Tradi ii i obiceiuri la romni

Obiceiul, act de comunicare

Interesul oamenilor s-a indreptat in ultimii ani spre obiceiurile folclorice. Fenomenul
acesta se datoreste incarcaturii valorice pe care le au obiceiurile, precum si interesului
omului pentru ele. Obiceiurile sint, fara indoiala, pitoresti manifestari folclorice, mari
spectacole. Ele cuprind semnificatii profunde asupra omului si relatiilor lui cu natura, cu
lumea inconjuratoare. Astfel obiceiurile prezinta viata sociala, diverse aspecte ale
rinduielii ei.
Sistemul obiceiurilor
in cultura populara traditionala, obiceiurile formeaza un capitol important, fiindca
intreaga viata a omului, munca lui din timpul anului si diferitele lui ocupatii, relatiile cu
semenii si cu intruchiparile mitologice erau intretesute cu obiceiuri. in folclorul nostru,
unele obiceiuri au pastrat pina astazi forme ample de desfasurare, in care vechile rituri se
imbina cu acte ceremoniale, cu manifestari spectaculoase.
Sarbatorile de iarna la romani
Sarbatorile de iarna la romani incep odata cu prinderea ostului !raciunului "#$
noiembrie% si tin pana la Sfantul Ioan "& ianuarie%. Este o perioada bogata in obiceiuri,
diferite de la o zona la alta, avand in centru marile sarbatori crestine praznuite in aceasta
perioada. 'eperele mai importante sunt( ostul !raciunului, !raciunul, Anul )ou,
*oboteaza si Sfantul Ioan. In functie de acestea, grupele de traditii si obiceiuri difera.
Din istoricul sarbatorilor de iarna
Folcloristica a grupat, in general, obiceiurile calendaristice in patru cicluri care corespund
celor patru anotimpuri( obiceiuri de primavara, de vara, de toamna si de iarna. Obiceiurile
care se mai practica si azi pe teritoriul folcloric romanesc si care prezinta forme
interesante de integrare in cultura contemporana sint cele din ciclul Anului )ou, deosebit
de ample si pline de semnificatii pentru cultura noastra populara.
Sacrificarea porcului-act ritualic
!u citeva zile inaintea inceperii ciclului zilelor +festive,, in comunitatea traditionala
romaneasca are loc sacrificarea porcului, in ziua de Ignat--. decembrie.Sacrificiul
animalier a fost amplu discutat de cunoscuti etnologi si antropologi( /. Frazer, 0.
1a2lor, 3. 0annhardt, !. 4evi-Strauss, 0. 0auss, E. 5ur6hreim, !.7luc6holm etc.%.
Craciunul: etimologie si desfasurare
Craciunul deschide ciclul celor #- zile ale sarbatorilor Anului )ou. Obiceiul de a
colinda insemna, de fapt, a merge din casa in casa cu diferite urari. El se manifesta
pregnant in ciclul Anului )ou, dar nu lipsea nici la alte obiceiuri, de pilda la !alus. 4a
baza lui sta principiul pe care se intemeiaza rinduiala convietuirii si a solidaritatii
colective din satele noastre de obste( toti pentru unul si unul pentru toti.
Borita - personajul principal al cetei
ersonajul cel mai interesant al cetei era borita sau turca. )umele acesta se dadea unei
masti care avea o infatisare compozita(,barza cu coarne, sau,cerb cu cioc de barza,, cum
se spunea de obicei, dar care se putea asemana tot asa de bine cu alte pasari sau cornute.
0asca se tragea pe cap, incit omul care o purta disparea complet sub ea, afara de
picioare, de la glrzne in jos.
Colinde padurenesti din Dabica, Hunedoara
Aceasta zona este printre putinele care au conservat tipuri de colinde ce dezvolta teme si
motive de o incontestabila vechime, e8primate intr-o limba cu o puternica amprenta a
trecutului. redilectia pentu numarul 9, numar incarcat cu forta magica, divinatorie si
purificatoare, este bogat ilustrata( boierul batrin !aciun isi trimite cele trei slugi cu trei
solii spre a vedea cel rod de:mparat pe care trei sinioare mi-l d- apleaca.
Craciunul la Orastie
in satele hunedorene din zona Orastiei, vestea )asterii 5omnului in ieslea sfinta este
purtata pe ulite de ceata de caluseri colindatori in larma de zurgalai, tropote si strigaturi.
Sint feciori in costume nationale cu camasa cusuta cu negru , in motive sobre, pline de
rafinament, si poale incretite, cu cioareci de lina alba, strinsi pe picior, cojoc alb infundat,
zurgalai, "sau zdrancane% prinsi sub genunchi de o banda cu ciucuri tricolori, lungi pina la
glezne, pe cap poarta caciula neagra de miel impodobita cu pana de fazan sau de paun, iar
in miini bita impodobiota si ea cu panglici tricolore.
Colindatul copiilor
racticile traditionale ale sarbatorilor de iarna mostenite din cele mai vechi timpuri se
desfasoara si in prezent in forme deosebit de variate, implicind participarea intregii
colectivitati, inclusiv a copiilor. !raciunul concentreaza o seama de ritualuri si obiceiuri
intre care se remarca, in toata frumusetea si prospetimea sa, colindatul copiilor.
Sorcova si Semanatul
in dimineata Anului )ou, copiii obisnuiesc sa mearga cu Sorcova si cu Semanatul.
Obiceiul Sorcovei este mai cunoscut in 0untenia, dar il regasim raspandit si in restul
tarii. El este practicat de copii de la 9-; ani pina la #--#9 ani. E8ista zone ale tarii unde cu
Sorcova merg numai baietii, iar in altele numai fete. Adesea copiii merg cite doi, alteori
merge doar unul singur, colindindu-se doar membrilor familiei sau unui grup de vecini.
lugusorul
<rarea cu plugul sau cu buhaiul, lugusorul cum i se spune in popor, este un stravechi
obicei agrar prin e8celenta, care se practica si azi, mai cu seama in 0oldova. in ajunul
Anului )ou, in multe locuri, chiar in ziua de Anul )ou, ceata de uratori formata din doi
pina la douazeci de flacai sau barbati insuratei de curind, pleaca din casa in casa sa ureze
cu lugusorul sau sa +haiasca,, cum se spune in 0oldova. !u lugusorul ureaza astazi si
copiii.