaz n societatea diversificat s fie n dialog
interdisciplinar cu alte domenii de manifestare uman.
Aeologul olandez >.@. =algrave =V pn n modernitate omenirea a perceput
sensul mntuirii ca venind exclusiv de la %umnezeu mntuirea fiind de natur
transcendent aceast viziune antrennd un dezinteres fa de lume. (odernismul a
sc&imbat aceast concepie de fapt a rsturnat sensul mntuirii afirmnd c omul n
sens individualist egoist se mntuiete pe sine fr altul fie aceasta de natur
transcendent sau imanent. Omul este suveran iar n aciunea lui el i poate permite
orice aceast mentalitate fiind punctul de pornire care a declanat criza lumii actuale sub
toate aspetele ei! spiritual ecologic cultural care nu este strin de spiritul individualist
solipsist al Neformei protestante. Omul actual crede c salvarea vine din sentimentul
solidaritii umane oamenii n procesul de reconciliere la toate nivelele avnd ansa
de a construi o lume mai bun i mai dreapt. -ceast viziune este n
perspectiv ortodox una secularist indiferent sau refuznd transcendena
pe %umnezeu ca Nealitate personal activ n lume i de aceea
inacceptabil teologic. %umnezeu este prezent n lumea creat i mntuit
88
88
de 4l n @ristos lucrarea ,a fiind consemnat de ,criptur i Aradiie i
fiind evident n experiena spiritual n faptele minunate pe care
%umnezeu le svrete prin iubirea ,a n pemanen inclusiv n epoca
noastr n i prin ?iserica sa. Nevelaia este o permanen tezaurizat
scfipturistic i n monumentele ,fintei Aradiii la care orice om nsetat de
cunoaterea i dornic de iubirea lui %umnezu are ansa ntlnirii spirituale i a
comuniunii cu -cesta.
7. Mo,ele ,e Re-ela+$e '$ Lo%&r$ ale 0!8l$r$$ i %om&$&$$
oame$lor %& D&me/e& Cel re-ela! lor
Omul de astzi doritor de experien spiritual autentic i iubitor de
%umnezeu i de adevrul 6ui afl i se desc&ide comuniunii cu 4l n situaii
pe care le enumerm n continuare!
a$ la rugciunea comunitar n 6iturg&ie n prezena la cultul ?isericii!
b$lecturarea ,fintei ,cripturi mpletit cu rugciunea
c$ n iubirea cretin concret #acte caritabile$
Aot n perspectiva accesului omului societii secularizate la
tezaurul Nevelaiei i implicit la relaia spiritual cu %umnezeu ca
*ersaon teologul -verE %ulles fcnd a analiz ampl asupra
conceptului l realitii Nevelaiei stabilete urmtoarele modele ale
acesteia:
Nevelaia ca ,o%!r$ a B$(er$%$$ :actualizarea ,cripturii prin
%u&ul lui @ristos<
Nevelaia are o dimensiune istoric este $(!or$a lui D&me/e& %&
oame$$.
Nevelaia este de asemenea o e9"er$e+ $!er$oar.
%umnezeu este prezent n natur ns 4l este prezent i n inima
omului cu vocaia spiritual de a fi prin &ar \templu al %u&ului ,fnt\ al lui
%umnezeu care scrie legea n inimile oamenilor. #B 0or. 7 )D')M$. \Nu mai
triesc eu ci @ristos triete n mine\ #/alateni 7 +L$.
Nevelaia nseamn o %o'!$$+ o&, n @ristos i n %u&ul
,fnt n structura ?isericii noua creaie n &ar a lui %umnezeu prezent n
istoria oamenilor ncepnd cu Omul cel Nou Bisus @ristos %umnezeu
adevrat i efectiv pentru oameni de la 0incizecime.
0unoaterea teologic a fost relativizat anulat c&iar redus la o
cunoatere de tip personal cu pondere afectiv comunitar far valoare
8:
8:
universal. -stfel i credina element al cunoaterii teologice n aceast
logic este un tip inferior de cunoatere creia i lipsete claritatea i
certitudinea.
0unoasterea teologica interpersonala intersubiectiva reprezinta
constiinta prezentei lui %umnezeu.
Nevelaia este sursa i norma teologiei centrul nceputul i sfritul
teologiei tiina cea W.despre %umnezeu i lucrarea 6ui n lume prin lucrarea
misionar mrturisitoare a ?isericii \stlp i temelie a adevrului\ #B
Aimotei. 7):$.
D. A%!&al$/area Re-ela+$e$ 0 ,$(%&r(&$ !eolo#$%o3m$($oar al
B$(er$%$$
Pa&l R$%oe&r stabilete urmtoarele criterii ale acestuia:
a$ %iscursul este unul "ro)e!$%, pentru c prin acesta se
actualizeaz profetico'sacramental cuvintele lui @ristos nsui ca adevr al
lui %umnezeu care \a grit prin prooroci\ prin %u&ul ,fnt care este %u&ul
lui @ristos i al ?isericii ,ale. -devrul este i comuniune eu&aristic.
Aeologul vorbete n numele lui @ristos cu puterea i autoritatea 6ui nu de
la sine.
b$ 4venimentele Nevelaiei au cauza n transcendent n
%umnezeu ca realitate fiinial i personal absolut iar acestea sunt
relatate narate permanent. O teologie ara!$- nu semnific doar simpla
referin la texte ci instituie un mod de teolog&isire. %iscursul ,f. *etru la
0inczecime #5apte + )8'7K$ este elocvent n acest sens. Bstoria este atras
adus n discurs.
c$ %iscursul teologico'misionar este unul "re(%r$"!$- nu n sens
1uridic ci vindector medical vindecarea sufletului i a trupului fiind dat de
Z %octorul sufletelor i al trupurilor [ (ntuitorul lisus @ristos.. -a cum
medicul prescrie medicamente pentru cel bolnav tot aa ?iserica lui @ristos
este \spitalul celor bolnaviG
d$ %iscursul teologico'misionar este de asemenea unul
(a"$e+$al. nceputul nelepciunii este frica de %umnezeu #Bsus ,ira& ))8$
ascultarea de %umnezeu de o manier existenial \cu fric i cu cutremur\
n perspectiva mntuirii pentru mprtirea din iubirea infinit a lui
%umnezeu ce aduce pace i fericire spiritual prin vederea celor suprafireti.
\ns noi propovduim pe @ristos cel rstignit: pentru iudei sminteal
pentru pgni nebunie. %ar pentru cei c&emai i Budei i 4lini pe @ristos
puterea lui %umnezeu i nelepciunea lui %umnezeu. *entru c nebunia lui
8D
8D
%umnezeu este mai neleapt dect nelepciunea oamenilor i slbiciunea
lui %umnezeu mai puternic dect tria lor\ #B 0orinteni )+7'+:$.
e$ %iscursul teologic este unul $m$% unul al aducerii aminte al
neuitrii ] aletheia - de %umnezeu i de evenimentele minunate svrite
de 4l nsui pentru oameni n actele liturgice sacramentale i spiritual'
mistice ale ?isericii care actualizeaz mntuirea i prin care %umnezeu
nsui ,e face prezent i este de fa real dinamic luminos i eficient n
comunitatea care l invoc i l ador: \2nde sunt doi sau trei adunai n
numele (eu acolo sunt i 4u n mi1locul lor\ #(atei )I+L$. 0reaia
poetic teologic permanent a ?isericii cu referin fundamental la textul
revelat face ca discursul teologic s nu rmn la litera care omoar ci s se
desc&id spre %u&ul care d via.
E. S$(!eme ,e #8,$re mo,ere %are re("$#. Re-ela+$a
(. ?londel arta c n faa 5nicului necesar nu exist dect dou
posibiliti! nti a vrea s fii dumnezeu fr %umnezeu i mpotriva lui
%umnezeu i al doilea a fi dumnezeu prin %umnezeu i pentru %umnezeu.
0a ntotdeauna n istorie adevrul dumnezeiesc al cretinismului este
negat i astzi de unele sisteme de gndire umane care refuz Nevelaia.
Bntre acestea menionm urmtoarele:
6!nosticismul filosofic modern . 5ilosofia la nceputurile ei
este nrudit cu teologia i una i alta fiind ci de cutare a nelepciunii.
4xponenii cei mai de seam ai agnosticismului modem sunt 6. 5euerbac&
\printele ateismului modern\ C. (arx ,. 5reud 5. Nietesc&e. >.* ,artre.
6naliza lin!"istic sau filosofia modern a limba4ului, poziti"ismul lo!ic,
avnd ca exponeni principali ai acestui curent pe 6. =ittgenstein ?.
Nussel#0ercul de la 9iena$ -.>.-Eer C.*opper A&.,. Cu&n. -a cum se
exprim 6. =ittgenstein n Tractatus lo!ico-philosophicus, \ceea ce poate fi
spus poate fi spus clar i despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie s se
tac\. ns tot el afirm ' al doilea =ittgenstein ' c \simim c i atunci
cnd toate problemele tiinifice posibile sunt rezolvate problemele noastre
vitale nu au fost nc abordate... 4xist desigur inexprimabilul. -cesta se
arat este ceea ce este mistic.
,Scientismul, tiina modern neag sau nu este preocupat de
existena lui %umnezeu. Otiinele secolelor HBH' HH paralel cu ateismul
filosofic au negat n general existena lui %umnezeu implicit Nevelaia.
8M
8M
7siholo!ia empiric nu vorbete despre suflet ci despre
manifestri ale persoanei umane limba1 comportament gndire fr
referin la %umnezeu.
Sociolo!ia reli!iei face . statistic religioas nu teologie. 4a
descrie manifestri instituii persoane religioase fr a pune problema
adevrului unei religii.
Criticismul biblic respinge Nevelaia afirmnd c acele ipostaze
scripturistice n care %umnezeu este prezentat ca vorbind interpelnd pe om
sunt n realitate expresii ale unor stri extinse ale contiinei sau convenii
literare. (inunile i profeiile biblice sunt respinse de metoda istorico'
critic.
&eli!ia comparat, istoria reli!iilor care afirm c toate religiile
sunt egale fiind creaii ale omului i prin urmare nu exist religie revelat.
.storia do!melor n viziunea unei teologii liberale respinge
Nevelaia afirmnd c de fapt nu exist unitate n corpul dogmatic cretin!
mai mult credinele dogmele sunt cuvinte umane opinii ale unui grup
uman care se ndeprteaz de un text propriu'zis sacru.
CONCLUFII
n concluzie afirmm n temeiul ,cripturii Aradiiei ?isericii credinei
mntuitoare c nu exist cretinism iar Nevelaie fr %umnezeu 0are a
vorbit i vorbete profetului credinciosului poporului ,u. Opinii precum
acelea ale lui B.Cant sau C. >aspers c existena Nevelaiei ar fi \o adevrat
calamitate pentru libertatea uman\ sunt preri personale filosofice nu n
spiritul cretin pentru care existena i adevrul lui %umnezeu sunt premisele
libertii spirituale umane. %in partea teologului a misionarului n actualul
context al mrturiei al misiunii ?isericii se impun urmtoarele exigene:
' credincioie fidelitate fa de ?iblie i Aradiia cretin a ?isericii lui
@ristos!
' coeren intern n discursul teologic!
' plauzibilitate credibilitate!
' adecvare la experien!
' practic misionar efort moral ascetic pentru ntrirea n
credin!
' capacitate de a teoretiza de a expune i n scris experienele
misionare ale mrturiei credinei!
8I
8I
desc&idere pentru dialog pentru un orizont ct mai extins al cunoaterii
i experienei cretine spre cretinarea instituiilor umane a ntregii viei.
8K
8K