1

Universitatea de Stat
Facultatea de Drept






Respectarea principiului transparenetei
in activitatea Procuraturii












Student: Utica Marian

2

Cuprins



1.Procuratura in cadrul legal si doctrinar
2.Importanta principiului transparentei in infaptuirea justitiei
3.Expunerea problematicii transparentei in cadrul Procuraturii
4.Studiu de caz asupra corelarii transparentei cu activitatea
Procuraturii,conturarea problematicii in cauza
5.Pozitia proprie ,analiza critica asupra problematicii
6.Concluzie
7.Recomandari


3

1.
Pentru inceput as vrea sa divizez analiza proiectului in doua compartimente:primul care sa
vizeze conceptului de Procuratura si atributiile acesteia incadrate in functionarea si asigurarea
vitalitatii justitiei si al doilea comparatiment sa cuprinda examinarea principiului transparentei
si importanta acestuia in crearea si fundamentarea statului de drept.
Voi purcede imediat la definirea Procuraturii,astfel,conform Constitutiei art 124: ,
Procuratura reprezint interesele generale ale societii, apr ordinea de drept, precum i
drepturile i libertile cetenilor, conduce i exercit urmrirea penal, reprezint
nvinuirea n instanele judectoreti n condiiile legii, fiind parte component a autoritilor
judectoreti
1
.Infiltrandu-ma mai adanc in conceptul de Procuratura as vrea sa aruncam o
privire si la Legea privind Procuratura,care o caracterizeaza in felul urmator:
a) n numele societii i n interes public, asigur aplicarea legii, apr ordinea de
drept, drepturile i libertile ceteanului atunci cnd nclcarea acestora atrage
sanciune penal;
b) conduce i exercit urmrirea penal;
c) reprezint nvinuirea n instan de judecat;
d) particip, n condiiile legii, la judecarea cauzelor civile, inclusiv de contencios
administrativ, i contravenionale n care procedura a fost intentat de ea;
e) asigur asistena juridic i colaborarea internaional n domeniul su de activitate;
f) f)implementeaz politica penal a statului.
2


Astfel din cele expuse mai sus putem concluziona urmatoarele:Procuratura este institutia de
stat care functioneaza exclusiv pentru aprarea intereselor cetateanului si este reprezentatul
infaptuirii justitiei. In continuare as vrea se deviem un putin de la cadrul legal si as vrea sa
aduc ca referinta unele opinii si analize ale doctrinarilor care se incadreaza potrivit in acelasi
context; Procuratura orienteaz vectorul activitii organelor Procuraturii spre aprarea
ordinii de drept, drepturilor i libertilor ceteanului atunci cnd nclcarea acestora
atrage sanciune penal, precum i spre asigurareaproteciei drepturilor i libertilor
persoanei prevzute de legislaia n materie de drept civil i procesual civil, Legii
Contenciosului administrativ, Codului Muncii,Codului Familiei, etc., care atest procurorul
n calitate de subiect cu drept desesizare a instanei judiciare n interesul subiecilor concrei
(minori, persoane devrst naintat, persoane cu disabiliti, statul, societatea).
3
Conform
doctrinarilor romani am putea atribui Procuraturii rolul de jandarm care asigura infaptuirea
corecta a justitiei,care monitorizeaza transpunerea legii in practica si este garantul atribuit de
catre stat in vedere prevenirii abuzurilor din partea inculpatului sau judecatorilor.Aici as vrea

1
Consitutia Republicii Moldova
2
L E G E cu privire la Procuratur nr. 294-XVI din 25.12.2008 Monitorul Oficial nr.55-56/155 din 17.03.2009
3
. Procuratura R. P. R.: organ de aprare a legalittii populare (autori Constantin Mnescu, Grigore Rpeanu,
Mihai Popovic; nr de pagini 127; pagina abordata 42.)

4

sa mentionez si principiile care stau la baza edificarii acestui organ,analizandu-le as putea sa
ma pronunt in felul urmator: Procuratura i desfoar activitatea pe principiul legalitii,
conform cruia n exercitarea atribuiilor procurorul se supune numai legii. Activitatea
procuraturii este transparent i presupune garantarea accesului societii i al mijloacelor de
informare n mas la informaiile despre aceast activitate, cu excepia restriciilor prevzut
de lege. Principiul independenei exclude posibilitatea de subordonare a Procuraturii
autoritii legislative i cele executive, precum i de influen sau de imixtiune a unor alte
organe i autoriti ale statului n acivitatea Procuraturii. Procurorul i organizeaz acivitatea
i o desfoar pe principiul autonomiei, asigurat prin independena procesual i control
judectoresc, care i ofer posibilitatea de a lua de sine stttor decizii n cauzele i n cazurile
pe care le examineaz.
2.
Trecand la analiza celui de-al doilea compartiment care este intitulat:Principiul
transparentei, as vrea sa inglobez in cele expuse mai jos raspunsul la intrebarea,pentru ce si
din ce cauza legislatorul a fost preocupat ca acest principiu sa fie parte a actelor normative
privind nu doar Procuratura ci si in cazul altor institutii care sunt indisolubil legate de
justitie.Astfel Legea cu privire la transparenta in procesul decizional se pronunta in felul
urmator: oferirea, n vederea informrii n mod deschis i explicit, de ctre autoritile
publice care cad sub incidena prezentei legi a tuturor informaiilor privind activitatea lor i
consultarea cetenilor, asociaiilor constituite n corespundere cu legea, altor pri
interesate n procesul de elaborare i de adoptare a deciziilor.
4
.In contextul prezentei legi as
vrea sa evidentiez si unele scopuri de baza a principiului transparentei care, mai tarziu vor
servi ca piloni in evidentierea problematicii, astfel transparenta are scopul de a: spori gradul
de rspundere al autoritilor publice fa de ceteni i societate; s asigure participarea
direct a cetenilor, a asociaiilor constituite n corespundere cu legea, a altor pri interesate
la procesul decizional,asigurand corelatia dintre activitatea statului si societatea civila.In
aceasta ordine de idei as vrea sa atribui principiul transparentei Procuraturii si atributiile care
sunt legate si functioneaza in conformitate cu transparenta: se interzice publicare
informaiilor ce in de activitatea operativ i de urmrire penal a organelor de resort, dar
numai n cazurile n care divulgarea acestor informaii ar putea prejudicia urmrirea penal,
interveni n desfurarea unui proces de judecat, lipsi persoana de dreptul la o judecare
corect i imparial a cazului su, ori ar pune n pericol viaa sau securitatea fizic a
oricrei persoane - aspecte reglementate de legislaie; sau procurorului i se interzice s-i
exprime public opinia cu privire la dosare, la procese, la cauze aflate n curs de desfurare
sau cu privire la cele despre care dispune de informaie n legtur cu funcia exercitat,
altele dect cele care snt n gestiunea sa.
5
Pe langa restrictiile care le putem deduce in temeiul
legii care vin ca suport privind viata privata a unei persoane as vrea sa delimitez si unele
obligatii care stau la baza procuraturii si anume faptul ca Procuratura Generala este
insarcinata de face raporturi anuale privind activitatea acesteia respectand in acest mod
publicitatea proceselor asigurand dreptul la libera informare prin intermediul mass-
media.Toate aceste masuri au ca scop final de a crea un echilibru dintre individ ca

4
.Legea nr. 239 din 13.11.2008 cu privire la transpareta in procesul decizional
5
.Legea nr.982 din 11.05.2000 privind Accesul liber la informatie
5

personalitate unica si individ ca parte a societatii si statului ,care se vede preocupat de
legalitatea justitiei . In opinia mea principiul transparentei vine ca o mecanism de stat
indreptat in directia combaterii si prevenirii coruptiei din interiorul organelor Procuraturii
,astfel vreau sa evidentiez legatura indisolubila dintre publicitatea activitatii organelor
Procuraturii prin intermediul mijloacelor de informare in masa ca un catalizator dintre
infaptuirea justitiei in stat si cetateni in procesul de consolidare a democratiei .Daca inca ne
mai intrebam de ce transparenta este esentiala in combaterea coruptiei atunci tin sa mai aduc
urmatoarele argumente:transparenta este esentiala in atingerea unor standarte inalte in cadrul
procesului de guvernare si in dezvoltarea increderii cetatenilor in integritatea institutiilor
publice; transparenta valideaza rolul proceselor democratice in promovarea si protejarea
intereselor si bunastariii cetatenilor. In concluzie vreau sa ma pronunt ca transparenta sta la
baza unei bune guvernari si lupta impotriva coruptiei in vederea unei reforme de succes a
administratiei publice si unei dezvoltari economice si sociale.
3.
De la interpretarea teoretica as vrea sa ma axez asupra unor studii practice care vor contura
ma evident coraportul dintre coruptie si jusitie si increderea cetatenilor Republicii Moldova in
justitie.Spre exemplu ,sa luam, sondajele de opinie bianuale realizate de ctre Institutul de
Politici Publice conin o ntrebare constant privitor la gradul de ncredere a cetenilor n
instituiile statului, inclusiv al ncrederii n justiie. Analiza dinamic a rspunsurilor de tip
Foarte mult ncredere i Nu am deloc ncredere la ntrebarea Ct de mult ncredere
avei n justiie?, obinute n perioada anilor 20052011, denot un grad de ncredere
fluctuant al cetenilor Republicii Moldova n justiie. ncepnd din luna martie a anului
2009, poate fi observat o tendin alarmant de cretere a gradului de nencredere a
cetenilor n justiie, raportat la gradul ncrederii totale n justiie, decalajul maxim fiind
atins n luna mai a anului 2011, cnd s-a constatat c doar 1% dintre cetenii chestionai au
rspuns c au ncredere total n justiie, n timp ce 42% au afirmat c nu au deloc ncredere
n justiie
6
.La fel as vrea sa atrag atentia si asupra la amploarea coruptiei care se vede a fi
urmatoarea : Indicele de Percepie a Corupiei (IPC), calculat anual de Transparency
International (TI), indic asupra faptului c populaia rii i comunitatea internaional
percep Republica Moldova ca pe o ar n care corupia este foarte rspndit. n ultimii 12 ani
valoarea acestui indice pentru Republica Moldova a oscilat ntre 2,1 i 3,3 pe o scar de la 0
la 10, n care valorile mai mici indic o rspndire mai mare a corupiei. Barometrul Global
al Corupiei (BGC) din anul 2010, realizat anual de asemenea de TI, denot c 37% dintre
respondenii din Republica Moldova au oferit mit n ultimele 12 luni (media pentru statele
CSI fiind de 32%, iar pentru statele UE de 5%). Potrivit aceluiai sondaj, cele mai corupte
snt considerate a fi (pe o scar de la 1 la 5): organele afacerilor interne 4,1, justiia 3,9,
partidele politice i funcionarii publici 3,8, Parlamentul, sistemul de nvmnt i sectorul
privat 3,7. Conform studiului de victimizare efectuat de Fundaia SorosMoldova n anul
2010, 30% din populaia Republicii Moldova s-a confruntat cu situaii n care a dat sau i s-a
cerut sa dea mit, fie ambele, n anul 2009
7
.Facand o analogie la organele Procuraturii tin sa
aduc la cnostinta H O T R R E A nr.38din 4 iunie 2010

6
Raportul efectuat de Institul privind Politicile Publice realizat in perioada 2005-2011 pe un esantion de 1000
persoane
7
Raport realizat de Transparency International Moldova efecutatu in 2010 in coraport cu ultimii 12 ani(sursa
http://www.transparency.md/)

6

privind Raportul auditului regularitii pe anul 2009 i utilizrii mijloacelor financiare publice
n anii 2007-2008 au constatat la Procuratura General nclcarea disciplinei financiare de
ctre executorii primari de buget n perioadele respective de gestiune, cu efectuarea de
cheltuieli neregulamentare i utilizarea mijloacelor bugetare contrar destinaiilor aprobate,
acestea influennd i la formarea datoriilor creditoare; - neasigurarea realizrii investiiilor
la reconstrucia cldirii nefinalizate, amplasat pe str. Alexandru cel Bun, 100, municipiul
Chiinu, prin nendeplinirea obligaiilor legale privind calitatea construciilor i
nenregistrarea dreptului asupra cldirii nefinalizate i terenului aferent acesteia;etc.
8
.Find
una din putinele sesizar a Curtii Conturi catre Procuratura Generala,prin aceasta hotararea ma
vrut sa atrag atentia la folosirea ineficineta a banilor publici in cadrul functionarii si activitatii
Procuraturii, nemaivorbind de numeroasele cazuri de corupere pasiva in cazul procurorilor si
pentru a-mi sustine opinia as vrea sa aduc urmatorul argument: n primele 9 luni ale anului
curent, pe banca acuzailor, pentru comiterea diferitor infraciuni de serviciu, au fost trimii
4 procurori din raioanele Orhei, Rcani, Glodeni i sectorul Ciocana al capitalei. Dup
declanarea cauzelor penale, toi patru procurori au fost eliberai din funcie, informeaz
MOLDPRES
9
.
4.
Fiind pusi in postura in care justitia nu mai reprezinta un monopol de stat ci un mecanism
care lucreaza in favoarea unor anumite categorii de persoane statul a fost nevoit sa vina cu noi
reglementari si schimbari in justitie si anume acestea sau evidentiat vadit in domeniul
activitatii Procuraturii ca element indisolubil in infaptuirea justitiei, astfel as vrea sa fac
trimitere la Hotrrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 77 din 4 mai 2010 Privind
aprobarea structurii Procuraturii Generale, Procurorul General prin ordin a stabilit la
24.05.2010 organizarea interioara a Procuraturii Generale. innd cont de importana
respectrii drepturilor omului i ndeosebi ale minorului de situaia respectrii drepturilor n
familie n cadrul Procuraturii Generale a fost format Secia minori i drepturile omului
10
.
La fel a fost format Secia analiz i impementare CEDO misiunea crei este att evitarea
cazurilor de condamnare a Republicii Moldova de CEDO ct i interprinderea msurilor
pentru tragerea la rspundere a persoanelor vinovate de nclcarea drepturilor omului i
condamnarea Republicii Moldova de CEDO. Reieind din starea de fapt alarmant la
capitolele sporirii criminalitii cibernetice i de circumstanele, inclusiv legate de
evenimentele din 7 aprilie 2009, care au constituit catalizatorul creterii numrului cazurilor
de aplicare a torturii, au fost formate dou subdiviziuni specializate noi n cadrul Procuraturii
Generale: Secia combatere tortur i Secia tehnologii informaionale i investigaii ale
infraciunilor n domeniul informaticii. Crearea acestor subdiviziuni a fost apreciat pozitiv de
ctre organismele internaionale, n special de ctre Consiliul Europei, motiv constituind
conformarea procuraturii la aquis-ului european la compartimentul instituional. Facand la
cele menionate conchid c, reorganizarea i modificrile n structura i statele de personal ale
Procuraturii din perioada de raport au fost orientate la consolidarea i optimizarea activitii
organelor Procuraturii n conformitate cu recomandrile structurilor europene privind rolul i

8
H O T R R E A nr.38din 4 iunie 2010 privind Raportul auditului regularitii pe anul 2009
9
Serviciul de presa moldpress.com

10
Parlamentului Republicii Moldova nr. 77 din 4 mai 2010 Privind aprobarea structurii Procuraturii Generale
7

locul procuraturii ntr-un stat democratic i armonizarea legislaiei naionale relevante la
standardele europene, constituind un pas spre realizarea n viitor a integrrii Republicii
Moldova n comunitatea european. Un alt eveniment de importan pentru organele
Procuraturii a fost constituirea i crearea suportului normativ a organelor de autoadministrare
a procurorilor (Consiliul Superior al Procurorilor, Colegiul de Calificare i Colegiul
Disciplinar), membrii crora au fost alei n urma exercitrii dreptului la vot a procurorilor
ntrunii la Adunarea General din 30.12.2009. Aceste schimbri asigur respectarea
prevederilor legale la numirea, eliberarea, promovarea, ncurajarea procurorilor i principiul
egalitii i competitivitii la selectarea cadrelor i numirea acestora n funcii de conducere.
Consiliul Superior al Procurorilor a stabilit i a avut n vedere, n decursul anului curent
urmtoarele direcii de activitate: - mbuntirea activitii organelor procuraturii, creterea
gradului de responsabilitate a procurorilor, consolidarea transparenei, schimbarea imaginii 3
procuraturii n societate, astfel nct procurorul s devin cu adevrat garantul respectrii
drepturilor i libertilor cetenilor.
In vederea respectarii si consolidarii principiul transparentei si reformarea acesteia in cadrul
Procuraturii as vrea sa relev urmatoarele informatii plasate pe saitul oficial al Procuraturii
Republicii Moldova care vizeaza activitatea acesteaia din care putem deduce
urmatoarele:perioada incepand cu 2010 a constituit pentru Procuratur o perioad de
implementare a unor noi forme i metode de activitate, menite s promoveze imaginea
public extern i intern a Procuraturii, s formeze o atitudine contemporan a Corpului de
Procurori fa de problema deschiderii activitii instituiei ctre societatea civil i, n
primul rnd, s pun temelia unei colaborri eficiente cu mass-media. n scopul asigurrii
drepturilor constituionale ale cetenilor privind accesul la informaie toate subiectele
adresate publicului larg au fost plasate pe site-ul oficial al Procuraturii. Tot aici, persoanele
interesate au putut face cunotin cu urmtoarele 4 ediii ale Buletinului Informativ al
instituiei (martie, iunie, octombrie i decembrie), Raportul Anual al Procuraturii pentru anul
2009. n decursul anului 2010 au fost intens mediatizate n presa scris i cea electronic peste
10 000 de subiecte preponderent viznd pornirea urmririi penale, remiterea i rezultatele
examinrii cauzelor n instana de judecat pe cazuri de corupere, trafic de fiine umane,
proxenetism, tortur, nclcarea drepturilor omului. Rezultatele atestate pe segmentul dat
denot o diversificare a tematicii
subiectelor prezentate. Astfel, s-a purces la participarea procurorilor la emisiuni n direct,
interviuri, publicarea articolelor pe baza cazurilor concrete, mediatizarea actelor de
reacionare a procurorilor (sesizri, recursuri etc.).
Relaiile cu instituiile mass-media au fost realizate prin intermediul a 456 comunicate de
pres, 14 conferine de pres cu participarea conducerii Procuraturii privind investigarea
unor cauze cu rezonan, 202 interviuri, declaraii de pres, dezminiri .a. La moment, nu
exist o modalitate mai eficace de a aduce la cunotina publicului larg att din ar, ct i de
peste hotare problemele privind direciile de activitate instituional prin prisma viziunilor
Procuraturii, dect prin intermediul paginii electronice a Procuraturii. Aceast surs de
informare poate fi utilizat de toi doritorii, fr a avea temeri c va fi falsificat. Pentru
motivele indicate, se dispune drept o direcie prioritar a activitii de asigurare a
8

transparenei instituionale dezvoltarea continu a paginii WEB a instituie
11
i. Reieind din
cele expuse, se impune stabilirea drept subiect principal n asigurarea transparenei activitii
de procuror rolul Procuraturii n asigurarea drepturilor i libertilor cetenilor. n acest
context, vine a fi imperios necesar facerea public a fiecrui exemplu de realizare a
mputernicirilor instituionale n acest sens, de protecie a drepturilor sociale att a unor
persoane n parte, ct i a intereselor legitime ale societii n ansamblu.
6.

Studiind atent tot acest cuantum de informatii as putea sa ma pronunt ca declaratiile care
vizeaza compartimetul transparentei si comabterii coruptieti in activitatea Procuraturii este in
contradictie.Pe de o parte organizatiile non-guvernamentale contureaza o realitate care
vizeaza coruperea si neindeplinirea eficienta a atributiilor Procuraturii , pe cand aceasta
institutie prin raporturile si declaratiile puse la dispozitie vrea sa denaturalizeze aceasta
imagine care i se atribuie.Pe parcursul analizei problematicii transparentei in activitatea
Procuraturii as vrea sa ma pronunt asupra faptului ca acest principiu sufera mult si nu este
abordat cu prea mare importanta de catre cadrele competente,spun acest lucru numai din
simplu considerent ca insasi in vederea analizei acestei tematici am intalnit lacune in
informare si in proiecte care privesc informarea in masa, acum imi adresez intrebarea cum
poate fi un principiu respectat , cand insai carcteristica acestuia este atat de slab dezvoltata in
compartimetul Procuratura.Continuand as vrea sa subliniez faptul ca informatia disponibila
formuleaza de iure un acces la informatie foarte liber si transparent din partea Procuraturi,insa
de facto situatia inca ramine precara la acest capitol, personal nu consider ca un singur site
web si un singur raport anual releva situatia concreta si reala privind activitatea acestui
organ.Nu pot sa nu apreciez tendinta de modernizare si standartizare incepand cu 2010 a
Procuraturii conform principiilor europene si in acest context as vrea sa ma refer la crearea
unur asa subdiviziuni ca: Secia combatere tortur i Secia tehnologii informaionale i
investigaii ale infraciunilor n domeniul minorului ce a urmat ca scop reducerea cazurilor de
condamnare a Republicii Moldova la CEDO.
In concluzie as vrea sa ma axez mai mult asupra faptului ca principiul transparentei nu este
atit de transparent in activitatea Procuraturii ,iar faptul ca un princiupiu atat de important si
respectat in tarile europene , in legilsatia nationala este atribuit cadrului legislativ numai
pentru a infrumusetea o atare lege ne face sceptici asupra eficientei si claritatii asupra
travaliului efectuatut de organele Procuraturii.Luand in considerent si faptul ca pana in
prezent nici un judecator nu a fost recunoscut ca vinovat in cazul unui act corupere ne
ghideaza spre ideea ca justitia in Republica Moldova este departe a fi transparenta si
echitabila.
7.


Efectuarea raporturiloe lunare privind activitatea Procuraturii

11
Declaratia Procurorului General Valeriu Zubco http://www.procuratura.md/
9

Monitorzarea mai transparenta a cazurilor de corupere a functionarilor
publici
Inceperea urmarii penale fara acordul Procurorului general in cazul
coruperii judecatorilor sau deputatilor
consolidarea independenei procurorului i limitarea exercitrii atribuilor
de supraveghere general.
rspunderea personal a procurorului pentru deciziile pe care le emite