Sunteți pe pagina 1din 8

EFECTUAREA URMRIRII PENALE

Sectiunea I Sesizare organelor de urmarire penala


Declansarea activitatii organelor de urmarire penala este conditionata, n toate cazurile, de ncunostiintarea
acestora despre savrsirea unei infractiuni. Mijlocul prin intermediul caruia este informat organul judiciar
despre savrsirea unei infractiuni poarta denumirea de act de sesizare. Pentru declansarea mecanismului
procesual se impune ca actul de sesizare sa fie ntocmit conform legii, sa contina att elementul de
informare, ct si elementul legal de declansare a activitatii procesuale.
Modurile de sesizare a organelor de judecata sunt variate, clasificarea lor facndu-se n raport cu anumite
criterii:
a !n raport cu sursa de informare e"ista:
- moduri de sesizare e"terna: plngerea, denuntul#
- moduri de sesizare interna: sesizarea din oficiu.
$ !n raport de organul de urmarire sesizat e"ista:
- moduri de sesizare primara, n situatia n care ncunostintarea despre savrsirea unei
infractiuni a ajuns pentru prima data n fata unui organ de urmarire penala %plngerea, denuntul,
sesizarea din oficiu#
- moduri de sesizare complementara, n situatia n care cauza a trecut anterior pe la un alt
organ de urmarire penala %n cazul n care un organ de urmarire penala si declina competenta
n favoarea altui organ potrivit art. &'( alin. & ).pr.pen..
c !n raport de efectele pe care le produce, e"ista:
moduri de sesizare generala %plngerea, denuntul, sesizarea din oficiu care produc efectul de a ncunostinta
organul de cercetare penala, nefiind indispensa$ile
pentru nceperea urmaririi penale deoarece pot fi nlocuite#
- moduri de sesizare speciala %plngerea preala$ila, sesizarea si autorizarea organului
competent, manifestarea dorintei organului strain, care produc efectul de a ncunostinta organul de
urmarire penala, dar, spre deose$ire de cele generale, sunt indispensa$ile pentru nceperea urmaririi
penale, neputnd a fi nlocuite.
Sectiunea a II a Modurile de sesizare a organelor de urmarire penala
P*+,-./.0 % moduri generale
0sa cum rezulta din dispozitiile art. &&& alin.' ).pr.pen., plngerea este ncunostintarea facuta de o
persoana fizica sau juridica despre savrsirea unei infractiuni.
Plngerea este, deci, unact de sesuzare prin care persoana vatamata prin infractiune aduce la cunostinta
organelor judiciare faptul penal pentru care se plnge si fata de care cere efectuarea urmaririi penale si
eventual repararea prejudiciului cauzat prin infractiune.
,u tre$uie confundata plngerea cu plngerea preala$ila, din urmatoarele motive:
- plngerea este modul general de sesizare, n timp ce plngerea preala$ila este un mod special de
sesizare:
- plngerea poate fi nlocuita cu denuntul sau sesizarea din oficiu, n timp ce plngerea preala$ila nu
poate fi nlocuita cu alta sesizare#
- plngerea odata introdusa nu mai poate fi retrasa, pe cnd plngerea preala$ila poate fi retrasa sau
partile se pot mpaca.
/eferitor la continutul sau, art. &&& alin.& ).pr.pen. prevede ca plngerea tre$uie sa cuprinda:
- numele, prenumele, calitatea si domiciliul petitionarului#
- descrierea faptei care formeaza o$iectul plngerii#
- indicarea faptuitorului, daca este cunoscut#
- indicarea mijloacelor de pro$a.
Din punct de vedere formal, plngerea poate fi facuta:
- n scris, situatie n care ea tre$uie semnata de petitionar# lipsa semnaturii nu va mpiedica organul
de urmarire penala sa tina seama de ea, putnd sa o considere fie denunt anonim, fie o sesizare din oficiu#
- oral, situatie n care se consemneaza ntr-un proces-ver$al de organul care o primeste.
*egea reglementeaza modalitatile n care poate fi facuta plngerea, din punct de vedere al titularilor:
- personal, de catre cel caruia i s-a cauzat o vatamare prin infractiune# plngerea facuta de o
persoana cu capacitate de e"ercitiu restrnsa %minor ntre '1 si '2 ani, va fi ncuviintata de catre
persoanele prevazute de legea civila %parinte, curator, tutore#
- prin mandatar, mandatul tre$uie sa fie special, iar procura ramne atasata plngerii#
- prin su$stituti procesuali %unul dintre sot pentru celalalt sot sau de catre copilul major pentru
parinti# persoana vatamata poate sa declare ca nu si nsuseste plngerea, situatie n care plngerea nu va
mai produce efectele prevazute de lege#
- prin reprezentantii legali, pentru persoanele lipsite de capacitate de e"ercitiu %minorul care nu a
mplinit '1 ani si persoana pusa su$ interdictie#
Plngerea este facultativa. ."ceptia de la aceasta regula o constituie cazul reglementat de art. &&' alin. 1
).pr.pen., care prevede ca situatiile n care, prin savrsirea unei infractiuni s-a produs o pagu$a uneia din
unitatile la care se refera art. '13 ).pr.pen., aceasta are urmatoarele o$ligatii:
- sa sesizeze de ndata organul de urmarire penala#
- sa prezinte situatii e"plicative cu privire la ntinderea pagu$ei#
- sa prezinte date cu privire la faptele care au cauzat pagu$a#
- sa se constituie parte civila.
Plngerea tre$uie sa se refere la fapte reale, deoarece nvinuirea mincinoasa facuta prin plngere, cu privire
la savrsirea unei fapte prevazute de legea penala, este considerata infractiune de denuntare mincinoasa
%art. &34 ).pen..

D.,5,65*
Potrivit art. &&7 alin.' ).pr.pen., denuntul este ncunostintarea facuta de catre o persoana fizica sau juridica
pentru savrsirea unei infractiuni.
)omparativ cu plngerea, prin denunt se aduce la cunostinta organului de urmarire penala savrsirea unei
infractiuni n dauna altor persoane, nefiind necesar ca cel care face denuntul sa fi fost prejudiciat prin
infractiunea sesizata.
/eferitor la continutul denuntului art. &&7 alin.& ).pr.pen. prevede ca acesta tre$uie sa contina aceleasi date
ca si plngerea.
!n ceea ce priveste forma su$ care tre$uie ntocmit, art. &&7 alin.7 ).pr.pen. prevede ca denuntul poate fi
facut:
- n scris, ca si n cazul plngerii, fiind necesara semnatura denuntatorului# denuntul nesemnat este
considerat o simpla informare, n $aza careia, dupa o preala$ila verificare a veridicitatii sale, organul de
urmarire penala se poate sesiza din oficiu#
- oral, situatie n care se comsemneaza ntr-un proces-ver$al de catre organul n fata caruia a fost
facut.
Denuntul poate fi facut de catre orice persoana. )omparativ cu plngerea, care nu poate fi facuta dect de
catre o persoana care are capacitate deplina de e"ercitiu, iar n cazul n care este ntocmita de o persoana cu
capacitate de e"ercitiu restrnsa, tre$uie ncuviintata de catre reprezentantul legal, denuntul poate fi facut si
de o persoana lipsita de capacitate de e"ercitiu sau cu capacitate de e"ercitiu restrnsa.
Denuntul poate fi facut c8iar de persoana care a savrsit infractiunea, fiind vor$a de autodenunt.
0utodenuntul reprezinta o recunoastere din proprie initiativa a faptei savrsite si constituie, ca atare, o
circumstanta atenuanta acordata faptuitorului art. &34 alin.7 ).pen.# n alte situatii, legea prevede ca
autodenuntul determina nlaturarea raspunderii penale, art. &33 alin. 7 ).pen.
)a si plngerea, denuntul este facultativ, putnd fi facut de orice persoana particulara sau orice unitate
dintre cele la care se refera art. '13 ).pen., fara ca acestea sa ai$a vreo o$ligatie n acest sens.
Sunt situatii n care denuntul devine o o$ligatie a acelora care au luat cunostinta despre savrsirea unei
infractiuni . !n acest sens, potrivit art. '9( ).pen. omisiunea de a denunta de ndata savrsirea vreuneia
dintre infractiunile contra sigurantei statului prevazute de art. '33-':7, ':: si ':9 ).pen. se pedepseste cu
nc8isoare de la & la 9 ani.
Potrivit art. &&9 ).pr.pen., orice persoana cu functie de conducere ntr-o unitate la care se refera art. '13
).pe. sau cu atri$utiide control, care a luat la cunostinta de savrsirea unei infractiuni n acea unitate, este
o$ligata sa sesizeze de ndata pe procuror sau organul de cercetare penala si sa ia masuri sa nu dispara
urmele infractiunii, corpurile delicte si orice alte mijloace de pro$a. 0ceste o$ligatii revin si oricarui
functionar care a luat la cunostunta despre savrsirea unei infractiuni n legatura cu serviciul n cadrul
caruia si ndeplineste sarcinile. ;misiunea sesizarii organelor judiciare este sanctionata potrivit art. &:7
).pen.

S.S<=0/.0 D<, ;><)<5
0cest mod de sesizare da dreptul organelor de cercetare penala de a lua la cunostinta despre savrsirea unei
infractiuni si pe alta cale dect plngerea si denuntul.
Modalitatile concrete n care se realizeaza sesizarea din oficiu sunt multiple.
0stfel, organele de cercetare penala pot lua la cunostinta despre savrsirea unei infractiuni prin intermediul
presei, radioului, televiziunii, care dau pu$licitatii aspecte din activitatea unor unitati economice sau
persoane, prin denunturi anonime, scrise sau ver$ale %telefonice, pe $aza constatarilor personale n cazul
infractiunilor flagrante, precum si activitati specifice muncii organelor de urmarire penala.
=vonul pu$lic este de natura sa atraga atentia organelor de urmarire penala asupra unor aspecte care la
prima vedere par a fi legate dar care la o cercetare mai atenta se dovedesc a fi ncalcari ale legii penale.
;rganele de cercetare se pot sesuza din oficiu si cu ocazia unor cercetari n legatura cu o cauza, daca
descopera fapte sau aspecte noi ce nu au legatira cu cauza respectiva si ntrunesc elementele constitutive ale
unei infractiuni.
!n literatura de specialitate se face precizarea ca organele de cercetare nu se pot sesiza din oficiu cnd, desi
au luat la cunostinta prin mijloace specifice de informare despre savrsirea unei infractiuni, este necesara
plngerea preala$ila a persoanei vatamate sau o alta sesizare speciala anume prevazuta de lege.

Moduri speciale de sesizare
5nul dintre principiile care stau la $aza desfasurarii procesului penal este principiul o$ligativitatii
si cel al oficialitatii.
De la acest principiu legea prevede unele derogari, cnd declansarea procesului penal, precum si punerea n
miscare a actiunii penale, pot avea loc numai ca urmare a unei anume sesizari, facuta de anume persoane
%fizice sau juridice, n legatura cu anume infractiuni.
!n acest sens, art. &&' alin. & si 7 ).pr.pen., precizeaza ca atunci cnd potrivit legii, punerea n miscare a
actiunii penale se face numai la plngerea preala$ila ori la sesizarea sau autorizarea organului prevazut de
lege, urmarirea penala nu poate ncepe n lipsa acestora.
De asemenea, urmarirea penala nu poate ncepe fara e"primarea dorintei guvernului strain n cazul
infractiunii prevazute n art. '9' ).pen.
/eferitor la modurile speciale de sesizare a organelor de urmarire penala, se poate face o clasificare astfel:
a) plngerea preala$ila ca ncunostintare facuta de persoana vatamata printr-una din infractiunile
pentru care legea penala cere o asemenea plngere pentru punerea n miscare a actiunii penale, prin
care si e"prima vointa de a fi tras la raspundere penala a infractorului#
!n functie de natura infractiunii sau, uneori, de calitatea su$iectului activ al infractiunii, plngerea
preala$ila se poate adresa urmatoarelor categorii de organe judiciare:
- direct instantei de judecata, pentru infractiunile prevazute n art.'2( ).pen., '21
alin.').pr.pen., '47 ).pen., &(3 ).pen., &(: ).pe.#
- organelor de cercetare penala sau procurorului, pentru infractiunile prevazute n art. '2', '21
alin. 7, '4& alin.', '43, '4: ).pen.#
- organul competent sa efectueze urmarirea penala, cnd plngerea preala$ila este ndreptata
contra unui judecator, procuror, notar pu$lic, militar, judecator si controlor financiar sau contra uneia
dintre persoanele prevazute n art. &4 ).pr.pen.
b) sesizarea organului prevazut de lege cum ar fi:
- sesizarea comandantului pentru infractiunile comise de militari sau de civili n legatura cu
o$ligatiile militare, art. 77'-77: ).pe., art. 712, 737, 731 ).pen.#
- sesizarea organelor competente ale cailor ferate, pentru unele infractiuni contra sigurantei
circulatiei pe caile ferate prevazute de art. &97 alin.', art. &91, &93 alin.' si & ).pen.#
- cererea )amereai Deputatilor si Senatului de a pune su$ acuzare Presedintele /omniei pentru
nalta tradare, cu votul a cel putin ? din numarul deputatilor si senatorilor, n sedinta comuna.
c) autorizarea organului prevazut de lege cum ar fi:
- autorizarea preala$ila a procurorului general al parc8etului de pe lnga !nalta )urte de )asatie si
@ustitie, pentru infractiunile savrsite n afara teritoriului tarii contra statului romn sau contra vietii
unui cetatean romn ori prin care s-a adus o vatamare grava integritatii corporale sau sanatatii unui
cetatean romn, cnd sunt savrsite de un cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie care nu
domiciliaza pe teritoriul tarii art. 3 ).pen.#
- ncuviintarea )amerei Deputatilor sau a Senatului, n vederea retinerii, arestarii,
perc8ezitionarii sau trimiterii n judecata a unui deputat sau senator#
- avizul ministrului justitiei, n vederea cercetarii, retinerii, arestarii, perc8ezitionarii sau trimiterii
n judecata a magistratilor %*egea nr. 7(1A&((1.
d e"primarea vointei guvernului strain pentru infractiuni contra vietii, integritatii corporale,
sanatatii, li$ertatii sau demnitatii mpotriva unui reprezentant al statului respectiv# urmarirea penala va
ncepe va ncepe c8iar si n lipsa dorintei e"primate de guvernul strain, nsa nu se vor mai aplica dispozitiile
art. '9' alin.' ).pen., adica vor fi aplicate dispozitiilor de drept comun corespunzatoare faptelor savrsite
de inculpat.
/eferitor la forma sesizarii speciale, art. &&3 ).pr.pen. prevede ca aceasta tre$uie facuta n scris si semnata
de catre organul competent.
!n ceea ce priveste continutul sesizarii speciale, aceasta tre$uie sa cuprinda aceleasi elemente ca si n cazul
plngerii si denuntului.
Sectiunea a III a 0ctele premergatoare urmaririi penale
Potrivit art. &&1 ).pr.pen., n vederea nceperii urmaririi penale, organul de cercetare poate efectua acte
premergatoare. De asemenea, n vederea strngerii datelor necesare organelor de urmarire penala pentru
nceperea urmaririi penale pot efectua acte premergatoare si lucratorii operativi din Ministerul de <nternen
anume desemnati n acest scop. Procesul-ver$al prin care se constata efectuarea unor acte premergatoare
poate constitui mijloc de pro$a.
0ctele premergatoare, denumite n literatura de specialitate investigatii preala$ile, au menirea fie de a
completa informatiile pe care organele de urmarire le au cu privire la savrsirea unei infractiuni, fie numai
sa verifice aceste informatii spre a se putea desprinde concluziile corespunzatoare n legatura cu nceperea
urmaririi penale.
!n aceasta faza pot fi efectuate anumite verificari, pot fi ascultate anumite persoane, pot fi facute
perc8ezitii, cercetari la fata locului sau investigatii.
,u pot fi dispuse, n faza premergatoare urmaririi penale, masuri procesuale, deoarece acestea se pot lua
numai cu privire la nvinuit sau inculpat, ceea ce ar implica o urmarire penala nceputa.
!n faza actelor premergatoare urmaririi penale pot fi realizate si sarcini ale procesului penal. !n acest sens,
organele de cercetare au o contri$utie importanta la prevenirea si savrsire infractiunilor.
*a realizarea scopului procesului penal pledeaza si alineatul final al art. &&1 ).pr.pen., n care se arata ca
procesul-ver$al prin care se constata efectuarea unor acte premergatoare poate constitui mijloc de pro$a.
,u n orice cauza este necesara efectuarea actelor premergatoare urmaririi penale, ci numai n situatiile n
care actele de sesizare adresate organelor de urmarire penala nu contin suficiente elemente care sa conduca
la formarea convingerii ca poate ncepe urmarirea penala.
;rganele de urmarire penala vor efectua acte premergatoare si n cazul sesizarii din oficiu, cnd nu au
suficiente date care sa le permita nceperea urmaririi penale.
Prin natura lor juridica, actele premergatoare sunt acte procedurale sui generis, cu natura juridica si trasaturi
proprii, ceea ce le aproprie de actele de procedura penala dar le si deose$esc de acestea prin aceea ca au o
natura si functionalitate specifica.
0ctele premergatoare se efectueaza pna n momentul n care organul judiciar competent are suficiente
informatii n $aza carora sa poata dispuna nceperea urmaririi penale, nee"istnd posi$ilitatea ca actele
premergatoare sa se desfasoare dincolo de momentul nceperii urmaririi penale, e"ceptie facnd faptele
descoperite n timpul urmaririi penale.
)u toate ca legea nu prevede e"pres durata actelor premergatoare, aceasta este limitata n timp att de
formarea convingerii ca se poate dispune nceperea urmaririi penale, ct si de respectarea principiului
operativitatii
'
B'C.

,enceperea urmaririi penale. 0tunci cnd organul de cercetare penala conststa ca din cuprinsul sesizarii
sau din actele premergatoare efectuate rezulta vreunul din cazurile de mpiedicare a punerii n
miscare a actiunii penale din art. '(, cu e"ceptia celui de la lit. $, este o$ligat sa nainteze actele nc8eiete
procurorului, cu propunerea de nencepere a urmaririi penale.
!n cazul n care procurorul este de acord cu propunerea o confirma prin rezolutie motivata. )opie de pe
rezolutie se comunica persoanei care a facut sesizarea, precum si, dupa caz, persoanei fata de care s-au
efectuat acte premergatoare, conform *egii nr. 12(A2.''.&((1.
CONCLUZII
Procesul penal are ca scop constatarea la timp si n mod complet a faptelor care constituie infractiuni,
sta$ilirea identitatii oricarei persoane care a savrsit o fapta penala si a vinovatiei sale, pentru a fi trasa la
'
raspundere potrivit acesteia si evitarea oricarei erori judiciare, astfel ca nici o persoana nevinovata sa nu fie
trasa la raspundere penala.
Pentru a se atinge acest scop procesul penal este organizat de lege ca o activitate ordonata si eficienta n
concordanta cu nevoile apararii sociale si drepturile si li$ertatile fundamentale recunoscute de )onstitutie
si pactele si tratatele internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului.
>aptul ca aceasta activitate premergatoare judecatii are forme si denumiri deose$ite este mai putin relevant.
!mprejurarea ca poarta denumirea de urmarire penala, cercetare, anc8eta, anc8eta preliminara, investigatie,
acte premergatoare, prime cercetari, instructie etc., nu sc8im$a cu nimic necesitatea ca ea sa fie
componenta o$iectiv o$ligatorie a procesului penal si sa se regaseasca n cuprinsul tuturor momentelor
juridice edictate n materie, cel putin n ultimele doua secole.
5rmarirea penala, ca prima faza a procesului penal, prezinta o deose$ita importanta si se finalizeaza cu
e"ecutarea 8otarrii penale definitive n cazul condamnarii sau prin adoptarea unei alte solutii de finalizare
a procesului n celelalte cazuri.
!ntre aceste doua etape ale urmaririi penale se desfasoara activitati de strngere a pro$elor necesare cu
privire la e"istenta infractiunilor, la identificarea faptuitorilor si la sta$ilirea raspunderii acestora, pentru a
se constata daca este sau nu cazul sa se dispuna trimiterea n judecata.
<mportanta si necesitatea urmaririi penale reiese si din faptul ca organele de urmarire penala tre$uie sa
constate la timp si n mod complet faptele penale comise, sa-< identifice pe faptuitori si sa puna la dispozitia
instantei de judecata materialul pro$ator necesar sta$ilirii vinovatiei infractorilor, n vederea sanctionarii
acestora, potrivit legii.
."istenta fazei de urmarire penala este justificata si de faptul ca, n epoca moderna, se savrsesc infractiuni
prin folosirea unor procedee si te8nici noi tot mai perfectionate, uneori criminalitatea capatnd caracter
organizat, astfel ca s-a impus o preocupare sporita din partea statului, prin organele sale judiciare, pentru
com$aterea fenomenului infractional.
!n desfasurarea procesului penal, faza de urmarire penala se justifica din considerente de ordin teoretic si
practic. 0stfel, n general faptele penale se comit n ascuns, de catre infractori periculosi, care doresc si nu
de putine ori reusesc sa faca sa dispara o serie ntreaga de urme ale infractiunii.
Pentru prevenirea acestor actiuni, pentru descoperirea ct mai rapida a infractiunilor, ridicarea si
conservarea urmelor si identificarea si prinderea infractorilor se impune efectuarea unor activitati specifice
de catre organele specializate si pregatite n acest scop.
!n faza de urmarire penala se face o asa zisa triere ntre cei ce sunt vinovati si cei nevinovati sau cei ce nu
pot fi trasi la raspundere penala, evitndu-se e"punerea n pu$lic a acestora din urma. !n acest fel se da
viata prevederilor unor principii fundamentale ale procesului penal, cum sunt: prezumtia de nevinovatie,
respectarea demnitatii umane, garantarea li$ertatii persoanei etc.
0ctivitatea instantelor de judecata este usurata, pe de o parte, prin diminuarea numarului de cauze deduse
judecatii, iar pe de alta parte, prin furnizarea materialului pro$ator pentru clarificarea tuturor aspectelor
necesare pentru sta$ilirea adevarului, corecta aplicare a legii si justa individualizare a pedepsei.
/olul urmaririi penale nu este numai acela de a pune la dispozitia instantelor de judecata materialul
pro$ator necesar sta$ilirii vinovatiei infractorilor si tragerii la raspundere a acerstora, ci si acela de institutie
procesuala care n limita activitatii specifice, realizeaza si functia preventiv educativa a procesului penal.
;perativitatea si promtitudinea n activitatea de constatare a infractiunilor, precum si identificarea n timpul
cel mai scurt al faptuitorilor sunt aspecte importante de natura sa dea satisfactiei opiniei pu$lice care este
indignata de comiterea infractiunilor respective.
Pe de alta parte, actiunile organelor de cercetare penala ntaresc sentimentul de ncredere a populatiei n
inevita$ilitatea actului de justitie si au un puternic impact n rndul persoanelor care sunt tentate sa comita
infractiuni.
."istenta organelor a$ilitate care sa mentina ordinea de drept n stat este cu att mai necesara cu ct nimic
din tot ceea ce progresul a pus la ndemna omului modern spre o folosinta onesta si binefacatoare, nu a
ramas nespeculat de odioasa armata a infractorilor. n lupta contra crimei, societatea este datoare sa
puna la contributie toate mijloacele pe care civilizatia actuala i le ofera. La perspicacitatea si
ingeniozitatea infractorilor moderni, trebuie sa se raspunda printr-o organizare metodica si serioasa a
urmaririi. Dupa cum infractorii si perfectioneaza sistemele lor de atac, astfel societatea trebuie sa-si
perfectioneze sistemele sale de lupta. - <. Danoviceanu
E<E*<;-/0><.
F. Pavaleanu, <. <aco$uta, M. )ovalciuc - Drept procesual penal, .d. Panfilius, &((3
M. 0petrei - Drept procesual penal, .d. Fictor, &(('
F. Dongoroz si cola$. - Eplicatii teoretice ale !odului de procedura penala, .d. 0cademiei, '49:
F. Pavaleanu - Drept procesual penal, partea speciala, .d. *umina *e", &((&
0le". Eoroi, st.-.5ngureanu, ,.@idovu - Drept procesual penal, .d. 0ll EecG, &((&
,. Folonciu - "ratat de procedura penala, .d. Paideia, '447
)od de procedura penala
*egea nr. 7(1A&((1 privind organizarea judiciara