1

1. GENERALITATI

Sistemul NILKA System sunt structuri reticulate care prezinta avantaje
tehnice si constructive :

a.Estetica excelenta, compozitii sigure care pot sa satisfaca orice fel
de cerinte arhitecturale .
b.Posibilitati nelimitate in ceea ce priveste geometria constructiei,
fara restrictii in realizarea oricaror forme .
c.Structurile reticulate sant produse industrializate cu un cost de
transport scazut.
d.Asamblare usoara, care nu necesita personal cu calificare inalta.
e.Rigiditate mare, facand din structurile reticulate structuri ideale
pentru deschideri largi, fara suporti intermediari.
f.Relatie excelenta intre greutatea proprie si sarcinile preluate.

Avantajele mentionate mai sus fac ca structurile reticulate sa acopere
o gama larga de utilizari cum ar fii :

a.Constructii cu deschideri mari .
b.Centre comerciale care cer o estetica superioara .
c.Sali polivalente
d.Standuri pentru targuri/expozitii, care necesita o instalare si o
demontare usoare si rapida .













system

2
2. GEOMETRIE

Din punct de vedere geometric, o structura reticulata este alcatuita din doua
grilaje plane, paralele intre ele, care formeaza stratul superior si inferior a structurii.
Distanta dintre centrele nodulului (sferei)grilajului este modulul a al constructiei.
Aceste doua grilaje plane sunt legate una cu cealalta prin folosirea barelor diagonale.
Sarcinile exterioare sunt distribuite intre cele doua straturi paralele si barele diagonale
cere le unesc.
Distanta dintre cele doua grilaje plane se numeste inaltime structurala h- a
structurii spatiale. Aceasta inaltime depinde de tipul de structura spatiala construita.
Sistemele spatiale sistem NILKA sunt construite conform unuia dintre tipurile
descrise mai jos:

2.1 Tipuri de structuri spatiale


2.1.1 Patrat A O+T

Cele doua grilaje plane (stratul superior
si cel inferior) sun formate prin repetarea
patratului de baza cu latura a modul si sunt
conectate prin bare diagonale. Elementele
grilajelor plane si diagonalele formeaza
triunghiuri echivalente, formand astfel semi-
octaedre si tetraedre. In aceste caz, inaltimea
structurala h - este h = 0.707a iar barele au
aceeasi lungime a. Unghiul dintre bara
diagonala si bara stratului superior si a celui
inferior este de 60 grade.

Acest tip de structura spatiala este
folosita in majoritatea constructiilor noastre,
datorita faptului ca este mai economica.


2.1.2 Patrat B 1/ O+T

Acest tip de structura spatiala se
formeaza in acelasi fel cu tipul A patrat, diferind
doar inaltimea structurii care, in acest caz, este
mai mica h h = 0.50a, unde a este modulul
structurii spatiale.
Acest tip de structura spatiala este
folosit in constructii cu deschideri mai mici si care
au o inaltime structurala mai mica.







3
2.1.3 Triunghi O+2T

Cele doua grilaje plane si
paralele (stratul superior si cel inferior)
se formeaza prin repeterea triunghiului
echilateral de baza cu latura a.
Acestea sunt conectate intre ele prin
bare diagonale, care formeaza
triunghiuri echivalente. In consecinta,
acestea formeaza octaedre cu cate
doua tetraedre, ca module
tridimensionale strans unite. Octaedrele
si tetraedrele sunt module stabile cinetic
si, astfel, o astfel de structura spatiala
tridimensionala, va fi rigida.
Barele au aceeasi lungime a
iar inaltimea structurala a structurii
spatiale este h = 0.816a.
Comparatia intre tipul A Patrat
si Triunghi va releva o mai mare

densitate a elementelor si o inaltime
structurala h mai mare.
Acest tip de structura spatiala
este potrivita pentru constructiile cu
deschideri largi si pentru configuratiile
plane trihexagonale.


3. PROIECTAREA STRUCTURILOR RETICULATE

Proiectarea structurilor reticulate depinde in mod special de cerintele arhitectonice,
de sarcinile specifice, de conditiile de sprijin si de inaltimea structurala dorita.
Cerintele vor trebui combinate cu anumite reguli de baza, in asa fel incat sa se
obtina cele mai optime rezultate din punct de vedere tehnic si economic .
Aceste reguli de baza sunt:
a.Inaltimea a structurii reticulate depinde de deschidere si o relatie optima ar fii
egala cu 1/15 1/20 din ea.
b.Costul structurii reticulate se reduce prin cresterea dimensiunii modulului
grilajului.
Forma geometrica a structurii spatiale si modulul cel mai potrivit al grilajului vor fi
selectate luand in considerare datele de mai sus. Pe baza rezultatelor analizei, se vor
determina dimensiunile componentelor si estimarile de cost. Procedeul de mai sus se
va repeta pana se va ajunge la solutia cea mai optima din punct de vedere economic si
tehnic.
Se vor selecta metodele cele mai potrivite de asamblare si instalare, luand in
considerare conditiile locale.










4
4. COMPONENTELE STRUCTURII RETICULATE NILKA system

Componentele de baza ale structurii spatiale sistem NILKA sunt NODURILE
(sferele), BARELE, SURUBURILE si RONDELEL


4.1 Nodul

Nodul (sfera) structurii reticulate NILKA este componenta la care se ataseaza
barele si care preia sarcinile exterioare. Fortele, care actioneaza asupra sferelor, sunt
de valori diferite si, uneori, de directii opuse. Aceste forte sunt distribuite prin bare catre
structura reticulata.

Legatura dintre sfera si bare este realizata folosind gaurile filetate executate in
sfera. Unghiurile dintre gauri depind de aspectul geometric al constructiei, iar diametrul
depinde de tensiunea maxima.
Sfera(nodul) sunt fabricate prin prelucrare mecanica, din otel de calitate conform
DIN 17100 CK45.

Dimensiunea sferei depinde de parametrii de mai jos:
a.Valoarea fortelor care urmeaza a fi transmise.
b.Dimensiunea suruburilor, pentru a evita contactul intre ele in interiorul sferei.
c.Dimensiunea rondelelor invecinate.

Sferele folosite in sistemele reticulate NILKA au un diametru de 60 mm, 80 mm,
110 mm, 150 mm si 200 mm. La cerere, se pot fabrica sfere cu un diametru mai mare.
Gaurile sunt filetate in sfera cu anumite unghiuri intre ele, in functie de directia
barelor. Se pot executa un maximum de 18 gauri in fiecare sfera. Diametrele gaurilor
filetate in sfera sunt in functie de tensiunea maxima transmisa.



SPHERE
R
HEAD SLEEVE BOLT
WEDGE
5
In tabelul 1- interactiunea intre diametrul nodului diametrul surubului si forta transmisa.

M12 M16 M20 M24 M30 M36 M42 M56
DIAM. FILET
NOMINAL .
10.9 10.9 10.9 10.9 10.9 10.9 10.9 10.9
CALITATE
SURUB
D (mm) 60 110 175 250 400 580 800 1500
FORTA
ADMISIBILA (kN)
60
80
110
150
200


TABEL 1: INTERDEPENDENTA DIAMETRU NOD DIAMETRU FILET NOMINAL
FORTA TRANSMISA


4.2 Bare

Barele structurii reticulate au o sectiune transversala cilindrica, diametrul si
grosimea depinzand de forta maxima dezvoltata.
Barele sunt facute din sectiuni cilindrice sudate, conform DIN 2458 sau fara sudura,
conform DIN 2448, din otel calitatea St 37-2, conform DIN 17100.

4.3 Capete

Capetele barelor-tuburilor sunt conice, avand o gaura centrala pentru ca suruburile
sa le poata traversa, pentru a face legatura intre bara si sfera.
Procedura de sudare pe bare este conform EN288 si face parte din sistemul calitatii
companiei.

4.4 Suruburi

Suruburile conecteaza barele cu nodurile si transmit, de asemenea, tensiunea de la
bare spre noduri.
Suruburile sunt facute din otel de mare rezistenta, conform DIN 267, de calitatea
8.8 si 10.9 cu filet metric.

4.5 Rondele

Rondela este o componenta, care transmite forta de compresie intre bare si noduri.
Pentru constructiile mai mari, rondela este facuta din bara de otel cu sectiune
hexagonala, conform DIN 17100, St37 2.
Dimensiunea rondelei depinde de diametrul surubului si de forta de compresiune
din bare.




6
5. PROTECTIA SUPRAFETEI COMPONENTELOR STRUCTURILOR
SPATIALE sistem NILKA

Metalele sunt supuse coroziunii, ca rezultat al reactiilor chimice cu oxigenul. Pentru
a evita aceste reactii, suprafata lor este acoperita fie cu un metal mai rezistent, fie cu
pulbere de poliester, fie cu o combinatie dintre cele doua materiale. In general, perioada
de protectie creste odata cu grosimea stratului protector al invelisului. Protectia
suprafetei componentelor este realizata printr-o combinatie intre cele doua materiale.

Acoperirea suprafetei cu alte materiale se realizeaza in doua feluri:
a. galvanizare electrolitica
b. galvanizare la cald

5.1.1 Galvanizare electrolitica

Nodurile(sferele) structurilor spatiale sistem NILKA sunt galvanizate cu un aliaj
electrolitic in bai galvanice slab acide, conform DIN 50961. In acest fel, se va obtine o
zincare cu o grosime de 25 microni.

5.1.2 Galvanizare la cald

Barele sunt galvanizate la cald, conform DIN 50976. Procedeul de galvanizare la
cald se realizeaza prin cufundarea barelor de otel in bai de zinc topit la o temperatura
de 450 grade. In felul acesta, zincul se difuzeaza pe suprafata otelului cu o grosime
minima de aproximativ 55 microni.

5.2 Vopsire cu pulbere in camp electrostatic

Protectia suprafetei componentelor sistemelui se face prin vopsirea cu pulbere in
camp electrostatic .
Pe parcursul procedurii de vopsire, pulberea de poliester este pulverizata pe
componentele de otel intr-un camp electrostatic. Se polimerizeaza pulberea in cuptor, la
o temperatura de 200 grade C, formandu-se astfel o pelicula de rezistenta de
aproximativ 80 microni.
Culoarea pulberei poate fi aleasa dintr-o gama larga de culori RAL.















7
6. ASAMBLAREA SI MONTAJUL STRUCTURILOR RETICULATE

In general, structura reticulate se asambleaza prin combinarea si repetarea unitatilor
de piramide triunghiulare. Alegerea uneia dintre metodele enumerate mai sus depinde
de conditiile locale si de cerintele proiectului .

Cele mai curente metode de instalarea structurilor reticulate :

6.1 Metoda asamblare montaj

Suprafata structurii se acopera cu schele iar asamblarea si instalarea se face
concomitent.
Exista doua tipuri de schele. Primul este fix si acopera toata suprafata. Al doilea tip
este mobil, sub forma de turn, schimbandu-si pozitia in functie de inaintarea lucrului.
Alegerea schelariei potrivite se va face in functie de conditiile locale.



fig. 6.1. Metoda asamblare montaj


6.2 Metoda prin ridicare

Structura spatiala este asamblata la sol, langa amplasamentul final este apoi
ridicata in pozitia finala folosind o macara.
fig. 6.2. Metoda prin ridicate
SCAFFOLDING
8
6.3 Metoda prin alunecare

Se instaleaza o schela cu ajutorul careia se va asambla o parte a structurii spatiale.
In continuare, prin alunecare si montare partiala, structura va inainta spre pozitia finala.
Acest procedeu se va repeta pana intreaga structura spatiala este asamblata si in
pozitie.

fig. 6.3. Metoda prin alunecare


6.4 Metoda in tronsoane

Un tronson al structurii se va asambla la sol si va fi, dupa aceea, ridicat cu o
macara si instalat in pozitie. Apoi, un alt tronson se asambleaza la sol, se ridica langa
primul, iar cele doua tronsoane vor fi unite. Procedeul se repeta in acest fel pana cand
intreaga structura spatiala este asamblata si in pozitie.
fig. 6.4. Metoda in tronsoane
ASSEMBLED BLOCK
SLIDING
HANGING
SCAFFOLDING
ASSEMBLED BLOCK ON THE GROUND
CRANE
CRANE
9

7. REAZEMUL STRUCTURII RETICULATE

Pozitionarea reazemelor structurii reticulate este aleasa in functie de cerintele
zonei. Incastrarile sunt in general fixate vertical, cu un grad, doua grade sau fara grad
de libertate in cele doua directii orizontale principale, in functie de presupunerile
proiectului.
In fig. 01, este aratat reazem pe grinda de beton.
In fig. 02, este aratat reazem in consola .


8. ACOPERIREA STRUCTURII RETICULATE

Materialele folosite pentru acoperirea structurilor sunt selectate de catre client,
conform cu cerintele estetice si conform altor criterii.

In acest caz, distantierele sunt fixati pe nodurii pentru a sprijini sistemul de pane
orizontale .Folosind distantieri de inaltimi variabile, se va putea da o panta potrivita
acoperisului, permitand, astfel, o evacuare sigura a apei pluviale.

In fig. 03, este aratat sprijinul acoperisului pe nodul structurii .