Sunteți pe pagina 1din 59

II R Realitatea psihid a istoria sa

12. Funqiile parentale (materne paterne)


A. Ciccone
Am descris pe larg calititile obiectului, funqiile parentale necesare
travaliului psihic care va permite dezvolre proprii-
le sale procesc de subiectivare. Eu insumi am abordat clteva calitati
indispensabile funqiei parentale pentru a sprijini dezvolrarea psihica
a copilului, mai ales in rimpul explorarii diferitelor aspecte ale func-
tiei a obiectului: atenrie, investire, preocupare primara,
receptivitate, reverie interpretativa transformatoare, funqia alfa,
acordaj ajustare ritmica, solicitare etc. Aceste calitari raman esenri-
ale de-a lungulintregii crqteri construiri a vierii psihice a copilului,
de Ia Ia adolescent. Am subliniat necesitatea unei articulari a
funqiilor materna Voi aduce acum clteva precizari referi-
tor Ia distinqia acestor funqii.
Dad. modelarea funqiei materne pune in general purine proble-
me, teoretizarea funqiei paterne poate da loc unor dezbateri (vezi
Ciccone, 2003b). Rene Roussillon a introdus problema tatalui in pri-
mele experiente dori sa continui sa completez aceasta refleqie.
12. 1. Locul tatalui al mamei
Psihanaliza a pus adesea in prim plan aspectul mitic al funqiei pater-
ne a privilegiat in reprezentarea funqiilor paterne funqia simbolica
de castrare. Ea 1-a prezentat adesea pe tata ca flind de o importanta
dupa mama, servind mai ales Ia introducerea unei dis-
tante intre bebelu? mama, Ia interzicerea incesrului, Ia enunprea
legii etc.
o serie de chiar dad recunosc o inraietate a
relariei cu mama, constata cii tatal este prezent foarte devreme in viap
?i mintea copilului. Melanie Klein (1945) semnala cu multa vreme
in urma modalitatea in care bebelu?ttl il cauta pe tata in mama, ca
obiect partial (dar care pentru reprezinta un intreg). Alri
mai ales cei care au realizat observatii asupra
ii recunosc tat;'ilui deplina sa valoare ca obiect concret de investire,
Narri.ri.rm primtlr: rlrfilzirf' ,ri euolufir 119
' It til' nu doar in calitatea lui de purtator al unci funqii sim-
I,. ':1 unci dimcnsiuni mirice. Legatura intcrsuhiectiv;1 resllta
''"' rata esre prccoce difcrentiatii de lcgawra cu mama.
i ' I I i("\1(1 (1923b) considera ca, inainte de a fi dobandit 0 anumita
'""' It re privind diferenta dintre sexe, copilul se comporta in ace-
' 1. I , 11 tatal cu mama, observariile au dezmintit de
. "It , \ ll'tnC o asrfel de idee.
I 11 .d cste prezcnt perccput de Ia inceput de Gl un
I , , ' , k rclaric. lmportanp prccocc a tatalui a fost pe Lug pus;'i in
,, I 11L1 de psihologia dezvoltarii, de teoriile sistemice, de cerceta-
.1
1
''" ind Lucrarile asupra cognitiei arat:i ca bebe-
... ',1 ,, t vocea paterna din ziua a 15-a (Husncl et al., 1989)
, , "t .1 materna inca de Ia chiar din uter (Busncl, 1997).
I' ' I\ .Ill';] intcraqiunilor, in domeniul sistcmic, ar:Jt;'i ca hebclu9ul
''' ln.trtc devremc sa gestionezc intcraqiunile triangulare; clare
, , , ., direct, de Ia inceput, Ia triunghiul interaqional, el se dez-
;, , lilt .I de Ia sa intr-o triada familiala (Fivaz-Depcursinge,
<IIIII. hvaz-Depcursingc eta!., 1994, 1998; Fivaz-Dcpeursingc
' . "I" 1 Warnery, 1999; Frascarolo, 2001 ). lnteraqiunile triad ice pot
I, , , "L' in deraliu incepand de Ia doua luni (mai ales schimhmilc
.. ' ' ,, 1 ivc prccursoare ale atentiei reunite). A ten ria este coordonata,
,, J, 'llllt cu cei doi parinri inca din primcle luni, dar
' it .l.'>emenea, Sa fie Cll doi cxperimentatori nefami-
" dezvolta astfel o intelegere rudimentara dar timpurie
' , ,. sc pctrece intre el alti doi suhicqi - chiar dac'i, evident,
, '' ,, , I i 11 observarca comportamentelor, a interaqiunilor nu per mite
,lit Inc ca, subiectiv, celalalt, sau al doilea celalalt, este un ,cela-
,, I'' 11trt1
\ 1 kl. daca in teoria psihanaliticii tara!, ca obiect concret de rela-
. It o;1recum exclus, pus in pozitie de tert care va avea ca func-
1 IIIli rc altelc, Sa COl1flictU3lizezC SiStCll1lll diadic
"" l'Xista anterioritatea diadci: triada este un dat existent de Ia
1 Ill cu titlu ca diada. Desigur, modalitatile acestui ,a fl
' ""l''nma" ar putea fi diverse: mama 9i plus tara!, sau
1nama 9i tatal plus mama, tatal 9i
120 Realitatea psihica a subiectivitii!ii istoria sa
Pe de aki pane, descrierea comportamentala a triadiflcarii, care
subliniaza complexitatea experienrelor relarionale ale
ram:1ne Steri];) daca ea Ill! Sl!Sfine 0 refleqie asupra condifiiJor
trecerii de la triadificare la triangulare, care presupune un travaliu de
metaforizare du1x1 cum indica Serge Lebovici (2001).
In fine, dad practicieni teoreticieni par sa-l conside-
re inca pe tara, lnainte de 18 luni ale intr-un mod deloc
mai important dedr oricare alta persoana sau experienra constituind
un terr, psihologii dezvoltarii au pus in evidenra pe larg maniera in
care copilul pl'rcepe, intcgreaza inc} din primele luni diferenrell' dl'
stimulare intre mam:'i rata se ajusteaza 1a ele intr-un mod activ in
special in timpul schimburilor Judice (Le Camus, 1995, 2000, 200 I;
Lc Camus et td., 1997). Inca din al doilea an, dezvoltarea limbajului,
de exemplu, integreaza diferenrele de comunicare pe care le
cu m:1m:1 cu rata!. Lucr:1rile despre pede :1lta
parte, arat:\ c1 Ia 18 luni a dezvoltat modalirari dl'
ment care pot 11 diferite cu unul 9i celalalt dintre parinri -de exem-
plu sigur cu unul nesigur cu celablt (Main et al, 1985;
Fonagy eta!., 1991; Steele eta!, 1996).
Dad de la incepm confruntat cu diferenra dinrre
partencrii sai daca este capabil diferenrieze fin partenerii, se
poate spune d el este confiuntat cu distanra cu spariul dintre el
celalalt cu spariul dintre mai mulri alrii; el este confruntat cu alteri-
tatea, cu alteritatea in interiorul celuilalt; pe scurr, el este confrun-
tat cu ,terrietatea"- pentru a relua un termen actual- in sensu] pe
care il d:\de:J logici:Jnu] fllosofid Ch:ules Pierce (1904) acestui ter-
men, pentru a descrie structura trivalenta a g:lndirii logice: terrietatea
ca ,mod de a 11 ceea ce este cum este, pun:lnd in relarie reciproca
un al doilea cu un al treilea" (p. 22).
Este unul dintre aspectele ce apaqin nu tatalui, cifimc(iei pater-
ne, acela de a crea aceasta distanra, precurn de a o gesriona, de a o
susrine, de a o conrine. Sa :1bord:lm dtevJ aspecte ale acestei funqii
paterne.
Desigur cl este potrivit s:\ diferenriem tat:'il 9i funqia paterna in
calitate de funqie psihica. Funqia patern:l nu revine doar tatalui. Ea
Nt1rci.rism primar: deflnirc ,.-i Cll(}lufie 121
1" 1 k alta parte, articulata cu funqia materna, aceasta in inte-
' "I 111 1 .truia dintre parinri.
' 1 tmctia paterna
1 : 1. 1. Functia paterna de sprijin
"I , l111 t re primele aspecte ale funqiei paterne este aceea de a servi
''I"" t hmqici materne. Tatal sus\ inc, sprijina mama in invcstirca
', l"':lllui, in devotamentul ei, in ,preocuparea materna primara",
, " ,,] pc care Winnicot il da acestui termcn. El smtinc conri-
" I I I l.qia indeosebi angoasele, fricile, (UrbuleJ1\Cle
... II 11.de pe care le genereaza pe care le presupune o astfel de
I,,,, l':tt:11 estc aici flgura Sflntci Ana din tablottllui Leonardo Da
, , " ' /{,iotJra, Copilul ]sus Ji dilnttl Anrt (catre 151 0), unde o vedem
I lllt.l Ana purrand mama pe genunchii sai inv:1luind Cll
1
', 11, .1 .);\, cu atenria sa, schimbul in tens dintre mam;\ copil, care
1 ''" 1 'L unul pe celalalt (in timp in care copilul este ocupat
II !Ill j(JC).
I 11 .d are o funqie de sus\inere, de sprijin, dar de conflrmare
,, '" .1 a marnei. El vegheaza Ia narcisisrnulmatern fragilizat, facut
l>it de scnsibil de expericnp hulversant:l a matcrnitatii. Accstea
'""'I J>liSe, experienta paternita\ii este ea bulversanta, dezorgani-
'" 111 Ia originea unci necesare neo-organizari psihice. Parentali-
' l'l'lltfll m:1ma c1 pcntm tat:l, este cfectlll unci crizc mutative.
1 J. 1. 2. Functia de punte a tatalui
",, r i.t paterna nu se rezuma Ia a separa, a interzice, a castra, cum
, 1 .1 .tdcsea prczentata. Cu mult inainte de a scpara, tatal reunc9te
, . , 1111.1 el asigura conditiile inralnirii, ale lcgaturii. Salo-
" '"" 1\csnik (1994) descrie funqia punte a tatalui: o puntc separa
11111 :te in timp. Fisurarea situa\iei sirnetrice originare pro-
..,, , o separare, o ,triada", dar produce un ,abis" in care subiec-
" ,I .I I I viitorul subiect poate cadca (1994, P 114). Pun tea paterna
I little de a reuni malul de dincolo de flsura, de a reintalni obiectul,
de " tcecc de lo fudnne lo hlenti"" ild o cldeo in obi"d kpon.uJI,
Fu"'tio j><Uct<q ""' o fi<nctie cnc ""'"''"--me <rpoc; -'i nuu,-,.,
in eeJ,1i <imp. Solomon R;_,,ik fulo"-'", exp<-e<io de .. rd,;nghi li,,.
or" P<nroc o k<cde "''"' figmoce p;imoc;, pdmitiv; o tcq;,-,,,,11,
"""in,_.,; iunghiuJ,; nedipbn .<on ptenedipio.
Fnncrio Poteen; pnmite legltum hdnitoo;e, " e.tte gocd;,.,.,,J
'P'ihd,.; in '"" "'""'" ln;.,,Jte bcheluJnl. Se pootc gO.<i o <rid
de
1
n<og; nc, de ""n pin, In detccieceo fu ncriei Snpcoeul "i t., "',,
de Cic,P<ltte Atl,.,n,_,_,;.,., (/995). Ace""' da un <'X<'mpln ctnlnJ:ic
cne iln,,,""' ddcgocco _,,, <peci.diuce, nnei p>cri din E,, pennu
" "''"'"' -" '' pu,,; live, Jl,.; pecicol octivitlrilnc de 'utoconkcv,,
<e. "nne; dud "" pocnmhd cingule.1tc .<ing,.c, el IJi petccce n "'""
Pme din <imp "'P">vcghind i<npccjntimilc; dimpottiv;, ""nci c<ln,J
ro:nnhe;; cingnlctc in gncp, dJiv.c iudivi,; "igutij li<nqio de'""'
?do, de g'<din, pcnrnc , pccm;,, cdodolri ,; '' lnOnc,_<c; liniJtiji
Se J)otte ,. f. S I d I .
_ ' 'P<<oc C< oc, .,_,, nncpe' . "P<ct< <, pnn e Mu pnu
'P<'C<oli,,_.,. o nn,.; p;,Ti din En, "P<inrJ nu o<pca ol limcrici P'loc
"" ''""" ore co Kop ,; vcgh,.,, pcnttu ca ficncriile nrotecne ,; o l,l
A Pn,;,, '""""' ;j hcbein;ului ;J flc lmpccunJ, ,,; comunicc, ;,i
pJ,,,,. ''''t <poriu de lcgJtutii, ;J I de"""-
le i '"'toe Ji c, 'ccne """ u n "Peer e <en 1 bl 'I 1i < ncrid potccnc.
l 22 Realirarea psi],jcJ. a suLiecliviliifii Ji isroria sa
1
<.
3
Funq;; parenta/e li cup/u
<'<te cnuiCunr., de J, lncepur uc tti,J,, dnpJ cum m 'P"'
"'" "'' M.,n,., <i total in coli.,,. de fiimc difetite, """"' <e oflJ
J., ,,., ,- . . . ,
g<ne,, n,, cxpec<enre '<gnhtc penrcu lrehdul, we vo
''Pede -i J,. di,,,,.,,,, ,,; le id,.nrificc. Se m,i po,, <prmc 1i d hebc-
lusu1 este co
11
r, , 'I d' d
_ '""'" nu num,. cu "'" "'"' <nttc "' '" ponnr<.
""_J< "' lnt<Hn;,, . ., nnui olriccr In ;in,., roplu! hmqi, poteen; J., fd
1< "'" "'""n; voc intcgq ottfd dim<'n;iuneo cuplnlui fi voe I nee,,
hecare in felul 1 1 1 d'f' 1 1 'd I I
< u, ' "'"" '<eo < cn<rtcc cote < e<c n e c '"""' <pte
simbo1izlre C 1 1 ' 1 1
. . ' p n v.. "'Ron;, lor hebeln, <opocru "' ' """'" en
dderenrierel di
11
1 .. 1 d 1 'b
' tre sexe SJ c llltre generar11, c upa mo a JtatJ tn Utare
' ' '
Nrtrci.rirm primar: dr(i11irc ,ri nmlufie 123
.,. "";,,ri, mai mult sau mai purin armonioase. Tatal
' 111rr dilnite flecare dintre ei aduce articularea unuia
' ' 1 it I de arriculare este cea care suportii terrietatea.
'', 1 Ill<, 11n cuplu armonios, creativ, satisfacator, are dec-
" " , ', 11.m:isica pentru flecue dintre partencri. Mama
'"" 1111 :1qfel de cuplu un sprijin pentru dezvoltarea criti-
, "" 111 '.It si a J)aternit;hii. Cuplul sustinc atunci functiile
' ' ' '
I' 11, lilt' ale flecaruia din membrii sai. Cuplul este astfel
1"1 .1, .111 iculiiri: el articuleazii funqiile mateme pat erne
' '"I' 1 rlcaza eroticul cu parentalul.
'" .1 fdul in care Michel Fain (1971) vorbea despre ,cen-
,,1,' J'l'lltru ada explic;J aceasta ;Jrticulare a s:'\nului hrani-
' I'" I cu sa nul erotic rezervat altuia. S-ar putea
I ''""'Ilea, dcspre o ,cenzur;'i a amantului", fi.Jnqia paterna
'"'I ''oticul din rata! orientat in alta parte, cu care ease
' I
1 "I llc.l diferenrei, mai mult dedt impunerea sau prescrierea
I ' ( l',} ce deschide calea simboliziirii 0 susrine.
I 1111< tii parentale bisexualitate psihica
: ,1 ""' tdcaza funqiile patcrne rn:1terne, dar ;Jcestc:J sc arti-
' "' '.1drul bisexualitafii psihice, pe care ele o org:1nizeazii
I, '111dul ei, le organizenii. Funqiile materne paterne se
111 interiorul fleciirui subiect, al fleciirui piirinte, in jocul
",111.'\ii psihice.
II< I,/ llOfillni descril! 3CeSt aspect, in titnp arhaiC
" 1 ,,,zcnt al funqiilor parental e. Salomon Resnik ( 1986, 1994,
,. ,. 'I dt cxemplu, descric ,parinri combinari buni", obiect intern
''' itllleaza funqiile materne, figurate prin orizontalitate, recep-
,, <I<. tonrinere, funqiile paterne figur;Jte prin vcrticalitate, fer-
"' I II ( Dad noriunea de parinri combinari desemna Ia Melanie
I.'" ( 1932, 1950, 1952b, 1957, 1961) o flgura persecutoare repre-
" 1 "HI parinfii uniri intr-o relarie sexual a confuzionanta ?i devasta-
''' II' . noriunea de parinri combinari buni descrie alianra armonioasa
124 Realitatea psihica a subiectivit;'i[ii i istoria sa
a funqiilor materne, care conrine experienra. a funqiilor paterne,
care o structureaza, o coordoneaza, o organizeaza. Didier Houzel
(1987, 1994) descrie el un astfd de model, anrnci dnd abordea-
za natura psihic, care trehuie sa alieze aspecte materne
paterne: tond se petrece ca cum calirarile de soliditate i de rezis-
tenra ale se situeaza la polul patern, iar aspectele de recep-
tivirate de conrinere 1a polul matern. psihic, pemru
indeplini filllqiile, trebuie de aceea sa imbine permea-
bilitate, consisten!;'i elasticitate.
Daca anicularea integrarea hisexualitarii psihice participii b
constituirea psihic, sau a filllqiei de (Ciccone,
2001), se poate spttne, de asemenea, ca astfd de procese parricipa la
interioriz;lrea unui obiect Sllport, a unui obiect care da un sprijin
o siguranp sentimentului de identitate, senrimemului de a fl. Altfel
stau lucrurile, de exemplu, cu obiectul suport descris de James Grot-
stein (l9H 1) pe care 11 ,ohiecr sau prezenra de fi111dal al
idenrifldrii primare". joseph Sandler (1960) vorbise 1naintea lui de
.Jundalul de securitate". Un astfel de obiect intern suporr corespunde
interioriz;1rii holdingului rna tern: brarele care susrin spatele
lui ii dau un sprijin ferrn permit privirii, ferei, piiqii din f;Ifii a cor-
pului s;'i conlllnice, s;'i fie in contact cu ohiecrul. Ferrnitatea brarelor
care poarr;j vor reprezema astfelun aspect patem.
0 manevr;1 autoeroticii a unor poate ilustra aceasta arri-
culare a polilor bisexualit;'ifii psihice.
Observatia 2
Unii copir r?i sug dcgctu/ marc 1ntr-un mod particular, constand in
a spr i}mi dccJctu/ marc cu puic'rc pc bolt a pa/atina parte a din far a
a cJiCcJdci dcntarc, cJ sprijini indcxu//a baza nasu/ui ?i mangaia
buzd super cu dcgctu/ mij/ociu.
1\ccst c/c'?tc astfc/ format pc arcada dcntara ?i baza nasu/ui,
proic'q ic a spatc/ui a co/oanci vcrtcbra/c fer me rcprczinta, un
aspen a/ funqici patcrnc Guza mangaiata rcprczinta mo/iciunca
<;i scnsrbilrtatca comunicarii, a lcgaturii, aspect a/ funqici matcrnc.
Nr1rci.ri.rm primr1r: rlc(inirc ,ri cvolllfie 125
I. '' .. 1111ra, comactul matern sensibiJ comunicant trebuie s;] fie
,,JI 11 de fermitate, articular cu aspectul patern, pcntru ca expc-
,'' ' 'I lie coordonatii, securizantii, identificabila asimilabilii de
I II.
C \ PITOUJL 6
Iesirea din narcisismului primar: ,Distrus-gasit"
1. De Ia narcisismul primar Ia narcisismul secundar
'. -i-mul primar reprezinta o prima forma a subiectivitarii, o
r.Jdoxala, in in care subiectul este doar emergent,
_ , < ,- :colo dnjr ca subiect potenrial, in devenire, in m:isura in
'"' si este investit, recunoscut acreditat de carre
. !: dLihlul" sau, ,reglator de sine", cum 1-a numit D.
.;Lihiecrul nu va putea fi cu adevarat recunoscut ca subiect in
: ::ll \";) purea sa se recunoasca astfel, dedt dad atinge 0 dife-
.: , r.- m.1i dad se va putea autonomiza va autono-
:I::,:ia .s:1 de subiect. Aceasta nu se poate produce dedt dac.i
-.:,::' :ure.1 parasqte purin dte purin poziria narcisica
cL" () C.lLlCterizeaz;1 Ia inceput, adica dac'i poate accepta s.i
:;
1
:nc"L( progresiv partea celuilalt partea sa, daca poate cucer:
c;: :.1 dit(.renriere: aceasta este miza narcisismului secundar. Dar
::: iiK:1lung, poate chiar asimptotic lnainte ca aceasta cuct-
::c- deplina; el trebuie sa se efectueze etapa cu etap:i, fragmen:
-- :"'Jc-nr, ,.deraliu cu detaliu" dup<'i cum scrie Freud in
---,,ce,ul de doliu.
: . ore" er:1p:"i va fi marcat:i, deopotriva, de amploarea ,pasului"
-: : <:: icul t rebuie sa-l faca in afara ,poziriei" narcisice primare ,
- .: , :1 cle rransform:irile transpunerile pe care trebuie sa le real:-
: :ccnrru a accepta a asuma lenta deziluzie pe care acest proces
._-,_ .\cqtia sunt pe care trebuie sa-i retrasam acum, pel>
. cccL:.l ce transform:iri introduc ei.
: dintre acestia, eel care va face obiectul acestui capitol, est:
m.;i importan;: el introduce prima mut;q:ie i:
.. :'uziriei narcisice primare. Aceast;'i mutarie e cea care va incq:
lejirm rlin narririmzul prim,zr: .. r!?n -
: ;rruiasca iluzia narcisica primara sa fuca po;i bi::
- despre obiect prin urmare, despre Eu in .
\ J introduce astfel pe copilin poziria narcisic.i . 'c,
. obiectul, celalalt subiect, este, ap cum am spm. !'c-._-
.:'If ca celalalr, un altul, aceasta nu inseunna c.1 cl ,,-_
::are, ca este ,trait" ,reprezentat", sesizat ca a tare.
-_, 1hiect. Diferenrele in organizarea sc w.
---: in modul subiectiv de percepere. Un obiect ptr, :
_- obiect conceput. Perceperea obiectului presupunc ur:
c\perienra subiecriva, anume cea a discriminarii ;;i , :
. -. A con cepe presupune in plus un alt tip de C'\ !'- .
::ruala", adica de un nivel de abstractizare
.. ;:xperienre care permit inralnirea celuilalr ca
un obiect. Ii datoram o data in plus lui Winnicm:. ---
-::or al experienrelor forme! or subiectivitarii, flptu) ,: .
:: una dintre experienrele subiective esenriale pentru an:
alteritiifii obiectului. propune termenul de cxpc
. ieruirii obiectului" sau experienra de ,distrus-gasir'"
, '' formulare paralela celei de a gasi-crea, despre can,
:i.mdamentala in instituirea legaturii.
- ::nre de a descrie aceasta noriune, estc necesar totu'. ,
- m ca, dacii din punctul nostru de vedere experienrele 't:: = _
_ --:r cele determinante, acestea nu pot intra in joe ded.r pc
:wdificiiri, care le fac sa fie semnificative sau le C .
:Oliniat deja, evoluria este multifactoriala, sc efectucaz;! 'll''
.mor factori de diferite nivele de diferite tipuri, f:1cror .
un amalgam, o confluenra, o coincidenra, care estc
in ce factorii care contribuie Ia efectuarea unu: :
-a pozifiei subiective ,narcisice primare", trebuie s;'i evoc.ir;
-_--: uarea lui Freud, maturizarea neurologicii care cap.:, -
:c discriminare perceptiva maturizarea care -:
:: rarile de diferenriere bazate pe aqiune. Freud (1915c) J ::
-_ :devar din perceprie motricitate primii mari vectori ai .. J'r' -.
-:rii" deci a discriminarii Eu/non-Eu.
cognitive se dezvolta deci, ele, in pro:'
:.-.ie contribuie, fara indoiaL'i, Ia a face potenrial semniflu:
CAPITOUJL 6
Ieirea din narcisismului primar: ,Distrus-gasit"
1. De Ia narcisismul primar Ia narcisismul secundar
Narcisismul primar reprezinra o prima forma a subiectivitafii, o
lormii paradoxalii, in m:lsura in care subiectul este doar emergent,
nu esre acolo dcdr ca subiecr potenrial, in devenire, ?i in masura in
care el se ,asambleaza" este investit, recunoscut acreditat de dtre
cehilalt, ,dublul" s:!u, ceL'ilalt ,reglaror de sine", cum 1-a numit D.
Stern. Suhiectul IHI va putea fi cu adev;lrat recunoscut ca subiect in
sine, nu va putea sa se recunoasd astfel, decat daca atinge o dife-
renriere lll;li marcata, dad se va putea autonomiza va autono-
miza funqia sa de subiect. Aceasta nu se poate produce decat dad
subiectivitatea purin dte purin poziria narcisica primara
iluzia ce o caracterizeaz;'i Ia inceput, adica dac! poate accepta sa
discrimineze progresiv partea celuilalt partea sa, dad poate cuceri
dreptulla diferenriere: aceasta este miza narcisismului secundar. Dar
drumul esre inc'i lung, poate chiar asimptotic inainte ca aceasta cuce-
rire sa f1e deplin;'i; el trebuie sa se efectueze etapii cu etapa, fragment
cu fragment, ,detaliu cu detaliu" dupa cum scrie Freud in legatura
cu procesul de doliu.
Fiecare etap:'i va fi marcata, deopotriva, de amploarea ,pasului" pe
care psihicul trebuie sii-1 1:1c1 in abra ,poziriei" narcisice primare
totodara de transformarile transpunerile pe care trebuie sa le reali-
zeze pentru a accepta a asuma lenra deziluzie pe care acest proces o
implica. Stint pe care trebuie sa-i retrasam acum, pen-
tru a vedea ce transform:'iri inrroduc ei.
Primul dintre eel care va 1ce obiectul acestui capitol, este
eel mai important: el introduce prima mutarie semnificativa in
sanul poziriei narcisice primare. Aceast:'i murarie e cea care va incepe
frtirra rlin narrisimml primar: .,rlirtmr-grlritul" 127
I deCOJlStflliasca iluzia 11arcisica primara Sa f.1ca posibila 0 prima
'>lllcpfie despre obiect prin urmare, des pre Eu in raport cu obiec-
1,1 Ea il va introduce astfcl pe copil in poziria narcisica ,sccuncbra".
1 )qi obiectul, celalalt subiect, este, cum am spus, perceput de
I, 111ccput ca celalalt, un altul, aceasta nu inse;mlll:'i ca cl cste conce-
1'111 la :Hare, ca este ,trait" ,reprezentat", sesizat ca :Hare, anume ca
1111 .dt -subiect. Diferenrele in organizarea subiectivit:'i(ii se rraduc prin
, ld, tl'llfe in modul subiectiv de percepcre. Un obiect perceput nu
,,. 1111 obiect conceput. Perceperea obicctului prcsupunc un anume
''I, k experienra subiectiva, anume cea a organiza-
'" 1 ncepriei. A con cepe presupune in plm un alt tip de expericnra,
, lit t-ptuala", adica de un nivel de abstractizare suplimentar, impre-
, ",' '11 experienre care permit int!llnirea celuilalr ca alt-subicct nu
1. 11 ';! un obiect. fi datoram o data in plus lui Winnicott, mare
I'J",,llor al expericnrelor formclor subicctivitatii, faptul de a fi
1
, , , 1/.JI una dintre experienrele subiective esenriale pentru amorsarea
''"' pnii altcritafii obiec:tului. propune termcnul de expcrienra a
"1 1 .1 viquirii obiectului" sau experienra de ,distrus-gasit", pentru a
'"I' .1" I(Jrmulare paralela cclei de a gasi-crca, despre cue am v;!zut
, 1 , lttndamentala in instituirea legaturii.
111.1\lliL' de a descrie ;Keast;{ lloriunc, CStC llCC:esar Sa llC
, , '''>tltJJ c'i, daca din punctul nostru de vedere experienrelc subiecti-
1111 1 cdc dctcrminante, aces tea nu pot intra in joe dcdt pe fondul
:,,, "J"dificari, care le fac sa fie semnificative sau le preg:'itesc. Cum
11l ,J i 11 iat deja, evoluria este se efccrucaz;'i sub aqi-
' >111or hlctori de diferite nivele de diferite tipmi, h1ctori care
1", 1111 amalgam, o conllucnra, o coincidenr:l, care estc spccifica.
, ' I 111 ce privqte factorii care contribuie Ia efectuarca unui pas
, I ', 1 pozitiei subicctive ,narcisice primare", trebuic s;l cvodm, in
"'""'J.Jrca lui Freud, maturizarea neurologic! care capacita-
, I 'l"criminare perceptiva 9i maturizarea motricitaJii, care
1
">J1tilc de diferenriere bazate pe aqiune. Freud (1915c) a facut
, , ,, I, '.1r din perceprie motricitate primii mari vectori ai ,probei
I" 1111 deci a discriminarii Eu/non-Eu.
' 'I" iLl file cognitive se dezvolta deci, ele, in :1celea9i propor-
1. '"nrribuie, fara indoiala, Ia a face potcnrial semnificative
'I
v
u
II
I'
f;
II
IJ
1:
li
I
128 Realitatea psihica a snbiectivita!ii istoria sa
experienrele s11biective, pe care metapsihologia le ca deter-
minante. Ele constituie un fond pe care experienrele relarionale vor
putea surveni.
Psihanaliza a inct'put prin a atribui frustrarii dorinrelor de dtre
obiect (in particular, a acelor dorinte care privesc omnipotenra infan-
tiLi , acea ,iluzie de omnipotenp" care il fuce pe sa se creada
creatorul propriei satisfaqii), un rol cu totul esenrial in descoperirea
alterit:'ifii obiect11l11i, alHubiect exterior. Probabil d inralnirea cu
limita comrih11ie b conceperea alrerit:ifii ohiectului, dar am viizut
in capitol11l prcct'cbn d, Ia varstelt' mici, frustrart'a produce cd mai
probabil mai degrabii o ,iluzie negativa", un sentiment de de
culpabilitate, dedt un proces de deziluzionare. Teoria conform care-
ia aJteritatea diferenra Sllnt descoperite incep sa fie concepute
plednd dt' Ia experienrele de frustrare a dorinrelor ar aparea, Ia ora
acttwl:l, mai degraba ca o experienra mai rarzie, ca un rimp secund al
probei realit:'i\ii, dcdt ca experienra subiectiva primara, care o fon-
deaza; ea pres11p11ne 11n prealabil. lntr-adevar, ipoteza lui Freud pre-
supune capacitatea copilului de a se indeparta prin propriile mijloace
de sursele de excitarie, pentru ca astfel sa simra c3 acestea sunt exter-
ne. Ace:1sta pres11p11ne liheml exercifill al motricitilfii, ceea ce 1111 este
Ia dispoziria de Ia hun inceput.
lpoteza complementara a lui Winnicott, pe care am inceput s;'i o
evocam, imi pare mai adaptata Ia momentele de inceput ale proce-
s11lui de diferenriere. Pentru a inrelege bine pertinenra gandirii sale,
rrelmie s:1-i sit11:'im logica in context11l deburul11i dinrilor, dar
in proces11l de ,dezadaptare" progresivii a m:11nei, ce caracterizenii
din starca de prt'ocupart' materna primarii.
Clasic, inr:'ircatul este raponat Ia epoca dinrilor, Ia ame-
ninprea pe care dentifia o reprezinta pentru san alaptare, dar el este
direct legat de modiflcirile care se stabilesc progresiv Ia mama. Pe
masm:1 ce incepe s:1 creasca s:i se dezvolte, mama incepe
Ia r:1ndlll ei s:1 rt'invcsteasc:l 1111 oarecare numiir din dorinrele sale de
femeie, care au fost neglijate pe parcursul primei perioade de mater-
naj. M. Fain a fcJrmulat esenra schimb:lrii ce se produce in ea, ilur-o
formul:i adese::t citat:1: ,mama redevine amanta". Dar desigur se poate
fe1irea din narririmml primar: . .distrus-gr/fitul" 129
,Ji,!inia ca sociale evolueaza ele, ca acolo
I "tori converg, de asemenea.
J. Supravietuirea obiectului
mai multi
' 1. Tndepartarea progresiva a mamei furia
1"'\'urtant, dupa Winnicott, este impactul pc care modificarea
'd >icctiva a atitudinii mamei 11 are asupra de ingrijirilor pe care le
I 1 >11L"t copilului ei; in particular, acestea, in mod progresiv, sunt mai
l'"tin perfect ajustate Ia copil. Aceasta inseamna ca, putin c:he putin,
lliilll:\ il face pe copil sa mai muir, ca este mai ptqin atenta
lllll diat ca perfecta adaptare in a giisi-crea este mai putin buna.
1 1 '\'ilul reaqioneaza Ia aceste abateri adaptative la micile rateuri ce
, lllttaleaza scaderea atirudinii preventive materne. El rcaqioneaza la
. , 1 .1 ce percepe- prin intermedin! acestora - din evolntia subicctiva
1 ltt.llnci sale; reaqioncazii mai ales cu fmia neputintei, impre-
';t 7i-a distrus propria capacitate de a obtinc satisbqic. lntr-un
11>\llllC fel, SC poate spune ca alteritatea tnamei incepe sa se maniJeste
1111i mult ca chiar inainte de a o putea sesiza concepe,
II ll <'PC Sa-i perceapa Sa-i resimt:\ tot mai lllUlt efcctele.
l'rin urmare, ceca ce este important are legatura cu ,raspunsul"
1!1, tiv comportamental al mamei Ia furia inrr-un
"" "' mai general, Ia afectele sale negative sau distructive. Reaqiile
'"Jnl!lsurile" materne depind de modul in care mama le ,interpre-
,. 11.1", de sensu! pe care li-1 da ln mod dar
1, hprc care da seama riispunsul sau afectiv), dar desigm contlic-
', \1 pc care furia sau le mobilizeaza in ea In general
111t\ .tctivate rrei mari tipuri de ,raspunsuri" matcrnc, care intcrvin in
. , 11nporramentul concrct al mamelor intr-un amestcc variabil.
lntr-adevar, furia Ia mama o zona de con-
i\,, t ualitate potential a, contlictualitate ce ex prima tocmai alteritatea
, ontlict intre ,mama" din ea, pe de o parte, ,femeia" clorin-
'' \, ci, de cealaltii parte. Mama poate avea, de exemplu, impresia ca
I" ei se com porta cu ea de o maniera tiranid, d ,vrea" sa o
1 ,.,t rcze doar pentru el, sa aiba dorinta de a se ,revolta" impotriva
ljjl
130 Realitatea psihica a subiectivila!ii istoria sa
acestei dominatii pe care el o exercita asupra sa, cat impotriva fap-
tului c:1 cl ,vrea" ii interzica sarish1eerea dorinrelor sale de femeie.
Dar ea poate, in timp sau alternativ, se simta vinovata de
propriile sale dorinre de ceea ce acestea implica pe linia ,abaterii
de conduir;'i" comparativ cu condifiile iniriale ale maternajului sa
se angajeze intr-un fd de ,supracompensare" a raului hmtasmatic pe
care 1-ar f! produs asrfeJ copilului sau. Acest conflict, apararile pe
care ellc poate fi perceput de maniera con.?tienta, dar in
mod necesar are componente inconstiente.
2. 2. Cele trei tip uri de raspuns ale mamei
Ia furia
2. 2. 1. Retragere represalii
Sub aqiunea acestui conflict ca 3parare impotriva lui, mama poate
opera o f{mn;l. de ,retragere" afcctiv;1, care poate II depresiva sau
punitiv;l.. Ea reia san ingrijirile intr-un mod cat mai apro-
piat de vcchile a(bpt;1ri, d:1r ,inim:1 nu mai e acolo" :1sta se simte.
In rimp sau alternativ, ea e incercata Ia randul ei de supara-
re, chiar de furie, impotriva acestui ,tiran" care cere arat de Ia ea,
poate f) tentat:} S<l aqioneze Cll represa]jj impotriva acestei tiranii: sa
lase sa pbnga mai muir dedt de obicei, fle mai purin
tandra, cear;1 mai mult de Ia el etc.
Aceste diferite reaqii materne au efectul fie de a-1 con firma pe bebe-
in impresia c:1 distrus pierdut capacitafile de satishcere. Ele
introduc, toate, suficiente diferenre in Jtitudinea materna inch proce-
sul de g;1sirc-crcarc s;} r;1man;1 in sau, invcrs, cle tind s;} anulcze
expresia de furie a sa revina exact Ia starea anterioari De
partea sa, are impresia cii furia sa a distrus ,mama" devotata
prevcnitoare din epoca preocup;1rii materne primare, c1 distructi-
vitatea sa a ,stricat torul", de vreme ce nu mai poate regasi conditiile
anterioare <lie satisf.1cerii sale. cum se poate constata, retragerea
represaliile nu E1e dedt conflrme omnipotenra infantila, ele nu hK
dedt sa conflrme ca el se afla Ia originea tuturor lucrurilor
,bune s;HJ rclc" aici, in mod deosebit, a celor ,rele".
lr;imz din llilrcisismul prim!lr: .,rlistrw-grisitul" 131
1. 1. 2. ,Mama reg as ita"
\ lllllicott a subliniat importanp unui al treilea tip de raspuns
111 11nn Ia manifestarile de suparare furie ale raspuns
111 'l' produce daca sentimentul de culpabilitate nevoile de repara-
11, .1k mamei nu sunt prea puternice. Mama care se simte sufkient de
11111 llleiata in rolul ei de mama femeie, care nu simte prea mult
1 111L1goniste dorinrcle sale de mama dorintelc sale de femcie, care
1" 11 ,. deci sa dea in ea insa;;i suHcient loc a tat unora d.t ;;i celorlalte,
1", 11 ,. r:'ibda furiile supararile bebelu;;ului fara se sinH:1 prea atin-
1 , J, .1ccstea, poatc ramane suficicnt de constant;'i afcctiv In
111111' expresia propriilor dorinre de femeie.
i11 acest caz, ea permite sa f1ea o experient;1 subiecti-
1 ,j,. mare valoare. In incercarea subicctiv:'i prin care accsta a trecut,
11111.1 l11i a distrus totul, el nu mai poate ajunge sa reg;1seasca conditiile
lll'.l.ltcrii. Dar dacii, in ciuda acestei distrugeri, mama poate rein no-
. I 1 , 1Hllactul ii poate oferi o experienta suflcient de satislacatoare, el
1" '.1 1' rcgasi in rclaria cu mama sa caracteristici suflcient de apropiate
, I. , , 1, pe care credea ca le-a distms tond pare sa se int:1mple ca
'1" I ',Jr;lCteristicile acelea au ,supravietuit" exprimarii distructivita-
' 11 . 1!,. Obiectul, distrus in planul trairii subiective, poate fi ,rega-
l I 111 pcrceprie; cl ,supraviquiqte" atacurilor distmcrivc, chiar dacii
It g .. lsit modificat, transform at prin experient;\, dar prin
. I" 111 h:lrile subiective care opereaza Ia mama atunci dnd ca in cepe
' 1 1 tinvestcasca de fcrncic doritoare. Mama ,rcg;'tsit:i" nu
' 1 .1mana exact cu mama ,pierduta", cu mama ,distrusa", dar intre
1' .1 doua poate H stabilita o suficienta continuitate.
' Descoperirea alteritatii obiectului
llllllt ott subliniaza importanta fondatoare a accstci cxpcrienre in
' "Jll'rirea alteritafii obiectului: prin faptul ca obiectul ,supravie-
"" .1," rezistii distmgerii subiective produse de expericn-
1. I .IJ',onice pe care le-am evocat in capitolul precedent, ca el poate
1' '. 1.t>it in ciuda acestor experiente sfredelitoare, obiectul poate fi
I , "l'nit" ,gasit" ca ,independent" de dorinp subiectului, Gl
132 Rcalitatea psihica. a subiectivitatii istoria sa
alt-subiecr, dar ca veritabil autor al satisfacriilor subiectului, ca
autor al lngrijirilor satisfaqiilor resimtite de Din acesr
moriv am propus sa nurnim aceasr;i experienra subiecriva experien-
P ,obiecrului disrrus-g;l.sir", prin analogie cu formularea propusa de
Winnicott de obiect gasit-creat. Aceasta experienra, dupa cum vom
prezenta rnai drziu, se afla Ia baza pierderii sentimentului subiectiv
de a fi Ia originea propriei satistiCfii, Ia originea pierderii sentimen-
rului de amosuflcienra. Capaciratea de satisfacere nu este distmsa,
ea depinde de obiecr; aceasra csre esenp ,dcscoperirii", a mmariei
subiecrive care va pcrmite din narcisismul primar. Astfd, a iqi
din narcisismul primar lnsearnna a din aceasta pozirie subiectiva
In care individul se crede creatorul propriei sarist1qii, aurorul propri-
ei placeri, In care el se crede Ia originea a rot ce se produce. A din
narcisismul primar inseamna a lncepe sa diferenrieze ce vine din sine,
ace! ceva al carui agent csre el ce vine de Ia obiect; lnseamna
a lncepe sa lnlclcaga ca obiectul este till ,alt-subiect", un actor, un
fiunizor potential de sarisfaqie.
In opozirie cu experienp obiectului gasir-creat, In care percepria
halucinaria fac alianra pentru a-i da calitatea sa specifica iluziei
de amosarish1cere, experienra disrms-g;isirului aduce o dezminrire
percepriv;1 suflcienra halucinariei de distrugere a capacic"irilor de
sarisfacere. Nu exisLi cieci o simetrie lntre transformarea experien-
relor de sarisfacere a celor de disrrugere. exista ,Jrustrare" a
dorinrelor sau a pulsionale, este vorba despre ,Jrustrarea"
disrmctivirarii, nu despre frustrarea elanmilor dorinrelor cre:nive
ale subiectului.
Urm[mdu-1 pe Winnicotr, trcbuie s;"i insist;"irn asupra paradoxu-
lui implicat In aceasta experienr;l. subiectiva. Din punctul de vede-
re al ,obiecrul", aici confundat cu sentimentul de a se
putea autosatisface, este distrus, este distrus ,subiectiv"; in schimb,
el ,sunravietuiesre" In mod obiectiv, chiar dacii este regasit diferit si
f ) ) I
descopcrit plednd de Ia satisf.1qia venita de Ia celalalt, de Ia obiectul
extern. El rczista primelor forme de violen1a agrcsiune, transforma
pe aceasta calc caracterul distructiv al acestora descopera In agresi-
une un ftctor de transformare, de fondare. ,Obiectul se in ura"
fr1imt rlin narririmzul primtlr: . .rlirtrw-grl,ituf" 133
I 1 ntd; cu Winnicorr vom adauga: ,dacii ii rezista acesteia, dacii
,,, ,,,pravierui" exprirnarii sale. Dupa cum ne putem cia seama,
1 , 1 1 , li!lcultatilor de form11lare perccptibile In descrierea pe care o
1" ltllll distrus-g:1sit, cxpericnta subiectiva estc aceea a trecerii de
'111 nhicct" trait ca fiind intern - dar, dita vrcme difcrcnta din-
Ill! nn si extern mt cste 1ntr-adevar construita, obicct11l intern si
, ,
1.,, , ltd extern se confunda -, Ia 1111 obiect ,pcrceput conccput" ca
1. 1" ;\colo sc produce bascularea subicctiva a iluziei aqi11nii unui
\,,,, 1 intern, spre perceptia unui obiect actor extern. Dqi ohiectul
, 1. 111 cstc eel distrus, aceasta experienta a obiect11l11i disrrm-gasit
I,. llj'li11C ca obicctul extern SJ fie el ,afectat", atins de afec-
,, ,\I" sa ,marchczc lovitma" dar toto(bt:! sa n11 fie
\1 "ll\, de impactul a cestui afect, fiind astfel posibila difercntierea
'""' "hicctul intern obiectul extern.
' L distrus-gasit
I tipuri de conjuncturi relationale ar putea antrena expe-
, ,, 111.' i distrus-rcgasit.
Mama poare sa sc arate ,neatinsa" de afectul sau
poatc avea impresia ca mama sa nu cstc at(ctat:t de ceca
, ,. el, ca ea este intangibila, ca totul ,al11neca" pe L1nga ea,
, ,, este insensibila deci netranstormabila.
Ccalalta varianta este cii ea s-ar pmca a rata sa11 ar p11tea fl rcsim-
l,it:t ca fiind prea atinsa, prea marcata afectata pentnt a ,supra-
vicpti" cu adcvarat; cstc caz11l mamclor imprevizibilc, inconstante,
, :ne alterneaza schimbari de dispozirie, mamele haoticc,
,au mamele deprimate, cele care se retrag din contact, care par ca
:i cum ar fi ,moarte" afectiv.
Sc poate presimti importanta unei astfel de experiente subiective
111 raportul pe care s11biect11l1l va 1ntrerinc In viitor c11 propria vio-
l,"\:! sau agresivitate. Dacii aceasta nu a fost traita de catrc obiect
1 llind catastroficii san prca amenintatoarc, snbiect11l nu va avea
" lrica prea mare sa traiasca simta manifestarile agresive; va
",;1 1ncrederc in viara dcoarece acestea nu au consccinte ireparabile.
I'
134 Realitatca psihica a suLiectivita\ii istoria sa
Astfel, agresivitatea violenp vor putea fi puse in serviciul dezvolta-
rii aHrm;1rii de sine, vor deveni utilizabile pentru a aprofunda Jife-
renp intre sine celalalt, vor servi Ia a stabili sau a restabili aceasta
diferen1a.
Invcrs, chc1 obiectul raspunde Ia agresivitate violenra lntr-un
mod in care legaturile sunt profund amenintate, agresivitatea vio-
lcnp vor produce un important sentiment de culpabilitatc,
san, in cea mai mare parte a timpului, Ele vor fi resim-
tite ca distructive, ca ,anrisociale", ca ,negative", tendinp va fi sii le
inhibe exprimarea sau acestea vor fi intoarse impotriva subiectului.
Vor amcninta dezvoltarea Eului, acesta nu leva putea utiliza pentru
propria aflrmare dezvolrare.
experienrei distrus-gasir afecreaza organizarea unor reglari
n:ucisice; il reg;lsim in cca mai marc parte a parologiilor narcisicc.
Esre subiaccnr suferintelor narcisice-idenrirare, care raman prinse in
alrernativa violent;) ,eu sau cdalalt", dupa cum a subliniat J. Bergeret.
Ceca ce, intr-adevar, permitc iqirca din alternativa narcisica violcn-
tii ,en sau cel:dalt" este tocmai supravietuirea obiectului faptul ca
propria aflnmrc de sine mt este insotitii de ,disparitia" celuilalt. Se
poate vedea, astfel, cii relatia pe care subiectul urmeazii sa o intreti-
na cu pulsiunilc sale agresivc, intensitarea lor rcglarca accstora, vor
depinde muir de modul in care experienp va fi traira de catre subiect,
rrairc, Ia randul ci, fimqic de ,r:lspunsurile" obiectului semnitkativ.
3. Sciziune in lume: narcisism secundar
reorganizarea psihicului
Ca urmare a experientei distrus-gasit, obiectul este descoperit dife-
rcntiar de subiect, estc descoperit ca obicct alr-subiect, difcrit, dar
ca sursa de satisfaqie, ca ,alt regia tor de sine". Eul subiectivitatea
incep sa se poarii concepe, in in care obiectul incepe
sa fie conceput. Eul obiectul incep sa fie conceputi ca agenti, ca
actori, ca operatori, altfel spus ca subieqi. Incepe, deci, sa existe un
subiect, Eul, ohiecrul, concepm el c1 till alt-subiect. 0 alta mani-
era de a formula aceasta, este de a spune despre conceptie ca a inceput
!e;imt din narcisimwl primar: 135
.L ;lipeasca" obiectul intern de obiectul extern. In masura in care
I ' , 11 d cste constant concepnt recunoscut subiectiv ca separat
I' I I' "' i.lt, va in cepe sa a para 0 anume intentionalirate, 0 in ten rio-
'1, 111 ,. ,subiectiva'', insemnand d se pe sine ca
1,,," I , 'he mare, ca adrcsandu-sc unui alt subicct, un alt actor de care
, ,I.,,, t1tl dcpinde, altfd spus ca o comunicare de Ia subiect Ia subiect,
, .. , , tnunicare de dorinre.
l1" cpe astfel problematica ,narcisismului sccundar", care urmea-
' "opere road perioada infantila traversarea Oedipului. Dad
,,, , .. ,,tnul primar are ca miza conceperca diferentierii Eului
.I,,,, tttlui, narcisismul sccundar, care este fondat pc accasta recu-
I I<!(", urmeaza Sa int:llneascii mai degrah;"l formcle SCCllndarC de
1,1, ,, lltierc; cl urmeaza sa aprofundezc problema difcrcntei intre sine
''' j,J.dt, sa descopcrc alte particularitati ale difcrenrei dinrre sine
, 1, ,,1 . i s:\ exploreze formele acestora.
I 't "priu zis, pulsiunea in cepe sa se organizeze pornind de Ia aceas-
, . , li\, tLnta intrc obiect, inrrudt, dupa cum am
,I .11 t 1 i.lt in momentul dcfinirii pulsiunii, ea presupunc o difercntiere
, . , '', \llrs:1, situata in suhiect, obiect, siruat in ahr:l.
l'tltna forma a pulsiunii cstc pulsiunca numita ,orala". Ea cores-
1 '"" k cu ceea ce vechii au tori, prccum K. Abraham, numeau al
I ,,\, .1 ,sub-stadiu oral" sau stad.iu oral ,canibalic", datorit:l
1.,1 a tendintei copilului de manifesta agresivitatea prin
1 1 1 1 ( . 1 t 11
l 11mcle mnezice pastrate din expericntelc antcrioare vor II reor-
' 11 1/.ltc in funqic de accstc noi ,dare" subiective, de aceast:l noua
, , '' 1 i1:ll"e a subicctivitatii, devenita necesara prin pierdcrea iluziei
, 1111.1 ,,. de autosatisbcerc. Accasta reorganizare va constitui primul
I, , t rcrroactiv" al organizarii psihice a subiectivitatii, ca ne va per-
'" 11, '' in\elegem ce este ,efectul retroactiv".
. Reprezentarea idealului pierdut
I,,,, l'."1nd din momentul in care aqiunea obicctului in regia rca de sine,
. 11 i,hcerea nevoilor dorinrelor proprii este recunoscuta, iluzia de
lJG Realitatea psihica a suhiecfivita!ii istoria sa
aurosarisf1cere este PHfin care purin diiramatl.; este pierduta odar;!
co "' .<tid/c .mhicni" ' dcoc e>pcdmen"'""' o pcnnhco. Am <poo
dej.,, obieuul """"' Ji obicaul inocm "cbJ;p"c unul de oltul Ji inccp
a trebui s;'i lle concepute In similitudinile diferenrele lor.
Aa,,_,; modi/he iu 'uhienivi<ate Ji iu "'"Jtiiop >uhimivi
va produce un travaliu de reorganizare a experienrei, va implica o
pcirn,; dohooacc' piccdedi ilu,iei pdm,e Ji, ded, on pdm .,tcov.Uiu
de dolio,", pc we P.-C, Rocunieo o pcopu.> ,;.1 nnmim .,doliu od-
gin""- Tc,volinl de dnliu "" on,mblul de '""''"'"''''i intccnc pc
mcc .>nhicnul "dmie ,; lc pcoduc; penono " cbbo" Ji' !Occ
hil; o modiflmc .mhic'Ctivi "" o modiflme impo<W>ti in ecbrio "
cu rnedird. Primul travaliu de cloliu va produce o prima reprezentare
icucccu\ o .,;,ii n"ci>ice pcim,.,, In occu fd .,piecdut3", in miucm
in cnc '"him ul de,cnped c\ '"' d cue ogco' ul "ti.,fOcrici 'Ole, ci cj
aceasta depinde de un obiect diferit de sine.
RcoI:"ni'""' oumd,, mnc<kc ole e>pccicnrdoc ontccio"" "
pmducc n pcimi ccpcc<cntoce' unui .,obicct'' piccdur, ' und .,Hid
piccdutc" cc devine on .,ohicct" nocci>ic, de ccgi>it. Obicctul piccdur
e constntir cu ajutorul ,memoriei" a ceea ce a fost resimrit In starile
'nbicuivc ontcoin..,c, '"""' in me mhicct Ji obiw, nbim iutcm Ji
cvtcm, n n "' n t dikccn p.,,, occlcc in me '" hicctu I iji cc, lui i "'UJi
proprie surs;'i de satisftqie, propriul ,obiect". Aceast;) stare subiectiva
"" cdnocj c.ctc cc, in we >ubicctu I oveo il "''' d ., Tot" ( od ici cxpe-
cienrdc de ,.,i,fowc, cdc"" mnt derecminontc) "pnote pcoducc,
.>c pnocc ccc, ,de nonl .>inguc" (nn mib,;, oltcnivo nici ocrinneo >i
n ici "t i>l:>ccccc, "' cc, cndul ho In,; nj cii Mlc), ,,imed ;, " (.cdo pt,co
matern;1 nu-l Lisa s;'i ,toate laolalt;)" (in lumea narcisismului
primar nu existii nevoia de a alege, nu exist;) conflict).
Od,.; cbmpccit d >oti.>fowe.c vine de b "" obiect ween,
anume mama, aceastii experienr:1 va fi reluara ca ,ideal", ca stare
.>uhicctiv; de ccg;,;,, de ce-pcodu.e. Chioc doc; e>pccienro pcim,,; c
.,il uwcie ", '' " fo.er < nnc1i tdic; c.c '"'I;. I hmcJ..,, hicctivc pee,., co
le-o 1;,., poonj '""" .>ticii .>ubic'nive in Ce ou "'" tc;Jrc Ji, Jed,
din pnnu,l de vedcce 'I hehdn>lui npccienp me ,<c,IJ", "''
.mhiectiv .,<di". Eo ''"' dcci <ncmnmt,i cc """' >i .. piecduti" clnd
lefiretl din wtrcisimzul pri11111r: ,rlistms-gtlsitul" 137
, 'I dul descopera ca nu se afla Ia originea satisfacerii. C1nd este ,pier-
.1"1'". urmele experienfei sunt ,reluate" reorganizate in reprezenta-
, 1 llllUi ideal de regasit.
JZ,-prezentarea unei stari in care ,totul se produce de unul singur,
"'" ,11at toate laolalta" este prima reprezentarc a unei st:'iri ,idea-
L J>L'ntru Eu. Estc prima ,rcprezentare de obiect" pe care, de acum
11" 1 .!o, pulsiunca o va duta, cstc primul ,obiect" pulsion a I propriu-
, .1did sursa obiect sunt diferenriate. El este rcprezentat cand este
1 '" rdut" in perceptia subiectiv:'i, pentru percep\ie, este ,gasit" in
"" lllOfie prin re-prezentare. Continuarea vietii pulsionale va ramane
l''"l1md marcata de acest prim ideal de placere, catrc care, intr-un
1, I ,,ttl altul, vom continua sa tindem. Difercnra va const:1 in modu-
' d, in care vom tin de spre satisfacerca acestui scop pulsional ideal,
'" 111ijloacelc pe care le vom angaja pcntru a incerca s:t reg:'isim accst
I I, .d pierdut, prin care vom tinde spre aceasta stare ideal:'! ce
'' ,cui ideal".
' 7. Transferul reprezentarii idealului asupra sanului matern
ill haza experienrelor anterioare de intalnire Ctl sanuL rcprczentarea
111 ii ideale (dupa descoperirea exteriorit:1tii obiectului) va II ,trans-
J, 1.1L'i" prin ,proieqie" pe obiectul extern, mama, mai precis pe
",.t parte a mamei care ,lncarneaza" satisEKerea idcalului: sfmul.
, llttd va fi deci ,idealizar". El devine ,simbol" al obiectului dorintei,
'In inc simbol a! obiectului pulsiunii, adica a! obiectului prin care se
1" >1 rnmi parfile separate in timpul sciziunii primordialc.
I >I ()icqia reprezentarii idealului pe san, f.lc din acesta ,obiectul" pul-
1\lllii dau pulsiunii prima forma de organizare, ,organizarea orala
1 Jllrlsiunii" a viqii pulsionale. Se creeaza astfel ,obiectul" cu care
,d va incerca sa se reunifice, obiectul de Ia care pornind va 1ncerca
' rcgaseascii experientcle subiecrive pierdute, obiectul pe care Eul
\.I J l't'bUi Sa-l lilCOrpOteze, Sa-l Cioparreasca peJJtrll a-1 Incorpora a
II\( nca sa-l instaurcze in interiorul Eului.
I )upa cum urmeaza sa vedem mai in detaliu, viap pulsionala va
I i de aid incolo marcata de aceasta ,pulsafie", de aceasta ,respirarie"
13/l Rcalitatea psihica a subiectivita[ii istoria sa
psihica, inroars;'i dnd spre un obiecr extern, un altul care funqio-
neaz;'i in rllllqie de aceasr;'i alreritare) dnd intoarsa c'itre Eu, repliat'i
catre acesra, c'irre obiectul incorporar, inreriorizat, repliat carre inte-
rior, depus in interior. Con/Jictualirarea psihica urmeaza sa se organi-
zeze ea tor in juruJ acesrei oscihrii, in jurul felului in care subiectul
va trata dependenra pe care 0 descopera flra de obiecr (atunci cand
acesra esre situar Ia exterior, dnd esre diferenriat), in jmul modalirari-
lor puse 1a lucru penrru a incerca acestei prime dependenre,
acu rn recu n oscu ri
3.3. Dependenta In raport cu obiectul conflictul
de ambivalenta
Arunci dnd descopera ca obiecrul de S;Jtistlqie ii este exterior, copi-
lul se simre plin de iubire penrru acesra, dar descopera in
timp dependcnra f.1ra de acesta, descopera c;l nu se poate lipsi de
obiecr pemru a se sarisf.1ce. Arunci dnd aceast;'i dependenra in raporr
cu obiectul extern este recunoscura, ea narcisismul copilului
rnobilizeJZ3 afecre care unneaza s;] intre in antagonism cu afecrele
de iubire, provodnd un conflict inrre dou:'i pulsionale, doua
tendinre psihice: esrc vorba despre conflicrul de ambivalenra. Obiec-
tul ,da" sarisfKfia, el esre iubit penrru asta, dar sarisf:1qia depinde de
obiecr, accsra nu esrc inrordeauna disponihil, poare lipsi, poare rani
va flura.r. Asupra obiecrului extern sunr indreptare prin urmare doua
afecre contradictorii antagonice.
Conflictul de amhivalenra generat in acesr fel este conflictul fim-
damenral al vierii psihice, deopotriv;'i primul eel esenrial, eel mai
important penrru organizarea acesteia. Organizarea conflictului, fap-
rul de a suporra dualitarea celor doua afective contradicro-
rii, organizarea subiectului in jurul acestui conflict, maniera in care
subiecruJ va incerca sa-l ,gestioneze", vor fl inrr-adevar esenriaJe pen-
rru viara psihic;! de-a lungul intregii viefi. Plednd de Ia con/Jicrul de
ambivalenra de Ia temativele de ,solurii" pme in lucru penrru a-i
arenua rimnerul sau penrru a-i reduce efecrele, psihicul viara psi-
hid se vor complexiflca.
lrJirra din zuzrri.rimzul primar: ,rlistm.r-grl<itu!" 139
I cntativele de ,gestionare" a conflictului il vor impinge pe subiect
,1,, lonflicte, care, impreuna cu ambivalenp, formcaza ceca ce am
1
., 1 .. I descrie ca ,matricea conflicrualirarii psihice". Aceasta, pe ltmga
.,11" tul de ambivalenra, comporta Joua alrc modalitati ale conflic-
" I Ill f.'\ ii: conflictlJI dinrre caile autoerorice cele heteroerotice de
111 .l.llLTC, conflicrul din cadrul ;mtocrotismului conflictc
, II(' trebuie sale schitam acum rapid, ap cum sunr ele in primele
1,, I111111C.
1 Conflictul dintre caile de cautare a satisfaqiei
I '"I 1 'ttm am spus, in organizarca narcisic1 sccttndar;], in accasra
1, 11.1 modalitate de organizare a subiectivitiifii, copilul poseda o
1 1, /('Jltare interna a obiecrului-ideal.
\,tf(l, cl poate ,cauta" obicctul ,in interior" pornind de Ia accasra
1 I' /('Jllare, poate investi reprezentarea intern;] a obicctului astfel,
I" 111 .,halucina" obiectul 9i satisfacerea. Aceasra halucimrc se inru-
1. 1, ' u halucinarea primclor urme ale sarisEtcerii (pe care am evo-
' 1 , ' deja in legarura cu procesul gasir-creat), dar in acela?i timp se
l,t, 11 11\iazii de aceasra in masura in care ea este plednd de Ia
' 1 1 ('t.cntare, care astfd este read usa Ia un stadiu de cvasi pnccptie.
,I, .I J'l' Care copilulinceafca Sa Se lipseasca de obiect, 9i Sa rcgaseaS-
' , l11 ,.( t iluzia primara de aurosatisfacere, este calea autocrotismului.
I >.1r ('I poate sa ,cheme" obiectul extern pentru diminuarea ten-
, ""l"r sale interne, se poate intoarce catre mama ?i sa a9tepte de Ia
.. 111\hccrca accstora.
\, ,qc Joua cai posibile intra in conflict. Copilul are de ales. lntr-
11 pe de o parte, halucinarea autoerotica a satisfacerii nu este
11 l'llfin mulrumiroare in timp, ea nu dureaza, in mawra in care
" "I liCe o satisfaqie ,reala". Pe de alta parte, satisEtcerea efcctiva
1
'""11.1 de Ia mama antreneaza rana narcisica de a depinde de altul
. ,,1111 propria satisfaccre.
I '"t.l un oarecare impas in aceasta alegere, care ,cost:t" in ambe-
' 11ri; in ambele, exista ceva Ia care trebuie renunpr. A renunra
,11.,f:1ccrea efectiva nu cste nicicum posibil pe termen lung, exis-
' "nstrangere ca aceasta sa tread prin obiect. In renunprea Ia
,.
,. '
140 Realitatca psihica a subiectivita\ii istoria sa
autoerotism trebuie pLitit prerul dependenrei. Singura conve-
nabiLi este aceea de a le combina pe cele doua, mediul propunand o
ada11tare suflcient de buna care tine cont de ca1x1citatile efective ale
, , ,
psihicului copilului.
Cand obiecrul este absent dependenra se face prea mult simrita,
copilul trebuie sa poata recurge Ia ,solurii" autoerotice. Acestea ii per-
mit sa rezisre ,un oarecare timp", timpul d.t dureaza satisfaqia l1alu-
cinatorie. Aceasta furia legate de dependenp resimrita
in absenra obiecrului.
C:lnd obiectul esre prezellt, este mai eflcienra trecerea prin obiec-
tul extern, care po:ne aduce o sarisf.1cere :Jdevarati Prin urmare,
copilul va c1ma dezvolte de :1semenea c:lp:Jcitarile de :1 :1qiona
asupr:1 obicctului, penrru a incerca s;'i diminueze dependenra pe c:Jre
o afllnci dnd accept;! satisbcerea prin acest:J. El va incepe s;'i
investe:Jsc1 si va c1uta s;1-si perfecrioneze mijloacele de comunicare
cu obiectul.' rnodalitiitile tle a face' presiune asupra lui, de a aqiona
asupra lui. Ca ;Hare, tot ceea ce obiecrul, in m:hura in care
poare crqte aqiunea asupra acestuia, deci diminuarea dependenrei
lipsei, va fl investit.
Cu c1r soluria ,autoerotica" merge mai bine; cu dt copilul poate
mai muir; cu dt rnai purin simte dependenra fara de obiect;
cu c1t mai purin resimte ura f.1ra de acesta- cu atilt mai mult el poate
:Jccepte dependenra, cu at(it mai mult poate profita de obiect.
lnvers, cu dt autoerorismul merge mai riiu; cu dt mama il face
mai muir sa a.?tepte, sau cu c1t este mai pufin adecvata; cu dt depen-
denra esre mai provocato:Jre de r:'ini; cu dt 11r:1 f.1ra de obiect esre
intensiflcat;! ?i ut dt regiisirea cu mama e m:Ji dificilii- cu atfit mai
Pllfin copilul poate proflra de ohiect.
Reglarea conllictului urmeaza, apdar, sa depin&1 in parte de cal ira-
tea auroerotismelor si de menrinerea unei adaptari suflciente a mediu-
lui, pemru a nu senrimentul de dependenr;'i flra de obiecr.
3. 5. Conflict In cadrul autoerotismului
Soluria autoerorid este organizat;\ pentru a lupta impotriva depen-
denrei, impotriva lipsei a urii legate de aceasta; ea esre o tentativa de
lefirea din 111trcisismul primar: ,distrus-gri<itul" 141
.I calitatile obiectului, in absenp acestuia, satisfaqiile obti-
lllltc in intalnirea cu acesta. Dar autoerotismele care sc dezvoltii in
,\ "cnta obicctului sc dczvolta intr-un context care con tine o ;mume
in raport cu obicctul, agresivitate cu care autoerotismelc
.,,. asociaza. Aceasta inseamna cii, atunci cand ofera o ten-
u t iva de satisfacere autoerotica, el o ,resimte" ca pe o ,recucerire" in
1.1 port cu obiectul, ca cum ar ,lua ina poi" ceea ce obiectulii da in
npericnp de satisfacerc. Astfcl, dup:i formularea lui Freud, ,narci-
\l>lllUI secundar este luat inapoi de Ia obiecte", este tr;'iit cl dnd
.11 II ,srnuls" obiectului, ca cum ceea ce subiectul ,.?i-ar da" ar II
luat", ar fi ,luat inapoi" de Ia obiect, in masura in care, prin rransfe-
lul asupra s[mului, cl este eel care, in mod fantasmatic, i-a ,atribuit"
.I< casta ,putere".
Accasta ,,uarc inapoi" agresivii a pl:icerii inerente autoerotismclor
'\IL' insotita de un sentiment de culpabilitatc in raport cu obicctdc,
'.1 urmare a unui conflict care se instaureaza in subiect intre ,nevoia"
... 1 de independenta agresivitatea pe care aceasta o i111plicii, pe de o
J>;nte, iubirea atraqia pentru obiectul care aduce sarisfaqia, pede
.d Ll parte. Procesul de de dtre copil a satisfaqiilor obtinute
Initial in intfilnirea cu obiecrul trcce prin dczvoltarca autoerotismc-
l.,r, dar problema efectelor pe care le au asupra obiectului
.,.,pcctele agresive ale acestei
de aceasta data, raspunsul obiectului va fi eel determinant, riis-
!'llnsul mamci Ia manifestarile autoerotice ale copilului Ia ceca ce
'' cstca incumbii ca tcntativa de indc)Jcndcnt:i fH:1 de ca. lntr-adc-
' '
'.u-, mama resimte ceca ce aduce dezvoltarca autocrotismclor ca pc o
'l"bandire a inclependentei din partea copilului; ea simte cum astkl
' "pilul depincle mai putin de ea, cii acesta incepe deja sa se indeparte-
;,, sa se separe. Ea va reaqiona Ia ceca ce incumba amoerotismul ca
, 11111 ar fi o tentativa de a se debarasa de obiect, o ,ucidere simbolica" a
",stuia, o suprimare, o de independent:\ in raport cu el. Dupii
, 11111 am descris mai sus in legatura cu expcrienp prim:n:1 de distrus-
!',-lsit, raspunsul obiectului Ia adoptarea autoerotismului, raspunsurile
IJL\Inei Ia acest proces vor fi determinante. in acest caz, mama va
":1qiona dupa cele trei tipuri de reaqie, deja evocate mai sus.
142 Realitatca psihica a subiectivita(ii istoria sa
-Ease poare ariita foarre afectarii de de independenrii a]
copilului opereze o oarecare retragere, depresiyii sau punitiYii.
- Dimporriy;], poate sa exercire represalii mai Yiolente, arnenin-
f'nd anivi6[ilc "<nocmtice yi odcc '"''"" de indcpcndcnri a
copilului, inrerzidnd acesre actiYitiifi, sau irnpiedicandu-le.
- n, " mai poarc yi ,, '""'' lihcn;nca pc "" ,, '"'''' 0 ely-
rig;] odarii cu aceasrii independenrii, sii fie rnandra de progresul
pe care aceasra ll manifesra, sa-i incurajeze dezyoJrarea astfel,
sii ,supr;wiepriasc'i" subiectiYe Yiolente pe care aceasta o
cornporrii.
Dup;] cum am spus, mamele reale, concrete, combinii cele trei
mod<ni de <c<qie imc-nn amalgam vociabil, d" imponant "" d,
in cdc din non;, .v;ni.vfaqia <n"<nei far; de pcogcevdc manif""" in
actiYit;'ifile auto- ale copilulni sau esre determinanrii, cii mama, in
felu] acesra, autoerotismelor.
Winnicotr a subliniat imponanra unei anume experienre subiec-
tiYe in aceasr;'i ,suprayieruire", a ciirei natura paradoxa]ii nu i-a sea-
pat, experienra de a fi ,singur in prezenra mamei". Este Yorba despre
experienra unui copil care se compona in prezenra mamei ca dnd
aceasra ar fi absenra, fiirii sa fie Yorba despre o eYitare a ei.
Observatia 1
lopilul se JOcJca ;;r este foane absorbit de jocu/ lui, e/ ,uita" de
preL'f'n(rl rnarnei, se comportc'i ca cand ea nu ar fi aco/o, dar in
sPnsu/ in care' nu are nevoie sa-i arate ceva in mod special mamei
lui: estf:',smgur"in prf:'L'en!a ilU='sterd Tn ceo prive;;te pe marna, ea
rarnfme discreta, nu simte nevoia de a intra in jocu/ copilului sau,
nici dE' d int('rveni in vrco1m fPI, CPE\l re nu a rata ca ea e dezinteresata
de dee/ }UC, Ci Ca Se fcJScl ,UildtcJ" de Copi/, Cd SUporta Sd flU fie i11
centru/ d!Pnfiei lui
Aceast;'i experienr;1 permire copilului in rimp sa aiba un
comerr intern cu reprezcnrare;t ohieuului (in joe, de exemplu) tot-
odot;, b ""oic, vO i''"'' milic, pnn JHiv (pcncn d """' cVJe i'"
zenr) c'i obiecnrl nu a f(Jst pre;I ;IJin\ nici distrus de jour! pe care el
!t,;ircrt din nrtrri.ri.onul prim11r: ,.rlirtmr-gdriltd" 143
"'"'I'' ins cu reprezentarea interna, ca nu a fost atins de modulin
, 1 lll'glijat prczcnp.
I ''' i11 aceasta experienta poate incepe sa se manifestc sa fie pusa
1,. 111 difcrenp dintre reprezenrarea interna a obiectului, obiectul
1
ltt.tt, obiectul pcrceput. Explorarea agenti-
' 1 " pt care am eYocat-o in capitolul precedent, este astfel facuta
,J .d.l, iar copilul poate sa inceapa sa iasa din confuzia dintre per-
i II :1 rcprezentare.
.\1 l<lcin a propus un model pentru proccsul de intcriorizare a
1.,,, 11dui, in legatura cu conceptia sa despre ,pozitiile" subiecti-
1 lllture ale A. Ciccone va prczenta marile linii ale

1
", 1 11 d 11 i klein ian Ia aceasta problema, in cele ce urmeaza, articuL1nd
1, Lonccptii direct cu psihopatologi:J. El va prczcnta modclul
I'" 11.1 ilor psihice in special, va propune un model a! oscilarii psi-
1, I "'" i intre diferitele pozitii de-a lungul dezvoltarii, dt in tlecare
' 11, psihop:Jtologica. Interiorizarca obicctului pc parcursul flccarci
'1'.111 i1jri pulsionale va fl astfeltributara caracteristicilur acestei osci-
1,111
CAPlTOUJL 7
Organizarea anala a pulsiunii
Dup;1 cum am evocat rapid, descoperirea 6prului ca pL'icerile, sati-
de nevoi ;;i dorinre provin de Ia un obiect, care lncepe sa fie
recunoscur ca till alt-suhiect, V:J :Jntrena o dezvolt:Jre o intensific:Jre a
comunic'irii inrenrionale, precum :1 tuturor evenrualelor mijloace de
aqi11ne asupr:1 :Jcestui alt-subiect. Comunicarea exista lnc'i de Ia lnce-
putul viqii, ea este importanra de Ia inceput ;;i va ram;'lne importan-
tii de-:1 lung111 imregii vieri relarionale. D:1r, pe masm:1 dezvolrarii, ea
schimh:1 sens11l fonn:1, se incarcii de intenrionalitate sau de mize
specifice, in Ftmqie de gradul de dezvoltare sau de mizele parriculare
pe care subic,ctivit:Jtea ;;i pulsionalitatea lc dreneaz;'i Ia un moment dar.
Incep:'lnd cu momem11l in c:Jre ftznqi:J ohiecrului este recunoscu-
tii, com11nicarea va deveni un rnijloc prin care se va incerca reduce-
rea sentimenttJltJi de dependenra ce rezulta din aceasta
din acesr moriv ea va lua sensu] unei tentative de ,aqionare" asupra
ohiectului. Dar, desigm, aqiunea asupra ohiecrului depinde srdns
de acceptarea acesruia, de modul in care e1 accepta s;1 se lase explo-
rat, manipular, controlat Ia r;1ndul sau. Prin modul in care obiecrul
accept;) aqiunea care se exercit;i asupra lui, prin primele forme de
,pmere" pe c:1re copih?ul poare in cepe s:'ile dezvolte, acesta din urm;'i
poare, in funqie de nevoile sale de moment, sa miisoare investirea
din parrea celuilalr subiect fa!<'i de el, poate, de asemenea, s;l inceapa
s;'i evalueze maniera In care esre invesrir. Riispunsul pe care obiectul
alt-subiect il cia Ia aqiune:1 copilului asupr:1 lui ftznqia
primara de ,oglinch" a obiecttdui; aceasta e noua modalitate in care
ease exercirii, ea ii reflecra subiecrului reprezenrarea pe care obiectul
f.1cc despre el, ii reilectii senstd pe c:Jre II are penrru acest obiect.
Ceea ce se schimba esre f(mn:J pc ctre o i:1 care esre
implicid in ceca ce noi am lllllnir fimqia de ,oglinda" a mediului.
OrganiZtlrW mut!rl tl pulrilmii I 4 5
t , ",,,j aceasta va fi sesizata intr-a reflectare estezica sau afectiva,
'I ill" i acordajul ajustarea vor n formele sale principale de expresie,
, l1, "' i subiectul va cauta in obiect o reflectare de sine prin aqiunea
, 1, itata deliberat asupra celuilalt. Desigur ca opereaza schimbari
I 'I II d ca, pe masura ce copiJuJ sc dczvolta, integrarilc rcaJizate de ci
,,, 1 ,,ilc pe care acestea le imp lid se modi fica devin tot mai complexe.
I kpcndenp primara a copilului este extrema; copilul arc ncvoie
, I. lllCdiul sau Ia toate nivelurile de funqionare. Primele tentative de
, ,1, aceasta prima forma de dependenra vor trece prin cucerirea
1111ti oarecare alltonomii motorii. poate incepe s;] se
'I, IIIIUI singur, poate lncepe sa se t1rasca, apoi sa se deplaseze in patru
I "ll". El poate lnccap;'i sa puna stapanirc pe obiccte, le poatc Ina In
lll.Jil;l, le poate arunca sau poate sale indrepte ciitre o parte sau alta a
'I 1\ pului sau. El poate lnccpc sale cxplorcze, sa le sau s;'i
i, llspinga astfel, sa He un pic mai muir sale, sa
., ,imta In mai mare masura actorul acestora.
0 alta maniera de a situa miza noii forme de organizare pc cale de
1 ,l. realiza, este de a o raporta Ia idealul narcisic primar Ia tensiunea
"1 l :tre se pentru a lnccrca sa apropie. Y n acest
., 11,, organizarea anala a pulsiunii va fi marcata de tentativa de a face
,k unul singur" sau ,prin cl Una dintre consccinrelc impor-
l.lnte ale acestui In planul autonomiei corporale este aceea ca
lllicurul, Ia randul sau, va incepe S<l poata de sub privirea mamei
"-1 .Jstfel sa poata sa lnceapa sa expcrimenteze ceca ce am pmea numi,
Ill" buna dreptate, o prima forma de ,revolurie" subiectiva.
1. Proces de rasturnare trecere Ia analitate
l.lptul de a putca lnccpe sa sc dcplascze, sa iasa de sub ochii marnei,
I .I Etce posibila, treptat, 0 rasturnare deliberata, voluntara, a situariei
.111tnioare. Clta vreme este lnrr-o dependenra motricii totala,
.rltnnanp prezenra-absenra esre in lntregime sub controlulmamei sale.
I .. 1 9i doar ea este cea care decide faptul de a J1 prezenra sau absenta,
t .I CSte CCa care decide Sa SC tndcpartCZC 9i Sa dispara din campul vizu-
.d, ca este cea care decide momentde de lntilnire sau, invers, pe cele
146 Realitatea psihica a sul>ienivita[ii istoria sa
de separare. situarie contribuie In mare masura Ia a-J face pe
copil s:1 perceap:1 dependenra totaL! In care se afla In raport cu propria
dorinra ?i acesta este un motiv In plus pentru care iluzia narcisica pri
mitiva are o de mare importanr;"i in lncercarea de a reduce, de a face
tolerabiL1 sau sa compenseze dependenra rana pe care ea o implica.
1. 1. Organizarea procesului de rasturnare
Tncepand Cll momemulln care va plltea 1a randuJ sau sa se
deplaseze s;"i se lndeparteze, adic;l sa se sustrag:"i privirii mamei, el
va lncepe, Ia dndul ,lipseasc;l" din privirea mamei, sa se sus-
traga acesteia. La dndul ei, mama va reaqiona Ia dispariria copilu-
lui de sub privirea ei Ia f1ptul c;l el poate camera voia
lui. Copilul percepe reaqia mamei sale, percepe d Ia dndul sau el o
poate ,bee s;l tr;"iiasd" o rdarie cu un obiect care poate s;l. se sustra-
ga, sa se refuze. Intr-un fel, el descoperii 1ncet, lncet, din ce In ce
mai mult, c;l poate aqiona asupra mamei sale ca poate 1ncepe sa
,rastoarne sin1aria" subiectiv;1, adicii sa-o fuca In mod activ pe mama
sa s;1 suporte ceea ce el a trebuit s;"i indure In mod pasiv. Acest proces
li permite copilul11i s;1 lnccap:1 s;] cxplorczc pttterea de a aqiona Ia
randul s;"iu asttpra st;!rilor psihice ale mamei sale, sa masoare lntinde-
rc;J acestci ptlteri, dt limitele ei; el va pmea treptat sa se ,joace" cu
;Keast:"i nou;"i posibilitate pe care i-o ofera noile sale capacitari motorii.
Desigur, accast:"i putere ram;lne dependent:"! de raspunsul matern,
de reaqi:1 afecriv:"i a mamei, reaqie care demonstreaza natura tipul
de investire pe care ea ll aconLl copilului siin, dt maniera In care
resimte de autonomizare ale acestuia. D;1ca un copil p;"ir;l-
camera in patru !abe se ,ascunde" de privirea mamei, iar
mama s:J nu merge de incbt;l sil-l Clute, copilul nu va lntarzia sc
,pierdm" f1ra lndoialii, speriat deprimat. Dar daca mama
15
se de dispariria lui, ll Clllt:"i el poate percepe starile
15
fn toar;1 dezvolrare;J pc c1rc o he, scritt .. mam:1" in m:1sura in C:Jre, cui-
rural, acesrei:t ii e\tc 1ncn:din[:il:1 cclntti :tdcsea cducqia prim:Jr;i. Ar trcbui s;"i
scritt ,adulttd rclen:nt" san ,p:1rinrelc", dci CCL".t n sc joad en mama sc joac;l
cu orice ohiect rdercnt, Cti oricc ohicct :tlht in poziric p:ncnraL1 invesrit;l.
Olxanizaml mudd a pu/,itmii 147
1 ,, '.lie disparitia sa le-a produs, atunci el descopera modul
, .1,1,, tul, celalalt subiect reaqioneaza Ia aceasta.
1 . , acestor prime experienre de ,influenta" asupr;1 obiec-
. 'JIIttl incepe afirme propria sa pozitie de subiect, propria
<1<1.<". adicii propria sa ,suhiectivitate". In acest timp, dczvolta-
" ,,1," ic controlul muscular vor face posibile alte experiente
, , '"'. dcosebit de importante pcntru dezvoltarca Eului-subiect
, I'" "1\ ilor sale de propria subiectivit;Jte.
I dintre aceste experien\e va H in mod special importanta,
... "' , .. 11Lt in care ea raportul micutului cu propriul corp
I., , , 111 interiorul acestuia, cu propriile ,produqii". Ea poate servi
I'
1
I 1nodcl pcntrn a perccpc defini difcritclc aspcctc ale noii
.. , .. ,\,llt:iti relationale care se instaleaza: experien1a controlului sfinc-
1 1 111 )i a ceea ce este denumit analitatc.
',1 .1ici, putem descrie in tcrmeni de ,rasturnare" evolutia cxperi-
,, 1, \, ,,. subiective organizatoare. Oralitatea era organizata prin expe-
', "'' de intalnire centrate pe gura intr-o maniera mai gencrala,
I' .1\IL'll1UI mana-ochi-gura, pe care Ferrant 1-a numit ,ap;Jratul de
I" 11, in stapanire". Analitatea este organizat;'i de experientc in care
''"'.ttl ceea ce iese din acesta vor trece in prim plan, vor deveni
, l)" . tllizatori sau ,simbolici" pentru un anumit mod de a se raporta
I, , ,rtlalt subiect.
( ;ura avea legatura cu ,intrarea" in corp, anusul se leag:t de
1, . ceva ce e in fata, vizibil (chiar daca gura e invizibila:
1111 tte putem vedea direct propria fata, e nevoic de medierea fqei
1111ti:1 satt de o oglinda), in timp ce anusul este ,in sp;1tc", invizihil.
\-.del, de Ia intrare Ia de sus-in fata spre jos-in spate, zonele
, >I pului sunt intr-un raport de ,rasturnare", Ia f(l cum ccva ,bun"
, .11 c intra se rastoarna in ceva ,rau" care iese.
1. 2. Organizarea
t :cca ce iese din corp, va trece putin dte putin sub controlul copi-
lultti, pe masura ce acesta inccpe controleze sflncterele sau, eel
JllJiin, sa simta sa discrimineze mai bine ce se produce in sistemul
14/'l Rcalitalea psihica a sul>iectivitii!ii istoria sa
sau digestiv in anusul s;'iu, in aceast;l. parte a corpului sau care-i
scap;l. vederii, dar c;Jre este sediul unui ansarnblu de perceprii.
Aceasr;1 nouii capacitate corporala important;] Ia propriul
sau nivel: ea permite copilului s;'i se simt:l. intr-o mai marc masura
,stapanul" lui al propriilor sale produqii; ea se inscrie in
de de catre copil a propriei musculaturi gestici,
musculatur;) gcsticii ce vor fi primele dintre sisteme care vor trece
sub controlul s:'iu din acest motiv, vor reprezent;J modelul pentru
D:1r anusul este ozona crogcni El este scdiul unui ansam-
blu dt' scnz:lfii dl, pL'icere de neplacere ce acompaniaza activit:J.rile
de defecare: senz:qie de f(Jrra, atunci dnd copilul ,impinge", de
,llllfare", atunci clnd ,produce" materiile fecale dnd tensiunea
intern;] scacle brusc. Ceca ce confera o valoare simbolica organiza-
toare experien felor afhte in directa legiitur;'j Cll funqionarea anusuJuj
rolul s:]u in relaric, cstc invesrirc3 lor lihidin3la, mizclc de pl:kcrc/
ncpl:lcere, ce pot II in mod special in acesrc experienre.
In l)rocesul de insusire subiectiv;l., balanta se inclina indeosebi
' '
atunci dnd copilul, h;'irptit de puseele interne de tensiune ce insoresc
excreria, se decide sa ,impinga" Ia randul sau, in mod volunrar, deli-
herat. Din eel care suporrii in mod pasiv tensiunii, copilul
devine actorul, agcntul acestei tensiuni, devine ,subiectul" acesteia. El
r;'istoarn:'i pasivitatea, care de f:1pt este rodul activitiitii ,sale" corporale,
in activitate sub controlul Eului. In acest Fe!, el devine treptat subiectul
activit:'ifii corporale subiectul ,dorinrei" care sem-
niflcii experienp corporaL'i. Din nou, procesul se prezintii ca un prim
model alunui proccs de subiectivare. Procesele de subiectivii se
vor putea sprijini pe acest proccs, in care activitatea muscularii i con-
trolul progresiv E1c posibil:i o prim;'iluare in posesie a corpului.
Acesta este motivul pentru care :malitatea organizarea sa au apa-
rm at3t de importantc in ochii clinicienilor. Prin experienrele corpo-
rale, prin cortegiul de senzarii pe care acestea le produc dupa cum
vorn vedea, prin experienrelc intcrsuhiectivc pe care acesrca le f.K
posibile, copilul lncepe s:'i sc sinH;! ,st;'ip3nul" sau stap3nul a
ceea ce sc produce in el; incepe s;l se ,produc;l" pe sine ca subiect, sa
devin:'i subiectul a ccea cc se produce in interiorul lui. R. Fliess a f?icut
Ch;r:aniZilrttl mudd a puf(iunii 149
1,,, " ' '' moment o ,divided-line", linia de demarcatic intre modurile
ll''niJ.are psihotice cele ncvrotice.
I st3panire3 de sine, controlul de sine subicctivarca pe
'' " lstea o fac posibila, capata intregul sens ded'tt ln masura
",. se \nscriu intr-a relatie intersubiectiva care copi\ul
', , ,\,in tul sau ,referential", cu obiectul care estc ,oglinda" subiecti-
,, 1111 ,a\c. Accsta este un paradox: autonomia in raporr cu obiectlll
''I llll' sa fie acrcditJtii chiar de catrc obiect, \n c;Jdntl rclatici care-\
''"' q, cu acesta. Expcrientelc subicctivc de control al sflncterclor
' 111.1i general, celc de control muscular, vor trebui de asemenea sa
\, ,\ . mdeasd o valoare intcrsubiectiva, vor deveni de ascmcnea unul
11111 rc vectorii posibili ai aqinnilor copilului 3supra mamei, sau asn-
1 ,,, l clor care se ocupa de ingrijirea de cdncatia sa.
i ntr-adevar, mama sau substitutii s;'ii invcsresc Ia dndullor difc-
111< lc- achizitii ale copilului: achizitiile motricc cclc care stmt ln
\, J',.ttura directa cu dezvoltarea controlului sflncterian. Acestc invcs-
"' i sunt legate a rat de locnl pc care analitatea il ocupa in raport en
' '>I pul cu autoconservarea, cat de locul pe care aceasta il ocupa
"'plan social. Aceasta investirc ii este comunicatii copilului fie direct,
I'' in ceca cc mama anturajul ii spun desprc :1sta, fie indirect, prin
'' .tqiile afective ale acesteia in raport cu ceea ce se leaga lntr-un fel
.,,,u altul de acea parte a corpului. Defccarea, excretia anaL\ doban-
.lcsc astfel o valoare intcrsubiectiva. Ele cap:ita sens in sanul relatici
'opilului cu anturajul sau chiar sc vor incarca en mize relationale
1ntcrsubiectivc de mare import;Jnta.
0 vremc, mizdc intcrsubicctivc :1le amlitatii se vor juca se vor
jll111e ln scena in jurullenjeriei a schimb:nii scutecelor. Mama ,apre-
l iaza" fecalelc copilului sau ca pe nn ,cadou" pe care copilul ,i-1 face",
L'a comenteaza aparitia acestora, chiar consistenp sau aspcctullor. Ast-
ld, ea ii adreseaza o serie de mcsaje referitoarc Ia ceca ce ,iese" din el,
dcci, intr-un oarecare fcl rcfcritor Ia ceca cc sc petrccc in cl, Ia ceca cc
sc ,produce" in el. Apoi, vine momentul in care va 11 introdusa ,olip"
lmpreuna cu cererea ca excrqia sa aiba lac ,in momentul potrivit, in
locul potrivit", adica atunci cand mama copilul pe olitii. Proble-
ma care va trece in prim plan va fi mai putin aceea a producerii
I
jJ,I
150 Realitatea psihica a subiectivitii(ii istoria sa
dt a ,manierei" in care se produce, copilul va trebui sa inceapa sa inve-
re ,modalit;'irile de a face", ,bunele" maniere.
Atunci dnd excreria are loc in scutece, ea poate avea loc oriunde
oridnd: scutecele sunt anume fi.cute pentru asta, ele sum un dispozitiv
de culegere ,portabil", care-! pe copil oriunde acesta merge,
asa ca el f:Ke ,cum vrea si dnd vrea". In schimb, olita incepe sa pro- , , ,
duc1 un deer de ,ceremonial" f:1milial intersubiectiv, copilul ,tro-
neaza". El produce o situarie in care mama producerea de
materii fecale din partea copilului sau deci, intr-o anumita masura, 0
Oricum, asta e ceea ce percepe copilul desigur din punct
de vedere suhiecriv, el este interneiat. Dar, prin asta, situaria
in care copiluJ ceva ce mama sa derine, este rasturna-
ti CopiluJ esre eel care dqine ceva ce mama pare sa ,doreasc'i" sa
De ce copilul se simte suflcient de puternic pentru asta,
el in aceast;'i situarie ocazia de a incerca ia pentru
situatiile inverst\ in care el este eel care
Copilul in aceast;'i situarie ocazia de a opera o ,rasturnare"
intersubicctiv;'i. El poate s;'i o f:1ca pe mam;'i s;'i suporte echivalentul
a ceea ce in mod ea 11 f:1ce peel s;'i suporte; poate fl activ
agent acolo unde de ohicci este pasiv supus. Deci, cl o poate f.1ce
pe lui s;l ,tdiasc;J", avea imprcsia, f.1nt:1sma c;l o flee pe
mam:1 lui s:l tr:'ii:lsc;] ceca ce el simte in condirii, Jdica
ace! :llnesrec de pL'icere anticipat:l de afecte negative legate de sen-
timenrul de dependenra resimrir in momenrul respecriv.
F:ld indoial:l cl plltem Jsimila Jcest proces cu eel de ,puriflcare
a Eului" pe care Freud 1-a evocat in diferite rnomenre, adica procesul
prin care experienrele de neplacere tind fie ori evacuate, ori trans-
formate in experienre de placere. Atunci cand poate sa ocupe suflci-
enr timp aceast;] pozirie de control, dnd poate pune in fapt aceasta
,revoltifie" Sllbiectiva, copilul ,troneaza", are o traire de forra, de
putere; inrr-un fd, bunul sau plac e eel care ,comanda". Formulata
in limbaj verbal, aceastii voinra s-ar exprima prin termenii clasici ai
,bunului plac": ,ce vreau eu, cum vreau eu, dnd unde vreau eu";
vorbim despre poziria subiecriva a unui mic tiran. Yom reveni mai
tirziu asupra problemei limitelor necesare in acest moment pentru a
aceast;'i pozirie tiranic'i.
(h;v,mziztlrrrl awdr1a pul<itmii 151
' Miza subiectiva a fecalelor
"1111 .1 inrelege mai complet mizele subiective pe care situaria le are
111111 l opiJ, trebuie sa ,analizam" C011fi11UtUJ subiectiv Cll care mate-
' It, .de sunt incarcate, adica sa intelegem sensu! pe care acestea il
. 1 1 1" 111 ru
I 1,,igur, Ia un prim nivel de inrelegere, fecalele sunt rcsturi ale
"" 1 1l" ,Jismului somatic, nu sunt dccat substante rcziduale;
.1.1 motivul pcntru care elc trcbuicsc evacuate din corp, sunt
1111 i, Putem spunc cii, intr-un anume fel, copilul, chiar
11 .I 1111 poatC inca Sa ,CO!lCCapa" aCeSt lucr\l, il prcSilntC, Silllte cJ
1, 11.1 rea este necesarii funqionarii sale, simte c'i aceasta il
. I 1 tcnsiune interna. Evacuarea face placere prin dar
1 111 llL!sura in care mucoasa anala este erogenii este ,stimulatii" in
1111<1\ll'lltul evacuarii scaunului.
l11 ;tcest sens experienta, prin evacuarea materiilor fecalc, profi-
1. 1 .I till model a! proceselor psihice de evacuare a ceca cc este sursa
, L ,,.11siune, de senzatii de neplaccre, tensiuni senza1ii de neplace-
1 1 .lit', prin faptul de a fi evacuate in proccsul de evacuare,
1 II ,, lm: pia cere. Experienta aceasta furnizeaza modelul unci triiiri de
111 1 ,J.lccre, de tensiune transformata, prin evacuare, intr-o triiire de
1 l11 nc. S-a putut sublinia ca aici se af1a unul dintre modelcle corpo-
1 1 L 1 >osibile pentru a incarna procesul de ,proieqie" psihica, pentru
1 1 , l.1 corp pentru a-i permite reprezentarea. Se poate spune, de
1 1\ll'llea, cii este primul model a! unei ,solurii" inventata-produsii
. J, , .1tre copil
1
r. in raport en tensiunile sale. Celelalte solurii, anterioa-
. clcpind de intcrventia mamei.
In timp, fecalele reprezintii o produqic a corpului siiu, o
1 <I "duqie a lui a lui ,singur-singurel"; este chiar prima lui
1 >I "duqie", asta pentru multa vreme. Fiind astfel, ele sunt cu
111, c.,itate purtatoarele a ceva din e1 il ,reprezint:'i'', in raport
'II ('lc poate sa conceapa 0 anume mandrie. Este 0 produqie din inte-
1 /( >1111 corpului sau, 0 produqie care ,arata" ca el poate produce un
"' Desigur c'i mai are vomirarul, dar accsra csrc adcsea ,rcOex", slab
1d>icC!ivat merge imporriva curcntului.
i
II
I 52 Rcalitatea psihica a subicctivita!ii i istoria sa
obiect, care ,:lfat:'i" ce existii in interior, ce poate produce interioru]
corpului ce trebuie sii iasa din acesta. Cu a tat mai rnult cu cat lucru]
respecriv este adesea acreditat de cei din jur, care giisesc cii produsu]
lui, caca, este" ffumos". aceasta nu e ceva de durat;'i; odat;'i
produs ,admirat", caca va trebui sa fie evacuat sa dispara, ceea
ce la natura sa de dqeu. Ceea ce este ,frumos" in caca este
faptul d a fost produs, d a fost produs In bune condirii.
Cele doua remarce anterioare ne permit deci sa avansam ideea-
care nu lntotdeauna estc perceputii cu claritate - cii materiile fecale
sunt lncet-inccr tr:'iite ca ,simboluri", adid naturii lor ,materiale"
vine sa i se adauge o valoare subiectivii deosebita, un sens. Ele sunt
simbolul a ceea ce trebuie evacuat, a ceea ce este un rest, un in
sine, a ce nu este indrcat de pliicere, deoarece este sursa de tensi-
nne; ele ,qun simholul evacu:'irii nepliicerii a] transformiirii acesreia
in ptkere. Din acest motiv, adeseori, prohlematica ,masochismu]ui"
a fost apropiat;] de cea a analitiifii: in masochism de asemenea
o transf(mllare a nepliicerii in pliicere, chiar dacii transformarea nu se
efectueazii lntr-un mod identic.
Este import:lnt de asemenea sa inrelegem cii cele doua aspecte pe
c:1re tocmai le-arn descris - copilul evacueaz:1 smsele de nepl;icere
prin evacnarca f(xalclor in timp, o f.1ce pe mama sa sa trii-
iasc! ce ea 1-a l?icut peel s:'i tr;'iiasc;l: aFeptarea, dependen-
ra - se vor intrica se vor combina pentru a produce un proces cu
totul specific. Anume, Aidndu-1 pe celalalt sii simt;] ceea ce ru insuri
ai simrir c1 !lind dezagre:1bil, pori evacua asta din tine, transformand
in pl:kere cec:1 ce era smsa de nepLicere. 0 componenra ... vine
deci s:l se amcstcce In procesul de evacuare, o component;'! ,sadic-
:maL1", cum este ea numit:1 in mod tradifional.
1nterpretarea acestui proces dublu, dar a ciirui valoare intersubiec-
tivii esre esenriaL1, poate fl diversii; ea variazii, de altfel, in funqie de
circumstanre. Pe de o p:1rte, copilul va avea fantasma cii evacueaza
afectele conrinuturile psihice ,in" marna sa in timp ce evacueaza
materiile /Cede, in acest caz marna sa reprezinta un altul, ,dilc-
rit", str:lin, in care poate II evacuar ceva ce el nu mai vrea din sine;
mecanismul, a.?adar, poate 11 ostil in rapon cu obiectul. Dar, pe de
(h;r!,illliztlml mudd a pul<i1111ii 153
,I, I l''rte, ne putem gandi d este vorba despre a 0 face pe mama sa
ca ,dublu" al siiu, afectele ce provin din dificulta-
, I 'I, .I indura, sa le pcntru a le f.1ce lll:li suportabile.
I "'"I dcpinde deci de rebria care il lcaga pe copil de mama sa de
"""ltd in care mama resimte aceste procese ale copilului s:'iu.
I )ttp;'l cum a apiirut in refleqiilc noastre, acest proces arc doua
I I I<, doi care se vor succeda care pu1in in timpul
"' ,l,t.q i i.
l'c prima fareta, afectele ,,ucrurile" psihice neplacute vor fi
'' .tcuate prin materiile fecale, care vor simboliza raul de evacuat.
\1, i, evacuarea materiilor fecale este cea care ,poartii" fantasma
, k cvacuare psihid.
l'e cealaltii fareta, dimpotriva, :lttttlci cand rqine fecalele
1' hce pc mama sa copilul evacueaz;} fmtasmatic in ea
d,ctclc leg;Jte de de anrerio:1rc, cele pe care
11LIIll3 1-a facut Sa Je indure; apdar, tocmai at\lllCi Cllld Se rerine,
1 I ,cvacueaza", copilul o face pc mam:t s;1 trCtiasca cxpcrienrcle
1'-tsive pe care nu le poate integra.
( :,le doua farete, cele dou;1 momente ale procesului pot alterna:
1 11111 furia se va exprima in evacuare, acum va gasi forma in reten-
' ,, I br cu cat timpul va trece odara C\1 el maturizarea psihicii va
, llt\;t, cu atat copilul va controla mai bine modul sau de exprimare
1 '11 at;lt mai mult acest control va fi plas;lt sub comanda subiectiva
1 '"Jlilului.
J. Organizarea progresiva a primelor forme
d<' Supraeu
.' 1. Principii educative
'I .1citatea progresivii de control subiectiv asupra a ccea ce se pro-
, I"',. in corp comportamentul copilului vor fi Ia originea proble-
" 1.11 icii educative, care va in cepe sa dea sens formularii interdiqiilor
' <tLtrilor probleme educative. Educaria incepe desigur incii de Ia
",-,.Inc se poate spune cii exista reguli care sunt infiltrate in ansam-
1 l11l maternajului, inca de Ia inceput; dar, acestea il constrang pe
i
154 Realitatea psihica a subiectivit<1tii istoria sa
aceasta se intampla numai prin efectul pe care il au asupra
mamei deci, indirect asupra copilului. Regulile educative incep
prin a constr:lnge mama reprezentarea pe care aceasra poate sa
hca despre modul in care ea trebuie sa se ocupe de sau.
Acesta din mma este afectar de principiile educative ale mamei sale,
dar in primul rand pentru ca regulile au 1111 efect asupra relariei pe
care mama o intrerine cu el. Nu se ,educii" un educaria 1111
are sens vreme nu este insta11rar 1111 control suAcienr, un control
care dcschide problema unci liberrari deci, problema unei oarecare
rcsponsabili C!fi.
Ar11nci dnd mama incepe s;"i se desprind;! de influenra iniriala a
preocllp;"irii materne primare, dnd incepe sa iasa din relaria structu-
rara pe modelul ,a A tottd unul pentru alrul", principiile educative
joad un rol. Dar inca nu este vorba despre o adevarat;l aqiune edu-
cariva, este incep11t11l s;'i11, este ceea ce ar ptttea exprima ,interdiqia
canibalismului": ,tu nu pori fi tottd pentru celalalt, iar el nu poate
fl totul pentru tine". Propria progenitura nu poate f1 reinregrata in
sine, reintegrat;'i prin devorare, conform fantasmei 1a fel
cum copilul nu se poate reintegra in pantecul mamei, ap cum ar A
conform f.llltasmei Separarea este deci inevitabila, este
un f.1pt fi111damental pentru esenp umana, un f.1pt pe care principiile
educative eventual il vor susrine; separarea nu fine de un prin-
cipiu ed11cariv, ci din ceva care fondeaza umanul: este prima forma
de interdiqie a incesrului. Apoi, separarea are loc trebuie integrata
de ambele p;lrri: pentru mama, inseamna sa reinvesteasca dorinrele ei
de femeie sexllata adult;'i; pentru sa traverseze experienp de
distrus-g;'isit, penrru a crea baza spafiului s;'iu intern, pentru dez-
volta autoerotismele personale.
Ince!JtJtmile analitatii vor trebui sa consolideze si sa dezvolte fun-
, ,
damentele acestei separarii primordiale. Analitatea f.1ce, de aseme-
nea, dovada acestui spariu intern, mai int;]i corporal, apoi locuit de
o voinr;1, de o dorinr:1, de tin Eu de o conflictualitate, dupa cum
am incercat s;! ar:'it:'im in ctpirol11l precedent. Odata cu organizarea
progresiv;! a analit;ltii cu tot mai avansata a existenrei
unei voinre autonome a copilului (existenr:'i atestat;'i prin dezvoltarea
155
Organizarcil 11111rld r1 pul<itmii
",,dot ,ale de control muscular emotional), vom incepe sa
.. I,,,,,, , , .1devarata problema tid educativa, aclica punerea ln lucru
., I'' i ncipii" educative organizate care se organizeaza progre-
,, i'.1tli de conduita.
1 < .1pacitatea de apucare a obiectelor
, .l1.1rca aptitudinii morrice, a musculaturii si a motrtcttatu , '
'""'Ill", li va permite copilului sa lnccapii sa se dcplasezc, sa
'I .1 a puce obiecte sau, mai bine zis, sa se depbseze pentru a
.
1
., ,, , .,hicctc. Aceasta capacitate de ,a apuca" de a excrsa o anume
... tl"' <l\.l asupra obiectelor este cu totul esentiala; tot ln exersarea
'',, .1pacitiiti, copilul se va pe sine, va simti forp, pure-
' , ' dcci, propria vointa.
I \tt indispensabil sa poatii simti aceste expericnte, ca cei din
[Ill ".\ le poata tolcra indcajuns de mult, 3tat dt copilul sa ;)iha timp
I \i111ta Sa po;Jta sa resimta masura propriului C011-
ll' ,\ .1\llpra obiectelor (a tat asupra celor lnsuf1e\ite, cat asupra celor
'" l(l\llflqite), cat sa aiba timp sa simta diferenp dintre controlul
1" , .1rc il poate exercita asupra obiectelor dupa cum acestea sunt
"' \ltllqite sau neinsufletitc.
I 'roblem;J ,controlului" - ;JSUPf;) carei;J insist 1ntrucat este esenti-
,\.1 pentru dezvoltarca sensului subicctiv, pcntru a sc simti pc sine
.1\hiect- nu trebuie sa ne faca sa uitam ans;Jmblul mizelor capacita-
\11 de apuc;Jre a obiectclor. Prin ,jocul m1inilor" prin motricitate,
I'' in explor:1re:1 pe c;Jre acestea o fac posibila, copilul experimenteaza
.,, diferitele proprietati ale obiectelor, ale corpului siiu in raport cu
, ,hiectelc, a tat cu cele 1nsuf1etite, dt cu cele nclmuflqitc. Ace;Js-
t.t activitate suficient de Iibera, li V;J permite progresiv, pe parcursul
.lllalit:'itii, sa explorcze difcrentclc lntrc sus jos, pozitia ln picioare
;i interesul ;Jcesteia pentru eliberarea mainilor prin urmare, cap;)-
citatca de apucare, diferenp intre dreapta stanga, (care, de aseme-
nea, deriva !;1 origine din Iibera motricitare) lntre vizibil invizibil,
rnaleabil rigid, 1ntre transformabil netransformabil etc. Altfel
spus, proprietati pe C;Jre deja le intaJnise, dar pe C:1rC V3 putea sa Je ,I'
156 Real ita tea psihica a subiectivita!ii istoria sa
C>plon"<c io mod dehheror 11 O'tfd vi_,; le pooti opmpr;, tocmoi prio
aceasrii
2. 3. Ada drumul interzicerea atingerii
Pe dt de import,.ni ''" """' c"podr,rc de" ohienele, pe
or it de e<eo [i,L; '"' '' conliunr,re, copih,lui cu ,, do drum ol" >i co
,interLicerca atingerii" (Anzicu, 1974), care ilinscriuin relaria educa-
tivii. Dorinp de ,a prinde" a influenp obiectul, poate Ia randul
ei sii-;;i exercite influenp asupra copilului, se ,lnroarcii" impotriva
lui. fntt-o hmc io We omp; uo ""fd de Inc orgoni-
zator (dup:i cum am indicat mai s11s), Aecare estc ameninpta
de tiMmn,e; ce poore vi dev;; ,po.vcdor" de cceo "' po"d,;, coptot
de dorinp de ' ,-,pro. Cop;;; me '" cumol" mnlte joe;,;; lingO
d, Mtb coooolol ,; ioAoenro lor, ,; con, pko ocupop ptotcjeu
In o u rile io {., p ; n; [lotivdo r '"" r co pll, nu ve mol pot j ""', "did n u
U>oi por pmr,., d" pmpr;, jo'CJ, vunr pr;,,; voh inAuenp pmpdei
posesivitilfi. Picm11, celebrul ,erou", este pe griimada sa de aur
prizonierul propriilor posesiuni.
Pe mi.vom ce copihd inv..!i vi di.vcrimine" n,; bine ficme pme
din d ,; din lono, evtc <>meniopt de r.,ptul d Aecon I''"' 'I"" e<
on ,in ;,eg". F;""""' dodn[.i e.vte imperio,,;, ce 'i cum "' fi vingu,
dorinji " mpliultri; de ewnplo, ""'nci dnd vc jnod, d ,uiti" ci-1
''" r,., n " d c VIc '" tonl in joq" "'". in dminun tul olr or "'P'"-
111 pe me le ote. Fi,we lncn. ficwe dndnrJ Iinde vi 'P"i drept
unica, chiar dacii asta se lntamplii in detrimentullntregului. Suntem
inca aproape de Fl111qionarea de tipul realizarii halucinatorii a dorin-
[ei, 'I""" I" de l<>nnde )"i'""' de fiu>cjlnn,e" ptlndpiului pliccrii,
in "'"' pbwc., de moment evrc ror ul, in ""' mpilul evte in intregi-
me in imediat, cu diflcultate de a putea anticipa, fara o forma bine
dob;1ndita a tcmporalit;lfii.
Avtfd, copilul cw I"'""' " incmo <i-,i pivtte& poterc, ""P"
mamej COntinu;j S;J 0 f:1c;l S;J J?tepte, sa 0 ,bunuJ SJU pJac",
este In cur:1nd d tiranizat de propria tiranie. Forrandu-se sa-l
po_,,.,. in ;,,,.,;,,, i rcJi,,. d cb dumul hotonului fed, copilul
OJ;r;rmizrzrm mwld r/ pu/rhmii 157
1 ""' 'o\lh tensiune, tensiune care 11ll IJ1tarzie sa dcvina dezagreabiJa;
1 1,., ,,.,, despre care era vorba sa fie evacuata, ameninra sa revina
IIIII I il II', sa degenereze intreprinderea. Copilul, prins in in tregi-
111 sa de moment, ,uita" de dependenp in care se aHa
, I 11.1 de mama sa- de altfel, acesta cste sensu! -; uita
"11 " , ontroleaza ,decat" pentru ca ea acceptii, deoarece ea dorq-
1, .. 1 l11cru; uita ca nu este decat o forma de joe intersubiectiv, el
.I, , 11 totul c:i stau lucrurile. Curand impingerea va fl prea
1 "I I II ir ,l COpilul l1Ll Va mai putea Sa Se fi!1;J, Va pierde COiltfOIUI
li obligat sa-idea drumul, dac:i llll cumva, mai grav, picrde
" 11! propriului control, controlul devcn ind orb, iar
1 '11111 sc va rcgasi cu o constiparie durcroas;'i, parca in poflda lui.
'11. IILII!Ll, istovita, se va retrage psihic sau dcctiv, Lis;'lndll-1 singur
" 1 ria tiranie, ameninrandu-1 cu abandonul dad sc inc1paranea-
, I <I ( ',\ Ill lilt.
I', nt ru o vreme, apucarea, dorinra de a pastra su11t eflcace, asigu-
11\1 'cmiment de forra putere asupra celuiblt; dar, dincolo de
.. "''''nita limita, virturile sale se rastoarna conduc Ia deteriorarea
' l1 picrderea valorii experienrei subiective, Ia teama de a picnie tot.
1,, 11 .1dcvar, din colo de asta se proflleaz:i ameninrarea pierderii iubirii
I' ''''!\ ilor, ameninprea pierderii stimei de sine in aceast;\ deteriorare
' , .1pitulare. Este neccsar ca el, copilul, simta s;'i dcscopcre ca
1 111 nca de care dispune este o putere intersubiectiva, adic'i o pute-
' .1rc sc sprijina pe dorinp obiectului alt-subicct, pe acccptarea de
111 ,. acesta a valorii eel or aHate in joe. Dacii obiectul decretcaza cii
. , , .1 cc se joacii nu mai arc valoarc sa sc rctragii, copilul
1., ,. cxperienra ca valoarea a ceea ce ,produce" el a f..1ptului
, I, .1 decide s;'i pastrcze ceca ce produce, dcpinde de valoarca pe care
, ,l,il'ctul, celalalt-subiect, i-o confera.
J\srfel, dad estc important ca parinrii sa accepte sa fie sub depen-
' I, 1qa de moment a copilului lor, daca este important ca ei sa-llase pe
'"l'il ia timpul necesar, s;'i-llase sa exploreze in voie lumea exte-
llli,Ir;'i interioara, nu este mai pufin important ca ei sa poata de ase-
IIIl'nea Sa introduca 0 limita acestlli ascendent, Sil poata sa introduca
f:!l
I
t I
158
Realitatea psihica a suoiectivita\ii istoria sa
principii reglaroare, care sa delimireze ceca ce este ,bun" de ceca ce
devine ,prea" nndt. Este decide dorit Cl p;1rinrii sii-1 ajute pe copil sa
,desfaca prinsoarea" atunci dnd momentul a venit.
2. 4."Nu"-ut prima forma a Supraeului
Un anume operator simbolic poate veni sa reprezinte aceasta nece-
sitatc privind limita, anume ,nu"-ul. Este eel de-al treilea ,organiza-
tor" reperat de R. Spitz (1965), care i-a subliniat valoarea cu totul
esenriala in construirea subiectivitarii. Desigur, ,nu"-ul este rostit
mai int;1i de catre parinri, mai ales atunci dnd doresc sa interzica de
Ia distanr<l atingerea unui obiecr, ,apucarea" acestuia. ,Nu"-ul este o
prima f(mn:! de cchivalent lingvistic a actului de a impiedica, este o
form:! de aqiune prin cuvanr. Cuvanrul ,nu" mana, aqiu-
nea, Ia fel cum p:irinrii il opreau pe copil sau ii luau din m5ini obiec-
tul interzis. Pronunpt cu o anume voce, cea a ,autorirarii", el este
intermediar inrre gesr cuv5nr; el t1ce rrecerea de Ia unulla altul, Ia
fel cum ii ,cere" copilului s:'l treac'i de Ia una Ia alta. Vom reveni
rnai t5rziu asupra chestiunii limbajului a modului in care
copiltd 11 dar ceca ce dorim sa subliniem inca de pe acum
este valoarea sa de operator simbolic al unci prime forme de Supraeu.
Conceptul de Supraeu a fosr inrrodus de Freud pentru a desemna
inst:mra psihica ce flxeaz;'i regulile de funqionare psihica, ce enun-
fii interdiqiile destinate s:'l permit;) subiectului reglarea formelor de
manifcstare a propriilor dorinrc.
Am v:lzm d reprezenrarea unui ideal de tipul ,torul, imediat, sin-
gm-singmel, toate laoblta", organiza vectoriza primele pul-
sionale ale copilului, prima form;) reprezenrara a principiului pliicerii.
Acestuia, i se opune incet-incet un ,nu", care ii transforma natura,
11 oblig:l pe subiect sa ia in considerare realitatea dorinrelor obiecte-
lor parcntale, introduce lirnita care marcheaza locul dorinrei celui-
lalt-suhiecr 1ndeosebi a parintelui. Ideal vorhind, nu-ul parinrelui
vine sa marcheze lirnita dincolo de care lucmrile se ,r5stoarna" de
unde ceca ce era ,bun" devine ,r:'iu", limita de Ia care copilul risca sa
se dezorganizeze ?i dezorganizeze subiectivitatea nasdnda, prins
0Jgrmizarca analr1 rt pul<iunii 159
IIIII I ill ,prea" Care ameninra Sa debordCZC Sa-i debordeze Capaci-
1 11 ,I, n;'isd.nde .
.. Nu"-ul, introduce un ,organizator" psihic, pcntru a rclua terme-
''' d hti R. Spitz, un organizator care rcprezinta ,rcalitatca" in sa nul
I' 111111 dorinrei, realitatea celuilalt, realitatea necesara pentru Gl dorin-
1 I \I J)IJCCfea COnSCfVe VJloarea SJ nU ,degcncrczc" itltf-Uil
. I, pulsional dezorganizant desubiectivant. Putem formula
1 ,, lltcipiul care se deduce din introducerea accstui principiu reglator
,,, l1tmea copilariei, astfel: ,,1111-tot, nu-imediat, nu-singur-singurel,
1111 lotul-deodata". Acest principiu reglator al unci psi-
Ill,,. a gestionarii dorinrelor ca o matrice a Supraeului,
,, It, :1 diferitele sale componente sunt solidare uncle cu trim it
lllll'ic Ia altele; prin detaliul formelor ;;i emmrurilor proprii,
J, .111 valoarea lor intrinsecii, pe care o vom imediat.
,Nu-totul": nu pot fi realizate toate dorintele proprii, nu pot fl
implinite toate mi;;carile pulsionale proprii. Exist;'i o limitii, data
in acela;;i timp de catre realitate ;;i limitele acesteia, dt ;;i de catre
obiect, in calitatea sa dealt subiect, care se face cunoscut ca atarc,
in altcritatea sa.
- ,Nu imediat": ceca ce se poate rcaliza, nu sc poate realiza dccat
in timp, timp necesar pentru punerea Ia a mijloacelor adec-
vate ;;i ,muncii" necesare respectivei intreprindcri. ,Am5narea"
anumitor dorinre trcbuie acceptata, pentru ca realizarea lor sa tic
posibila; exista un moment pentru flecare lucru, care i;;i
locul intr-o ,organizare" a placerii-ncpLicerii, dintr-o ,gcstiune" a
acesteia. Vom vedea mai tarziu d amanarea se afl:'i ;;i Ia originea
marelui sistem de consolare specific analitatii.
- ,Nu singur-singurel": ceca ce sc poate rcaliza nu sc va realiza
,de wml singur", adica halucinator, prinlucrarea Sf:1ntului-Duh.
E ncvoie de punerea Ia lucru a mijloacclor ad hoc, iar autoerotis-
mele insele au limitele lor. Dar ,nu singur-singurel" cu sensu!
ca e nevoie de acceptarea ajutorului celorlalri, sau cu sensu! ca
uncle dorinre 1111 pot fl realizate de unul singur, sau anumite rea-
lizari nu se pot ..face singure".
160 Realirarea psihica a suhiecrivir;i!ii i.-roria sa
- ,N 11 totnl-deodata ": ceea ce se poate realiza presupune o da-
'ifiwe, n o,Jinc. No " pnc cc,/;, '""" dodntde )n oceb1i
timp". Trebuie sa se faca o alegere lntre diferitele dorinre, In fie-
care monwnr. fn plus, flecare lndeplinire a unui dorinre implica
renunrarea sau amanarea dorinrei inverse.
D,c; rnd.chonr, ""'"'"" ,o e>igeorJ de tmvollo p>lhlc" pen teo '
ll inoooieco,c;, So!""'nJ fhenJ cegolile Qte foe po.ihil ''"' ''"'"/;"
psihic prin urmare introieqia pulsionala
,Nn"-ol, llmioa impu.,; de mcdin, vo fl tehoot de dtte copil pc
com propriu, ceea ce se observa bine atunci dnd un copil, apropiind
m;.,., de nn ohicq ;,; J><iw.Jte p5cintde Jl 'Pnne ,om", ,;,;"
spune nu, ii spune ,nu" propriei sale dorinre. Aceasta interiorizare a
unci tegnli '"' " eli""" dodo J,c; co h"'"W '"ficieot pdjin
in pdndpin/ plku;;, d.,d ;; 'I'"" copilolni q o evnlnric " pdod-
pin/ni pi5uoii, .,; """ d,;" cl,c; '" cepw,intJ de """""'" o pdm;l
fo.-o,; de cnnopce!, "''" "" cd porlo, b llnmo "' Initio/;. Nn "
poo,. '!"''"co cegnille Ji intonliqii/c _,; ""'"-"" deod,.; Ji in lonn-gi-
me 0 alianr;l Cl! Eul copilului, avand in vedere ca acestea canalizeaza
J
Jlkerea si inevitabil foneaza la o oarecare renuntare pulsionaLi. Aici
' ' '
m;,,, '""joe; We noon,,cc,},' echiv,/, ronco"' intcego/, b' 0 luo
"lntng; ch-; tnbnie /jqu nn lac fiedni pJcri '""eel )'OJin, pen em
" dmJ or cneccn , tcrbu ir flino loc ,n nei pJcti d i otcc pJcrilc ;ole""
Undc cc vo pone, inchc;, ,tlplc" olio oro Snpmeodnl ,; o pdndpln-
lui pL1cerii, in momentul analit<lfii?
Se poore lmedloc cvoc, omcolnr"'"' cocc op,; ""P" Eulu;
lulu;, occca " nne/ ,pie;hJcl", o unui <hoodoo din !'"'"'' piclnodo;
e r,"""'"'' de copd in tcpl/c; lo
" lnccp.-.u de}' '' Am I nu-n Juoblem.ok,i "l'tnp/,,; de "" cou ""In
mod d,,;, """""' "-' Aind ,; "'"'"""""- /'ufcc ehccc/oneo ,,,_
'"'eli" )wm o 1;,..,, lollc; o ""'"' pmblcnooo ;,-; ;i n;;o/ dcgcoh;J '' glncbc
aceasr:] logid in jund probJernci ,Jimirdor" in general. Penrru mine, ,cas-
noccO' '"""''" ,;, ,.," ""'"" l'"nicobo.i " limh,.;, ;ooo,.; dod dileuor,
"'doc .,,.,. lo ceoool ncg;oc;,_;,-;; ilhidioolr, ,did In "'"""""'' de opog"'
al organidrii l:dice a JihidouJui.
Organizamz analri rl pul<iunii 161
'"l'"d, dorinre de independen\a (urmand inca o dar;'i o logica a
' lldl,,,- a parasi ,in pane", inseamna a amcninp cu abandonul
", 1 .. r.d it ate"), fie cii ea, sc sprijina pe pcrccpria unci
, 1 , 111 de .. raj", mai rnult sa11 mai put"in conFiem Ia p;1rinfii siii.
IJ>oi, se cuvine sa subliniem cii, de fapr, copilul percepe mai mult
'" lll.li purin confuz ca propria sa logicii a ,lntregului" il pune ln
1
, 11, 1 ,J, ca c riranizar de pulsiunilc sale cii arc ncvoic de sprijinul
,J I, ,,lor parentale de reg11lilc lor pentru a sp11ne ,nu" tiraniei
,,1, 111c pe care dorinrele sale o pot exercita asupra sa.

1
1. Acceptarea pasivitatii
\,' ''l" motive ,negative" sunt din fericirc complctatc de motive care
,/ l.1 mai direct in serviciul organiz;"irii pLicerii. Accept;! rea regulilor,
'1111\t i dnd acestea nu sunt doar expresia ,bunului plac" al piirinrilor,
, 1 ,. intemeiazii pe principii carora ei, parintii, li se supun, permit
lt' .. lnizarea gestiunii placcrii, adica propun un adev;"irar in eco-
"'''llia acesteia. Sa se organizeze este intr-adevar ,buna maniera" de a
J>Iimiza ceea ce esre intr-adevar realizabil. Dacii parinfii accepta sa se
"J'IInii ci regulilor pe cue le cdicteaza- cu o difercnr;1, pc care o
,, >Ill aborda mai tarziu- copilul se poate identifica cu cei ,mari", care
1' lncaza o anume pasivitate, aici incluzandu-se 9i o anume pasivitate
111 raport cu el, se poate identifica cu adult"ii care se supun unci anume
ceca ce incepe sa-i confere accsteia forma unci adev;1ratc ,lcgi".
J. 6. Amimarea
ill ,far9it, amanarea ofera un formidabil sistem de ,consolare" pentru
'"1te dorinrele care nu sunt realizabile pe moment. ,Mai drziu" per-
Illite s;"i nu fie nevoie sii se rcnuntc in intrcgimc, ci doar ,,n parte",
i.J dorinra, sc renunre b ea ,pentm moment", Jdicii dorill}3 sii fie
p;Jstrata in rezerva.
Sistemul de consolare anala lntemeiat pe ,mai t<1rziu" este eel pe
care Freud il cvocii mai ales atunci dnd copilul estc confruntat cu
l(mne de diferenra care sii fie ircductibile. De exemplu, in
Lqa constatarii diferenrelor dintre sexe, Freud subliniaz;l. ca prima
162 Realitatea psihica a suhiectivita\ii istoria sa
reaqie a copilului este cii penisul ce sexului fetifei ,va
te mai t:1rziu". Dar, dnd copilul ajunge Ia faptul ca diferenra de
generatii impune ceva ireductibil- ,cei mari" au prerogative pe care
el nu le arc: ei se culcii mai tarziu, pot f.1.ce o mulrime lucruri Ia care
el trebuie sa renunre, piirintii au lntre ei legaturi Ia care el nu partici-
pa etc. - rocmai acest sistcm de consolare li permite imagineze
o inversare de pozitii ,dnd eu voi f1 mare dnd tu vei f1 mic" 11
auzim spunfmd uneori.
Am:lnarea permite imaginarea unei rasturniiri, a tmei iar
dac'i sentimentul ia o forma m:Ji p:Jsionala, ::1 unei razbuniiri. Amana-
rea Etce ,tolerabilf' constatarea caracterului ireductibil al unor dife-
renre actuale, le atenueaza, le confera acestora un caracter mai relativ,
tntre\ine spcranp unui viitor tndntiitor In care fCnUnfariJe actua]e
nu vor mai fi nccesare.
Acd ccva Ia care trcbuic sa rcnunfe, pc care trebuie sa-l ,paraseas-
ca", estc nu este ,picrdut". Este pierdut pe moment: caca trebuie
piirasir cvacu:H, curare joe trcbuic abandonat, trebuic renunrar Ia
placerea de a fl cu alrii etc.; dar nu este pierdut, va reveni mai rarziu,
maine un air caca va vcni, joCIII va putea fl reluat, ceilalti reg:'isiri etc.
Copilul organizeazii un fel de temporalitate ciclica, se organizeaza
lnrr-o form:'i de tcmporalitate care include timpul sub forma accep-
taxii am:lni1rii in timp, ii refuza acestuia caracterul iremedi-
abil. Propun sa llUlllilll aceasta forma de temporalitate ,lnto;ucerea
amanatului"
1
". Ace! ceva Ia care trebuie sa renunram acum, va reveni
mai tarzitl. Analitatc:J organizcazii un compromis intrc exigcnrele pul-
siunii cele ale Eului sau, mai degrabii, analitatea permite inceperea
compromisului inevitabil pe c:Jre il cere realizarea dorintei.
Regula ,nu-tot" diferitele sale forme vor giisi deci un aliat aici,
iar copilul v:1 giisi mijlocul de :1 pune regula, macar in p:-trte,
in serviciul principiului placerii, conditie sine qua non pentru ca
sa fie intcrioriz:Jtii ca regula nu doar ca forrare educativa din
parte:1 parintilor, conditie neces:u:'i pentru ca Supraeul sa se ,tranzi-
tionalizeze", regula sa poata aparea ca cum ar fl gas ita in mediul
IH In text: le ,retour dif.frre du merne" (n. red).
OrgalliZtlml tlllitfrl a puf<iunii 163
"" <>11 jurator educat;ional, intrudt e necesara jocului pulsiunii rea-
\, .11 i i acesteia. In acest sens, in procesul educativ, regula se va prezen-
' , 1 "' mai mult copilului sub o forma care ii v:J cstomp:-t caracteml
"' !' .. ttiv", pentru a sublinia, dimpotriva, ce inseamn;'i ,bunele mani-
', l n acest caz, ea va sublinia mai degraba ceea cc este ,bun"
1
.. <11 ivit, altfel spus c:Jre sunt manicrclc (modalitiitilc) hunc de a face
1,1, rul eel bun, Ia momentul bun (potrivit), in loettl bun (potrivit)
111 lttodul bun (adccvat)".
L Valoarea organizatoridi simbolizanta
,, diferentierii dintre parte lntreg
' !1\.1t;'i cu instaurarea primelor forme de Supraeu reglator intern, am
.. 11111 cii r:Jportul subiectului cu pliicerea, cu ceea cc este trait ca bun
111 r:'iu, incepe sa se modiflce. Obiectul nu mai este ,bun" sau ,rau"
"';inc, ci in raport cu modalitatea, cu stilul, cu forma prezenrei sau
, I ,,,ntei sale, tocmai aici se va preciza mesajul pe c:Jre obiectul il da.
I IILTttl devine bun atunci cand vine sau lipse!jte Ia momentul bun, in
\, 1 ul 9i in modalitatea cea buna. lnvers, dacii el nu vine Ia timp san
Ill modalitatea buna modul sau de prczentare van eel care
, .1 deflni dacii este un mesaj de uri'l sau de iubire.
Va incepe s:1 se puna problema :Jlegerii: va trebui ales ceea ce este
I Hill, in momcntul bun, introdudnd astfcl progrcsiv critcrii subiec-
11\ ,. de discriminare, de diferentiere, de ierarhizare a dorintelor, 9i
",stea toate in funqie de context, de situatie. Aceasta ii va impune
, , ,pilului necesitatea de a inccpe sa ,se" reprezinte pe nccesi-
l.ttLa de a ,se" reprezcnta ,in situafie", de a ,se vcdea" 9i, prin urmare,
.. 1 de a se deccntra, de a ,se" vedea din punctul de vcdcre al celuilalt.
). 1. lmaginea In oglinda
j. I ,acan19 a insistat asupra unci cxperien\e subiective contcmporane
, 11 organizarea cea a ,stadiului" oglinzii, adicii a momen-
tldtti in care copilul se in oglindii.. El a subliniat cum, in
,., Dar el siruea:di prea devreme in tirnp, dupa obiceiul tpocii, momentul
111 ,;He copilul incepe sa se rccunoasd. (v. Za:zzo, 1993)
l'
164 Realitatea psihica a subiectivita!ii istoria sa
aceasra experienra subiectiva, ,eu"-1 s-ar ,decanra"20 intr-o forma vizu-
ala, in care copilul se idemiflca pe sine cu care copilul se identifici.
Apoi, R. Zazzo a ararat cii ceca ce se credea a fi achizirionat in
jurul varstei de 18 luni era departe de a fi atat de stabilizat pe cat se
considera, c'i nu era vorba dedt despre momentulin care copilul,
in anumite condirii, de exemplu in brarele mamei sale, incepe sii se
rccunoasd sa se idcntifice. El a subliniat c1 eforrul de achizifie a
imaginii de sine, rdlexivitatea, r;'iman Ia <lCeast<l varst<l dependente de
anumire contexte situarii, ca e nevoie de inca vreo dfiva ani de
p5n,l pe Ia ani, varsta rariunii, pentru ca llll copil
s<l se recunoasd in toate situariile, pentru ca el s;'i fl realizat necesara
decentrare, din narcisism.
La randul siiu, Sami Ali a avansat ideea ca momentul in care copi-
lulincepe s;\ se recnnoasca in oglinda ar trebui sa fie precedat de o
serie de integr:1ri rnotorii. Inrre corpul ,simtit" corpul ,vazut"
,recunoscm" trebuie sa se producii un travaliu 0 dialecticii psihica,
0 form;] de tranzirionalitate psihici intre senzaria kinestezica ,inve-
vizual" propriu (Roussillon, 1978, Lavalle, 1999) .
dori s;'i sttbliniez aici cii travaliul psihic amintit de S. Ali face
posibil un proces reflexiv care mi se pare Ia fel de important ca
eel de idenriflc:1re de sine, cu care este in stransa dialectica. E vorb:1
de procestd prin care copilul poate incepe sii se vadii din punctul de
vedere al cduiblr, ctt ochii celuiblr, adid incepe s:'i se po:1ta sa decen-
tr:J dec en trcze propri ul punct de vedere asupra lui El
poare incepe s<i ,se" vach cum este v:izm de celiilalr. Arunci dnd
expcricnp oglinzii poate fi trait<i in bune condifii, adid :Jtunci dnd
copilul a f(>st suficicnr reflectat de privirea pcrsoanelor importante din
medinJ S<lll, dnd eJ a fost Sllficient de ,bine" vazut de citre
dnd mesajde cc i-au lost trirnise despre sine sum suficient de con-
cordante en ceca ce el simte, atunci copilul nu se simte diso-
ciat intt"L, ceca ce simte cl despre el, din:luntru, ceca ce vede dcspre
el, cum sc vede dinahr,l. Imaginea in oglincLi ,tranzirionalizeaza"
20
fn text: Je ,.precipitait "(n. red_)_
OrgmziztlrM anald 11 puf<ilmii 165
"I IIIII Ill ul de sine, ii permite sa se decentreze sa raman;l_ d
1 , 1 1 .I II intre cele doua tipuri de informatic scnzori:1la.
I''" trca celuilalt asupra sa capacitatea de a se vcdea din punctul
, 1 kre a! cduilalt se imbina se amalgameaza lntr-o experienta
'I' l ,, L' a rat ,reflexiva" cat identiflanta. Aceasta experienta pre-
' I. ttHieaproape ceea ce este cealalta fateta a sa, pe care psihologii
, 1. 1 .. "lr;1rii au denumit-o ,teoria mintii" care capacitatea
. 'I ,,hdui de a vcdca lumea plecind de Ia un alt punct de vcderc dedt
,[ .. Ill, adica Sa gandeasca pornind de Ia pU11Ctul de vederC al altuia.
:' I >til em imagina ca astfd de probleme dialogheaza C\1 problema
1
a narcisismului, c;l_ elc sunt form:1 s:1 intclcctuaL1, acolo
""' k psihanaliza, d:1r teo ria cmpatici (cu care se int[tlnqtc in accst
I''IIH 1) integreaza aspectcle intcntionalc.
1\qfd de intrebari introduc problema simboliz:!rii a f(Jrmelor
",,teia. Atunci cind sc poate separa o parte de intreg, o seric de
ll!',llli de simbolizare incep sa devina posibile, mai ales in jurul arti-
' 11l.trii intregului cu partea, al alegerii unci paqi pentru a repre-
/l 111a lntregul, pentru a ,simboliza" intregul, ceca cc in continuare
"11 roduce refleqia des pre acea ,parte" special a a unui lucru, an ume
, II\ ;'mtul care ajuta Ia desemnarea sa. Raportul subiecmlui cu lim-
\ .1jul nu este dat dintr-o data in form:1 sa flnala; cl arc o istorie care
111\lltqte cucerirca progrcsiva de catrc copil a ,naturii" simholului, a
' 'isrcntei unui tip a parte de ,lucru", care se definqtc prin putcrea sa
1 k rcprczentare.
Nu e in intentia mea sa reiau aici istoria accstui raport cu lim-
l.tjul verbal, o carte n-ar fl de-ajuns, dar, in masura in care limbajul
IL'ibal incepe Sa apara in Jl10tnel1tUl analitatii, lllJ VOi 11111lpttni Sa-i
'ncntionez legatura cu problema articularii dintre intrcg parte pe
'arc an1 evocat-o.
3. 2. Aparitia limbajului verbal
i\m inceput sa descriem mai sus emergenta lui ,nu". In cursu! celui
de-al doilea an, limbajul verbal va aparea se va dezvolta in paralel
cu travaliul de organizare psihica.
l'
166 Healirarea psiiJica a subiecriviliiJii isroria sa
l'cmco a mccgc !, <<cnrJ. >0 'Pmcm cO, lntc-on pdm timp,
co,;,Ho/ '"''' o Nne a locm/o;, nedec,f" complet de 1uccu, '"
panc, ocu;,; din locn,, ,ne-voeun,J" ace.Huia. A 'P<me nn In a.ce,_,
rJ pecinad;, am 'Po> n>ai '"' 1n,.,,,mn; ,a lice" no. C:uvinro] '"
pcdungicea >CCo/ui, Cs(e Una dintN' focmcJe actu/ui; a CO'</ C<ovi"n,J
'"'"'"'"' deja a pone "'P""'" pe locco, a ''tiona pcin limbaj, a
>lobo,; covOotu/ '""'mn; ' .>lobo,; lucco/ etc, Acea.Ha t>te pcope;.
eroeea pc ''" hipoo,. o ngJ.>qtc fi o otilieead. fo hipno,;, covJ.,_
to] \i <>.>igod <>>cenckwo], purccea ''"P'' 1uccu1ui, d P<>ate pcoduee
loccu/, a >pone tom; padenr d <.He hear 11 ,f.ce" hear, a-i .>pone d on
obiecr 11 arJ,. J>coduce o "'"" ciCcrivJ pe cocp (R.oo"ilJon, 1995). ),
comaool/ui F. Hecbm llnne, aoonee lcmei, aoume .. mame", po,c.
d,; acc><ei voce >pccbJ;, """' voce ,hiJH>nJicl", cchivalcnn,J onu;
<>.>cend.,n a"' pea cdo ilaJr. In plo.>, enecgia, bog;! ia fi pu lnea .>ron
date J... .. '"""''nJe/c unui imen, viem"' Mo,h,J de fincrionacc a
ocgan;,,;,-;; an.aic a pol,,;,..,;;" tcan>kcJ pe 'P"atu/Jimhajolo; pe c,/e
de a .w n,,,,. ,;, ;,.,_,'" pcim momcn, d >c "'">kc; cu focrJ
,actua/izallt;]" a pu/siona/it;1fii.
Apoi, P<>gn,iv, P<Hk<>-cov.1nt >e "T<>cO de 1ntcegimc" ohiecto-
1 o i, >c "I'' de I"' co. C:ovOu to/ n u "'" i '-He locn .J, e>te em ,loccu"
deo<e/cil, on locco cace po,e 1ncepc ,; ,>pun;" lucn,J io 'l"'"f"
lucn.Joi, '"" po,re A .. der'f"" J, .. lucco/ peccepor fi poare incepe o
.aveutoC<i >>nic,i, pcopcie, De cxemplo, f. eeoc/ capocrc,a,; d on P<>cient
pe "" el I " nom;, .. omu/ co lupi", pc dnd ''' copi/, ian,., ><ope,
totMoi .,;,. to,are utvinte/c pe cace leg;., .. ,, pen,,., .a-.fi cxpcimo fi>cio.
Apoi novOntol po,rc 1nccpe vJ ""l''">inte" lucco/, In 'b.>enp
luccu/u i, panea-covJn t pnarc ecpce,., 1o locnl-in tccg, Nne,-covin t
vo dcvcni din ce in cc >noi molt "" "" po,., .. cepcoenm" ine,,
gime., lonu/oi, 1'-Wea "" pcin C,ul,orJ. '"P'C%ior;, .>inc/coli,..,;,
in tccg "I. I-:1 v.r pot, .. , , p ceec u ,,,. I o c '" I i o "h,., o p petce p ti b il J a ce.v-
lob, riu.inc/Jncu/Joccu/oi in '''"' luc.i >i "'"' r5uiu, ceprezemarea la
' '
"'" 1,.1 i >e "' pt o ,., ,d,., "fa" de '" ,, c ,. , . ., tcpn,;,.,;, va pnea pJc;,;
fidditatc<> pc COle o d<>Joca ol.iectoloi j>C Ca>e // dc>emn<>, Ya pur,
,, " el ilw ,,,. cl c ,,. "' "' po va "; d'' " I'" I i "" " Pt>ctcu a " 10 Jl r i ,, "'
()l;f;fllliZtlr{'(/ tlllr!lt/ tl f'11/ritmjj 167
"llli\,r, generatoare a unci alte lumi, aceca a realitarii inter-
!
1
,, rrr rrtilizarea pe care subiectul uman o da limbajului verbal
"" "'"rncnt sau altul, unnc ale accstui parcurs vor putca face
I' I I q ( '/l'llf;J.
'1,,11 seama, lncepand de aici, de importanp lirnbajului ver-
, I. ' 'onomia" sa in funqionarca psihicului. El raflncaz;] aqiu-
' "J'l,l ccluilalt-subiect, pcrrnite ampliflcarea inlluenrei asupra
1rrr.r. 1wrrnire conservarea unei a lucrului, chiar In absenra
1
1 '' rl,i);] a accstuia. A conscrva o pane a lucrului, ,mancvrabila"
1
1
",
1
J'L'I';lfii psihice muir rnai econornice dccat m;mevrarea lucrului
, 11 r. pnrnite operariuni care se sustrag incetul cu incetul din lumea
1
1., 1 ''iva pun stapanire pe lurnea intern a, pe lumea g;1ndirii a
1 .,, Cuvantul nu este sirnbolizarea, accasta opereaza farii
''"''''!in mod abstract sc poate exprirna in alte forme dcc'lt cclc
lrrnbajului. Dar cuvanrul ,aparatul limbajului" care permite
r rlr-a intreaga reprezinta o forma de clcqic a activitarii de
1 1 '' r 'l.l'ntare comunicabile, far;'i 1ndoiala cea care f:tcc posibiLI trans-
'"''<Tl'a celui mai 1nalt nivel de complexitate a realiL1fii psihice.
in timpul analitarii, acceptarea Ia nivelul
trpracului a paqii de intrcg !nccpe sa f.1c1 posihiL1 utiliz;uca
'J':rratului limbajului verbal, ,transferarea" In limbajul verbal a ope-
,,qiunilor de simbolizare aflate in curs.
4. limitele analitatii
lnainre de a exarnina modul in care organizarea anaL] a libidoului
.1 pulsiunii cedeaza purin dte pufin locul hlice, pentru
.1 ptrtea !ncepc s;] sesizam cc ar putea duce h inlocuirea ci, dnd va
II posibil, cu aceasta alta organizarc, trebuie sii revenim chiar asupra
lirnitelor organizarii anale.
1nsisrand, cum am f1cut pana aici, asupra a ceca cc aducc rcor-
ganizarea anala a libidoului, nu trebuie s;'i uitam d, evident, copilul
cstc inca departe de a fl atins maturitatea afcxtiva libidinaL!, Ia fel
cum este inca departe de a fl atins maturitatea ansarnhlului persona-
litiifii sale.
168 Rcalitatea psihica a subiectivitii!ii istoria sa
Mai inr;li de toate, organizarea analii se sprijina pe un compro-
mis: anume, trebuie sa accepri sa parasqri 0 parte din tine, 0 parte
care-ri confera o anume purere cand ai conrrolul asupra ei, sa accepri
s;] () prin (in) forra, intr-un troc, sa te predai prin forra,
ceea ce reprezinta o rana care r:1mane activa. Renunrarile, dupa cum
Freud nu a incctat s:'i repete, 1111 stun de h1pt niciodata achizirio-
nate pentru totdeauna, nu vin niciodat:'i de Ia sine; ele, potenrial,
stun mereu puse sub semnuliurrebarii, :Jt:lta vreme dt nu SHIH pe
deplin integrate- dar sunt ele vreod:Jta plenar integrate? Experienra
psih:maliric! arat:'i in mod evident ceea ce Freud deja sublinia catre
viefii sale: primele experienre ram:1n cele mai marcanre, iar
progreseJe SHIH in general doar pe jurn;1tate atat de importante pe
dt p:1reau Ia prima vedere.
Acest este costisitor. ,Forra" copilului, impactul s;]u
asupra pLlcerii asupra celuilalr-subiect se sprijina inca in mare
m:'isura pe o iluzie pe care imprejurarile vierii i-o amintesc periodic
aceasta in ciuda modului in care mediul familial il ,protejeaza" de
prea muk1 conflictualitate rani narcisice.
Intrinsec, analitatca r;'im:1ne dcpendenta de ritmul ,lucrului", de
obiecr, ,va veni dnd va voi", dnd va fi momenrullui sa vina, copi-
lul anal va putea decide eel muir, in ace! moment, daca s:'i fin:'i sau
sa lase, asta in interiorul anumitor reguli de asemenea, fara sa
prea muir timp. Pliicerea nu este deci permanenra, ea depinde
de ritmurile biologice, de ritmurile celorlalri-subieqi, asta trimite
Ia alri Stlhicqi cu care trebuie s:1 PLicerea risc;l sa se
schimbe in contrariul ei, iar de asemenea.
Obiectul an:d procma placere, dar aceasta se produce in separ:1re;
sentimentul de pierdere nu este deparre asta poate ,strica" placerea.
In cele din unn:1, obiectul produs nu este dedt ceva ,tnititel", menit
dispaririei, ntr este dedt un
In fine, toare astea nu fin decar de promisiunea unui ,maine feri-
cit". Compromisul nu este tolerabil dccat din perspectiva promisiunii
,inroarcerii arn:lnatului", elnu e dedt temporar, ii permire sa
,mai t[trziu, c!nd vei II mare"- s;! sa vin;'i vremea lui.
OrganiZtlrt:rl illlillr1 11 pulsiunii
169
1\cnunrarea Ia ,tot, imediat, singur-singurel, totul-deodata", din
'' 1nnentarea idealului dinrai, nu e abandonata; ea este impinsa spre
111.1 i tarziu, ea este proiectata, aruncata in vii tor, ceea ce il va deter-
"' 1 na copilul s;l incerce aventura unei noi organizari, pentru a incer-
' se apropie de ceca ce a lasat pcntm mai rarziu. Copilul inca nu
.\ iL' ca aceasta noua tentativa il va indcparta rnai mult. Dar sa nu
.lttricipam ...
CAPITOU JL 8
Reorganizarea falidi a pulsiunii
1. De Ia organizarea anala Ia organizarea
falica - metode de explorare
Tocmai am evocat f:tptul c'i analitatea anumite limite, mai ales
pe acdea care privesc periodicirarea pLkerii, fl-ecvenra Aceas-
ta este m:1rea problem;'i a organizarii vierii psihice, anume organizarea
capacit;l!ilor de a obrine pLicere, chiar atunci dnd principiuJ realirarii
incepe s:11nlocui:Jsca principiu] pL1cerii, cum este caw] pe m:isur;l ce ana-
lira tease organizeazi lntrebarea implicita, subiacenta, ar putea fi formu-
lata asdd: cum s:i continui s.i-ri piistrezi sursele de pLicere pierzand mai
purin, cum sii ameliorezi condiriile de a obrine placerea?
ln unele articole, de acum Clnl vechi, se sugera despre copiJ ca ar
aluneca dt la organizarea :maLi in direqia organizarii uretrale, hdice,
dintr-un motiv hazal: se face pipi mai des deci ocaziile de pliicere
sunt mai flecvcnre. De ascmenea, sc poate evoca marea erogeneitate
a zonei uretralc, marea sa excitahilitate. Desigur, dad ne intreham
ee-l impinge pe copil spre aceasta reorganizare, ne purem gandi cii
exista o anume programare a speciei, din mod ,natural" zona t1licii,
din cauza locului pe care 11 ocupa in sexualitatea adulta, in sexualira-
tea genitaLi, trebuie Cll necesitate sa fie investita pe parcursu] proce-
sului de maturizare.
N u avem motive s;l credem c1 nu existii o serie de cauze care,
impreun;l, pot explica trecerea Ia organizarea falicii, cal!Ze biologice,
culturalc, sau altele. Dar, in cadrul parcursului pe care-1 propun aici,
trdmie sublini:Jt mai ales locu] acelor schimbari care afecteaza subiec-
tivitatea copilului pe parcursul procesului de maturizare.
Organizarea :lllaLi tocmai a incl.:'put s:l-i aduca o oarl.:'care
re". b :1 opnat prima mare revolttfie in org:mizarea libidoului, cu
Remgtmiztzmz frtlird rt pulsiunii 171
'I' II "I I d procesului de rasturnare. Copilul a inceput controleze
" I >111e capacitiitile de stiipani propriul corp obiectele parcn-
' 'I. ',iblti subieqi cu care trebuie sa cad;'i Ia invoiala. Capacitatea
, !. discriminate a senzatiilor corporale e din ce in ce mai fin a, 9i
'" "'"d special in raport cu acele senzatii care privesc excretia. Este
.I, 11d de probabil cain aceste senzatii, intr-un prim moment, ,totul
rr" in timp", d excitatiile senzatiile sunt ames tecate inca,
' 111 prima reprezentare a orificiilor de cxcrqic anusul urctra sunt
""'lgamate. Multc argumcnte clinice o arat;1 accstca insista
""" ales asupra prezen1ei unei reprezentari ,cloacale" Ia Ctt;1 in ce
1 111qte sexul feminin, trebuie spus ca aceasta reprczentare exista Ia
I . ,iqi, cu privire Ia propriullor corp, chiar daca ne-am putea gandi
, .1 prezenp vizibila a pcnisului a jetului de urina tempereaza aceast:1
It prezentare sau 1i pennite sa() lll:Ji repedc dedt fetcle.
Acl.:'ste prime rdleqii ma conduc spre o remarc:'i. Estc dar ca in
1dleqia noastra abordam tot mai mult domcnii in care nu am putea
'onduce cu ,experimente" pentru a verifica curare sau cutare
ipoteza. Atunci, singura cale Ia care putem recurge pentru a ne desavar-
:i intclcgerea este investigarea clinica in timpul psihotcrapiei, d:u aceas-
Ll estc putin frecvcnra Ia acca varsta, sau include mama sau piirintii,
cl.:'ea ce schimba datele. Psihoterapiile mai tardive trdJuie s:'i \ina cont
de timpul care a trecut de reorganizarile pe care acesta le-a impus
funqionarii psihice. Pe de alta parte, atat cu anusul cat cu zona ure-
trala, ne apropiem mult de ,sexualul" genital de zonele corporale
de intimitate, ceea ce impune, chiar dinicianului, rezerve mai mari
dedt ccle neccsare in privinta copilulului Ia s;ln, care sc las;], cultural
vorbind, mai ,observat". Se mananca in public, dar activitatile de
excretie sunt ascunse, refulate in spatiile private, inti me, in at1ra ,obser-
varii", sau a experimentarilor deccnte respectuoase; ,rcfularca" mate-
rialului c:tre le privqte este importanta, chiar Ia copil.
instrumentul principal de cxplorare este explorarca clini-
ca, adica cea care se va efectua pleclnd de Ia jocuri de Ia reprczcn-
tarile pe care acestea le mobilizeaza fac posibila sesizarea lor. Dar
aceasta explorare este sustinuta de observarea in mediu natural, adica
in sinul universului familial.
I
I
I
I 72 ReJliiJiea psihica a subieclivita!ii istoria sa
2. Deplasarea spate-fata
Organizarea progresiv:i a analitifii ii permitea deja copilului sa dife-
renrieze P11fin dte P11fin investirea ohiectul11i fecal de invesrirea pro-
priului corp. ln n11mele investirii ,narcisice" a acesruia din urma,
copilul se poare hor;iri sa relaxeze investirea parrii ,detapbile", cea a
batunului lnvcstirea se tot mai muir in direqia pro-
pri11l11i corp, a zonclor de pLicerc care Sllllt cele mai ,perrnanente"
tocmai penrr11 a se p;"istra pe sine ca obiect, copilul accept;\ sa se
de acea parte din el.
Am mai subliniat Ia capitolului precedent c1 analitatea
se impiedici de lirnita impt!s;i copil11lui de condifiile pLicerii
sale; aceasta nu are permanenra, ramane foane dependenta de deter-
minanri allati in al:!fa COntrolului Sa11 direct. Spatele, ,dosul", uncle
sin1at anmul pe unde se ,ftbric:i" ohiecrul, scap:i privirii; el
este simfit dar 1111 ViiZllt, devine ,absent" imediat Ce senzaria intern;i
nu-l adtJce in ;Henrie. Panea din f:1ra, vizibila, aceasta esre tor timpul
potential sub ochi. Copilul vede ceea ce f:tee, ce cum ,produce";
cl poare f:tce 1111 d11-te vino inrre ceca ce simtc, excitafiile legate de
erogeneitatea zonei, ceca ce vede, ceca ce poate incepe s;i atinga cu
m;1na, s;i excite cu aceasta, in mod deliberat.
Pe de alta parte, el presimte rolul funqionarea acestei zone
corporale in pLicerea parental:i, an11me in procrearie. El a putur, de
asemenea, s:i remarce d p<irinrii siii nu trateaza aceasta zona a corpu-
lui sau exact Ia fel cum trateaza celelalte p;irri ale corpului. Este acea
partea ascuns;j tot timpul privirii sociale, cea de care ei se ocupa doar
in anumire locmi Jle cJsei, locmile cele mJi privJte. ea nici nu pro-
duce un obiecr arar de ,murdar" ca dosul: urina nu este rratara Ia fel
ca materiile fecale, controlul asupra ei este mai tardiv va depinde
rocm:ti de realizarea orgJnizarii f.1lice a lihidoului.
In Jcesre condirii, in acelasi mod in care copilul transferase de Ia
, '
s;1n Ia baronul fecal, prin rasturnare, reprezentarea obiectului-ideal a!
pLkerii, el o va ,deplasa" progresiv din spate dtre in f:1ra, de Ia anus
produqia de marcrii fecale spre zona gcnirala produqia de urina.
Miza acestei ,deplasari" esre c39figul in permanenra, in control, in
Remxrmizrlml fa lied r1 pul<ilmii 173
, ', l1 Ill .1 surselor de placere, in incercarea de apropiere de idealul
, " , .111 se de pia cere prczente ,rot rimpul" Ia Iibera sa dispozirie.
I 1.1nsferul obiectului ideal pe zona ii va
, " 1, 1 i acesteia caracterul sau ,Ellie". Falusul nu este till ,obiect"
',, 111 1 i.d, nu este penisul, este rezultatul ,\nr:1lnirii" reprezentarii
.. 1,1,, 11tlui ideal cu zona tlfetrala, cu organele genitale. Este simbolul
\ll i inralniri, simbolul ce se ,\ntruchipeaza" in inralnire;
'"' .ILCst motiv, fctitelc vor fl cle ,falicc", in fclullor.
\n\lSta ,deplasare" va produce progrcsiv o rnHganizare a ceo-
"'" 11iei libidinalc a copilului, care ca deveni ,lalic", ,Jalic-narcisic"
, I,Lir, pentru a-i reaminti locul in narcisismul secundar.
lllllTVillt indiferent de faptuJ cJ e Yorba de till baiat S<ltl de 0 fata,
, L ;1. fara indoiala, trelmic diferentiat de Ellicul femi-
""L Aceasta rcorganizarc nu csrc ,localizata" doar Ia pL!ccrca metrala:
""l"l-incet, ea va da s:m intrcgultli ansamblu de pl:1ceri ale
'1qii, placeri ce vor tinde sa tie reorganizate reinterprctate, in func-
l.w de aceasta noua forma a obiectului-ideal. va deveni falic,
l''netrant, odata cu el curiozitatea, dupa cum o vom examina mai
lllcolo, dar, clupii cum vom vedea de ascmcnca, falusul v;1 descmna,
l'rin mctaforizare, adica prin dcpbsarc literal: a StiStinc
deplas:md) tot ceea ce pare sa poata inlesni penetrarea, regiisirea con-
ditiilor initiale ale satisfaqiei ,ideale" dinrai.
modelul ramane el se bazeaza pe ceea ce ,produce"
corpul, pe ceca ce el evacueaza, pe ceca ce este adica neintegrat,
ncintegrabil prin metabolism metaholizarc. Ceca ce csrc evacuat
din corp este, deci, un potential f:mtasmatic al cxperien-
\elor psihice neintegrate, a tot ceca ce, in psihic, are inca nevoie de a
II evacuat, expulzat; putator al excitatiilor incontrolabile, cum sunt
experientele subiective angoasante, adica, de asemenea, a tot ce incle-
parteaza sau pare sa indeparteze, prin evacuare, reg:isirea primelor
stari de depresie de insatisfaqie.
Modelul nu este diferit de analitate dedt cu o mica ,deplasa-
re", o mica deplasare ,geograflca", dar cu mari consecinte psihice.
Fara indoiala ca aceasta deplasare este mai putin spectaculoasa dedt
marea ,revolutie" a analitatii, dar ea nu este mai ptqin decisiva penrru
174 Realitatea psihica a subiectivitii\ii istoria sa
organizarea psihica. Deplasarea nu ,schimba torul", ca revoluria anala,
nu crede c:i schimb;\ tond, dar schimba totul in masura in care penni-
te deschiderea unor noi din impasurile organizarii anterioare,
aceasta prin simpla deplasare, adica mai economic. Deplasarea consHn-
inscrie in raportul cu corpul mmaria pe care deja am evocat-o in
legatura cu analitatea, cea care trecerea de Ia obiectul produs,
Ia ,conditiile" producerii sale, de Ia obiect Ia
Aceasr:'i murarie despre care trebuie sa amintim c:i e progresiva
ia timp, c\ cste insorira de un doliu ,fragment cu fragment" al orga-
nizarii libidinale anterioare corespunde totodata unci lente depar-
tajari, in ceca ce produce copilul, intre ceca ce este creativ crearie in
aceast;'i produqie pede alt;'i parte, ceca ce este distrus distructiv
in aceast;'i produqie, noile forme de opozirie intre ,bun" ,rau".
E ncccsar acum sa examinam dteva consecinre ale acestei reorga-
nizari libidinale.
3. ldealizarea sexului : falusul
Prima consecint;1 asupra careia ni se pare necesar sa ne oprim (am
incepllt s;'i o proHlam vorbind despre modul in care reprezentarea
idealului se transfer;! asupra zonei urogenitale) este aceea c'l interesul
pentru ceea ce sexul sexualul va suporta o intarire conside-
rabih'i.. Organizarea zisa ,ftlic:i" care rezulta de aici se caracterizeaza
intr-adev;'ir printr-o supraevaluare, chiar o idealizare, a tot ceea ce se
raporteaz;'i Ia ,sex", a?a cum il inrelege copilul. Sexttl devine ,acea"
parte centraL\ din corp, partea cea mai important;\ in ierarhia parri-
lor pe care am evocat-o in capitolul precedent, cea pornind de Ia care
speranp dt' a rt'gasi i(!t"alul dindi poate Ea este parte! cen-
trala in mimra in care, intr-un fel, ea ,reprezinta" ,intregul"
dar in m;\sura in care ea incepe sa ,poarte" problema identitatii
copilului, identitate care incepe sa se ,sexualizeze".
Yom reveni mai rarziu Ia problema sexualizarii identitatii, dar
sunt necesarc aici clteva remarci.
Problema identit;'itii sexuate este prezenta inca de Ia inceputul vie-
tii. Intr-adev;lr, ne pmem g;\ndi c\, inc\ de Ia origini, intre
Reorgmziztl>"l'tl pulsiunii 175
I. !Ill baierei exista diferenre ,biologice" c:i ,hiologia"
1w" de ce sex este copilul. Ar fl uimitor ca psihicnl sa
"'' nimic dcspre asta, chiar dade la fel de clar c:i o ascmcnea
nu este 6, dac:i ea exista, este Elr;l \ndoiala
\, "t ul de difuza, vaga. Dar pe langa factori constitn\ionali, asn-
1''' c:nora clinica nu are inf1uenta pe care nu poate decat sa-i recu-
'" l,,sca, mai intra \n joe, in timp, factori cnlturali familiali,
,, I iL[l factori ce au o dimensiune psihic:i. Suntem modclati de o cul-
1111;, ce implic:i o serie de difercntc \n funqie de scxnl cu care ne-a
\"tat natura. Factorii culturali, care nu pot fi neglija\i, aqioneaz;l
111 in intermediul persoanelor care acorda primele \ngrijiri copilului.
Problema sexului copilului este prezenta inca de \a alegerea pre-
'"'melui acestuia, adic:i de la de \a constmirea ,leaganului
,,,;hie" in care este primit, dar in ingrijirile care \i sunt date. De
'> manier:1 mai mult sau mai pn\in mama ca tatal, \n
1 .tportttl lor cu corpul copi\ului, nu pot ignora scxul gennl aces-
t uia. Parintii sunt ,organizari'' psi hie in functie de diferenp \ntre
,cxe, iar corpul copilului este marcat de un sex, este ddlnit prin d.
/\ceasta marca a sexului inf1uentena pe mai
;1\cs mama, \1 intretin cu corpul in primul raport corp
b corp. Astfel, parintii \i transmit o serie de ,mesaje'' care privesc
modul in care ei iau identitatea lui sexuata; \i transmit mcsajc con-
dar asupra ,sensului" sexului pentru ei.
aceste mesaje, daca are o diftcultate in
a sensul precis pc care elc il au pentrtl tati'l san
cei\alti din jur. El se ,construiqtt'" in funqie de accstea, dar E!ra sa
le cunoasca inca; de pre-formeaza viitoarea sa perceptic despre pro-
priul sex. lmpactul inf1uenp acestor mesaje sunt acolo de Ia \nee-
put, d" vN do tot poten\;,lul, nu vot hK'i" ,;, fie tch"" de
copil integrate dedt din momentul in care d va incepe sa
investeasc:i problema identit:it,ii sale sexnate, adic:i din momenrul in
care organizarea Falid a libidoulni va incepe sa reorganiLcLe ansam-
blul experientei sale cu cu lumea. Copilul \e va relua prin
urmare doar ulterior, atunci ele vor colora modnllui de pcrcepere
a lumii ,fa\ ice".
I 76 Realitatea psihica a subiectivita\ii istoria sa
4. Autoerotism cuplul exhibitionism/voierism
4. 1. Dezvoltarea autoerotismului
Ochtii cu analiatatea cu organizarea Lllic!, copilul a inceput o vastii
de explorare a propriului corp a lumii. Aceas-
t;"i trece prin dezvoltarea f(Hmelor autoerotice, in care, dupa
cum am indicae anterior urmandu-1 pe heud, ceea ce da, ceea ce
i.?i este rr;\it ca fiind ,,luat inapoi de Ia obiect". Onanismul
inhmtil va fi deci intotdeauna mai mult sau mai rutin amenintat
de ,represalii" potentiale ale obiectului, in replica, bntasmatica sau
efecriv;'l, Ia aceast;'i subiectiva Ia f.mtasma care acompaniaza
autoerotismul, Ia toate mizele subiective inrersubiective pe care
le dreneaz;'i le duce cu sine in sa.
Inrr-adev:'ir, exista o oarecare :1mbiguitate in conceptul de amoe-
rotism, in milizarea pe care psihanaliza o poate da acestuia, legat de
complexiratea dimensiunilor pe care acesta le implica :Jtunci d.nd
incerc:'im sa le g:1sim sensu! dincolo de aparenre. Desigm, in primul
rand, atnoerorismul desemne:mi. activirarile onanice ale copilului,
forma pt care o ia sexualiratea infanrilii, adicii o acrivitate organizatii
in mod fund a mental de pliicerea pe care aceasta o procura articti-
larea acesteia cu acrivitatea de autoconservare care o acompaniaza sau
stii Ia baza ei. In momentul fazei h1lice-uretrale, autoerotismul este
intr-adev;'\r adesea asociat de piirinti, dar de copilul cu acti-
vitatile de miqiune. Excitatiile legate de ,nevoia" fiziologicii se ames-
ted se intrica cu excitatiile legate de pulsionala iar
asta se intiimpLl. din ambele sensuri. Nevoia fiziologicii este ,coexci-
tatii" libidinal, mobilizeazii zone corporale care sunt zone erogene
care, in aceastii calitate, procurii senzatii erotice. invers, preaplinul
de excitatie pulsional:i va incerca sa se descarce prin intermediul mic-
tiunii. Ca cum jetul de urinii ar ,evacua" sau ar incerca sa evacueze
in timp excitatia pulsionalii. Acesta este specificul sexualitiitii
inEmtile, sa amesrece autoconservarea activitatea pulsionala, de a
0 utiliza pe una pentru a incerca sa 0 trateze pe cealaltii.
Dar onanismul copilului nu este legat doar de activitatile de auto-
conservare; el mai este insotit de o activitate irnaginara, fantasmatica,
Rcorgmzizrnca.fdicrl t1 puhiuuii 177
, ' }'lli1C in scena, reprezinta, proceseJe de expJorare de af1a-
in curs. Intr-adevar, aurocrotismul nu are doar o simpla tlmqie
, 1, .1 ,placerea", chiar dad aceastii dimensiune este inrotdeau-
11.1 j>rczentii le face posibilc pe celelalte. Atunci dnd evod mizele
111toerotismului intr-un mod mai general, ale sexualita\ii infantile,
I ,,ud subliniazii o dimensiune esentialii a accstcia: curiO?_itatca. Autorii
1 ,, ,..,t-frcudieni au venit In sprijinul acestei prime ipoteze a lui Freud,
'bcriind valoarea ,exploratorie" a activitatii sexuale a copilului, activi-
1.1\t" in cursu! c:ireia copilul incearca sa inteleag:'l marile mistere en care
.t ,. confruntat in raporturile sale cu lumea cu el Sexualitarea
11 1Lmtila este ,epistemofila", dar este ,veriHcatoare", judnd un rol
11nportant in reglarea angoasei. Intr-adevar, aceasta explorare se !ncar-
' .1 cu excitatii legate at;'\.t de atraqia descopcririi, dt de angoasa ce
dcscopcrirea. Capacitatea de a obtine placert, de a ,verifica"
l.tptlll ca aceasta 11\l a dispiinn, ca 1111 cxistii rcprcsalii san pierdere, ca
1 >o:Jte avea poate ,lua" sursa de placere cu sine, este, de asemenea,
c":ntiala pentru ca un copil pcrmita sa exploreze hunca dea
111:'ma Iibera curiozitiitii, totodata cu privire Ia angoasele
1nobilizate in aceste imprejmari. Cu ozona corporala invesrita in acest
kl, anume cu o puterc falica magica, el poate incepe sa se aventureze
dcparte de bazele sale, poate incepe sa infrunte lumea strain;), poate
1nl'rgc Ia lntre utilizarea limbajului, pc care-! dczvolt:1 din ce in
cc mai muir care-i permite sa comunice cu striiinii de limba,
caracterul ,portabil" al sursci sale de placcrc, copilul cstc ,gata", se
crede ,gata"
21
.
Explorarea, veriftcarea sunt astfel imbinate in aurocro-
t ism in activitatile sexuale ale copilului. Ele se sprijina pe aces tea
din urma plednd de Ia acest sprijin, ele furnizeazii o bazii pentrn
o intreaga serie de moclalitati de funqionare.
21
in text: !'enfant est ,pare", se croit ,pare". Auwrul cxploatc:u::i aid o
ambiguitatc semanrica: in franccza, << (sc) parer " inscamn;1 ,a (sc) feri".
,a (sc) pune la adaposr", dar .. a (se) impodohi", ,,a (sc) g:iti"; altfi:l spus,
copilul sc simte ,gatir" cu sursa portabil:l a placcrii (aspt'cttil mrcisic al fazei
urcrrale-falice), dar ,la adapostul" limbajului, in rdatie cu cciblti (versan-
tul obi ectal) (n. red.).
17H Realitatea psi hid a suhiectivita\ii istoria sa
Am vimr ca motriciratea muscularura ocupau un loc central in
organizarea analJ. in modaliratile speciflce ale acesteia de integrare
subiectivi ln momentul organizarii falic-urerrale, aceasta problemati-
ca se va mai ales pkcand de la privire prin urmare, adesea,
trec:lnd dincolo de interdiqia atingerii care structureaza analitatea.
4. 2. Organizarea falica voaierism/exhibitionism
Dac3, dup3 cum am v3zut, cuplul central al organizarii conflictuali-
t<'itii ;male t'ste cttplul activ/pasiv, cuplul central al organizarii falice
este cuplul voaierism/exhibitionism. Veriflcarea, explorarea
rea vor incerca sa se efectueze tocmai prin mijlocirea privirii, a ceea ce
este ,ar:\tat" san ,ascuns", in cautarea a ceea ce se poate vedea san nu
se poate vedea. Pasivitatea activitatea sunt inca prezente, dar depla-
sarea investirii de Ia man3 inspre ochi privire permite copilului sa
,ia" ohiecrele far;1 sa lc ating3, adic3 intr-o manier<1 mai economica
mai cuprinz3toare.
Aceasr:1 L"xplorare, curiozitate se va exprima, desigur, in
mod direct, in relatie cu tor ceea ce zona genital3, obiect a
numeroase investigatii ale copilului falic al unor jocuri de ascuns-
aratat. Se dezvok1 jocurile sexuale infmrile, in forma ascunsa a jocu-
lui de-a doctorul, sau in forme mai directe; sunt jocuri de explorare a
zonelor corporale ale sexului, ale sexului propriu, ale sexului celuilalt,
ale sexului propriu in privirea celuilalt. Aceste jocuri insotesc mutarea
actuala a interesului spre camera p;'irintilor spre ,secretul" relatiei
lor intime, insotesc ,teoriile" pe care copilul le elaboreaza pentru a
intelege propria sa experien\;l legata de excit;qiile senzatiile prove-
nind din corpul s;'iu, dar ce scap<1 acestei experiente, pentrtl a inte-
lege ceea ce percepe in mod confuz din sexualitatea parentala ceea
ce, din accasta, lui ii este str:'iin.
Copilul f1lic opereaza cu ajutorul procesului de deplasare, care
este fundamental in organizarL"a s:1 pulsiona\:1. El utilizeaza ,transfe-
ruri prin deplasare" transfer de invcstirc, transfer de interes, transfer
de intrebari, pornind de Ia intercsul pentru sexual, in direqia
investigatiilor multiple in juntl originii, :d puterii, al raporturilor
Reorgrmizrurrl fiz/icil rl pul<i1111ii I 79
'I' II' l>rigine, apartenenta, putere, cauza. Se ca aceasta este marea

1
, " .I :1 intrebarilor ,de ce?", "cum?", in lcgamra cu ware lucrnrile
"' ''I it c. Sexualul E11ic, intercsul pe care acesta i\ mobilizcar";l Ia
1 o1 I. marcheaza toate aceste intrebari cu propria lui forn1;'1, le ,cen-
1 1. 11 .1" in jurul axei pe care el o constituie.
\ bca ,falusul" reprezinta, inrr-adevar, obiecrul de Ia care se
' 1' .1 pta ,solutia" in fap difKulratilor starii de pui ck om, atunci
"'lll-h:1rile copilului se vor invarti in jnrul fapmlui de a-1 (,oarc il am,
'II< .1 i\mai am", putca pierde? "),a faptului de a daca e posibil
1 1 lie \uat, a faptului de a daca llecare are unul, (,mami, tu ai
1111 hce-pipi?", o inrreaba micul Hans pe mama sa \rrcud, 1909a,l)
1 ,\.tea, prin urmare, al lui estc ameninpt de invidia altora; a faptului
, k :1 daca fiecare are unul Ia fel daca nu, de unde vin diferentele.
\, ,ste inuebari pot fi formulate direct in \cgatura cu sexul. sau pot
\1 ckplasate in jurul cutarni sau cut;'nui obiect, al ocup:nii cutarui sau
, 11t:\rui \oc, a\ ct1t;1rui sau cut:1rui cuvant. Cuvintele au unsex?
':i de sunt feminine, masculine.
Dar copilul falic nu interogheaza lumea doar pornind de Ia dorinp
,,\ de a vedea, de Ia curiozitatea sa exprimata, de Ia privire san de Ia for-
ln\1\area inueharilor interesclor sale. El o interogheaza in lcgatura
Lll maniera lui de ,a arata" de a ,se" arata, determinat de privirea ce\Ui-
blt, de 0 interogare privind reaqia cdui\alt, privind raspunsul cduilalt
Ia exhibarile la demonsrratiile lui. A se arata, a face in fel incat
cclalalt, celalalt semnificativ- mama, rata- sa priveasca ce produce el,
ultima sa cucerire in domeniul motricitatii, a\ intq>;rarii de subiective,
nu inseamna doar o m:1nd6 aflrmarc de sine. Atunci c:lnd copiii Etlici
ei il intreaba pe celalalt in legatura en aceasta exhibare, chesti-
oneaza privirea celuilalt, cauta sa se reflecte in privirea celuila\t, prin
privirea celuilalt. Exhibarea nu este doar asertiva, ea estc lntotdcauna
o fonna de lntrebare, care ia din reaqia celuilalt material pentru
raspnns. Daca exhibarea contine o forma de: 11 am, snnt
mandru de asta, sunt falio>, sunt complet,,", ca c insotita de o lntre-
bare, de unei contlrmari, a unei rezonante, a unci acreditari.
Copilul &lie dopindc de pdvi'" pl,in1ilN ,,;; de h d
mandrie sau se teme de respingere de ameninprea ,castrarii".
I RO Realitatea psihica a suhiectivita\ii istoria sa
5. Diferenta dintre sexe
Dad copilul l:dic se inscrie in ambiria de a recuceri ,lntregul" primar
pierdur, s:111 b a trebuit s:1 renunre, in timp el este necon-
tenit ameninpr de diferenra, de manifestiirile acesteia, care vin, intr-o
oarecare m;1sm:1, s;'i faca dovad:! de realizarii ,lntregului",
0 anumc dil(.t-enr:'i amcninra in mod deosebit ambiria sa integra-
riv:'i, aceea care afecreaz:l sexul sexualul. S:'i incepem cu problema
diferenrei sexelor. Diferenra sexualului, in sexual, neva antrena apoi
spre problema crizei oedipiene.
Copilul nu organizarea f.Jiic'i a libidoului pentru a desco-
peri di/1:-renp dintre sexe, dar aceasra ii va modiflca sensu!.
In rimpul analirarii, diferenp dintre sexe e adesea perceputa; un
frarior sau o smioar:'i se ?i copilnl poate observa anumite ingri-
jiri cue 11 f.1c sii descopere diferenrele in anatomic. La acea varstii, nu
lipsesc ocaziile de a percepe exisrenp unei diferenre aceasrii percep-
fie esre deja sernniflcativi Dar aceast:'i diferenra nu este prea amenin-
r:ltoare, ea este prinsii in vastul sisrem de consolare al analitiifii. ,Va
m:1i t:lrziu": pare sii sune prima ,wlurie" giisitii de copil.
Problema nu esre perceput:'i dedt ca o problem;! tranzitorie, diferen-
ra nu esre perceput:'i in caracrerul siiu radical, ea este conjuncturalii.
In schimb, atunci dnd organizarea t;1lica incepe produca
efectele, ea il conduce pe copilla a relua progresiv problema Ia a-i
gasi alte solurii, solurii ce vor fl elaborate pornind de Ia dominanta
organiz:'irii lui pulsionale de moment. Dad ,partea" sex reprezin-
t:'i ,intregul", idcalul, tot ceea ce va afecta :Keast:! parte va dpiita o
importanrii fundamentaL!, organizaroare.
Esre clasic s:1 subliniem ca prima ,solurie" elaborat;\ de copil recu-
nu existenra unei diferenre intre sexe: este ,teo-
ria casrriirii". Difcrenra care afecteazii sexul feminin rewltii dinrr-o
t:'iiere, dinrr-o ,c:lstrare" suferit;'i ca pedeapsii pentm onanie place-
rile falice, sau din represalii penrru rentativa de a realiza vreo pliicere
interzisa. Dacii ,narcisismul secnndar este luat inapoi de Ia obiect",
cum subliniaz;1 Freud, atunci cucerirea f1lic1 este, de asemenea,
,luatii inapoi" de Ia obiect ; posesia Edusului trebuie sii ,deposedeze"
Rcorgllniztlmt{tdirr1 rl pul<ilmii I R 1
.. 1 '", t ul- rata, mama- de ,falusul" sau. Obiectul, Ia randul sau,
1
,, '''c ,,na inapoi" ceca ce i-a fost I nat astfcl, poate excrcita represalii
, "l''a copilului integritafii sale corporale, II poate ,castra".
;\sttel, diferen\a ,perceptiva'' este bine recunoscuta, dar maniera
"' , ,m' accasta cste semnificata nu cxistenra celor dou;l sexe
,JIInite. Nu exist;\ dccat un singur sex, cetilalt sex nu cste dedt o
1. ,,,n:l impntinata a primului, o forma amputatii. Diferenra nu este
, .' 11nica, este conjnncturala; ea poate afecta curare sau curare persoa-
dar nu cutarc sau curare alta. Astf(J se poatc rem area adcsca c1
111.1111a scapi! acestci ,reduceri" prin tcoria castr;1rii. C:clclalte fcmei
llllf ,castrate", dar mama ramane integra, ea este ,fllid".
Teoria casrrarii a dat loc mulror conrroverse in lumea clinicii psih-
.IILtiitice, unii contestand faptul ca ea ar avea caracterul de universa-
l pc care i-1 confcrise altii subliniind cii Jlgura mamei
!.dice" mt ar apiirea in toare analizele. Nu doresc sa problema
111 ceea ce aceasra dezbarere, ci mil voi mulpuni sii rcmarc cii
.tn>ria castrarii" apare in numeroasc mareriale clinice pare
'' aiba o pcrtincnta deoscbiti In schimb, mi sc pare cl, daca ,tcoria
, .lstriirii" prezinta un caracter destul de constant in clinic:! pentru ca
idcca de a-i da un caracter universal sa nu fie respinsa, ea se prezin-
t.l in clinica en suflciente variatiuni pentru a ne putea gfmdi cii rolul
s.ltl depinde strans de intamplarile conjuncturile individuale, de
unicii a istoriei fiec1mia. Fiira indoiala, minimul awpra
, :\ruia am putea pune de acord majoritatea clinicienilor ar fi s;'i :JVan-
':lm ideea ca tori copiii intalnesc problema limitei in cadrul organi-
J;\rii falice cii aceasta rinde sa se exprime plecand de Ia constatarea
dif(rentelor dintre sexe, sub t(Jrnu unei reprezcnt:1ri a castr;'irii.
Existent:l constatarea diferentci sexelor ii ,spun" copilului, biiiat
sau fat;1, lim ita proiectului siiu f.11ic. li spun c1 nu poate s;] aib:'i :lmbe-
le sexe, d nu poate ft ,tor", baiat hJta, c1 ftecare sex are pro-
priul destin. Adica diferenp dintre sexe vine sii ,castreze" proiectnl
laJic des pre nn obiect rcprezcnrand ,intregnl", proicctnlunci posibilc
realizari a idealului ,intregulni", tot-ului. Din acest motiv ea mobi-
lizeaza o angoasii a parte ,angoasa de castrare", care ango:lsa
de a nn putea realiza idealul intregnlui, care ii semnaleaz:1 copilului
necesitatea de a rennnta Ia idealnl falic.

182 Realitatea psihica a istoria sa
Nu purem avea ,tond" de unul singur. Trebuie sa te in doi
pentru a realiza acest proiect, pentru a face copii, pentru a te repro-
duce pe tine, pentru a te reflecta intr-un proiect de a avea un copil,
un dublu al !Ill air tu insuri; trebuie sa f.1ci un cuplu, sate ,casa-
torqri". Proiecrul h1lic, care este un proiccr ,solirar", un proiect nar-
cisic-f.1lic, va intalni deci un proiect de uniune cu altul, un proiect de
cuplu, care neva piasa in miewl crizei oedipiene, problemarica suft-
cienr de in1ponanra pcnrru a-i consacra o dczvolrare proprie.
. \PTTOLUL 9
< kdip criza oedipiana
\, 11111 va fi abordar:l chestiunea a ceca cc estc nurnir ,Cornplexul
< lnlip" 9i care aici va fi numit mai simplu Ocdipul. Dac'icvoc Ocdi-
l''d KUm, nu 0 EK pcntru ca cl apare in momcntul organiz:'irii Elli-
.\ pulsiunii, ci pcntru 61 in accl moment el intr;ol in criL'i in viap
, , '\'ilului prin urmarc, devine o structur:'i organizatoric'i manifcs-
' I pentfll felatiile JCeStuiJ in Sai1UIUniVCfS\1llli hlfllilial. lnainte de a
, lncric in detaliu cum se organizeaza criza, c ncvoic s:'i spun dteva
, llvinre despre pluralirarea scnsurilor 9i a conccptiilor pe cue terme-
"'d Ocdip le acoperi
1. Defini!ii
1. 1. Oedip structural
( :cea ce am putea numi ,Oedipul structural" rezult;\ din f.1ptul ca
,ubiectul uman trebuie consrruiasca identitatea in funqie de
L1ptul ca este flu! sau fiica unui tara a(l) unci marne, ca s-a nascut
din inralnirea sexuata a celor doi parinti ai sai va trcbui con-
,, ruiasca identiratea in funqie de acestc date fundamenrale. Structu-
r;t oedipiana articuleaza problema diferentei dintre sexe problema
diferentei dintre generatii; identitatea se construiqre Ia r:'iscruce, Ia
l
onctiunea lor, in articularea acesror doua diferente. In acest sens,
, ,
Oedipul este intotdeauna acolo: nimeni nu-i scap:'i, pentru ca cste
inerent structurii subiectului uman sa fie confruntat, pentru
a-9i construi identitatea, cu neccsitatea de a se situa in raport cu pro-
blema diferentei dintre sexe dintre generatii, aflate Ia originea sa.
Totu9i, aceasta matrice a sensu lui a identitatii, dqi este prezenta
inca de Ia va fi pusa in criza de catre copilla un moment dat,
adica procesul dezvoltarii sale va inralni acuitatea acestei probleme in
trama relatiilor cotidiene. Altfel spus, aceasta problema, lntotdeauna
I H4 Rcalitalea psihica a subienivita!ii is10ria sa
potcnrial prezcnt:'i, va deveni actuala, va trece in avanscena in relariile
familialc in lumea intern:} a copilului; acesta va trebui s:'i o trateze,
s:'i o org:1nizezc, s:i se organizeze in s:1nul acestei probleme. Atunci
dnd structura oedipianii este pusa in criza, adica atunci dnd copi-
lul se confiunt:'i fiontal cu problema difcrenrei sexclor a diferenrei
de generarii, se produce ceea ce pmem numi ,criza oedipiana''. Pro-
blema idenrit:i!ii sexuate situate in succesiunea generariilor devine
central:l in procesul de dezvoltare: ea era deja acolo, dar era htcn-
ta, potenriaLi; in momentul crizei, trece in centrul ansamblului de
schimb:lri.
1. 2. Criza oedipiana
Criza oedipian:i nu este, cum am putea spune prea repede, o criza
,rezolvahil:l'', iar formula pe care Freud o utilizeaza, :Jceea de ,disolu-
fie a com plexului Oedip", prezintii din acest punct de vedere o oare-
care ambiguitate. Dqi copilul va trebui sa gaseasca ,solurii" pentru
criza, ntiimcamn:i ca Oedipul se va ,dizolva", adic'i va dispare.
Copilul va trebui s:'i se organizeze in criza va trebui sii organizeze
criza, mai dtgrab:l dedr s:'i ,dizolve" complexul. El va dizolva Ocdi-
pul in calirare de criz:'i, tbr nu in calitate de matrice a identitarii
sensului. Mai d.rziu, in anumite momente ale viefii -Ia adolescenra,
in crizclt" de cuplu, in crizclt" de Ia mijlocul vierii sau in anumite crize
semnificnive din cursu! dezvolt:'irii - poate s:'i aiba loc o ,repunere
in criz:f' a Oedipului. Aceste noi crize nu se vor produce exact dupa
modclulnizei in[mrile, nu se vor produce cu obiecte, dar vor
vedea reVl"Hind in Centru) trairiJor StJrilor emoriona)e ale subiectU-
)ui parametrii principali ai crizei oedipiene iniriale vor conduce din
nou b transf(m11:lri ale modurilor de organizare.
1. 3. Organizarea oedipiana
Organizarea ot"dipian5 desemneaz:i maniera in care copilul apoi
adultul se va organiza pentru a incerca s5 trateze criza conflictu-
alitatea ei, acestea fiind de fapt criza conflictualitatea identit:lfii
umane.
Orrlip ,,; crizrz ocdipirmrl 185
lJnii subieqi, insa, se opresc in dezvoltare, in fd incl.t ei nu
IJIIng niciodata cu adevarat Ia intrarea in criza a Oedipului.
. 111;1 Oedipului este o criza a diferenrei sexclor a generatiilor, unii
11hieqi raman mai inainte, Ia nivelul crizei lcgat;'i de orga-
111/;Irea difcrenrei dintre Eu non-EtL Ei nu ajung s;"t
" , .1sta prima forma de difercnriere deci, s;1 integrezc cu adevarat
I' complexe ale diferentei sexelor a generatiilor sau, mai bine
JIts, acestea pot tl doar pe fondul diferenrei Eu/non-Eu.
I 'cntru a defini acestc mod uri de organizarc, P.-C. Racamicr a propus
I Illlenii de structura san funqionare ,ante-oedipiana", insemnfmd
, .1 .sunt organizate dupa un model care prende organizarca crizei
'nlipiene; ,ante" inseamna ,Ia ace! moment anterior", precedent.
Pe de alta parte, anumiri subieqi ating intrarea in criza oedipi-
IILI, dar ajung intr-un fel de impas, adica nu ajung s;'i se organizczc
111 ;lCeast:l criza nu ajung s5 organizeze criza oedipiana, care capata
.I,tfd un caracter traumatic. subieqi, care incepuscra sa intai-
I}(';Lscl sa traiasca cri7.a oedipian:l, se impiedica in incapacitatea lor
'lc- a o trata, sunt sa se structureze intr-un mod ,anti-oedi-
J>t.lll", adica nu sa structureze criza, ci tind s;-t se structureze
ttnpotriva crizei organizeaza viata psihici intr-un mod in care
... I nu o inralneasca, s5 evite ceca ce se leaga de ea sau o poate aminti,
1 >t oblemele pe care criza lc pune.
Sa relu5m in detaliu aceste puncte diferite.
2. Structura, criza, organizare oedipiana
2. 1. Preistoria crizei oedipiene
\rn inceput prin a semnala ca Oedipul estc intotdclllna acolo, ca
,ste acolo de Ia originea copilului ca viara acestuia se pe
.1ceasta \esatura de fundal. Exista un fel de ,preistorie a crizei oedipi-
cne", c:Jre incepe cu mult in:Jinte de copilului. Ea incepe in
rnomentul in care cuplul se constituie, in care cuplul parental sau vii-
tor parental se constituie se in momentul in care ince-
pe sa organizeze un proiect de copil. Nu exista cuplu care se poate
186 Realilalea psihica a subieClivil;l(ii isloria sa
constr11i far;! a se situa in raport cu un tip de proiect de copil, fie c:l
acesta este sau nu. U n cuplu care are un proiect de viat;l
comun opereaza o serie de tranzaqii intre cei doi parteneri, parri;-t)
paqial pornind de Ia care, purin dte purin,
se va organiza o an11mc reprezentare a copilului ce va veni; aceast;]
reprezentare a fost numit;"i ,copil imaginar".
Reprezenun:a copilului imaginar s-a structurat in funcrie de
;-tnumite tras;'itmi ale m;1mei de particularirarile ei psihice, de anu-
mite tras;'ituri ale tatalui, dar de anumite trasaturi aferente condi-
tiilor int;\lnirii dintre viitorul tata viitoarea mama, relariei lor
modelelor de cuplu pe care ei le-au construit urmandu-i pe proprii
lor parinfi, cuplul parental etc. Aceast;'i reprezentare a copilului este
marcata de pecetea diferenrei dintre generarii- cuplul se gandqte Ia
reproduccrea sa -, dar ea este marcata Ia nivelul diferenrei dintre
sexe, pentru c5 ceea ce face din acest cuplu un cuplu este in primul
rand existenra Sl'XI1alirarii celor doi.
2. 2. Preistoria complexului lui Oedip Oedipul timpuriu
Inca din momentul copilului, in ansamblul interaqiunilor
care se vor stabili in jurulleag;'inului s;'iu, al venirii sale, in organizarea
vietii fm1iliale a locului pe care aceasta i-1 confera, plecand
de Ia ingrijirile ce-i vor fi oferite, de Ia modurile de comunicare ce se
vor stahili Cll el, copil11l este confnmrat (chiar daca el da seama
c11 adev:'irar de asta) cu organizarea oedipiana a parinrilor sai. Acest
ansamhlu produce 0 forma de preistorie a viitorului sau ,complex
Oedip". In funqie de tipul de relarie de c11plu, un baiat
un l(:ti\a nu s11nt tratari Ia fcl. Accast;"i pozi1ie parentala este
adesea denumita ,contra-Oedip"; ea reprezinta ,raspunsul" pe care
p;'irintii 11 vor aduce oedipiene a copilului: ,contra-Oedipul"
precede intr-un fel Oedipul .
Oedipul este deci acolo de Ia incepllt, da semne, influenreaza
mesajelc schimhmile. Dar accste d;Jtc, cu care copilul va fi deter-
minat sa se structureze, 1111 sunr inregrabile Ia acea epoca, nu sunt
sesizabile de Ia inccput penrru cl, in Cl'l\1 cc ll' cste specific.
Ucrlip 1i aizrt ocrlipirllllt 187
1
''I'" .. lL' un numar de semnale, care sunt emise in funqie de com-
1 1. ii.IICa psihicului parental, dar nu le poate primi Ia nivdul de
1111 .\t-xitate al emiterii mesajului; eiilll le poare da inca sensu\ ,oedi-
1 I 111 pe care, ele i\ au. lncet-lncet, mesajele pe care el le-a
1 , 111111 in accst mod, interaqiunile in care a incepnt s:l sc constituie,
'I I >I in de sens vor veni sa pregateasdi, a poi sa alimenteze propria
, , 111.1 oedipiana.
I 'istenp tatalui este perceputa relativ devreme in copitnie, iar
L ,t\ pe care el i\ ocupa pe \anga mama ddlnqte o prim:1 conHgu-
' 1111 c;ne a fost numit:t de unii au tori ,Oedipul timpuriu". Acesta se
.1. 1\ 11\ta in jurul varstei de opt luni, adica in momentul in care copi-
1"1 IIH.:cpc sa poara pcrcepc concepe diferentc scmnificativc intrc
I' 11111\ii sai. Fara a intra in detalii, vreau doar sa amintesc aici ca pro-
1 ,\, 111a dintre tara mam:1 este dcstul de devre-
11 \( de catre co pi\ ca problema relatiei pe care ei 0 intretin intre ei
, '' ea prezenta intr-o oarecare forma, inca din primul an de viata
\ l.1t11a, obiect-dublu al copilului primul obiect, i\ desemnea?.a pe
1 11.1, primul obiect altul-diferit, prin calitatea emotiei speciale pe care
, .I "simte o transmitc copilului In prczcnp t:nalui. In accst fcl, mai
1111 dt decat In oricare altul, ea il ,prezinta" pe rata li face
' "I ,j\ului cu ,placerea difcrcntei" care va caracteriza funqia paterna.
) . 3.\n momentul organizarii anale
lhsigur c5 apoi, in perioada organizarii ;-tnalirarii, lucrnrile conti-
illl;l sa evolueze. Am evocat in capitolele precedente cum copilul,
111 momentul org;-tnizarii ;-tnalc a pulsiunii, trat:J problema difcrentei
,\intre sexe dupa modelul ,solutiilor" de copil anal, adica modelul
'onsolarii prin amanare: penisul care lipsqte va crqte mai tarLiu. Ca
.1tare diferenp nu este una adevarata, definitiva, nu este decat o dife-
rcn\:l momentana. Lucrurile stau Ia felin ce privqte diferen\a dintre
gener;Jtii pe care copilul 0 va trata, de fiecare data cand 0
tl', gratie proceselor de rasturnare dominante In perioada analita-
\ii, ca pe o forma a diferenrei mare/mic. Cei ,mari" au drepruri pe
care cei ,mici'' nu le au. Copilul se consoleaza pentru ranile pe care
I 88 Realitatea psibica a subiectivita!ii istoria sa
aceasta siruarie Je provoaca, cu un proiect de ulterioara, pen-
tru momenru] in care ,el va fl mare parinfii lui mici'', in care ,tJ
va fl p<'irinte ?i lui vor f! copiii lui". DiferenreJe, fie ca e vorba
despre dilerenp dintre sexe sau despre direrenp dintre generarii, nu
pun subiectu] in criz;] pentru un motiv fo:l!'te simplu: pentru el, aces-
tea sunr reversibiJe. In masura in care exist;) reversibilitate, situaria
nu-J confrunr;] cu radicalitatca acestei diferenre inrr-un fcl sau alruJ
se poate consola pentru ea, grarie sistemelor de consolare dominante
in analitate. Nu insist mai mult, am evocat deja toate acestea.
2. 4. fn momentul organizarii falice
Lucrurile se petrec diferit in timpu] organiz:'irii falice a pulsiunii
Jibidoului. In Clpito]u] precedent am subliniat c1 ceea ce pune In difl-
culrate <lCeast;l organizare este constatarea, nu doar a diferenrei dintre
sexe, ci a c:nacrerului ircversibiJ a] acestei difcrenre; asta se lntfimpla
din motive care au legiitur;i cu organizarea dominanra In momenru]
organiz;'irii fdice, adid o organizare care nu se mai vrea temporara,
ca cea a ci dimporriv;'i, permanent;]. Aceasta pennanenra
se riisfdnge inrr-un fd asupra ,soluriilor" copilului, care descope-
r;] incet-incet c'i diferenp dintre sexe nu e tranzitorie, cii ,asta nu va
creFe mai t{irziu", c'i ,asra chiar nu va reveni mai tarziu": diferenra
incepe <lcum s;] fie percepura ca deflniriv;], Paptu] cii diferenp este
percepm;] ca deflnirivii, va pune in criza ,soluria" ana]J.
Lucrurile stau 1a ld la niveluJ diferenrei dintre generarii. In
momennd organizarii falice a pulsiunii, copilul va descoperi lncer-
incet cl proiecru] de a deveni lntr-o zi ,tat;]] tat;)]ui sau" sau ,mama
In<Jrnei sale" nu se va re<J]iz:t V:t descoperi 1ncet-incet cii
exista din acesr puncr de vedere o diferenra ireversibiJa cii nu pori
deveni p;'irinrele propriilor p:lrinri. Aceasr;! radicaliarate a diferenrei,
aceasra radicalizare a diferenrei de pozirionare in generarii va provoca
punerea in criz;'i a Oedipului, in criz.1 acur;'i: soltqiile anterioare de
consolare ll!I rnai fllllqionen;l.
Ordip fi criZII ordipirmrl 189
1 < >biectul cuplu
I'" ' prin urmare, n11 pori II baiat sau fata in accla.7i timp, baiat
11111. Lit;\ mai r.1rziu, fat;\ acum, b:'iiat mai drziu, dac\ nu se poatc s;'i
1, 1 11 i11te copil in timp, idealul primar, eel al ,totului", este
1,,111< inat. Copilul descopera c\ nu exista mijloace prin care s;'i fli
1111, de unuJ singur. Nu se poate sa IIi ;;i EH<l ;;i biiiat, nu se poate sa
1,, 1 1 .1rintc ;;i copil, idcalul nu se poate realiza, c necesar;'i rcnunprca
I I ,,Ill giisirea unui nou mijloc de <J-1 implini, un mijloc comparibiJ
,, lllliJa perceprie recunoa;;tere a re<JJirarii.
\,pare ca ,mijlocul" pus atunci Ia lucru, principala ,sohitie" care
11 1 111e copil11l11i cste accea de ,a face cuplu", de a sc p11ne doi imprc-
1111.1, pentru a lncerca s<'i regaseasd idealul pierdm. Dac'i atunci dnd
11 'ingur soluria nu poate fi gasit<'i, atunci punandu-re impre11na,
I,,, .llHl cuplu" cu unul dintrc p;u-inti, constituind f:dusul ca sim-
I" .1 .d uniunii cclor doi, simbolul uniunii unui cuplu, se profllcaz;l
" ',l)lurie pentru impasurile solipsismului narcisismului infantil. rara
lli<loiala cJ flgura cupJuJui investita Ja aceJ 1110il1ellt tra-
.1111ri ale primei diade, cea constituit;'i cu mama, dar lc rcia d:md11-Je
I Ill llOll sens, in sanul Slice a vierii pulsionalc.
Criza oedipiana va flo crizii de confruntare cu problema cuplului,
'11 durinra de a J1ee" cuplu cu un11l sau altul dintre cei doi p;'irinti,
, I, 1 gasi asrfel o sol uric Ia imp:1surile camarii ideale dindi, lbr va fi
' nizii a confntntarii cu realiratea cuplului sexuat ;:d p;'irintilor.
A;; prop11ne tara reticenra sa consideriim ca, in pcrioada f<1lica,
, opil11l constit11ic c11pl11J, faptul de ,a f.1.ce c11plu", ca pe un 11011
_llhiect ideal", cape 0 form;'i a idealului dindi, ca atunci cl
, onstituie reprezentarea t:1lusului ca obiect care face posibiLi uniunea
'upl11l11i, ca llind eel care perrnite constit11irea acest11i obiect ideal.
Hindnteles, acest ,cuplu" mult din istoria relatiilor in doi
pe care copilulle-a putut stabili de Ia inccputul viqii sale, dar organi-
;.area falica ii confera 1111 sens nou, 1111 sens diferit.
C11pl11l referential, primul c11pl11 pe care copilulil int;\lne9te, este,
evident, eel al parintilor sai desigur e<'i in jurul acestuia el va incer-
ca sa se structmeze, va veni sii-;;i joace propri:J carte. De.7i pmem
190
Realitatea psihica a subiectivita!ii istoria sa
considera ca un copil presimte in mare existenp unci sexu-
parLnrale ce observariei sale, aceasta va fi sesizata de cl
mai ales plec1nd de Ia semnelc manifeste, ,emblematice", ale exis-
tenrei acnteia in reLqia ce-i unqte pe cei doi parinri ai sai. Ori, dac!
copilul are o anumc a sexualirarii, aceea care-i esre dar:1
de propriile emorii concepfii, anumite caracteristici ale sexualitiifii
adulre ii scap:1 anume tot ceca ce este in legarura cu simrirea
care car:1cterizeaz:\ sexualitatea adulta dar sexualitafii copilu-
lui, simrin:a orgasmica, desdrcarea ,sexuala" specific sexuala. J.
Laplanche a subliniat importanra faptului G1 sexualitatea parentala
prezint:! aspecte enigmarice penrru copil, aradnd chiar cii similirudi-
nea difcrenp cu sexualiratea inf:uniL! Sllnt o surs:1 de confuzie, de
,confuzie de lirnbi" cum ii placea luiS. Ferenczi o numeasca. Daca
acesr caracrer enigmatic prczinta aspecre cxcirante pentru copil, tot
elil f1ce sa tr:1iasc'i un sentiment de excludere; acesre aspecre vor fi
fintde privilcgiatc alL> Conflictdor luptelor sale, dar ale eforturilor
sale de elaborare: el va fi impins sa dezvolte, in timp alterna-
riv, at:'lt strategii relarionale ?i interaqionale, cat strategii simbolice
f:mt:JSill:Jtice.
4. Strategii relationale privind cuplul parental
Strategiile relarion:Jle privind cuplul parental sunr strategii comporta-
mcnrale interactive, a ciiror miza esenrialii este aceea de ,a exclude
excluderea" de a exclude ameninrarea de excludere a copilului, ,sen-
timenrul" s:!u de excludcre.
0 prima ,sohtrie" pusa in lucm de copilul aflat in lupta
Ctl criza oedipian;\ este aceea de a incerca sa se plaseze ]i Sa Se menri-
nii ,in cenrnd" cuplului parental. Exista douii centre, douii rnaniere
de a se piasa in centru.
- Mai inrai, copilul poare ocupa centrul cuplului ,adunindu-1"
in jurul s:'iu, de exemplu merg:'\nd sa se in mijlocul patului
duminica diminc:q:l, sau caut;1nd sa-i aiba pe parinri
in jurul parului siiu de copil seara, Ia culcare, sau pistd.nd aten-
fia ambilor p;\rin\i centrat:! pe sine. Aici, centrul este un centru
ONlip 1i criZII ocrlipirt/111 191
1 '"1iriv", dadi pot spune ap; copilul inca ,rroneaza" in centrul
''' 111iei lor iubitoare, este centml cuplului astfcl, cuplul nu este
1111L'Ilintiitor.
;\tunci cand cuplul parental amenin\i s:l-1 excluda, copilul
I >11.1\C fi ispitit sa puna in lucru strategii mai ,negative". El devi-
11< ,insuportabil" incearca sa impiedice orice apropiere intre
l''rinti. La masa ,prostiile", face zgomot, refuza sa
lll.li1Jt1Ce, 1111 face dccat sa atraga atentia p;\rintilor asupra lui,
1 ,,ntru a-i impiedica acorde a ten tie unul alruia.
ill primcle situarii pe care tocmai le-am evocat, p:nin\ii raman
""\ lluna in cuplu, iar copilul se mulrumqte sa centreze a ten ria
, "l'ra sa, indiferent dad aceasta se inrampla din cauze bune sau rcle,
.\ " .1 c pentru a-i reuni ,cu" cl, sau ,lmpotriva" lui. Dac1 copilul nu
\"' .Ill' fl in centruluniunii parintilor, d poate inccrca atacc uniu-
"' .I poate sa produca cerruri, conflictc, sa lc strice placcrea,
. l11.1r daca asta ar presupune sa aib;, cl ceva pierderi.
l) alta strategic de ,atacare" a cuplului parental, adesea mai putin
"'"1ifesta dar Ia fel de activa, este de a incerca sa ,Jaca cuplu" cu unul
, \,,11-c parinti de a-1 exclude pe celiilalt din cuplul asd<.:l format.
\ 11111ci, eel care are de indurat excluderea este unul dintrc pirinti.
t , pilulinrampina aici riscul represaliilor impotriva tentative-
\,, sale, represalii active, dar mai ales se expunc riscului de a-1 ,pier-
, It' pe parintele pe care incearca sii-1 exclud;l, de a pierde iubirea
" l'stuia: oricum, clnu va avea ,rorul".
Vi:1p hmiliala din epocile crizclor oedipiene arat:1 adcse:J un
""''stec, in cantititi variabile (in funqie de Eunilie prevalcnrcle
"L'Stcia), facut din toate aceste ,solutii" puse in practica. Cu sigu-
1.111\a, este important ca diferitele ,strategii" sa poata fl incercate
picHe" de copil, ca acesta sa poatii experirnenta diferirele ,pozitii"
.,,thiective pe care strategiile le implica le prilejuiesc. Dar nu e mai
J>1t\in important pentru dezvoltarca sa ca toatc acestca sa nu ,rinii"
J>IL"<l 111Uit, ca ele sa-9i gaseasca 0 \imita in ,supravietuirea" cup\u\ui
1 >.I rental in fap tentativelor copilului de a-1 desE\Ce sau de a-1 orga-
I1iJ,a doar pentru propriul profit. Un divort, o separare, prea multe
l onflicte acute intre parinti dau copilului impresia ca strategiile sale
I 92 Realitatea psihica a subiectivita(ii istoria sa
au c1 ccea ce se intfunpla in sanul universului t1milial este ekl
tul dorinrelor sale, dorinrele sale devenind potenrial primejdioase in
masma in care ,realitatea" cuplului parental pare sa nu le ,supravic
rui:!sc'i"; ca dnd nimic tilt ar veni s;] se opuna realiz:1rii cvasi m:1gi
ce a dorinldor, ca dnd elc ar fl atotptttcrnice.
Daca soluriile merg un pic, adt dt arc el nevoie, copilul cap:1LJ
incredere in capacitatea sa de seduqie, in capacitatea sa de f:tn
till loc in bmilie. Daca merg prea mult, atunci el este ameninfat de
succesul s:'iu: ameninrar de o confuzie intre generarii, intre ceea ce tre-
buie sa r:1m:1n;1 de ordinulunci simple reprezentari ceea ce poate II
pus in act, arncninpt de dezorganizare psihica.
Este deci neccsar ca ,jocul" ocdipian, joe care, desigur, uneori
poate lua 0 alura pasionalii, sii fie conrinut limitat de un ansamblu
de interdiqii parenrale, care poarrii smrine diferen-
relor hmdatoare ale identitiifii lllllane: diferenra dintre sexe, difcrenra
dintre gcnerarii difcrenp dintre sexualitatea inf:mtil:1 scxualita-
tca adulti Orice contravcnrie Ia una sau alta dintrc aceste difcrcnrc
produce till d(>cr de potenrial dczorganizator care riscii sa
provoace tin surplus de reprimare, de refulare protectoare sau, invers,
0 excrescenr:1 narcisid ce impiedicl maturizarea psihicl.
5. Strategii imaginare simbolice privind
cuplul parental
5. 1. Solutii intrapsihice, joe uri dezvoltari
ale imaginarului
Atunci dind interdiqiile parentale Stint suflcient de structuranre, dnd
abuzurile stmt suflcienr de restdnse (sunr ele vreodata evirabile in rota-
litate?), va trebui sii metafc)rizeze ceea ce Ill! poate implini, va
trebui s:1 g;lseasc:1mijloJce psihicc pcntru J implini dorinrele cJre nu se
pot implini in act, trebui s:l invenrezc ,solufii" intrapsihice pcntru
ceea ce, pcntru d, se afLi in impas in viap de f:unilic,
,Sohqiile" intrapsihice se sprijin;l toate pe un proces de idenrifi-
care prin care copilul va incerca sa lie, satt sa obrina ,simbolic" ceea
ce nu poare fl sat1 nu poate obrine decriv. Toate soluriile ,simbolice"
I
Ocdip ,<i ai:ul orrlipirnu1 193
I I filii.\ Jll: till proces a carui importanra am vazut-o in organizarca
, , .11 .1 a libidoului a viqii pulsionale: o parte ,simbolizena" sau
,, 1111,1" intregul, totalitatca. aici, jocul copiilor poatc tlluat ca
"1 .111 de utilizare a reprezent[trii simbolice pentru ,a fl" ceea ce nu
', 11 , In 1 iv. Ne gandirn, bineinrclcs, Ia faimosul joe ,de-a mama
1 11.1", in care copilul se reprczinta in cuplu ,mimeaza" in joe
.... ,1 .. 111 altul dintre personajdc cuplului parental. Dar cca mai mare
, ,, .I JOC!Hilor din accasta epoc:l stun derivate, mai mult sau
. " 1 '"' i 11 indep:1rtate deghizatc, ale accstei modal it;\\ i in care copi-
,1 I"'';\" Ltptul de a fi sau de a ocupa locul unuia sau altuia dintre
'"'I'' sau al unor personaje semnificativc din viap sa.
I"' mile" se pot dczvolta in imaginarul copilului, in formarea
I rlll.lsmc cu care traduce expericnra subicctiva sau expericnp
i.
1
., 1 Nc reprczcnt:'irn sau jucilm ceca cc avcm, ni-l rcprezcnt:!m
,,. 1111 pcntru a-1 integra, dar nc rcprl'zcntam ceca cc 1111 avcm, il
,,. 1111 pcntru ca astfcl sa-l avem macar un pic. Ne rcprezcn-
' 1111 l.mtasrnatic in postura de aLitor a ceea cc nu putem implini, ca
,,J ,,,,, sau obiect al dorinrelor care ne tavcrseza, al dorinrclor cu care
' rl .I 11c confnmtii.
l'rincipiul dczvoltarii imaginarului copilului s-ar putca cnunra
1 kl: a invcnta nccunoscutul, nccxpcrimcntatul, plccand de Ia ceca
. ' , 'lc cunoscut de Ia expericnp proprie.
( poate ft mai intai de sine, expericnra cu
llll', cu propriul sau corp, cu zonele de pliicere pe care le-a rcsimtit,
11 propria sa organizare pulsionala. Astfel, ,sexualul" parental va fl
1\ plorat" in Emtasm:1 plec:lnd de la cxpcrienp pttccrilor infantile,
1 ,J,dmd de la coordonatele sexualita\ii inEmtile.
Dar cunoscutul poate ft constituit din celuilalt, din
' ,ca ce este manifest la acela, din ceea ce acela arata. Asdel fantas-
llll'le reprezentarile imaginJre pe care copilul le poate forma in
lq')tura cu scxualitatea parcntala, cea din care cl cste cxclus, vor
lt1.1 adesca modclcle din viap a cuplului parental. Copilul
va ,sexualiza" modalirarile de relafie pe care le poatc observa, dupa
, tun scxualitatea infantila la randul ei va ajuta la ,interpretarea" lor.
I )e exemplu, o sccna de disputa intre parinri Ia masa, va putea ft
194 Realitatea psihica a subiectivitii[ii istoria sa
,teoretizat:'i" de copil ca /lind o scena de devorare, in care unul din
tre p:'irinfi 11 va ,infldeca" pe cdalalt, sau II va ... Raporturil ..
de forr:1 c1re rranspar in viafa f.1miliaL'i pot A ,traduse" in termeni de
dominare sau supunere, de activitate sau pasivitate ,anala".
5. 2.,Teoriile sexuale infantile" (Freud)
Avem aici ocazia de a cvoca problema a ceca ce Freud a numit ,teorii
sexuale infmrilc". Dup;l cum am evocar in difcrire reprize in pagini-
le anterioarc, de-a lungul intregului siiu proces de dezvoltare, copilul
trchuic s;] dea sens cxperienrei sale suhiccrive; trehuie s;l-i dea sens
penrnt a o pmea integra in fes;ltura ,Eului" s:"iu, a subiecrivirarii sale.
,Sensu!" pe care copilul il construiqte depinde de ceca ce de
pL"icerea ?i nepL1cerea pe care o resimre, de formele ?i nuanrele aces-
tora, de conflicrde pe care acestea le activeaz;l, adicl de caracteristicile
experienrei suhiecrive a]a cum .mnr de investite de copil, in funqie
de organizarea sa pulsionaL"i din mornenrul respecriv. Aceasta activi-
tate de scmniflcare este deci un amestec intre datele evenimentului
:;i maniera in care Eul copilului organizeaza viap pulsiona-
L!, adic! maniera in care ,teoretizeaz;]'' dileritele aspecte ale lumii,
in fimcrie de dorninanrele vierii s::de pulsionale. Aceasr;l activitate
de ,teorerizare" cste ceca cc Freud a denumit ,teorii sexuale infan-
tile". Activirarea de teorerizare a copilului, dcci, desigur, in
primul dnd maniera in care copilullncearca explice enigmele
.1exu:1lir;lrii, a sa ?i :1 p;lrinrilor s:1i, enigma originii prezenrei s:1le in
lume, teorerizare care se face pornind de Ia ceea ce el din
manilest:'iri de 1a ceea ce i:;i imagineaza despre ce nu dar
presimre. Ea prive]te de f1pt rori paramerrii importanri ai vierii sale,
dci teoriile sexuale infantile sum reorii despre pL"icere, neplacere,
suterinr:1, grij:'i, despre Eu, dcspre conflict. Este vorba despre teorii
privind rebliile pe care oarnenii le 1nrrerin intre ei, este vorba despre
,psihologii" pentru uzul copilului.
Dupii cum dominantJ organiz;Jrii pulsionale va fi orala, anala,
sau Cdic'i, ,teoriile sexuale infmrile" vor lua o form;! sau alta, se vor
organiza dup;] cmare sau Clltare dominanta. De exemplu, ,teoria"
Orrlip ,<i crizrl rmlipilllul 195
,, ,llt.qii parentale, adica ceea ce Freud a numit ,scena primitiva",
, , , ,lora diferit, dupii cum rolul zonei urogenitale va 11 cunoscut
" "', tllloscut, Ia femeie Ia b;"irbat, dupa modelul pulsiunii care
1, 111.1i mult activatii. Astfel, sexualitatea parentala va fl ,tcoretiza-
dnul:'indu-se pe gura, pe anus, pe zona urogcnitala, cu toatc
"1" 111entele variantele imaginabile pentru aceasta Kama Sutra
1 "'ttl.1. Scxualitatea adulta va ,rcgasi" uncle dintn: accste forme in
11k preliminare sau in variantele personale.
\,, .1sta ultima remarcii mii invitii Ia o observarie incidentala pri-
''" I "xu8litatea inf:Hnila leg:'itura sa cu ,perversiunca" sexuaL"i
, 1, d 1.1. Freud a fiicur ipoteza unei ,perversiuni polimorfe a copilu
I"' 'JHltczii care se inradacineaza in ,jocul" copil:'ircsc cu formelc
II.,JIIIui, dar cred cii nu trcbuie confundatii cu pozitia ,perversa"
'\lt:dirarii adultc, nici asimilata unci forme inl:mtilc a acesteia.
, "IlLli polimorflsrnul formelor este ceca ce semnaleaz:l. caracterul
1 ,J, 'r;ttor al sexualirarii infantile, acolo uncle, dimpotriv:'i, perversi-
, "'' ' :alultului prezinta degraba, de cele mai n111lte ori, o tie
, J, tmei investite. Perversiunea adultii a pare mai degraba ca o forma
,, .11 ricc::da a traumatismelor care au :1fcctat dczvolt:1rca psihoscxua-
1,1 11. ii, in vreme ce sexnalitatea infantila polimorfa demonstreaza mai
. I. !',l.th:'i o anume libcrtate de explorare a corpului a difcritclor zone
1 libertate care ii da spcciflcul o structurcaz:'i.
', 3.,Fantasme originare" (Freud)
l'"limorflsmul sexualitatii infantile imi pare sa ia mai ales o valoare
, \ l'loratoric, copilul dcscoper:'i variantelc pL'iccrii, formele ci gra-
il,. acestei explorari, integreaza propriul corp erogen.
I', 'rnind tot de Ia aceast:'i cxplorarc, copilul va organiza progrcsiv ccea
, c Freud a numit ,fantasme originare", care sunt chernate sa joace un
1<1! determinant nu numai in sexnalitatea intantil:"i, ci in sexualitate in
)',cncral. Atunci d.nd acestea sunt suficicnt de organizatc, vom vedca
, .1 ele sunt adevarate ,concepte".
Fantasmele originare reperatc de Prend sunt in num:'ir de trci sau
p.ttru, dupa cum includem sau nu intre ele fantasma de ,intoarcere
196 Realitalea psihica a subieclivilalii is10ria sa
in urerul rna tern". Cele trei fantasme originare clasice sunt cele air
,scenei prim i rive", a ,casrrarii" a ,seduqiei".
5. 3. 1. Fantasm a ,scenei primitive"
Fanrasma originar;] a scenei primitive pe care am evocat-o mai sus,
pune in sexualiratea parentala: ,copilul asisra Ia scena propriei
sale conceperi", precizeaza chiar Freud, in 191 G. Este fantasma cea
mai nodala a psihosexualirarii. Aceasta pune in scena teoria pe care
copilul o produce ell privire Ia propria sa origine Ia formde de
dorinra cue au prezidat propria sa (pro)crearie.
5. 3. 2. Fantasma castrarii
fanrasma de ,casrrare" pune in scena teoria pe care copi-
lul f?imqre penrru explica diferenrelor dinrre sexe
- sex11l feminin este rezulrarul casrr:irii sexului masculin -, castrare
indmar:i c1 pedeaps:i penrm renrariva de indeplinire a dorinrelor
oedipiene interzise. Dar, dincolo de aceasta forma initial;t, fantasma
de castrare angoasa care o insorqre (angoasa de castrare) reprezinta
amenintarea care asupra inciilcCnii limitelor.
5. 3. 3. Fantasma seductiei
Panrasma ,scduqici" pune in scena problema originii dorintei. Subiec-
tul se reprezinra peel ,sedus" de un parinre, un adult, de cineva
rnai in v:\rsra, reprezinta dorinp pL'icerca simtite ca ,impuse" de
acesr :1lnd. Aceas6 hmrasm:'i tinde deci sa ,inocenteze" subiectul fara de
dorinrele sale de realiz:He:l acesror dorinre; e:1 pHne in scena, in :lce-
timp, realizarea dorintei ,nevinovaria subiectului" acestei dorin-
re. Dar alll Sl!bliniar dej:l Cl\In hmrasma de sedHqie incearca SJ puna
in scena problema arricularii dinrre sexualitatea infantila sexualiratea
adulra. Traversarea elaborarea acesrei t:mrasme Sllnt esenriale penrru
subiecrivii a dorinrelor a pulsionale proprii.
Dup;1 cum ptttem vedea, fantasmele originare sunt fantasme refe-
ritoare Ia origini, ale subicctului, ale sexului, ale dorintei; sunt teorii
Ocdip ,<i crizrl ocrlipirtilll 197
1
-11., in scena, puse in act in aceste scene, sunt conceptii infantile
\, .j>I"C sexualitate: fantasm a inseamna aici ,reprezentare". rantasme-
1 '>riginare incearcii sa reprezinte originea lucrurilor importante ale
,, t,ii in primul rand propria origine, d:lf sunr rorodar:\, contopire
11 .ICCasta, teorii ale ,cauzclor" 0 Originc cauza sunt aici potential
, In fmc, pentru ca lumca copilariei amalgamcaz:t accste
, I ""cnsiuni diferite, acestea sunt teorii ale Ia originea a
, '.1, din cauza a ceva desemneaza atunci cine este ,vinovatul", cine
1, eel care poate ft ,taiat". Experienp mea dinica m-:n invita chiar
' , onfer acestor reprezentari valoare de adevarate ,concepre" incon-
lll nte, care se comporra ca organizatori ai vietii psihice
', .. cum indica Freud in 1917 legat de castrare de conceptul de
lll iL obiecr Viara psihidi sexualitarea se orga-
se condcnscaza in accste fom1:1\iuni fantasmatice, in
, ganizatori" psih ici.
I )qi trebuie s:1 admitcm Ia copil o oarccare form:t de
' .lltstei activitiiti fantasmatice (care transparc uncori in intrebCnile
'"l'iilor sau in jocurilc, visde, respcctiv in simptomclc lor), probabil
, .1 o mare parte a acestei activit:tti ramane san d ea nu
, manifesta dedt deghizata. Oricum, ea esre apoi in mare parte refu-
i.>t.l mHii manifesta prezenp decat in mod indirect, dar aceasta nu
" impiedica sa continue sa inf1uenreze destul de amplu viap psihica
1 sLxualitatea adulwlui.
\)ezvoltarea acestor forme imaginare simbolice ofer:i copilului
\" >sihilitarea de a atenu:l restriqiilc pe care viata de familic i lc pune
\, opune dorintelor sale. E:1 ii ofera, de ascmenea, alternative Ia pune-
" .1 in act a aspiratiilor sale, alternative care ii permit s:1 lc dca accstora
1111 Joe in viap psihica relationala, un loc ,simbolic".
6. Organizarea Supraeului post-oedipian
(). 1. Realizarea dorin!elor
1 riza oedipiana se joaca in universul relational familial. Ea cste tra-
ut:\ elaborara prin munca de transformare psihica, pe care o face
l'osibila sa intersubiectiva, limitele acestcia ceca ce
198 Realirarea psihica a subiecrivila[ii isroria sa
apoi poare fl interiorizat din acest joe. Ea este tratata grarie posihili
tiitii de a reprezema ceea ce nu poare fi lmplinir efectiv, printr-o
re simbolid din imp:1surile rc:Jiiz:1rii in aqiune a dorinrelor. Nu sr
renunr;1 Ia dorinr:1, nu se renunr;'i Ia atingerea idealului, nu se renun,;r
Ia realizarea dorinrelor, nu .re rcmm;ii rlecrit la flnumite./orme de reali
zctre a dorinfei.
Una dinrre axele esenriale ale dezvolrarii copilului va fi aceea de a
descoperi cum, prin ce rnijloace, in ce fel, sub ce forma, poare el
realiza dorinrelc. Una dintre axcle escnriale :1le rolului educariei al"
funqiei parenrale, a interdiqiilor care o structureaza, este de a fixa
regulile jocului, adicii de a delimita ;;i a reglementa formele de realiza-
re a dorinrelor. Acesre reguli se vor interioriza apoi sub forma a ceea
ce Freud psihanaliza ce i-a urmat au numir Supraeu.
Idealnl Enlui llxcazii ohiecrivul, scopul vecrorul; Supraeul flxeaz;l
dile mijloacde pcntm a-1 a tinge, fixe:JZ;) formele prin care dorinp
poate ll ,realizat;l".
Oedipul apare atunci ca intrarea in criz;'i a unei anumite cai de
realizare a dorinrelor. Criza rewlta din impasul produs de dorinra de
re::dizare efecriv;J a dorinrelor, de dorinp de realizare ,in mod iden-
tic", de dorinra de implinire ,rotalii" a dorinrei, a tor-ului. Soluria
nu poate veni dec1t dintr-o deplasare a formelor de implinire, dedt
dintr-o diversiflcare a acestora. Este vorba de a inlocui realizarea efec-
riv;l cu formele de realizare ,simbolicii", cu formele de realizare prin
reprezenrare, doar prin reprezentare, adica forme de realizare ,par-
fiale", care se vor srabili dup;1 modelul unei ,idenrir;'ifi de g:1ndire"
nu al nnci ,idenrir:lri de perccprie", in rcrmenii lui Freud. Identi-
ratea de pcrc"pfie propune un model in care se caur;'i reproducerea
unei satisbqii trecute, san a unci dorinre, car mai aproape de ,in
mod idemic" cu percepria. Idenrirarea de gfmdire se cu
o identitate ,analoga", adica mai ,aproximativa", o identitate ,ase-
m:1niiroare neasem;)n;'itoare", cum sunr identirarile ,simbolice".
A rrece de Ia identirarea de perceprie Ia idenrirarea de g:1ndire presu-
pune, o Ia ,absoluruJ" de percepfie, sau
Ia ,tot-ul" pe care aceasta il presupune; aceast;i renunpre este cea pe
care o inrruchipeaza o simbolizeaz;] ,castrarea".
Ocrlip 1i triZfl otrlipirlllrl 199
. 'J'larea ,castrarii simbolice", acceptarea formelor ,simbolice"
' ,jl!.lll" reprezinta Ull mod de compromis CSCil\ial, fimdamental,
1 ., 1111ite sa nu se renunre la realizarea dorintelor, ci doar Ia arm-
'"' '""ne de realizare, de implinire.
', ' ',ublimarea
"'.I din criza oedipiana rezulta din posibilitatea de a lua a
. 1 .. '>Jlni" reprezcntarca ca nou scop pulsional; pcntru mine, aceasta
.,.,,P a ceca ce este numit ,sublimare". Economia sublimatorie
" , I IIi, .I economia pulsionala, instaureaza o economic in care pul-
'"'" .I .lCCCpta Sa SC Sati . doar in prin reprezentare simbolid,
" . 11 ,. pulsiunea ia reprezent;'irile ca noi ,obiecre" de satistaqie.
I ' '!'.Ill" c'i sublimarc:J cste deja prczcnr;l inc! de Ia inccpm inca de
I" 1111Cie renunrari Ia realizarea halucinatoric primitiv;'i, dar odata
" Supracului post-ocdipian C:J cap;'it;'i un loc csenrial in
. 11. 111it.area de ansamblu a viqii pulsionalc.
l'1111erea in criza a Oedipului in interaqiuni- pe care ar trebui s;l
1111111im mai degraba ca in engleza, interplays, adic'i imerjocuri -,
I II, .1 de imposibilitatea de a realiza anumite dorinre, de intcrzicerea
1. 1l1;.irii alrora, duce intr-adev;)r Ia achizitia unor ,rcguli" .7i principii,
II' L'OilStituie ,Supraeul post-oedipian" 9i al c'irui esenrial va consta
111 .1 diferentia formele de realizare :1 dorintei.
[ n prclungirca dobandirii ,manicrclor" (,bunele" manierc, lucrul
l1111, Ia locul bun, Ia momentul eel bun), care sc produscsc in tim-
1 11/ analirarii 9i in prelungirea primelor forme de Supr:1e11, copilul vJ
1 "lnri sa invere sa diferenrieze ceca ce poate realiza electiv de ceea ce
1 11huie s;'i se mulpuncasc'i rcalizeze ,in rcprezcnrare" de ceca cc
1 ,, ate realiza ,in cuvant", in acest ,a f:<ce" care cste un a f:1ec special,
r11ume a spunc, a punc in actul vorbirii.
Ceea ce numim Supraeul post-oedipian rezulta din interiorizarea
1rincipiilor care permit discriminarca a ccea ce se poatc face, spune,
1111 se poare face dedt in vorbire, nu se face dedt in reprezentare
i 11 joe. El nu se poate deci instaura dedt in situaria in care capaci-
I.llca de a sc ,mulpuni" cu reprezenrarca, de a se consoh doar cu
200 Realitatea psihica a subiectivitalii istoria sa
reprezentarea, este dobandita; aceasta capacitate este cea care ftn
posibiL'i o ,organizare" a crizei Oedipului.
Capacitatea de a lua reprezentarea ca nou scop pulsional, subli
marea, va caracteriza intrarea In perioada numita de latentii.
Dar lnainte de a avansa in descrierea acesteia, ni s-a p<'irut potri-
vit din nou ca problema locului jocului in procesul de simbolizare
de interiorizan, pe care am evocat-o pe parcurs, sa fie reluat;'i intr-o
maniera ceva mai sistematicl. A. Ciccone, care continua dialogul
cu prezentarea mea, s-a insarcinat cu aceasta tema.
7. Simbolizarea experientelor prin joe
A. Ciccone
7. 1. Joe ?i interiorizare
Jocul, mat 111Cll autoerotic, traduce interiorizarea experienrelor cu
obiectele. El lLi st:ama de constituirea obiectelor interne, nu dup;'i
imaginea obiectelor reale, ci a obiectelor ap cum sunt ele percepute,
sesizate, (re)construite de copil, din punct de vedere subiectiv. Jocul
produce o interiorizare, h1brica Eul, materia psihica. In acest fel, jocul
atenueaz;] impactul traumatic al alteritatii. Una dinrre mizele jocului
este atenuarea impactului potential traumatic a! alteritarii, al lntal-
nirii cu realitatea, cu alteritatea. Este ceea ce realizeaza copilul, de
exemplu, atunci c'ind repetii lntr-un joe o experienra traumatica sau
neplacur;'i pe care tocmai a tr;'iit-o.
Pmem observa primele interiorizari, sau primele forme de joe,
prin ceca ce Genevieve Haag (1997) ,identiflcari intracor-
porale" ale prin care acesta va rejuca cu corpul siiu, cu
diferitell' segmente ale corpului sju, o interrelatie traita cu cineva din
anturajul s;'iu (de exemplu, este in poala mamei, este hranit,
apoi el va f:tce jocuri de impreunare a mainilor in care o m;1na va fi
prins;'i in ceablL'i: m;lna care o cuprinde pe cealalta o simbolizeaza pe
mama carl:'-] cuprinde pe copil).
Daca jocul susrine de interiorizare care reduc alterita-
tea, el presupune o de exteriorizare, de tranzit al realitarii
psihice prin obiectele lumii exterioare. Dupa cum spune Winnicott,
Ordip ,<i rriztl oNlipirllltl 20 I
II, 1. in joe, copilul folosqte fragmente din realitatea extern a
', 1 1 11 .1 cxterioriza a trai un qantion de vis potential. Realitatea
' , 11.1 lranziteaza prin realitatea externa, pentrn a putea fl repre-
"1 11.1. pentru a se transforma 1nainte de a fl reinteriorizata. Aceas-
, I1Ji>l.1 de interiorizare/exteriorizare caracterizeaz;'i desigur
, ", lllt>llalitatea, care face specifkul jocului.
I 11.1 nn exemplu al acestci duble
t h..,ervatia 1
poate observa cu un intrc opt ?i zccc \uni, pe
, 1tmul sau inalt, hr!lnit c u lincJuri\i.l de man1a sa ?i cure se joaca
I 1'.,.1r1d sa cada o JUC!lrie pe care rn,mta o culccJe ncobmil(l Dact1
, verl\cJ cstc observata indcaproape, se poate COIISt.Jta de cxemplu
1 hcbclu?ul da drumul Jucariei in rnornentul in care incJhite bolul
lllllll'nlar. Se poate spune ca accasta de cl i:lStl obiectul sa
11ia este o proieqie in spatiu a experien\ei cader1i bolultri alimer1tar
, , 1 orp. e\aboreaz5 astfel procesu\ de inc:orporille.
I veriflca, pe de alta parte, supraviqu1rea obiectului. [I verihca,
IIi r-adevar, faptu\ CJ incorporarea e\emCiltc\e SadiC-01 cl\C pe
,He' aceasta \e rnobilizeaza nu au distru-o pe mama care hr;Jne?te
'\c'gasirea jucariei sirnbolizeaza regasirea obrcc tului (mama) care
1 supravietuit atacului. Obiectul revine (rnamil cuic'CJC jucaria),
, lcci mama a supravietuit incorporarii. Altfel spus, copilul face
I'Xpcrierl\a Ca incorporarea psihlld, Celie Se sprijillcl pe irKOrporarea
I Hilla, nu distruge obiectul ln felul acesta se ciob2mdc?tc, prir1tre
,t\tele, notiunea de pcrmanenta a obiectului.
" poatc vcdca rolul mcdiului In dczvoltarea accstui proccs. Dcstinul
I
'Lrientei dcscrise mai sus este mult diferit dac5 mediul rcactioneaz5
' '
1\1 kl, daca nu permite reg5sirea, daca 1mpiedicii joCIII.
I. 2. Joe pulsiuni
I l.tc"ila originea ludicului (Ciccone, 2005a) se afla nevoia de a sim-
\,.,Jiza, se poate spune c1 jocul este alimentat de asemenca de pulsiu-
lll', de viata pulsional3. Freud (1907, l909a), cu mult 1naintca altora,
202 Realilalea psihica a suLieclivita(ii istoria sa
a subliniat desigm acest punct. Unul dintre contemporanii sai, .Sig
mum! Pte iter (I 9 I 9) a dcscris remarcabil maniera in care jocul
construit plec:lnd de Ia activitatea erotica inh111tilii, de Ia pulsiunilr
nartiale ale sexualit:'itii. Jnainte c1 Mebnie Klein (1932, 1950) s:l. f:a.1 r , ,
din joe o cale regaLi de acces Ia Ia f.1ntasme, Ia sexualul
inf.1ntil, Ia pulsional, Pfeifer - plednd de Ia observarea analizarea
jocurilor copiilor din diferitc a descris modul in care jocul poate
II inreles, poate II decodillcat Ia lei ca visul sau ca simptomul nevro
tic: jocul exprim:'i in timp o masur:l. defensiva impotriva unei
dorinrc dar satisfacerea deghizatii a dorinfe.
Caracteristicile jocului fiind pliicerea sentimentul de omnipotenf:'i
pe care le procur:'i, satisf.1cerea dorintelor sexuale refulate se face tar:!
angoas:1. Atunci c1nd angoasa este prezent:1 in joe, aceasta nu este
rezultatul jocului ci materialul accstuia.
Dac1 se poate spune c'i pulsiunea se :1fl;1 Ia origine:J ludicului, se
poatc spune lucru despre atect. Jocul este influenpt de afec-
te estc ttn rravaliu asupra afecrclor.
7. 2. 1. Pulsionalitatea subiectului a obiectului
Pe de alt:! parte, dad pulsionalitatea care alimenreazii jocul, care se
atla in miezul jocului, care-i determina apaqine subiectului,
ea aparrine de asemenea obiectului. Jocul il presupune pe celalalt, pe
obiect. El se mai inrai intr-o situarie intersubiectiva, dupa
cum a ilustrat Rene Roussillon. Satisfaqia jocului, ca cea a hranirii,
trece prin exisrenp celuilalt. Jocul solitar, al sau cu sine, autoerotic,
llll este posibil dedt dac'i a fost precedat de un joe al siiu cu alrul, un
joe intnsubiectiv, cum spune Rene Roussillon.
ln plm, dac1 jocul il presupune pe cel:'ilalt, intotdeauna in isto-
ria dezvolt:lrii exist:] mai int:1i celalalt care se joacl. lntotdeauna
mama, partcnera este cea care jocul, chiar daca
loarte devreme, mai specific in jurul v;\rstei de pse luni,
va solicita, va rebnsa, va prelungi interaqiunea Judicii. Altfe! spus,
jocul va trata pulsionalitatea celuiblt. La izvoarele ludicului se afla
pulsionalitatea obiectului; ea va inrauri jocul jocul o va prelucra.
Ocdip 1i crizil ocdipirlllil 203
,, ll.ditatea desigur, fantasmele pe care le organizeaza care, la
.. \, ,1 I"' organizeazii aceasta pulsionalitate.
1 J. 1. Travaliul de Iegare a pulsiunilor sexuale
,, ,, ( Plor distructive
, '"11.ditatea, adt a subiectului ci'n a obiectului, a ca
'""IICi sau a partenerului sexualitatea, pul-
. , , , '\, infantile, parriale. Ea de asemenea distructi-
. I I ostilitatea, ura. Se poate spune ca una dintre funqiik jocului
'' cLa de a lega distructivitatca, de a lega ura, cea a subicctului,
,, 1 ',a a obiectului.
I l11 t ravaliu de Iegare, pentru pentru Eul mdimentar al
\. l11:ului, este efectuat de catre obiect, mama san p:nteneml bebe-
", 11i11 i. De exemplu, atunci d\nd intr-o interaqitulc :Jtaca
1 ,, , lit.lmci, zg:lrie, trage de p:'ir, dnd mama transform:] :1ccst atac
, .11 1111 joe de m:lng:lieri sau de g:ldilawri, Ia care copilul va participa
, ' 1 .\.,,crc, se poatc spune ca mama, in prin interaqiunca ludica,
'' '"l"rma agresivitatea sau distructivitatea intr-un contact tandru,
I 1:-.. 1 ur<l Ia iubire, in travaliul sJ.u de intcgrare a
1
11\ '"nalitatii violente, travaliu de care da seama interaqiunea Judicii
111, .11c este parte participanta. Trebuie subliniat c1 mama
1
... ,1, EJCe acest travaliu dacii nu este distrusa de atacul bcbelusului.
I
1
1 .1 inul acestei violente este foarte diferit dad obicctul nu
1 daca mama este :Jgas:Jta, daca nu se joaca, daC:i spre exemplu
1\ , , .m;1 pe copil se pl:lngc de r;'iutatea acestuia.
)ocurile, tcatralizarea violentei- jocul de-a devorarea, de-a leu] care-
\ 111.111;1nca pe copil etc.- su11t moduri de Iegare a viokntci, a distmc-
111 1t.1\ii. acest demers apartine tot obicctului, p:trintelui. Lcg:'ltura cu
I" I mobilizeaza ura, ostilitatea, aceasta va II legat:'l in cadrul
"" hivalentei indeosebi prin interaq:iunile Judice. De exemplu, inter-
,, 1iunile ludice care pot fi vazute aparimd inca de pe Ia celei
, \, .1 treia luni, ?i in care se pot observa din partea pJ.rinrdui schite de
de ciupituri, Jn mimele de devorare, in jocuri\e de ttrmarire,
1 ,,urile de efraqie urmate de (micup bestie care urea, ?oricelul
204 Rcalitatea psihica a subiectivitii\ii istoria sa
care trece pe gftt inrra sub etc.) sunt tot ad.tea puneri iu
scen;l., teatralizari care au rolul, intre alrele, de a !ega ura, de a estom
pa ura, in cadrul ambivalentei. Un astfel de travaliu de Iegare nu estr
doar rewltatulludicului. Se poate spune ca educatia, in ansamblul ci.
are o asdd de fimctie. In numeroase cazuri, exigenta educativa nu arr
' '
alr sens dedtt acela de a !ega, de a domoli ura, care altfel ar risca sa sc
exprime inrr-o manicra bru6 potential ucigatoare.
7. 2. 3. Jocul intre pulsiuni obieet
Dad pulsiunile sunt la originile luclieului, in mod paradoxa! ele sunt
o amenin1are pentru joe. Pulsiunile eonstituie eea mai mare ame-
ninpre pentru joe pentru Eu, spunea Winnicott (1971 b), care vor
bea Ia vremea respectiva despre excitatia eorporala in zonele erogene.
Jocul presupune ca pulsionala sa nu fie excesiva. Dincolo
de un anume prag, excitatia pulsionala conduce Ia un sentiment de
eonfuzie. Se ;Hinge atunci una dintre limitele joeului: excitatia (ex-
citatie: dincolo de euvinte, dincolo de comunieare). Jocul care depa-
eapacir:ttile de continere prin euvant, prin comunieare, nu mai
este joe. La fel, nu mai e joe acela in care pulsionalitatea nu este trans-
formac1, continuta, simbolizata, ci in care ea este exploatata de cela-
lalt, de adult, accsta judmhqi, punand in act propria pulsionalitate.
A?adar, jocul jo3ca, dad se poate spune astfel, rolul de media-
tor inrre experientele pulsionale ale subiectului funqia reglatorie
a obiecrelor- funqie reglatorie ce presupune 0 autoreglare de catre
obiecte a propriei lor pulsionalirati. Jocul joaca o asrfel de funqic
mediaroare dcoarece tr3nsforma earacterul imediat, nemijlocir aeestei
experiente relationale \ntr-o forma simbolica.
7. 2. 4. Joe pulsiunile epistemofile
Pe ICmg;i pulsionalirarea sexuala disrructiva, pulsiunile numire epis-
temoflle, cum le descrie Melanie Klein, sunt, de asemenea, in
miezul jocului. esre interesat de foarte devreme,
de a rezolva probleme, de a \ntelege enigmele lumii care-! ineonjoara.
Se poate observa eforrul foarte serios pc care o f.1C inca din
ONlip ,<i crizrl rmlipirt1111 205
",. \, lor luni de viata pentru a af1a, pentru a rezolva probleme. Se
Jllllle ca jocul, JudicuJ, chiar claca este motivat de pura ,pJa-
1111 1' \ ionala", cum spunea Pia get (1978), se af1a in serviciul
, 1.111 i. I ntr-unul dintre comentariile eelebrului ,joe cu mosore-
, I tl 11ud, 1920), Anne Alvarez ( 1992) sublini;r6 moclul in care
' I k\ de joe, in masura in care-i permite copilullli Sa st:1paneasca
"'', rcspectiv sa nege absenp, cl ii pcrmitc, de asemcnca, mai
.. 1 n:vlorcze sa af1e mai muir dcspre propric6tik obicetdor-
1 '"t-sa-fie-ahsente. Jocul permite explorarea ohiecrului, inviiprea
I 1 1 ,\,jeer, inviiprea des pre obieet.
I 1,1dc incepe jocul in dezvoltarea copilului, a
', Cum se jocul?
L 1. Joe interaetiuni sociale
,",,ill' spune ea cstc dificil:t difercntierca jocurilor de intcraqiunile
. ,_,\, timpurii, ca e greu sa fie diferentiate jocurilc de practicile de
,,,1qirc, \n intcraqiunile Piagct (1978) a lncercat
' , \,-,erie, plednd de Ia ohservarea comportamentclor
"1 ,,rea jocului. El cii e clificil sa sc spunii unde incepe
1" 1 tl. aeesta prclungind conduitele adaptative intr-un mod eontinuu
' 1\ldistinct. Joeul primitiv se eonfunda, pentru Piaget, eu ansam-
1 ,It tl conduitelor sensori-motorii, ansamblu in care cl nu constituie
.\,, .11 unul din poli: acela al comportamentelor care nu mai neeesita
"1 Hnodare care se reproduc din pur:1 plaeere funqionala. Scheme-
\, IH'Utilizate pe moment se exercita pentru ele insele, far:, vreun alt
, , 'I' dedt placerea funqionala, ceca ce procura un sentiment de vir-
'""'itate, de putere (chiar clad miza jocului, chiar la inccput, nu
, r,wma la simpla pliicere ... ). Pi:1get EKe asrfcl din joe o antiteza a
lltlitarii, e:1re corespunde unui soi de hiperalbptare prin acomodare
1
-'l'oi, jocul imitatia se vor reuni) .
- e greu de spus uncle incepe jocul, Piagct, de-a lungul unor
observatii foarte fmc, descrie joeuri inca de Ia dou:1 luni, jocuri
care sunt prelungiri a ceca ce el ,reaqiilc eircularc prima-
re" (care definese comport;Jmentelc prin care atlii, se informeaza-
206
Realitatca psihica a subiectivita\ii istoria sa
am evocat mai s11s apetenp pentru ,a afla"), reaqii
circ11lare care inceteaza sa mai fie ,serioase" sau instructive.
- lncepand de Ia patru luni, Piaget descrie prelungiri ale reaqii
lor circulare zise ,secundare" (in care obiectele sunt manipulate in
scop11l inrelegerii), prel11ngiri in care sirnte placere prin
simplul fapt de a fl cauza unui eveniment.
-In in jur11l varstei de nou:lluni, apare ritualizarea scheme
lor: 11n gcst fic11t din inramplarc, 11n obiect intalnit din inrampla-
rc, vor cvoca o schem:l copilul ova executa ritualic (de exemplu,
care perccpc un obiect cu care are obiceiul s:l adoarm;"t,
sau 11n obiect care ii seaman:l. acestuia, se va culca in tk
somn, va clipi din ochi pentru a face aluzie Ia ochii va
suge degetul etc., toate acestea timp de dteva momente, apoi
va relua activitatea de acolo de 11nde intrerupsese). Ritualiza-
rea va devcni apoi ludica, copil11l variind complidnd elemen-
tele sitllatiei.
In aceast:t ritualizare ludica aceasta este o alt:l maniera de a
privi simbolizarea, pe versantul sau cognitiv de data aceasta), gestul
schitat nu se reprezinta decat pe ramanand in timp
semnificant semnificat. Dar, gestul fiind o schita ludica a ceea ce
ar fi schema complet:l daca s-ar derula atinge scopul ,in mod
serios", el este ;1ici o pre-forma a unui ,ca cum". ,Ca cum"-ul,
a se [JCe d ... , care cstc caracteristica jocului, va ap:lrea c:ltre un an,
atunci dnd poate evoca simaria in absenp ohiectului-lucru
care declanpse amintirea, dnd poate inlocui acest obiect cu altele.
Un indiciu al simhol11l11i reprezentat se afla, de exempl11, in f.1.pt11l c:1
r;'\de dinainte atunci cand reproduce ca cum-ul. Aceasta
anticipare indica prcccdarea scenei din extt:rior de o scena interna, o
scena ludic'i. intern:\, efect al travaliului de simbolizare.
Jocul conduitele adaptative, spunea Piagct. Se poate
spune ca, in dimensiunea sa intersubiectiva, interrelationala, jocul pre-
interaqiunile pulsionale, pentru a le transforma; el
te interaqiunile in grup, din familie, cele care conduc Ia o confruntare
cu alteritatea, cu enigma- pentru a reduce aceasta alteritate, pentru a
explora intelege enigma l11mii, toate acestea cu o traire de placere.
Cum poate fi descris ludicul in aceste interaqiuni timpurii?
Ocrlip ,ri rrizrt ocrlipirtnrl 207
1 1. 1. Ritmicitatea interacliunilor emergenla ludicului
I,, autori au dat clemente de prqioase pcntm a
',,I .ll casta problema. Sa semnalam cateva propuneri ale lui Daniel
I ",, lli (1986, 1992, 2000), care a subliniat particularitatilc rinnici-
. ,, 11 111 interaqiuni, mai ales in interaqiunilc ludice. Mai mult dcdt
I 1 ,. interaqiunile Judice, voi vorbi des pre emergcn\a ludicului in
.11 interaqiuni timpurii.
I J.micl Marcelli distinge macro-ritmurilc, care sunt ritmurilc
'"''.IIJirilor materne, de micro-ritmuri, care descmncni't ritmurile Ia
11111 1 iorul interaqiunilor, mai ales al interaqiunilor Judice, dar despre
Ill \C poate spune ca au particularitatea de a face sa emeargi't, sau de
, 11'\inc emcrgcnp ludicului in interaqiunc. Macro-ritmurilc ritua-
dor de ingrijire sunt organizatoare prin repcti\ia care lc caracteri-
, .11.1; ele permit memorarea, anticiparca, previzibilitatea; ele dezvolta
, 111 imentul de continuitate narcisica (prin confirmarea
, 111imentul de incrcdcre, dt: sccuritatc; clc ii dau posi-
l,ditatea de a face experienp crearii mediului (e vorba despre iluzia
1 "ir-creat). Micro-ritmurile, in interiorul schimburilor interacti-
' 1. vor produce ludicul, presupun surpriza, ;1\earoriul,
1 .ll ;tleala. Mesajclc vor fi contradictorii (de t:xcmplu cclc rransmise
1 to nul vocii cu cele vehiculate prin expresia fe\ei mamei); rcgulile
1 vor fi \ncalcate vor produce uimire.
Dupa cum spune Marcelli, daca, ln macro-ritmmi,
,indiciile de calitate" despre care vorbea Prcud (1895a) ,
.ll\icii ceea ce este identic cu experienp trecuta care \ntarqte capa-
' itatea de memorare apoi de reverie a capacitatea sa
,\e a ,halucina" satisfaccrea, in micro-ritmuri, dimporriva, hcbclu-
investqte ceca ce psihologii dezvolt:nii numesc ,indicatorii de
divergenta", adicii ceca ce este mult diferit de experienp trecuta
care intarqte capacitatca sa de atenrie (ulterior, pe cea de invapre).
l incertitudinca, cste cca cxcitanta aici. Si't no tam,
impreuna cu Marcelli, ca in amandoua cazuriile face 0
munca de comparatie: el marcheaza diferenp dintre doua situatii
separate printr-tm interval de timp. Ceca ce cste
208 Realitatea psihica a subiectivita!ii sa
dcc1 o '"""'fh"; Mcccnp. A.vcfd, d t<cce de b o h>Yc<thc ccn,.,;
pcnepdvj b o 1nvc.vc1cc cngnidv; (o ''"'"eric). Cc"' cc exdtO po
h1.nnul no co,, 'li<nubcc,, "'" no do" <t1uru),ec,,, d M"cnra, "'"
este o rds;itur;! abstract;!.
iu lcg;\rud co ""t iucnc, purenc '""''")' corn ' dc.<ccic Srenc
( 1971, 1985) !Optol c; tcpcrirH!c joculu; '"'"'" ceq cc d nuurc.1te
tcpcc>cn tO,; gencm !;'"'' ,), hrtemq;, uc Hoc (RJ G) cvocere dej, rn,;
"''' "" omr pmtmipuc; '"'" din 1nrer,q;,mc. Pdn <ecunu! b
<"p1.cndu!r,oro,;p hehdu1uil.11 " ccgb 1; ncg,n;, C>pcc1enrd" eli!;
" "'gue;c 0 nrnr1nu1tcrtc in r;p divccgcnrdnc pc1n <cccn.cul b '>ped-
enr, )'I'Ototfpfd, <m do,. nwurncf,tJ. d ,; nrn.ctndtc\, 'dfGi '"'IC,ctc\
in rn1un-dtcuu,;ic pdn "" cncccgc Iodico I ''""""i '1<cptmor,
pkMc,J, 11 cegJ.circ,. M,; muir; '"'or1 oce ,n,);,,, cu firccrc ''""
,)rccn.,.,,, in "non1te jonrcl ere cop111-jocrn1 de goldibt, de cncu-h,u
etc (,t,,; de M"cc!l;, ' .cc >cdc,, de e>c<nphe, Tccvmhco, l 98%,
Steen, 199 S). E>c-1 '' (1,, p!Jceec,, pen vi n dIn '1"PWc (, gJcW,. oiu;,
de cxcmpiu). Bchdu1ul 1uvc"'"' t1mpu! de '1tcptocc 11 'nt1c1pMJ
gJd1JO tuc.x, ;, go1d1ioltu n .co "1te u n pic I; ngc\ locu 1 un de eo ec, 'n t1-
c1porO. Toud " intOmp)O ex ,; cum, lo '""'" 'lten"nfc pkMc,J;J
reg;., 1 re, rn .x u "' '" 1" o" u c, o ccgu 1 j pe u "' be hd u' u 1 o 1 rn pj ""''' 1 tc,
J>eotcu "" "Poi ,; o ioulce (num, no geld;); c>oq In iocul do,;, "U
b "'"'""" u d "11cp1 "). I o "" u" c, unci n"gu 11 11 i nd!w" " u het1-
""' polciic,re '1'"""" ;, ''t'""'" p<lc;J;,;; ''" un r;crot putcc- nic de excirarie.
Tori '""'"" we crud;,,; '""' 1nrmq1un/ iudice 11mpud/,
modcd 1 r ;\ 1 1le de "' '""" ' in tccc"' iu 1 hehd "1" lo 1 pd n c1 trn 1cir, ""
pcidJ;,,; ( w vcdc, ,; Tcevonlrcn 11 1\ilken, 2003), dt '' mcurb,
1 n w,, bdwl "'" 1 ccre "t1v i o """ jncu t1 (Stem, 197 4), uhi; n;,_
,1 <ccipcoc; r" co crno! ion, I;, ,fccrfvj, d 1 n<en,;, mu 1 n "'" e h1cct1vJ "
"'""'inned pcccnce. }need pcc"epunc o opc<"icurJ com uno, irnpOc-
ti>itcl, 1nrccmh1ecr1vj, o lmpolno.,;cc. de ,Fen. Expec1crrr, de '''" pe
we khdu1nl o ohr1nc din inc ''" o ,cceor ;, nucrrr,)O" com pone Stern (/9R5) .
Toto,;, "''" peimc incuc1 pcndrrc 11 difccenjicce. Repetocc,
jncuc1loc, ere "cd,1; 1; nr d11C,;ri i'"<ccn,.,;, pmduce petm,ncup; 11
Ordip ,ri crizrl rmlipirl!lti 209
' 1 r .r ,, .. aici invarianri: principala intre
lll.rrqi cste starea enwrionala, care cste un auto-invariant, spunc
" '.rre ii aparrine copilului a ciirui reperare ii va dezvolta sensu]
"" fn diversitarea experienrelor, va repcra alrerit;Hea, 11
' 11 pc ceL'ilalt.
I 1, :-i cste important sa se introduca pacaleli in micro-ritmuri,
'"' Jllrne Marcelli, se poate spttne ca pana repetifi;J cea mai con-
I '111.1 , on\ine inevitabil divcrsitate, pe care o va rcpcra.
1. 111 .rmintqte ca are capacit;"ifi impresionanre de a m;"isu-
r lllljltiJ: cJ poate diferCilfia 0 dcviarie de 0 fr;1qiunc de SCctlllda
!.1 'imultaneitate (de exemplu, dac"i i se arat;1 unui copil de trei
1,,1 l.qa mamci sale pe un ecran, cu vocea decabt;"i cu dteva sute
'"ilisccunde, elva sesiz;1 decalajulin sincroniz;Jrc v;J fl dcranjat,
.r , r1m ar fJ vorba despre un film prost dublat; Stern cit;lndu-l pe
I '"dd, I 979).
loud, crcen;'i dcci comunitatc, prcsupune comunitatc,
.r 'xperienrei (emorionala, al(niva) creeaz,j diferenrcl. El lucreaza
l1 l.rhricarea Eului 1a constituirea unui in-af1fa-Eului, plednd de
l1 npcricnrelc intcrsubiective.
CAPTTOUJL 10
Perioada de latent;}
'
1. 0 perioada lntre doua crize
Perioada de brent<'i, sau mai simplu ,larenra", este un pic ruda sarac1
a invesrigariei clinice; esre cea care a suscitat cele mai purine lucrari.
F:'ir;'i lndoiaLi lucrurile srau asrfel intrudr ea nu se c1 o peri-
oada de criz:1 c1 atare este mai pufin zomotoas:1 decat cele dou:l
crize care o incadreaz:l, criza oedipian:1 de-o parte criza de ado-
lescenr;1 de ceabJr,j parte. Dar poare pentnr ca ea se caracterizeaza
prin numeroase procese de autonomizare care au drept consecinr:1
susrragerea unei paqi a viefii copilului de sub ochii adulrilor, deci
din ,privirea critic;l" a accstora.
S-a subliniar indeosehi, poate parrial abuziv, acalmia pulsionala
relariva a :Jcestei pcrio:Jde. Personal, o consider caracterizat:"i
mai ales de invesrirea dezvolrarea ,soluriei" posr-oedipiene, prin
valo:1rea nou;1 data reprezentarii psihice activirarii de reprezenta-
re, accstca prezcnr:1ndu-se ca ,noi scopuri" pulsionale, ca noi solurii
pentru irnpasurile crizei oedipiene. Datorita acestor noi d.mpuri de
investire, dar regulilor Supraeului introiectate, viara psihica se dez-
volr:"i ]i sc ,consolideazii" odatii cu ea, capacirarile copilului.
De asemenea, grarie regulilor Supraeului a achizirioniirii siste-
melor de cornunicare care ii asigm;l o oarecare sigmanr:"i, copilul va
lnccpe un proces de in r:1porr cu ?i piirinrii siii.
El V:J putea s:l lnceap:1 sa exploreze primele sparii domenii sociale
extraCuniliale astld s:"i se angajeze intr-o descoperire progresivii a
lumii i a regulilor acesteia.
l'criortrlrt ric lrlll"llfri 211
l11vestirea reprezentarii a regulilor acesteia
"'"I'' d Iaten rei motricitatea 9i activitatea motrice ram:\n desigur
' I Ill\ L"Stite 9i llU e neVOiC declt sa urmarqti iqirea din clas:"t intf-0
' 1111 pcntm a tc convinge de ast:J. Dar eforrul major zd latenrei,
,1,, 1 d ei, va fi ace! a de a se sustrage putin dte putin motricitatii,
I, "tivitatea motrica 9i de a sustrage activitatea sus-
."" '" 1 >c care accstea i-o a due. Am viizut cii reprczcntarea ii permitea
1 .,l,ltti sa realizeze ,in" reprezentare ceca ce 1111 p11tea realiza efectiv,
, , 1i.l s:i se sustragii limitiirilor impuse de realit:1tile interdiqiile
I 'II 1111.1 k SOCialc, dar 9i cJ <\Ctivitatea reprezentatiV;l, h fd C\ ;\C[jyi-
' , ' , "gnitiva, era inca m11lt sprijinitii pe perceptie pc motricitate.
1 1 t.l(linita, copilul mai invatii inca gratie unui sprijin percepti-
,, tttotor, dcplas:mdu-se, atingand obiectcle, manipulandu-lc cfec-
!' .. tndirca inEmrila arc incl. nevoie de suport corporal pcntru
I"' l'rimul elan.
' t. Parasirea a
' 1, J., L-t ajuns Ia 9coala copilul in larenra va rrcbui s;1 inceapa
1 :i sustraga capacitiitile cognitive 9i de simbolizare de pe sprijinul
1." pcrccptivo-motor. Accstca sunt noile reguli, ale locului. Copi-
1,1 in latentii va treb11i exercite capacitiitile riim:lnand pe
1." ul sau, cu corpul imobil pe scaunul sau; elva trebui sa interiorizeze
IIJ<>!ricita(Cct Sa illVC\C Sa realizeze in prin reprezcntare aqittnilc
1 ,, c1re m:1inile corp11l sau le efcctllall Dcsigur cii accasta
, 'l':tcitate nu este cu totul nouii: ease inscrie intr-lln continuum care
.,. organizeaza progresiv. Ceca ce e nou esre ca restriqia morrice
l''rccptiv:1 devine regula, cste noua regula ,sociaL'i" 9i ca cstc impusii
,k personaje care n11 sunt piirinrii sau mdele, ci ,cbscali d:lscalite"
't r:\ini familiei.
Ne dam seama ca acei copii care au diflculta\i cu instaurarea
Supracului post-oedipian, care au deci dificultati cu invcstirea acti-
\'itiitii reprezentative simbolice, vor avea cu at:lt mai muir dificulrati
din cele mai mari cu aceastii necesitate de abstragere. U nii se vor
supune, dar mizele afcctive 9i pulsionalc din activit:ttile
212 Realitatea psihici a subiectivitatii istoria sa
cognitive, care, in felul acesta, vor H disociate de restul maturizarii
afective. Altii se vor afla in e9ec 9i vor dezvolta fobii 9colare sau diverse
simptomaticc care se vor invfmi in jurul a reguli-
lor acestei;J. Alrii vor cliva comportarnenrul de Ia de compor-
tamenrullor intral;lmilial etc.
Cci care au atins 9i invesrit o capacitate suflcienta de simbolizare
vor trehui s:1 transfcre in limhajul verbal in ,aparatul limb:Jjului"
ceea ce dectuau anterior in prin jocuri perceptivo-morrice.
raportul copilului latent cu lirnhJjul verbal se va modiflca el, in
fimqie de aceast:i rnodifkare a investirii. Copilul oedipian vorbe9te
milizc:JZ:l rcgulile limb:Jjului f:ira s;] le cunoasd, f:ira a degJja din
acestca vreo veritahiL1 elle urilizeaz;) pornind de Ia ,IIZan-
ra" relarionaL1, mt arc nevoie sa rcllecteze :1supra lor pentru ale folosi.
OdaL1 cu inceputul 9i inv:1prea scrierii, copilul in latenr;1 va II
confruntat ctt o refleqie asupra regulilor logi-
cii lui, cu o descoperire redescoperire
Acest extras din A. Roussin explicitena aceasta reinnoire a rapor-
tului cu limbajul muir mai bine dedt ar putea s-o fad alte lungi

l'c vrcmea dnd domni?oara Bailleux m-a invarar s:'i scriu, am
dcscopcrit, in mai multc ?i cu o anurnc inc:lnrare, aspcc-
rul magic a! limbajului. Explicariile care-mi erau furnizate rupeau
hn1sc in dou;] sau in rrei sunne pe care, p:1n:1 at unci, le luasem drepr
cnvintc. Era f:dmostd ,a?atrchuie" [,cecomca"]. In general, era pre-
cedat de ,pcntruc;]" [,ptlrsq''/. Mise riispundea ,pentruca.?atrebuie"
Dar, cum mi sc mai spune:1 ?i ,pcnrruc:\lavarstara"
[,parsqasorwge"] s:1u ,pentrucajunge" [,ptlrsqsasuf!'J, eu intelesesem
c1 ,pctllruci" [,parsq"] estt1m cuv:1nt [,cecomca"J un
altul. Am f(Jst f(J;urc uimir s;] ajung intr-o zi Ia ,pentru ca trebu-
ie" [,pt!rce que c' est comme m"]. Dar mi-a pl:kur ... Aveam imprcsia
unei descoperiri, dinrr-o dar3 sunetelc se jusrificau nevoia mea de
logic:l i.)i gisea o sarisbqie. Cuv:1ntul in care crezusem mereu ciidea
ca o coaj:l aveam in 1:1p mea, pc caitr, 1111 cuv;]nr nou-nour, lncios
ca o casran:1, cuc-mi pliice:1 Ia ld de mult Cl o juciirie. (A. Roussin,
la Boite tl coulmrs, Paris, Albin Michel, 1975).
f'mrul!lrl dt lrttm(r1 213
' ) . Jocul cu cuvintele
' "\'i\ul in latenta va incepe sa descopere 9i jocul C\1 limbajul, jocu\
", 11vintele. Copiii ocdipicni sc intampLi sa faca ceca cc cstc numit
''' i11tc de copil", dar in accstea ei sunt mai degraba jucl.ria limba-
,,1,11 a efectelor proprii acestuia, a farselor dcdt autorii
11t.1hili ai unui efect de joe. Oo:1r incepfmd cu latenp incepe sa se
.\. 11 olte un adevarat joe de limbaj, mai int8j jocul cu sunetele cu
1 1 ILllltele, a poi jocul de sens. Prin acest joe, copilul in latenta i9i
progrcsiv dimensiunea rdlcxiv:1 a limbajului verbal, incepc
.I ;i o pozitie ref1cxiv3 privind activit:Hcl de simbolizare
lntr-adev3r, odata cu refleqia asupra verbal pe care
1 propune invaprea scrierii, se amorseaza deschiderea spre o gandire
1 .It tivitatii reprezentative, se profileaza o prima confruntare cugetata
1 11 reprezentarea reprezent:uii, cu o revenire asupra a ceca ce anteri-
1 I fuscse presimtit. Copilul ocdipian se rcflccta in principal plccand
,\to b sentiment, de h privirea h cuvantul ccluiblt. in special de
l.i eel al parintilor sai; copilul in latenta incepe s:i sc reflecte pornind
.\c Ia modurile sale de comunicare, incepe sa reflectcze asupra lor
,,1 reflecteze asupra sa pornind de Ia acestea. Activitatea de gandire
de rdleqie asupra mijloacelor de simbolizare, de g:mdire 9i de reOec-
\ ic, continua activitatilc autocrotice, ,re-luate de la obicct", des pre
l are am vazut ca S\lnt caracteristice pentru JllVJ\;Jl'e;J diu ll:ll'Cisismul
.secundar. Ea continua travaliul de ,re-luare deb obiect", dar in plus
incepe sa-i permita copilului in latenta 0 decentrare progresiva in
raport cu lumea f:1miliei in consecinta, o decentrare ln raport cu
imaginilc pe care accasta i le-a transmis.
lnvers, pe m:lsura ce copilul latent perfcqionc:n:'i mijloaccle
de in utilizarea limbajului verbal, dar graflsmul
desenul, pe care le stapane9te mai bine, asupra C:irora rd1ecteaza,
utilizarea solutiilor simbolice post-oedipiene se perfeqioneaza se
consolideaza 9i ea, chiar pe masura opti mizarii acestora. 1 ncretlerea in
utilizarea ,solutiilor" simbolice creste si odata cu ca \ncrcdcrca sa in
, , ,
propriile dar bineintcles, in m:isma in care rcstul vie-
tii sale afective psihice continua sa se dezvolte suflcient. In
214
Realiratea psihica a suhienivil<tfii i i.,loria sa
miJco<c, in<coccn/ pccnou nrivc""' npcc<cntotiv ve inclrcJtc, <opilnl
in b ten /'1 In cepe ci "' wl' ivc<c 11 ci llc 1 tte<ec,. de don pn/ <ultu c,il_
3. Explorare autonomizare in afara
universului familial
Dn li , . ., m am "'hli n b t nco; .cn.c, in lccioci,,e, ecgnliloc S n pc,eu/ n i
pocr-oedipbn pennite <opilnlni _,, " indepine,e de ""'"'-'"' r,,,_
li,/, 1i niJtc <epccc, nn ''""" de ccgu/i !i de cnonnnic,n
g" Jie ci en lot d pnorc in fi-n U Q c/ivec"' Vill>o j/i ,.tncio/e". Cci4o Oed ipi-
,Onj Ji neg,.,;,,." ;.,., P'<mi.c copilu/.,; .c; cuceceocc; n "'"-
''" oulonnonie in c1nn/ r.,oniliei, ;.,., pcconi.c dczvoltacca une; lurn
1 Gn"'"'nicc i""P.-ii, "'""-'' ""'"' dod '"n""Jic<i/ pOcin-
jiloc cii; pcci'"""' de b ten J<i ii "' pecm ito <i -<e tcerc;i un """ P"g in
pcncettrl de '""'">nmiz>cc. Dup; """"""''"'" (d,;,. cel,ivO) din
.can u I u n ivc '"' In i (.,,., iliol, con tin "' tmva li ul u i de "P'" cc a cop i-
lulni " v, cfi-nua eh;,. In '"Pon m fomilia, ioc copilul vo plcr, in
cucerirea spafiilor extr:damiliale.
3. 1. ?coala
P d m u I c i'" 1 i" voc icd pc co c" toch " i c .cO -I evnci m e < tc o/,; g" c ->eo,-
/,, '<bca pcim.,/ '' "" "'"" 'P<>[i" de mciolizoce '' de deccopecicc,
,in.tti"'fiiloo ""'""'" dcvine odecca p<otntip,J ,cduiblt loc .,j
v;., ", 'I confnontJcii '" "" <>it nivd de ,/tcdt<t tc. Copi/.,j in1Mneftc
'"''" "lfi cofnlri de cefCdnJ;, olri "'lulri ->i copii cu we .cc voc leg,"'"
ccbrii <>htivc,, oltem,., ivc b cdc pe we copii"J le-, leg" In '"""'
r.,mil ici c " pc\ ci ''Iii, "u en fcctfi/ '' "nodle, altc m odde de eel a fie
cu 'dulrii 11 cu "'I' copii. D,. "'"' ionJ/nqrc '' o ocg,niwc coleqj_
vi cooJ.,,; de ctlcc legi ->i ccg1di .coeiolc clcrit cde ole 6milie.i, chioc
i/,,; de "" pJ <fi com" ne q cd, pe "'ce copilulle.-, ctmovcn 1 de.j' in
intcciond ""''"''"- 1;1 intMncw o '"g""'"" colenivJ F.ictnO pentcu
" g'"''"'" n vbrJ de gn,p, me "" nqj ,,,. vbr, ,gn1p"l"i J;milic".
AIO 1 n ci de i o.crir" [i' fcnLn.i, me <'.ere n pclmi focm; de ocgan ;,,.,
,.coci,/;; ", co pi/ o I "' A de 1pr .-onho '" ,,. m ocg.,, '"' '" goo pulo i de
copii, ,-.,., nu '"" nid complct independent de pcim,, nici complct
l'eriottrlt! rk lt!tmftl 21 5
'I 1 1 >ozabil acesteia. I nstituria sociala se su pune unor reguli care
,,,1 ',Je ale ansamblului sociusului, chiar daca flecare institu!ie
"1, 11 >reteazii" acele reguli in maniera sa proprie, in vreme ce regu-
,/, organizare a grupului de copii vor h1ce loc unor ,tranzaqii"
I II I r.rlc ce conrin potential muir mai multi\ varietate creativitate.
I 'c scurr, particularitarile Supraeului fiec1rui copil fcmneaza
I .ILl tea variante posibile pentru organizarea Supraeului ,grupal"
,J,' t iv, iar tranzaqiile sociale care se stabilesc intre copii au ele
' rr 1 it.;ot, a tat manifesta dt latentii, determinarea regulilor ce vor
11' nna colectivul. Copilul se confrunta deci cu ,variantele" indivi-
, I' 1 1 It- de Supraeu ale celorblri copii totodat:l cu problema de a
rlin rcguli principii, cste ,adccvat" organiz;]rii sale psihicc,
' Ia ceilalri copii. Este prima confruntare a copilului cu ccea
., .tr putea numi ,relativism cultural", chiar dac1 este vorba despre
1nicro"-culrura. un travaliu- pe c1re deja ;1m propm s:l-1
""111im ,dc-particularizare" a Supracului -, va trebui s;] sc dcctu-
' pcntru fiecare, travaliu destinat s;] precizeze ce, din organizarea
'"l'raeului fieciiruia, va contribui Ia organizarea ce, prea
I< l1osincrazic sau prea complex, nu va fi rcluat Ia nivcl colcctiv.
I'ranzaqiile c1re sc stabilcsc intre copii, in mod mai muir sau mai
1'"\in deliberat, pentru ,a llxa" regulile ,jocului" lor de
:.1rrp, bineinreles cii nu sunt independente de cele ale societ:'itii in care
, '>piii se dezvolta, dar nu sunt singurul factor ce intra in joe. Feno-
1 "' nele de leadership sunr de asemcnea de luat in considerare, ca ?i
de grup cea de nivel de varsta, dar in in care
rr1ixajul culturilor este un f:1ctor tot mai riispandit, variantele religi-
' >.r.\e culturale. Tranzaqiile grupale combina adesea ,eel mai mare
lllllllitor comun" din registrul Supraeului, care ar intra eel mai mult
111 logica diferitelor flnomene ,culturale" evocate. Funqia de organi-
;,trc a unui ,Supracu de grup" (sau de explorarc a aspcctelor grupale
.ric Supraeului, in funqie de cum privim lucrurile), este de asemenea
.1ceea de a trece de Ia o organizare care poarta inca mult din mmele
particularitiitilor familiale, Ia o organizare care inccpe progresiv sa de-
particularizcze aceste urme.
Alaturi de inralnirea cu problema regulilor organiz;1rilor grupa-
lc institurionale, in dialecticii cu aceasta, problema ,preferinrelor
r
216 Realitatea psihica a suhiectivit;l(ii Ji istoria sa
>i ,J,,ge6Jo," c,pJtJ de'""''""' no Joe ""i"'. CopiluJ in loten[J i)i
oleg,, on pdetc,n, o p<ietenJ, on dubhe"" on complementoc en en,
<J ,fuc; cuplu" )i ''>i deflneoKJ o 'P"tcnen!O mntnoJJ, p6etennl
,men", 'mio>l ,,,,, .. )i chi,, ckj,, p6"''" "'"""ceo n"i bun,;.
Pc de oltJ pone, in .<.1nnJ gn>pnlni coo<idec,, in on<omhln, .,.
con<tcuie." '"hgnepuc; '"' penrcu noli, >i ""i ole.< penttn b;;e[i,
"'"' dcj, ,h,ndc", .<nb g<npuc; cc 'J"cifld 'P"tcnenro dup; 'lege
<eo ,feoivci )ion do, dnpJ modeled in.<ti<nrion,l impu<. ,B,ode" .)i
gmpuc; '"e <ii>d .<J lie O>ono<exu,h, ktdc )i gtnpucile de f<rc de-n
pone - od"" "fonne,; m,i ,Je.< ,cupluci" de fete dedt 'devJc,re
gtnpuc; -, b;;,,lii de o,/,J,,;, ,lete/e en v.xni/ie )i bJicrii de doco/.,;"
dnp; """ d>n.x s,,d,on. Scp"'"" .w-vdo, c,p;,; octfd, in oceh,;
timp, '<>hnl W>ei tccnoo,,,,c; ideotiicne- " <egJcc.cc p6ntte cei ,/,
fd" -, )i .<cn.<ul "oci evitJci ' cxcitojiilnc lcg"te de dihenr, dintte
">e. Copilu/l,tcnt thule 'P<c <nnfonninn, d '"' nevoic co IOcrde <J
fie regrupate sub flamuri reperabile.
3. 2. Pe drumuJ spre
Pe "'""'"' cc ue)>e, copi/,,j bteot v, <<dmi <J " IOmi/ioci<e<e no
nunui "' nob, ci )i "' tot mcdiu/ inconjndtn< ""conduce 'P"
)co,/J. l'c dnm>nl <pee .,eo,J; copilui " lntMni difetitc p>nb/enxe ec
voc <eptc,enr, pc dt de multc pecicole, tot pe-'lStc, OCzii de cuce-
<itc. E,i.o" de.<ignc p>nbbn, de" "dnec b fCOo/,; ,.<ingnc'' )i )nnh/e.
mo, n n nu; p' 'I in deci.<ivS, " ,,.;,;; d, ""'"" ,S t"cb d, t<oVet . .,t"
e.ne p<oblem, iucif.i,.;; <cgnliloc de cicenbrie, oouJ lnv.irJ<ud ' nnot
tegn/i <ociole, cbc >noi ''"' ,,i pmblc.n, im5/nicii en .. fofcnd lmpne.
dent" P<>><n 1 icd, ,,.j "It'd eel ,<5>(', " in <5/n itii en violcnr' "'In I to/ u i, "
h>mii 'duite. E.<te '"'"" 'ici de.<ptc un pcdeo/ ,.,/, doc )i de<ptc oc,_
,i, de' intc1/ni <ep'"ent"" "dnltnlni ,non p5tinte"," 'dttitului "'"
nn e.nc In po,;ri, de pidn>e, Aind <>.ofd P<>tenr io/ .. do" pen >en copiJ.
Oci, '"' dn,n,,/ 'Pn, f<oo/S copi/,J b>cnt vo A pn> in .citu,!i<> .<J
int;]Jneasc] diferifi :Jdulri ,non p;1rinri".
- E>i"'' <ei pe "'" ii ntnoim .. '<>g<>horni" fl pe "" comitetele
de pci<i n 1 i "i cbiioc .n wop,; <>d, . ., . ., ,;. i i odqJ '"'", din d <u m u I
/'criorlrlrl r/, lrl/Cii(rl
217
'I rdnr. Vagabonzii ridica lntrebari legate de socios, de con-
' llllll.ltc, de mizeric. Prin simpla lor prezcnra, ci f:1c miirturia
"II 1 /11111i marginale, pun problema excluziunii sociale poart;'i
1111 I <>l1d dec!derii celor care nu mai au h1milie nici a co
111 1111 i.dizand aceasta deciidere, sim bolul celor ratiicitori intrudt
""' 'cparari de farniliile lor. Copilul latent, care se lndep;'irtea-
1 d, f:m,iJia sa, vede In vagabond spectrul a ceca ce il
1 ,, ,,,IJ!i;d se lndep;1rteaz;! mult, dac;l ajunge s;] o
/ 'isr;! cei care sunt purtiitorii unor difcrenre vizibilc, de cxcm-
1''" .1i unui handicap. Penrru copilului latent acqtia ciiestioneaz;!
. 1'''d lui ,conform", al unui conform corporal 9i f!ra
l.llltasmatic, sum purtatorii stigmatelor castriirii prin urrnare,
11 vreunei ,grqeli" comise. S-a subliniat e;!, dad Ia gr;1dinira
nu prezentau defcl semnc de ,rasism", nu Ia fcl stau lucru-
' J/,. mai t;1rziu, in timpul perioadei de latent;\.
Mai exist;'! intalnirea potenriala cu cei pe care p;!rintii din cani-
,wle burgheze li numesc ,satirii" sau ,sadicii" 9i care de f:1pt surH
nhibitioni9tii care frecventeazii ie9irile 9colilor prinwre. acolo
J'tTicolul existil efectiv, d;u imponanp lui in parental
,sre dublatil9i de un pericol fantasmatic, accla cil!ill copil se poatc
i.1sa ,sedus" de un adult, acela lumea copiilor esre arneninJata
de abuz 9i seduqie din parte lumii adulte. Aceast;] ,seduqie" cste
intruchipatii 9i reprezentata de sexual 9i In jurul accstuia, deoa-
rcce sexualul este de ccle mai multe ori vcctorul abuzului, dar In
aceb9i timp pentru cii accsta reprczintii forma de abuz eel mai
,u9or" de circumscris, in m;'isura in care cl este matcrializat In
corp. Oedipul fiind unul dintre cci mai puternici organizatori ai
viefii psihice 9i ai relariilor parinri-copii, acestea sum lntotdeauna
strabatute de problema transgresarii limitclor deci de existenra
Aceasta problema mobilizeaza o conflictualira re inevita-
hila, graJie cilreia lim ita poate fl interogat;] modclarii de-a lungul
lntregului proces de dczvoltarc 9i de evoluric pe care II implicl.
Dar aceasta ,ameninJare de abuz" obsedeaz;] educ!fia copi-
ilor, fie ca e de natura efectiva sau fantasmatica, are nevoie
gaseascii locuri de ,reprezentare", locuri unde se poat;] pune in
2 I 8 Realitatea psihica a subiectivita!ii istoria sa
seen;!. Ceea ce ameninf;] universu] f.1miliaJ se va afla asrfel pu\ in
scena rcprezcnrar In ceea ce psihanalisru] M. Fain a numit ,,l;tn
tasma popular;) de seducere de ciirre adult".
- Pe dnunu] spre copiluJ i1 va indlni pe ,comercianr"
prohlcm:1 tranz:1qiei comerci:1le. Comercianru], desigur, va fi
int1lnir de copil mai inrai Aind cu piirinrii. Acolo se invara dr('
cev:1 desprc St:Jtmul social :1! unor:1 a] :1lror:J, despre ,polirqn
rile fledruia". Acolo copilul descoperii parinrii confi-unrari cu
alri adulri, lor sau o evenruat'i jen;'i, flnanciarii relafio-
naL1, incepe s;] faca experienp rranzaqiilor descopera c1
obiecrde au un prer. Apoi vine experienp cump;'iriirurilor solira-
re, inv:1prea :1 cee:1 ce trchuie sptrs, f?icm, :1 h:1nilor d:Jfi in schitn-
hu1 tllllti ohiecr, a calculului care trehuie f?icur penrm a pL'iti a
prim i resrul.
Sunr tor at;hea ocazii de a duce mai depane a nuanra prime-
le rcguli sociale invarare, de a continua rravaliul de depaniculariza-
re a Supraeului, de a-i perfecriona ,impersonalizarea" dup;'i formula
lui P. Pasche. Copilul descoper;! progresiv ,anonimatul" relariv,
descoper;} rcgulile comttne, cele in llttmele ciirora el nu este dedr
,unu] printre ceilalri", supus reguli ale sociusului. Dar esre
prcpd care trehttie pL1tit penrru a continua sii ,cucereasd" un
loc in dmpul social, penrru a putea s;'i ,dLitoreascii", indepiinat de
f:m1ilia s:1, dar in suflcient;l siguranra. Supraeul, Supraeul indeajuns
de ,departicu1arizar" de ,impersonalizat" prorejeaz;i copilu], ca o
putere ltttelar;i inrernalizatii.
3. 3. Cealalta familie
Lnenp esrc momenrul in care copilul V:J intalni problema organiza-
rii 6miliale, va purea incepe sa reflecteze 1a aceasra. Copilul oedipian
poare alte f:Jmilii dcdr a sa proprie, poate merge sii petrcacii
vacanre 1a hunici sau la veri sau alte rude. E1 descoperii acolo alte reguli,
alre obin>iuri de f:tmilie, alte investiri alte moduri de relafionare
intre copii p;irinri. LJ 1mnicii s;}i d ca ,piirinrii" lui sunr,
de asemenea, ,copiii" altor p;irinfi, poziJiile de piirinre copil sunr
l'criortdrt ric latmfd 219
, 1 1., . , a nu se ,rasroarna", dar case pot cuceri in timp. Po mind de
I< npcriente diferite, el descoper:'i ,structura E1miliala".
I 1 11 .11 ,stca toate r:'iman, dad pot spune :via, ,in Em1ilic", in s:mul
' 1 ' l.unilii, chiar daca aceasta se dincolo de cercul fami-
' 1 11.111Se. Copilullatent va descoperi ,cealalta familie", aceea a
, ' ' "'tltti sau a prietenei care 11 invita, mai intai sa petreac:1 noaptea
Ill Ia ea, apoi, eventllal, pentru 0 vacanra.
"J'ilnl intclege hine de altfel ca aceste invitatii, in oricc caz ,pri-
L tcprezinta un eveniment. Va trebui s:t doarm:1 in alta camera,
''" 1111 .tit pat dedt al sau, iar ,soliditatea" organiziirii sale psihice va
I' 1 ,,, ... 1 b incercare. Va int:llni probabil alte obiceiuri alimentare, alte
"" de a semnifica ritmurile legate de autoconservare. Copilul va
'1, 1111',' s:l descopere organizari familiale poate de cliferite de
' ' ;i :tsta chiar daca, dcseori, parintii au grija s:1 nu acceptc invitatiile
.I, 1 .11 in sanul mcdiu social". Cu toate accstca, exist;) dif(:rcn-
' 1nniflcative chiar in sanul unui grup social identic sau presupus a
1, .1'>1 l'el; ele sunt legate de inevitabilde diferente idiosincrazice dintre
,Jdnitde familii, de organizarea cuplului parental, de organizarea con-
, 11 1.1 a vietii de f.1milie, de regulile uzantelc acestei;t.
( :opilullatent va f.1ce astfcl primelc sale experientc prclungite ale
.Jt/ncntelor intra- inter-culturale, a relativismului cultural. Cultura
llll sc percepe dedt in diferenta, atunci cand re imbaiczi tot timpul
Ill baie cuJturaJa, cand ramai in sanuJ obiceiuri iqite
in aceasra; ,cultura" esre perceputa ca o ,nawra", nu este perceputa
111 alcgerilc sale, vine de Ia sine. Confrunt;uea cu alt:1 Em1ilic, deci,
1 11 ccalalra cultura, face posibiLi descopcrirea ,Japtului" cultural, invi-
t.J Ia o a faptului ca ceea ce se deruleaz;) in bmilie nu
,ste in mod necesar universal sau mai degrab:'i invita Ia
dcparrajare intre ceca ce este ceca ce rclativ
h o familie anume. Ora Ia care copiii trebuie sa meJrg:1 Ia culcare, ce
m:'inanca, dnd au dreptul sa vorbeasc:'i dreptul sa spuna, tipul de
raport cu adultul parinte etc.; toate acestca, in mod inevita-
bil anrreneaza copilul intr-un joe al comparatiilor. El descopera asrfel
cii anume ,maniere" familiale sunr relative, ca inrr-un anume fel ele
sunr ,contesrabile", criticabile, sau macar chestionabile. Conflictele
220 Realitatea psihic;! a subiecrivitii!ii istoria sa
pe care copilullatnJt le 1nr;1lnqre in propria sa familie alirnenreaza
de aceasr;'i repuncrl' in discuril' a organizarii brniliale; de se dialecti-
zeazii prin efonul de descoperire de refleqie irnplicarii de conrinu-
area explor;lrii caracteristicilor universului social.
Copilul oedipian a descoperit explorat caracteristicile organi-
zarii intraf11niliale, a intalnit legile ]i regulile care o strucrureaza 9i o
organizcazi Copilullarenr incepe s;] descopere sa explorezc carac-
teristicile organiz;'irii sociale extrafJrniliale, dar care face parte din
organizan,a simbolic'i a societ;]fii in care traiqte f:unilia, iar aceast;'i
descoperire acrionl'aZ;] retroactiv asupra reprezentariJor 9i
pe care clle poate avea despre universul s;'iu familial. Explorarea uni-
extrafllnilial conrribuie Ia a-i pennite sii presimt;'i, chiar sii
inceapii s;'i g;'\ncbJsca, existenra unci specificitari a funiliei ,sale" 9i a
memhrilor de hazii ai acesrcia, mdelor sale ,primare", dcci sii pre-
simtii g;'\ndeascii o anurnita rnanierii de a se degaja de acestea.
Dar orice progrcs in autonomic are rl'vcrsului sau pe masura
ce copilullatenr exploreaza lumea o descopera tot mai mult, el
experienrele in care p;irinrii familia nu sunr parteneri 9i
care il diferenriaz;] de Latenp esre mornenrul in care copilul
se poare sii inceap;1 s;'i se simrii ,str;'iin" Ia e1 acasa, sau poate 1ncepe sa
sinnii conflicre de apanenenra, conflicte de loialit:ne inrre diferitele
sale apanenenre 9i leg;'itmi. Copilullatenr dFiga tot mai muir drep-
tul de a ,hce singur", dar asta, in timp, ii sporqte un anurne
sentiment de singur:1tate.
4. limite evolufie
In ccfl<eqb noo;rd om ;n.,;."" o,), ""P"' modult,; in "" copHul
brent inr;!Jnea, trehuia sii int;l.lneasc;l, s;] cxploreze
rmiversul ampra modului in care acesra 1i modiflca
progresiv propriile pcrcepfii conccpfii despre JX'irinrii s;'ii, despre
f<Jrnilia sa despre el Accentul pus pe aceasta dirnensiune
nu trebuie sci ne flc1 s;'i uit;!m imaturitatea inca evidenra a copilului
brent, dependcnp in care el contintJ;] s;] fie in raport cu univer.sul
siiu familial.
l'criorlrlrl rlr lrtli'llftl 221
I ,, ,, operirea lumii extrafamiliale, infruntarea cu cu pro-
, ,J. l11i dificultari, dar cu alri copii cu rivalirarile conflicrele
>IIIli generate de vi;1p colcctiva, nu 1nseamn;1 deloc repaus Ill!
I,' IIICaza f:1r;'i durere, angoasii, renunrare 9i dolii. Copilullatent
'" voic, pentru a pleca Ia ,cucerirea" lumii ,sociale", de sprijinul
, 11, II in s;'mul ftmilici de ocaziile de rc{lcc fc>qcle pc
, 1, " l'asta i le ofera. Dezvoltarea crqterea nu S\1111 procese lineare,
I. <Ill ,,e cfectueaza intr-un continuum, fara intreruperi; dimpotriva,
'', 1, .<'.1 .tJ-ca subiectiva pe care o implic'i necesita procesc de du-te vino,
".111sare de rend sau de retragere. Copilullatent, ,cuceritor" Ia
, , d.,, ,regreseaza" Ia intoarcerea acasa; el incearca s:'i g;'iseasc'i secu
111 ''", anterioara, accea a ,micurului" ; poate veni sa se cuib;'ireasca
I" I >();da tat;'ilui sau a mamei, poate veni pansezc 9i sa integreze
1 .111il, de suflct" produse de intalnirca cu altcritatca lumii cxtcrioare,
1 111ik n;Jrcisice pe care le-a ocazionat confrunt:uea cu c'i cl nu
, .,,,. dcdt ,unul printre alrii". Lumca f.1mili;1L'i estc o lume proteja-
1 I, () lume in Care parintii JllCCarca Sa fad SJ dOJl11JC;JSCl () O;JrCCJre
,11cptate"; lumea sociaL'i nu este lipsitii de ,dreptate", dar nici de
lll'llreptari" : dascalii dasdlitele de Ia pot avea, sau par sa
111>.1, preferinre ,cei mai buni" prieteni sau prietene pot sa-9i aleaga
,.ccl(cea) mai bun(a)" prieten(a) oricum, viap colectiv:'i implica
', "riqii pcntru aspiratiile narcisice ...
Tot din calitatea acestor ,du-te vi no" copilullatent va cxtrage f<)rta
>I l!Jrajul de ,a pleca din nou in cucerire" sau ,Ia aszdrul" socialului,
'.11 a cuplurilor 9i grupurilor care il compun, forra curajul de a-9i
'hbora invingerile de digcra victoriile in confnmtarea cu acq-
t i;l. Dar integra rea psihica interiorizarea subiectiva pe care aceasta o
implicii presupun ca schimbarea sa fie ,aleasa" 9i nu doar impma, iar
.dcgcrea subicctiva presupune de asemenca ca sc poatc vcrillca E1ptul
';i flecare ,progres", flecare cucerire, nu duce Ia ,pierdcrca" achizitiilor
;lllterioare sau ;1 pozitiilor anterioare. Copilul brent va ,veriflc1 ",
dar, cii poate lasa Ia casei sale ceca ce a cucerit in casei, s;]
,regaseascii" pozitiile infantile anterioare (sau invers); din nou, regulile
subiectivitatii ale integrarii subiective sunt determinante.
In ansamblu, latenra apare in primul rand ca o perioad:'i in care
1nvararea, 9i 1ndeosebi invararea sociah'i, se afti in prim plan. Ea
222 Realitatea psihica a subiectivita!ii istoria sa
coo<loce b o cccbboc.>ec " "PW<eotOdloc fum;iblc d, i;, in '''"i;
mii''"' o coof.gomrki Sop>ocolui. Ace."' cc modilid pdo ' ioccpc
sa piard:1 p:nri:1! ceea ce darora prea mult panicularirarilor Euniliale;
d dob;,dqoc "'" .,,,; dcgcobo, ,dcccopcc;'' ''Pectdc '""'"'fionolc
i; go>pok ole S"P""'"J,;. Pe m''""' ce copiloJ " dcmch;, conrinu.
""He <>lc ccolocc"l, doo ccgub, d;,,.; m 1 ,,..,, ' ''" a <c P'"" ba.,
spune, reprezema, ramane ceea ce se schimba este faptul ca
se poare l:1ce mai muir (sau mai pufin- noi lucruri sum interzise), se
poate spune 111ai mult, se poate reprezenta mai mult, dezorganizan-
do " o,,; I'''! in. hin nonccno.cc o.cpwe, btcop q o J>ccinodO
de no n,.,; nccn "1m" polc;o.,,J, me pccmi<c copii,Joi .<1 .co pt<>gl
tease;] pentnr incl'rcarea urm:'itoare, cea de ahordare a crizei adoles-
cenfei, pe care o vom aborda in continuare.
\I 'ITOLUL 11
i crizele ei
1. Maturizare biologica sexuala
I I, tttentul determinant de intrare in adolescenra este puherratea,
,, .1 maturizarea biologica ;;i sexualii. Maturizarea ,sexuaL'!" este
I''', nbt:'i de o serie de prime modiflcari corporale ?i psihice (prcpu-
1" rl.trc) care ,antlllf:'i" modificiirile ,sexuale" ale adolescenrei, acestea
lr""' modificiirile sernnificative ;;i ,decisive". Pubertatea, eveniment
. , 1 i;cazii corpul, va produce un imperativ de remanierc 3 ansamblu-
],, ,conomiei psihice a ,pubertarului", cum il nume;;te P. Gutton.
\, ,,tstii remaniere produce o criza care afecteaz:l toate sectoarele vierii
"l.qion:J]e intrapsihice; aceast:'i criza este numit:'i :1dolcscent:'i.
Adolescenp va afecta deci at:h raportul pubertarului cu corpul
Ill, aflat In plina modiflcare ?i chiar in plin:'i ,mur:qie", cat r:Jpor-
'"' acestuia cu celablr, indiferenr dad ceLiblr aparrine generatiilor
JlllTedente sau sunt din aceea;;i generarie. Ea va implica o schimbare
' imaginii de sine dar a reprezent:'irii pe care adolescentul hlce
dcspre societate despre lume In general. Nici tlll sectoral viqii psi-
It ice nu va fi scutit de acest tip de ,desf?i;;urare" care vine s:'i zdruncine
.lflsamblul economiei psihicc.
In acesr capitol voi insista mai inrai pe aspectele psihice relario-
n:de ale adolescenrei, Ill! numai pentru cii in primul r:lnd ele II solicita
pe clinician, ci pentru d ele sunt intrinsec decisive. Esre evident c:'i
nu poate fi neglijat impacrul transformarilor corporale al remanie-
rilor pe care acestea le implica in viara pubertarului, dar aceast;\ rema-
nicre nu ia amploarea unei ,crize" dedt in m;1sur3 in care implid o
transformare ,sexualii", adica o murarie in raportul pubertarului cu
pliicerea cu sexualitatea. copilul latent se modil]d corporal, el
tot timpul uneori deosebit de repede; el trebuie inregreze
224 Rca/itatea a subiectivitafii istoria sa
aceasta evolttfie in raponul cu sine Dar, de cele mai mulre or i.
transl(mn:lrile psihice pe care aceasta modiflcare a corpului le impli( .1
nu sunr comparabile cu travaliul psihic cu care este confruntat pubn
rand. Nu modiflcarea raliei nici luarea in greurate nu sunr decisiw.
ci maturizarca sexuaLi dcctele acesteia asupra organiz:lrii psihic(,
cki lllJtmizarea sexuaLi a pubenarului impune schimb:iri care rut
sunr doar ,cmrirarive" ci ?i ,calirarive".
Cee:1 ce csre cenrral ,fillld:Jrnenral" in rransforrn:irile care il
alecteaZ;) pe ptrberrar este maturiz:Jrea ,aparatului sexual" primar
secundar i noua capacitate pe care aceJsta o t1ce posibila: porenriali-
atca de a resinqi orgasmul, dcsdrcarea sexuahi ,speciflcl". Orgasmul,
sau m:1i degrabii ceea ce '1.? prefer:J sa numesc ,cJpaciratea orgasmi-
c;l" (penrnr a desernn:1 mai dcgrab:i potenrialul efcctele, dedt rea-
liratea l:1prului) produce o modalitare nou:'i de a resimri pliicerea,
care modiflci ansarnblul raporndui adolescentului cu pLicerea, care
rnodWci ansarnblul pLkerilor adolescentului, prin lns;'i?i existenra sa.
Inrr-adev:ir, orgasmul nu :Jfecreaz;l doar raportul cu placerea ,sexua-
lii", el ab:teaz:'i ansamblul raporrului cu pLicerea, afecteaz;'i intreaga
viar:l psihid prin irnpacrul asupra principiului pliicerii, care o guver-
ne;Jz:i. Odar:i cu cap:lcirate:J org:1smid, un nou rip de triiire, Clllllrne
,juis:Jnfa sexual;)'' face intrarea pe scena pL'icerii a conflictelor
dinrre rnodalir:lfile de pliicere. Aceasra m:i conduce Ia :1 propt111e un
,model" al :ldolescenrei al mizelor sale principale, model pe care
esre necesar s:i-1 exptrn inainte de a prezenra principalele caracterisrici
ale lumii rclarionale a adolcscentului, m:i rnai conduce Ia a relua
unele aspecre ale dezvolr:'irii anrerioare, pe care le-am liisat deoparre
sau pe care lc-am atins doar in treacit In capitolcle precedenre.
2. Un model al adolescentei
Dac1 c'i aspectul determinant al puberrarii, cii experienra
subiectiv:'i centraLia adolescen(ei este impactulmaturiziirii tlziologice
a sexualit:'ifii asupra ansamhlrrlni economiei psihice, arunci rrebuie sii
consider:'im adolescenp cape travalinl de reorganizare a psihicului pe
care :Keasr:1cxperienr:1 snbiectiv:'i o implici. Exisr:'i deci o specitkitate
a ,rravalinlni :nlolescenrei" pe care rrehnie s:i o circumscriem.
---
Arlolncmfrl ,<i aizrlt salt 225
1
11 11. 1.1 orgasmului, sau a potenrialitafii orgasm ice, bulverseazii
'II II I lllhcrtaflllui Cll placerea, bulverseaza ,sensu! pLiccrii",
111 1 , i, prin forra intensitatca excitatiilor a pulsi-
"'J' .. Ijate, dar mai ales) ,calitativ", in m:'isura in care acesta
1 I"" Jill nou tip de descarcare sexualii, calitativ diferit:'i de moda-
l 111 hntile. Aceastii diferenra ,calitativa'' pune problema diferen-
. rt.dirate adultalsexualitate infantila, sau altfcl spus, sexualirare
, 11 pregenitalii.
I r,l,rcnra sexualitatc aduki/sexualirate inEmril:'i cstc ruda s:'irac'i a
. I" r a analizei dilerenrelor care structureaza idcntitatea umana,
, " . '. dedt diferenra dintre sexe diferenra dintre gcnerarii, care
""' .rdcsea in centrul muncii de refleqie clinici Ea cste Ia
1 I important:! ca celelalre doua; ea reiese din efcctul diferenrei
I, ,.,.,lnarii scxu:Jlului, ea concrctitudinca accstui
1., 1. rnaterializarea ci in expcrien\;l. Dar ca cstc sursa de rczistcnrc
11, , 1 ivc epistemologice, fara indoial:t legate de rcfularea sexualului
1", illc in fan til, impusa de a pari ria experienrelor aclolescenrci de
'' .rvaliul de reorganizare prin elect rctroactiv pc care acestca le impli-
.. r ;\dolescenp modiflca sensu! cxperienrclor scxualc inhntilc, c:1 le
, '"d(:r;\ o valoarc potential ,inccstuoasf'.
l'oten\ialitatea orgasmica bulverseaza datelc, nu numai pe cele
, .rill itative ci pe cele calitative ale regliirii pulsionale plednd
, k :1ici, ale reglarii psihice. Ea deschide posibiliratea unui non tip de
de descarcare pulsional5, ofera noi ,solurii" puseelor pulsio-
lt:de. 5i de aceea, dincolo de dar nu independent de
,-1, prder sa evoc ,.potenrialitatca" orgasmica, adica deschidcrca unui
Ilou tip de solutii pulsionale, care bulverseaza ,existenrul" acestora,
indiferent dad exista efecriv sau nu orgasm.
Aceasta experienra subiectiva centralii este de natur:'i in primul
rand traurnatica. Ea precipit:'i o punere in crizii a psihicului :Jdo-
lescentului, care este confruntat cu necesitatea travaliului psihic de
rcorganizare implicat pe accasta calc; este cca care caractcrizcaza ,tra
valiul adolescentei". Ea este potenrial tranmatica, in masura in care
survine pe fondul unei organizari psihice structurata in mod speci-
fic, in funqie de !ipsa unei descarcari sexuale speciflce. Una dinrre
22G Realitatea psihica a subiectivitatii istoria sa
caracteristicile majore ale sexualitiirii infmtile, una dinrre camel.,
impasurilor sale cste, lntr-adeviir, f1ptul c'i ea nu pose&i un mod de
descarcare specif]c. Copilul va trebui deci sa se organizeze 1n f!ut,
[ie de ;Jeeast;i absent;! de efectele pe care ea le are asupra gestio
niirii economiei sale lihidinale afective. Puberratea, maturizan.t
sexual a pe care ea o implicii, ofer;'i ,puberrarului" o ,solurie" pent nt
imp<1s11rile pe cue copilul treh11ise s;i le trateze, dar totod<Jt;i tulhttLI
organiz<Jrea psihic;l pe care acesra din urm;'i o realizase. Ea provoact
astfel o criz;l a ansarnblului regliirii psihice a ,gestionarii" soluriilot
propuse puseelor pulsionale, dr ]i o criz;'i a modalit'ifilor de simbo
lizare, a l'COnorniei de ansarnblu a acesteia. Criza organiz:'!rii psihin
din adolescenra provoac;i un ,deranj" 1n sirnbolizare, care va inrero-
ga paradoxurile constitutive ale acesreia va irnplica o ,revolurie" In
raporrul suhiloctiv pe care subiecrul I] lntrerine Cll acriviratea repre-
zenrariv;] sirnholizant3.
Penrru a sesiza modalit3file mizele acestei crize a simboliziirii, este
necesar s;] revenim <Jsupra caracterisricilor tabloul11i psihic al copilului
btenr, pc l(llldul c'iruia accasta survine pc care ea 11 dezorganizeaz;'i,
adica ceea ce ii ofer;l 11n caracrer in primul dnd potenrial traumatic.
3. Sexualitate infantila simbolizare
Pentru a inrelcge hine ,revoluria" care va afecra sirnholizarea In adoles- ' . '
cenr;l, esre necesar s;'i arnintirn dteva dare plecand de la care aceasra se
va opera, ceea ce revine la a aminri preciza caracrerisricile sirnholiz:lrii
inf.1ntile funqia pe care ele o ocupii In sexualitatea infanrilii, dat !lind
caracrerul ei neirnplinit ftmdamenral nesatisl?iciitor
22

Copilul oedipian po;ne intr-adevar iubi sau uri afectiv chiar
,sexual", dar eln11 poare alla o sarisbqie adevarat;l, deplinii lntrea-
gii In exerciriul ,sexualirarii" sale. Aceasta, din motive de nemaruriza-
' '
re flziologic1 si pulsionaLi, riim;1ne fundamental ne1mJJlinitii. Aceastii
22
Tor 111:1i muir dc-a lungul operei sale tor mai ner in ulrimele sale
scrieri, (Freud, l93Ra) Freud insisr:1 asupra accsrei caracrerisrici, din care
f1cc indicarond major a! dileremei inrre scxualir:nea si erorismele infantile
scxualit:Hea geniral:l. ' '
/Jr/olnrm{il ,<i c'rizrlc sr1k 227
''" ,J, .111 l'ste tara indoiala caracteristica fundamental:\ a psihicului
"11l 1 c.1 care dii. sens plenar ideii de ,prematur" specific sexuali-
'"l.llllik. Pliicen:'a desdrdrii, a de dcsdrcare, modali-
, J, 1\ncarcare nu sunt insofite de o satisf;K\ie sexuaL\ adevarata,
1,
1
.I 111111i mod de descarcare ,sexuala" specific. Tocmai acestei
I''' 'II/ .I ri vin sa ii pro puna raspunsuri interdiqia incestului orga-
' wdipiana; interdiqia incearca sa suplineasca s:1 umanizeze
'" 11 .11 l':lsta imposibilitate, intcrzidnd-o intcrsubiccriv. Mcdiul
,.,1111, liccare in fdul siiu, vor incerca sa sc urganizezc in funqie de
.. II.JC!er nedesavaqit, deci nesatisfac'\tor poten\ial ,traumatic"
1, li1nd aceasra neflnalizare) al sexualitiifii inf.1ntile al autoerotis-
1. I 1 .1re o manifesta o exprima.
' , 1 .1 ce nu se poate implini - desc1rca in 1mplinire- va veni sa
.,,, 1111'\l' cu debordarea organiz:lrii economici psihicc a copilului
. l11 I. lit. Cadrul Cunilial- este rolul sau- va inccrca s:1 men\in;'\ in ten-
",I, .1 cu care copilul este confruntat la un nivcl pc care clle
I''' 1 ' .. l on fine" gestiona in funqie de capacitiifile sale; el asigura sau
, , , I II II' s;\ asigure o fimqie de ,bariera impotriva excitatiilor".
\, l':tstii flmqie de barier;]-cantitativa rebtia in care c1 s-;1 exer-
11.11 vor fl interiorizate sub forma unei funqii autoreglatoare interne,
'"l'l.ll'ltl, avand ca sarcin;'i, prin diferite ,semnale de alarma", sa ajute
1, 111/r;lnarea tendintei psihicului de a se descarca prin act (urm:1nd
,, I, 11tilatea de percepfie) 9i punfmdu-se astfelin impas, pentru a-i per-
11111 1 .<i se mulpuneasca cu identitatea de gfmdire, care reprezinta cea
IIIII illltlJ solutie. Supraeul este insiircinat sa promovcze simholizarea,
..\1qia gasitii. prin in rcprezentarc, opunand-o actului de ,.dcscar-
, .111". Astfd, actul reprezentarea sunt plasate in antagonism; sau
111.1i degraba actul-descarcare acrul de g;lndire sunt diferentiate
1 Ll<>:He in alternativa. Supraeul post-oedipian instaurcaz:i un sistem
, k reglare a economiei libidinale conform ciimia ceea ce copilul nu
1 '";tte lndeplini efectiv, far:! se dewrganizeze, trebuic s;1 se mul-
1.1tlllcasd sa realizezc ,doar" in gandire in cuvant- am vazut
.11casta in detaliu in capitolul precedent. Copilul trebuie sa se mul-
tttmeasd sa realizeze numai in prin reprezentare ceea ce nu poate
implini in act. Aceasta presupune ca reprezentarea sii fie descoperita
22H
J{ealitatea psi1Jica a suhiectivital ii istoria sa
Ji '"""'"'' q '""' <cop pnhionol. l'ctioodo ,;,; de lorenrJ "" ;,
>nod fi '" d.,mnn ,,/ q "'""""' pti, rngon ;,,, ""'ci lirnq;, "' i
>egb,,,,., '"'"' ''"doge, do. Ji dimri/icJ con.,icict,b;J dnmcoiu/ ''
moda/it;JfiJe hnplinirii plllsionale.
Cnpilo/ J,,,, vo ttchui dec; .<J 'imholi<c>c ccc, cc on po,,
1m pi i ni din porcn 1 io/ iti file tdc Ji din vi, 1' "' pu/,ion,t;. EJ .,imbo
li>eod ,.,.,, ce '"' 1mplioi, ccc, cc no poor, dedr <J ''"'"'"'
pntct>Ji,/; lc <imholi>co,; ' lc om,ino, pcnrn, ' lntrerinc 'P<
tonp unci noli>.iti viiroocc, ,,; '"{d ,; pnorj rJ tcnrrnrc b de In ptc-
'<'nt, lc <imholi>c,,.j prnrno' lc pone In lorenrJ. El.re v, orgoni<o dcxi
tendintci dr rc,cndic,, pnhiono/J cc cour; idcnrit"" de
pen ''I'! ie, rr V> n tg,r n ;,,, 1m po ttir.r rbc; tc,i ti i pubno,,/c, in "'"""'
in we """' "" '"" r "' u "'"' icl pen ttn ccr,o <>>nio '-' pri hie;. Ttournori-
d, deo"nr, d,;, rhc; poorc ptocnto n "'""" p/Jccre, nu rc 1om.
Cl! o sarishqie efecriv;1.
A.nld, COpii brcn!i <c ""joe, ,in d.r" fltJ o Cree rev, in ocr, '""-
on .<irnpln oimubnu ol onului ru to/ de , oedui ccv,
ndmp/ini>. i'umnu/ dintt-o olrccc,,!ic In jno,-; "" v, H dedr .<chi[,,
dedr mi nu r, d u u-fi "' <U inge n iciorb tl 1 in ta, eeeo cr n u " m,; H
, in inocl ". Spte deo<chiec de jo, tile din odoie.""" rJ. In '"" pu mn u/
in inoci vo li efecriv dor, ch;,, doc; nn cu '""'' lotfo.
Acqrr,i o '!:rn ;,,,, ... on tipo lriono/i ", "'" de tepti tnocr ' de <dtdtii
pnlrionole, vo li eq ccroluriorw,; >i tl.<tumor; de pu.reu/ pnboru/ ol crizei ado/escen fei.
4. Enigma in latenta
4. 7. Criza ,solutiilor" latentei
i'orenridit<uc" dohindiri b odoie.rcen[<i vo tepnoc In
di"nrir ed,ililnu/ o.n/c/ nbJirH>r, " nintetngo P<nioenro teg>diloc
Snptoenlui povr ntdipi<>n, peninrnro .. <nl,tiiloc" pe cote '""-<to le-o
in.n <n '"", m,.,.,., 1" o/i.,, 1 dor pc ,._,., J,_, P "' u I ego en lOu I in lin ri I.
intt-<ub,;,, <>ponnti/c En-Sup>oeu nu .<c """tin In ti>npo/ copi-
litiei dcc.\r in li>nqie de "nroinr,,.., "' <ulirinp, tcrlmritl in faro
Arlolr.rcm;tl ,ri rnzelr- rtl!r 229
, IH/iciirii pulsionale, Ia care copiluJ se expune doar in flmqie de
"" 111 llitJtea mijloacelor sale de descarcare pulsionJL'i. S:lll, eel Pllfin,
I'.I:J alianra s-a legat cu preciidere in jurul acesrei mize.
I IJH:rgenra unei noi solurii potenriale penrru pmeele pulsionale,
, I, \lea pta speranp de a g;'isi, datoritii existenrei unei c;li de sarisf.1c-
' ,, \1wciflcii sexualului, o maniera de a ocoli renunprea Ia idemitatca
I. 1 rTccpric. Psihicul va putea oare sa irnplineasca actun ace! ceva Ia
'" rrcl)((ise s;'i renunre pentru a supraviqui a sc stnrctma? Ceca ce
' """cse in suferinra, in ca rest, in economia psiho:Jfectiv;] a
, '/'d1rlui va putea gasi acurn un destin mai s;nisfk:!tor? Cu cc prq?
\,I I ll'V;] canria copillll incepuse sa-i doliul, va pmca A reactivat
1 lt')'ll!; pc ordinea de zi? C;Jre vor A noile firnd:uncntc ;de doliului ce
1 ,, Ill lie, cu toatc accste;J, indcplinit? J\ltfel spus, ansamhlul ,soluriilor"
l'.llc in copiliirie cste eel rcpus in discitfic, nu f?ir;'i moriv.
Miza accstor intrcb:!ri, formulate sau implicitc in ,infiptuirca"
1, /, dt'.\ccnrei, va pune in crizii ,soluriilc" pe care copiL!ria
/,11 n p lc propuseser;J puscclor pulsionale, leva descaliflca, f:!dndu-le
1 ,, , 1 'nrial Organizarca psi hie! pus;'i Ia puncr anterior cste
, >rganizat;'i de noile ,date". Dad in timpul copiL!rici m;Iturizarca
1 d1oafectiv;l anticipa maturizarea pulsional;l, acum adolescentul este
. , cu conjunctura invers;]: maturizarea corporaL! pulsiona-
1 1 .llllicipeaz;'i dezvoltarea psihoafectiv;l organizarea sa simbolizantii.
I 2. Reve/area enigmei sexua/itatii adulte
.. \IIalitatea umanii comport;] doi timpi: pc de-o pane ea este
.11.1 de uu decabj care produce o surs;l de teusiune; pede alt;) parte
, 1 tste prinsa inrre un inainre [avant-coup) prematur, care anticipea-
1 dezvolrarea corporalii, un mai t;lrziu [apres-coup) intir;;iat, care
1 1111e in criza maturizarea psihica. Acest decalaj se aflii Ia originea
',.J.Jtivei dizarmonii care marcheaza perioada adolescenrei, dt Ia
1 I iginea dificultarii in sirnbolizare 9i filfd de simhoJizarc, care afectea-
'. I adoJescen fa.
In timp, pe acest fond se pot cfcctua claborarca psihi-
' .1 metabolizarca cxperienrei orgasmice, dcscoperirea expcrienrci
230 Realiratea psihid a subiectivitii!ii istoria sa
orgasm ice vine pentru a ridica valul de pe enigma sexualitafii adul
te, conservarii cu suferinra in s3nul sexualitafii infillltile.
Dup;1 cum a subliniat puternic _]. Laplanche, dup;'i S. Feren-
czi, reLqi;l Jdulr-copil esre afectat;1 de o neinrelegere esenriala, de o
,confuzie" structuraL! care prive?te semnificanrii datele sexualita-
fii. Copilul perccpe c'i eforrul de teorerizare de integrare pe care il
poate f:Jce el (pentru a incerca sa explice sa semnifice misrerele
complexita!ile problemelor cu care se conffunta in raport cu sexua-
litate;J adtdt;], mai ales a p;1rinrilor s;li), este afectat de o insuficienr;1
esenriaL1, pe care teoria casrr;1rii nu poare decar sa incerce sao parrun-
cLi. Copilul presimte c1 e ceva ce-i scapa in enigmele sexualit<'ifii adul-
te in cu care este prin mesajele
care provin de b adulri.
Conmnicarea mesajele adulrilor sunr intr-adev;'ir marcate
intrinsec, adesea desigm de o raportare diferit;i la pia-
cere la sexual, diferenra care se leaga rocmai de experienra sexuali-
t;'ifii lor genitale de decrele pe care aceasta le implica in ansamblul
firnqion;lrii lor psihice. se intinde de fapt cu muir din-
colo de domeniul schimbului sexual in sine, sau legat de sexual: ease
inflltrcaz;] in intrLgul raport al adulrului cu pliicl'fea cu simboliza-
rea, in intregul al acestuia cu lumea. Este ceea ce S. Percnczi
numit ,limbajul pasiunii", limbaj care semnalizeaz;'i o intensitate
particuhrir;lfi de ,limbajul tandrerii", care pare s;'i fie mai
specific lumii copiLiriei.
Nu dac1 noriunile propuse de Fcrenczi sunr eel mai hine
alese pentru a preciza unde esre diferenp
21
; avea tendinra
sa consider c1 ccle dou;i limbaje coexistii Ia fcl de bine la copil
Ia adult c1 lor esre cea dererminanri Dar esenrhlul in
ceea ce avanseaz;] Ferenczi fine de reperarea existenrei unei distanre
intre :ldulri copii in ce modurile de desciircare a pulsiunii,
modurile de implinire a acesteia. Mai muir declt ,pasiune" sau ,tan-
drere", problema trece mai degralxi prin inrrebarea privind modul
21
Nu sc sprme e;l nu cxisr;1 ,pasitrne" in copiL1rie c;l ranclrqea ar fl apa-
najul ace.sreia; uneori chiar am putea pretinde opusul.
Adoksrm(rl ,;i rrizclc wlf' 231
I i ,, " ne potenrial sau posibil. Ceea ce imi pare ca ram;'\ne pertinent
11, ''Pfia autorilor este urma 9i experienfci orgas-
Ill raportul cu lume:l. Cred cii asta cste ceca ce Clllt;i Ferenczi
.. 1. ' 11111eze prin s:lu eel purin inrcleg cu.
'"IJ''Htant ar fl in :lcest caz faptul ca prezenp unor semne ale
... ,. "ttdui sexualitarii :ldulte, in comuniciirile schimburile cu adul-
. I II pentru copil o sursa de confruntare cu en igm;Jtice. Pe
I '' l'lrte, ele sunt semnificative datorit;'i importanrei lor in rebrie,
1, 1" de alta parte, rin;1nd cont de mijloacele sale psihice 9i de im:l-
"" 11.11ca sa, cle sunt enigmatice. Caractcrul enigmatical accstor scm-
.,,,,, 1111i- ei presupun o expcrienr;l suhiectiv;i trait:! pe care copilul
'II <I J'OSedii, nu poatC SJ () posede -, CSte Jn accla9i timp ptfCCpllt 9i
"' ' .. 1t. Aici rezicLi natura neinrelegerii: ea este semniflcat;'i in coordo-
" 111 k sexualit;lfii inf.1ntile in timp, scxtwlit;1fi,
' " , opilul presimtc asta.
Observatia 1
lr1 lirnpul urwi mcsc sc poutc fdcc o glurn;J pc rnr/cJ mct\lforic:il d
ullci ,bananc" mancatc de unul dir1Lre corwivi, cop1i acJul(i vor
putea rade de scnsul ,sexual" pe care fructul poalc s/1-1 capcte
1rnplicit, Lotul Vel p;]rcu ca ;;i curn copii !i adul(i ,s-cJr illtclcgc"
facand din ban.:ma un scrnllincarlt al scxului masculir1 fotu;;i, in
acelcl';>i t1rnp, se illstaleaza o neinjelcgere, ir1 rnc1surd in care,bdn<ma"
ocxucJia a copilului nu oc ,COJe;;le" ill fel cu cca a adultului
SellSul rnetaforic al ,COJirii" barlclrlf'l pelltru adull cor1(ir1c Ull sells
ellic]rnatic pcntru copil, care ;;t1c ce c aceca cojire.J h,m,mci, dar llll
Jr putca rnai rnult dcc:Jt s;] preoirnt;J ce Jr putcil imcrnrlil cJoliJ ill
sexualitatea adulta. 0 stJbtila difercn(fl se strccorJri1 intrc )Jor1Jna"
copilariei '?i ,banana" adultului, diferer1ra care va h rnarc:clta, de
exernplu, printr-un anurnc sur.Js complicc al adul1ilor. /\ccst suri]s
va capata valoare cnigrnatica pcntru copil: copilul,in(clege" crede
ca a ir1tcles, dar in1elcge ca exist a ceva ce llu,in1;eleqc': ccva cc nu
ar puteain(elcgc in accst ochimb de sw.Jsuri complice
Ef(Htul tcoretic al copiluJui Va inccrca in accla9i timp sa cxplice sa
mascheze acest element enigmatic; el se organiza pe h:lza,
232 Realitatea psihica a subiectivitalii istoria sa
incerdnd s:'i redud acest necunoscut excitant. Astfd enigma va
r:im:lne latem:i in psihic, dar simult:Jn ea VJ fl afect:Jt:i de un potenri:d
de excitarc, CJI'l' Ia randul lui va II reprimat pus in latenr:i 24
La momentul adolescenrei, emergenra experienrelor senzariilor
corpor:1le care posed:i o ,potenrialitate orgasmic:i" va aqiona ca un
fd de de ,insight in apres-coup"
25
a secretului enigmei
r:\mase in larenr:'i in timpul copiL'iriei. In aceasta const:i sensu! funda-
mental alnoriunii psihanalitice de ,efect retroactiv"
26
: ceva aflat acolo
de muir timp deja, se ,cbrific'i", sau schimb:'i sensu!, in funqie de
o experienJ:'i mai tardiv:l.
S.,Revelarea" secretului lumii
Aceasr:i experienr:i prororipic:i afecreaza ansamblul organiz:irii gandi-
rii Jdolescentului, rJponul s:'iu cu simbolizare;J dincolo de aceJsta,
raportul cu lumea insi?i. Intr-adevar, ansamblul raportului cu sine
cu lumea v:1 llmarcn de modelul revelarii unui secret ascuns in apa-
renre, dincolo de ceea ce este 111Jnifesr.
5. 1. Modificarea raportului cu sine
Mai indi, r:1portul de f.1miliaritatc pe care copilul il intrqinc cu pro-
priul siiu corp va fl modiflcat de un ansamblu de manifestari care
incep prin :1-i p:'irea cu atat mai straine, potenrial, cu dt nu le con-
troleaz:'i lc controlen:'i fc);ute prost. Corpul pare s:i reveleze o alta
natur:'i, ca cum o anumit:'i proprietate, o anumita caracteristica pe
care o finuse secret;'! p:!n:'i atunci ar veni Ia supraf:1ra. Modiflc:irile
corporale :1le Jdolescenrului, in pJrticular Jpariria semnelor pubert:i-
fii, sc manifcsr:'i dcopotriv:i ,in el" ,prin el"; in timp, elc se
impun adolescentului, se produc independent de propria lui voinra.
ceasr:! ptmtre in hren\:l inseamn:! a Lisa un resr; ea va trebui s:1 He
simholizat:! ca resr inevitahil al simboliz:1rii, care va trebui astfel s:'i simboli-
zeze l:1pt ul c'ic:t, simholizarea, :1re o limit:'i, in rimp in care va rrebui
s:'i simbolizeze raporrul pe care-! arc ctt accst rest.
25
fn text: "revel11tion 11pres-coup" (n. red).
21
' fn text: (n. red).
- -
Adolrscrnfil ,<i crizrlr Jtllr 233
I I 1 '' r sa traduca sa tradeze o forma de corporal",
1 II .J'cunse pana atunci, forte care ,se Jrata" arata tuturor o iden-
, I ,,, , dorinte san :1spir:1tii tinute secrete.
\dolescentul va trebui sa ,imblanzeasca" aceste modificari cor-
1 I ,\,, VJ trehui sa Je integreze Jn schema S;] corpora\a idcntitara, sa
1 ' 1 ttll du-te vino intre im:1ginea interna de sine ceca cc oglinzile
1 ', l1ii altora incep sa-i reflcctc acum. Accst hiatus, accast:'i distanta
"''" imagine:1 intern a imaginea ,externa", sau care i se into:1rce din
'' 1 ior, se aHa Ia originea unei tensiuni idenritare care adcsea, mai
,\ .. l.t inceputul pubertatii, se traduce printr-o form;\ de ,st:lngiicie".
I '11\., rrarul arc o dificult:Jte in a locui plcnar acest ,nou" corp aces-
lllli ,atrihute" corporJle. De accea, ,supravcghcazii" din ochi
''l''tl evohrtia acestuia, ,se" corpul, in
1 11111' Ltmiliar strain, acest corp pe calc s[t ,dcvina" ceca cc puberta-
l' II \.I fi Ia randul sa\!. De asemcnea, el ,se" ince:Jrca sa se
1111L1 sa se regaseasca in ochii, afectelc cuvintele celorlal\i, p[m-
, l111l\ imaginea pe care o d:'i sJu pe i-o transmit despre el. Ca
1 , "pilul oedipi:1n, mai mult dedt copilul latent, adolesccntul ii
, IHstioncaza" pe ccilalfi prin comportamcntul s:'iu, comportament
' 1 rcbuie intcles ca un com pus din afirma1ie din interoga\ic despre
"" . J\dolcsccntul ,se" caut:t, el se caut:t at[lt in explorarca de sine
I ltOilor limite pe CJJ'e pubertatea ii imptinC Sa le descoperC, cat in
11lti in efectul pe care il produce asupra acestora in care crede ca
o ref1ectare a sa.
', 2. Modificarea raportului cu lumea
I l.tr efectul ,rcvelarii" potentialitatii org:1smice nu se limiteaza Ia
"I. I\ ia adolescentului cu el ci Jtinge rclatiJ sa cu ccilalti, cu
1 '' rintii cu adultii in general. Sunt aseman:1tori cu ceca ce se
'i.Jtt a II; sunt ei aseman:ttori cu cceJ ce idealizarea inEmtil:t crezuse ca
, r;ut? Este pcrio:1da in care ,secretele de hrnilie" capiit:1 valoJrea
.. i importanp, perio:1da in care ele se reveleaza, tocmai in r:1port cu
,,,izcle ridiciirii valulni de pc secrctul placcrii orgasmicc. lmaginca,
.1parenp pe care adultii o dau dcspre ei, im:1ginca pc care copilul