Sunteți pe pagina 1din 41

36 Rcalitalea psihica a subiectivitatii i istoria sa

Termenul de sexualitate se refera Ia un comportament, Ia punerea


in act a unui oarecarc numar de dorinte, adica Ia o anumitii forma
de realizare, de tentativa de realizare a dorinrelor, de punere Ia lucru
a acestora in relaria cu altul sau in relatia cu sine Termenul de
sexual, pe care preferam sa-l utilizam, se refera Ia o traire subiectiva
inditerent daca acesta se insorqte sau nu de o punere in act. Bine-
inreles c1 sexualul nu este lipsit de legatura cu sexualitatea, care este
o importanta smsa de placere. Dar el se refera mai ales Ia viata pul-
sionala interna, Ia locul pulsiunilor in procesul psihic, in procesele
de interiorizare sau de externalizare a conrinuturilor psihice, procese
de subiectiva prin care subiectul ,introiecteaza" integreaza
viap sa afectiva ca ?i dorintele pe care aceasta le comporta. Sexualul
da ,modelul" raportului nostm subiectiv intern cu celalalt cu noi
el pune in scena modul in care lucrurile ,intra" in noi, cum
,intra asta", cum ,iese asta", in corp, in psihic. Sexualul
modalitati intrapsihice, indiferent daca acestea se insoresc sau mt de
manifest;'iri in comportamentul sexual, in sexualitatea subiectului.
\I 'I I'< )UJL 3
l' .. l...,iunea sursele sale
I" I IIIIH'a cste unul dintre conceptele fundamentale ale concepriei
"'' I.'J"il10logice privind viata psihid, ale analizei ,cursului cveni-
'"' lil<'lor" psihice, atat cele cat cele tinand de 0 psiho-
1 11 "l"gie. Pulsiunea este ceea ce pune in procesul psihic,
. , , , t' provoaca travaliul psihic. ,Exigenp de trav;1liu psihic", spune
I,,"'!, cste ceea ce determina viap psihica sa se organizeze. Tot por-
', 11 "I de Ia pulsiune va putea fi dcscris in diferitele sale aspectc ,a para-
"'' l''ihic" sau psihicul, dupa prescurtarea pe care o milizez
"Ill des. !;feUd a pro pUS SJ CQI1Sideral11 ca 0 descriere !11etapsihologi-
l .I proCeSUIUi psihic ar trebui Sa Se poa(;l dectua in funqie de trei
I''"'' rc de vedere: punctul de vedere economic, dinamic topic,
,,,. , arc le vom deflni rapid inaintc de a relua expunerca conccpte-
L '' <'\l'ntiale ale perspectivci despre viap psihica pc care o propunc
'"crapsihologia.
1. Descrierea vietii psihice dupa trei puncte de vedere
\Ill Jncep11t Sa prezel1tJI11 punctul de Vedere economic clOd am subli-
111.1( ca metapsihologia descria psihicul ca flind strabatut de una sau
, It mai multe forte de intcnsitate variabila: pulsiunilc.
In timp, forrele, pulsiunile care anima viara psihica nu
.1111t toate in armonie; ele pot sa intre in conflict, lupte opozitie
11ncle cu altele sau cu alte formatiuni psihice: Eul, Supracul - aces-
1.1 reprezentand partea din psihic ce conrine regulile de funqionare
, .1rora trebuie sa li se supuna Eul- sau paqi din aceasta. Aceste con-
llicte constr:lng psihicul sa giiseasca ,solurii", compromisuri, sii cada
l.t invoiala cu diferitele interese psihice. Descrierea ana-
liLa conflictelor psihice a modalitatii in care psihiculinccarca sa le
r rateze constituie ceea ce Preud punctul de vedere dinarnic.
38 Realitatea psihicii a subiectivitiitii istoria sa
f n tratamentul metabolizarea conflictelor, psihicul este deter-
minat sa refuleze sau sa lndeparteze, lntr-un fel sau altul, anumi-
te pulsionale sau pulsionali. El este
determinat s;] se organizeze, sa diferenrieze anumite locuri anumiri
timpi. Analiza descrierea psihicului ca fiind format din locuri dife-
renriate, separate prin forme de bariere, de frontiere, locuri diferenri-
ate In care se exercir;'i ,legi" diferite, In care conrinuturile psihice nu
sunt tratate In fel, co11stituie ceca ce Freud a numit punctul de
vedere topical metapsihologiei.
El a propus o prima forma de topica, clasic definita plednd de
Ia cele trei ,locuri" care o compun:
Apoi, lncepand din 1923 el dat seama ca exista
mai multe modalitari de ,inconFienra", mai multe moduri de rela-
fii subiective, de raporturi diferite lntre conrinuturile psihice. Atunci
el a complexiflcat primul model, prezentind aparatul psihic ca Bind
format din trei locuri, din trei ,sisteme" de tratare a vicrii psihicc,
pentru care propune termenii de Se
2
, Eu Supraeu.
2
in prezent, in publicatiile psihanalitice pentru a desemna
instanta pulsional:i a apararului psihic (germ. Das Es; fr. le ra), circula in
paralel trei termeni, trei variante: ,sine"- pe care 11 gasim relariv uniform in
rextele puhlic:He p:!n:'i in 1999; ,se"- pus in circulatie incepand cu 1999;
,id"- solntia btina Ia care au recurs de limba engleza preluata
de unii autori san traducarori rom:lni. Pede alt:1 parte, in ulrimii ani, terme-
nul ,sine" este ULilizat, in sens psihanalitic, pentru a reda termenul englez
self,' respectiv termenul francez soi, rerrneni ce au semniflcatii relariv diferite
de Ia un autor psihanaliric:'i) Ia alrul(a) desemnand fie ansamblul
insrantelor psihice; fie totalirarea vietii psihice; fie organizarea narcisica a psi-
hicului; fie parte a psihicului- ori mod de organizare funqionare psihica-
ce permire individului s:i se recunoasc:l. pe sine ca agenr al propriei
vieti psihice subiccr inzestrat cu con?tiinta reflexiva. In aceasta din urma
acctpfit reg:'isim rermenul soi (mai rar, selfi in prezenrul volum.
Pentru a cvita confuziile posibile, vom utili1.a termenul ,se" (in fr., ra)
pent nt imt:mt:t pulsional:1 a apararului psihic termenul ,sine" penrru
organizarta psihic;l ce permite individului sa se recunoasca drept agent
,,ubicct al propriei viqi psibice (n. reel.).
l'ulriuuerl ,ri .rurrek ei 39
i\ doua descriere topica nu 0 face sa dispara pe prima, ea privqte
,1!1,1 problema, se dialectizeaza In raport cu prima topic1. Astfel, Eul
, I" 1 .1 doua to pica posed a o parte o parte
, 1 .trte Ia fel ca Supraeul. Se-ul este atunci considerat ca
1, ll'rvoml" pulsiunilor, ca fondul psihicului plecand de Ia care cele-
llltr parri se vor diferenria; el este deci intr-un alt sens.
!\ fast evocata chestiunea pertinenrei unui al patrulea punct de
'''Inc, centrat pe geneza proceselor, pe dezvoltarca lor, punctul de vede-
,, ... F:ira a intra in dezbaterea dczvoltat;'i cu privire la accast;'l
I' Ill. I, Cll siguranra ca nu este in uti! sa luam In considerare un punct de
', , Inc care retraseaza istoricul aparatului psi hie, istoria forrelor, a dina-
""' ilor, a organizarii to pice etc. De altfel, pornind de Ia acest punct de
'' , Inc vor fi redactate, In parte, capitolele care ttrmeaza, ttrmand
1 1 construqiei subicctivitatii a aparatului psihic.
in demersul clinic ce caracterizcaza abordarea metapsihologid in
1 "'hopatologie, punctul de vedere economic este primul. Pulsiunca
' .t, cea care da sensu!, direqia procesului psihic, este vectorul san.
I ,,huie deci sa plecam intotdeauna de Ia experienra subiectiva
"1 c:1drul acesteia, de Ia pulsiune, de Ia excitatie, de b ,corp" de
l.1 , onstrangcrca pc care pulsiunca o cxcrcita asupra psihicului, de Ia
, 'tgcnp de ,travaliu psi hie" pe care ea o impune. Problema investirii
'.t, centrala, lntrudt ea o determina pe cea a sensului; trecem de Ia
'nsul forrei Ia forp sensului. Pulsiunea este forra care da primul sens,
, .1rc da direqia investirii. Ceca ce atrage atenria psihicului este ceea
' ' cl iar el In funqie de pulsiunc. Exist;),
, rva ce sc lndmpla, modulln care este invcstit ceea ce sc lnr;'im-
1'1.', modulln care ceca ce s-a indmplat devine ,semniflcant" pentru
1 ,,ihic. Astfel, percepria, realitatea exterioara trebuie ,pulsionalizate",
111\'CStite CU puJsiune pentru a capata SellS.
Altfel spus, Intr-a formulare asupra careia vom reveni, Freud a pro-
Ill IS in mai multe ra.nduri sa consideram ca expcrienra suhicctivii s-ar
I lll'Zenta psihicului sub forma unci ,materii prime", ca viap psihica,
1 urin dte purin, va Iuera, va transforma, va transpune, pentru ,a pro-
duce" sensu!. Aceasta ,materie prima" este hipercomplexa; ea amesteca
intr-a forma primara diferite perceprii, diferite senzarii, dar diferite
40 Rcalitatca psihica a subiectivitalii istoria sa
,motiuni pulsionale", diferite pulsionale care anima senzatiile
perceptiile, reprezentand modalitatea in care psihicul ceca
ce se inrampla, in care el vectorizeaza ,travaliul psihic".
2. Vocabularul vietii pulsionale
Inainte de a trece Ia prezentarea principiilor care guverneaza proce-
sul psihic, consider necesar sa precizam sensu! unor rermeni utilizati
in vocabulaml vietii pulsionale, prin care sunt circumscrise diteva
modalitari in care aceasta din urma este traita subiectiv.
Primul dintrc acqria csre eel de excitrtfie. El descmncaza o stare
a pulsiunii putin organizata, putin reprezentata in ce scopul
obiectul sau. Exciraria cste difuza, direqia ei nu este foarte precisa,
dar ideea unei tensiuni ce rrebuie evacuata intr-o forma
sau alta.
Termenul de pulsiune desemneaza o stare de excirarie vectorizara,
organizata in vederea unui scop, avand o presiune direqionala.
Termenul de mofiune pulsionala csre milizar pentru a evoca o
pulsionala, o componenta a pulsiunii. De cele mai multe
ori, ceca ce in clinica numim o pulsiune se refera de fapt Ia o
pulsionaL'i. Pulsiunea este o entitate teoretidi; entitatea clinidi
esre mai degraba cea de pulsionala- adicii modaliratea in care
se pulsiunea.
Dorinfrt desemneaza un puseu pulsional, o motiune pulsionala
de subicct, prcluara pc cont propriu de subiect. Intr-adcvar,
puseul pulsional poate fl acceptat - arunci individul se simte pur-
tatoml unci dorinre - sau, dimpotriva, ii pot fl refuzate conrinutul,
reprezentarea san forp, iar pulsiunea poate produce o teama, o ame-
nintare, o poren(iala efraqie penrru psihic.
diferiti rermeni incearcii sa deflneascii nu numai existenp
pulsiunii, ci gradul sau de organizare, precum pozitia pe care () ia
psihicul f:1r:1 de puseul pulsional, poziria subiccriva pe care el o adoptii.
Vom prezcnra in conrinuare principalele aflrmatii ale metapsi-
hologici psihanalitice rderitoare Ia principiile care organizeaza viata
psihicii. Ele sunt in numar de trei, le vom prezenta in ,logica"
l'uliilmert ii rtmele ei 41
.1 , "lwririi lor a impactului lor asupra cursului cvenirnentelor
1- ,J,Iq: mai intai principiul placeriilneplaccrii, apoi dialectica sa cu
1-"," 1 piul numit al realitatii in ace! ,dincolo" de prin-
'1 11d pL1cerii, cum a desemnar Freud ,compulsia Ia rcperitic" sau
, "ml r;\ngerea" Ia repetitie.
L Principiul pUtcerii/neplacerii
' I. 0 prima definitie
l'1 "" ipiul pliiceriilnepliicerii cste principiul fundamental al rcgliirii
,, 11i psihice, eel care rcgleaza economia jocul forrelor, raportul psi-
'"' 1dui cu pulsiunea, cu pulsiunile. Jn formularea sa cea mai simpla,
'lu cscnriala, principiul placeriilnepliicerii spune cii psihicul rinde sa
, In 1ioneze sa retina ceea cc esre sursii de placcrc, s:1 evire ceea ce
, 11 sursa de neplaccrc. Vom vcdca mai incolo d, arunci dnd psihi-
' 11l nu poatc sii evite neplaccrea, poate sa incerce sti o cvrtcueze,
II I< t'fcand Sa expulzeze experienrele de ncplacere. 0 CerCCtare reCenta,
I .1/ ,Jt;] pe observarea clinici a unui numar foartc mare de si
, "J'ii ,normali", condusa in Statelc Unite de dtrc psihanalistul
' ulist in prima copilarie R. Emde, conflrma pc dcplin cii acei copii
< Ill' Sllnt SUflcient de ,CaUta" Situariile Care le PfOCUfJ placere
1 tvita, ori de dte ori pot, situariile de neplacere.
Estc tara lndoiala principiul fundamental, care dcrermin;] ,cmsu]
'\enimentelor psihice", nici Freud, nici succesorii sai nu au oscilat
, 11 privire Ia caracterul fundamental al accstui principiu. ln schimb,
1 ntinenra sa va depindc strans de modul de deflnire sau de concep-
1.1.1 asupra pliicerii a ncplacerii, care trcbuic sa-l insorcasc1 sau sa-l
'ompleteze pentru a-ida sensu! deplin. Accst lucru va antrcna o serie
'k formulari din ce in ce mai complexe.
Principiul pliiccrii/nepliicerii aparc drcpt un principiu de scleqie
':1rc organizeaza vectorizeazii viap psihici. Psihicul Clllta siruariile
de placere incearcii sa evite situatiile care produc nepliicere.
Conform primci deflnitii a placerii data de Freud, placcrea se
hazcaza pe sciiderea tcnsiunii din psihic, invers, ncplaccrca pc
:crea acestei tensiuni.
42 Realitatea psihicii a subiectivitalii istoria sa
Figma 3. 1. permite vizualizarea acestei prime concepfii, consi-
derat;'i in absolut.
,,_,J 0
Kp
Figura 3. 1. principiul placerii (PL) /neplacerii (NPL) :prima definitie.
Dar hineinreles c'i aceast;'i prima formulare, care da orientarea
generala a principiului, va trebui sa fie purin d.te purin nuanpta
modificata in contact cu clinica.
3. 2. Complexificarea principiului plikerii-neplacerii:
notiunea de prag
Prima complexificare este legata de descoperirea necesitafii clinice de a
lua in calcul problema unui prag, a unei limite a descarcarii.
san sciiderea tensiunilor poate fi considerata ,in absolut" sau ,relativ
Ia 11n prag". lntr-adevar, clinica arata ca anumite de tensiune
swlt insorite in f;1pt de pl:lcere; de exempl11, tensiunii excitari-
ilor sexualitatii, care incepe prin a fi resimtita ca o tensiune de placere.
lnvers, clinica arata c1 scaderea tensiunii in starile depresive, pierderea
de tonus care le este resimrit<'i ca neplacere. Freud a propus
atunci ideea c1 variaria in j11rul unei valori constante este cea care da
c11loarea afectHIHi. Orice dimin11are orice a tensi11nii in jur11l
constantei provoaca un afect de neplacere, orice de restabilire
a valorii constante provocand un afect de placere.
Figura 3. 2. permite vizualizarea efectului introducerii unui prag
in schema precedenta.
0 1( c , _ ____z__ /rl
0--
Figura 3. 2. principiul placerii (PL) /neplacerii (NPL): introducerea unui prag.
C: constanta.
l'u/riuncrl ,ri mrsr/r l'i 43
I , >1 "data, Freud remarca faptul ca cele doua ,modele" de place-
/ '.1re le propune nu sunt doar ,teorii" diferite ale pliicerii, ci ele
.,, lllllld in fapt cu doua moduri de funqionare prezenre in psihic,
'' , 1, 111.i modele care aparrin de doua sisteme psihice diferite, dar care
, ,, -.1\I,J se conflictualizeaz;l in viara psihica.
I \ISt<1 parri ale psihicului care funqioneaza dup;'i schema in
'/.-... hi(", Jltele care f11nqionen:l pe modclul c11 prag; diferitele sis-
,, 11w intra in conflict, se opun negociazii.
( l tendinra vizeaza descarcarea tensiunilor pana Ia nivelul zero sau
1, 111vclul eel mai jos posibil: Freud a propus denumirea de ,princi-
1''111 Nirvana" pentru a dcsemna accast;'i tcndinfii ce caracrcrizcna
"'11111ite sistcme psihice, anume cele care sunt guvernatc de ,proce-
ld J>rirnar". ln aceste sisteme, pulsiunea deci, tensiunea pe care ea
'' I >I()VOaca, tinde sa fie descarcat;'i ,p;lna Ia cap;lt", dupa () ft)1'11la pe
II(' 0 putem enunp in fclul urmator: ,Totul, imediat, de llllU! sin-
o'lll 0 totul-deod;na". Ea corespunde fonnei de pLicere pe Glre J 0 Lacan
'lllllllit-o ,juisanra''. Vom vedea, in capitolcle care urrneaza, cum se
1 >1 oduce ea in istoria subiectivit;'ifii.
fn cealalta tendinra, descarcarea nu trebuie sii l1e dcch ,,relativa"
.1 prcsupune c'i o anumit;'i cantitatc de invcstirc cstc neccs;u-;1 chiar
JJJdispensabila coeziunii psihice. 0 anume cantitate de libido trcbu-
1,- <i investeasca Eul, pentru ca acesta sa se menrina sa ,supravie-
tlliasca". ldeea unei sciideri a tensiunii dupa modelul ,descarcarii"
, nleaza atunci locul unui model in cue pulsiunca tcnsiunilc pe
',Jre ea le implica SUilt de fupt ,investitii". Forrnularea prin-
' ipiu de funqionare ar introduce atunci un tip de regula de funqi-
"nare ce caracterizeaza ,procesele secundare" pe care am putea s-o
l"rmulam in felul urmator: ,nu tot, nu imediat, nu de unul singur,
1111 totul-deodata''.
lntroducerea unui prag incepe, in plm, sa adl!ca 1111 elemem
calitativ in definiria placerii a neplacerii - ideea ca trebuie luat in
considerare ,contextul" variariei de tensiune- introduce problema
unui alt tip de sens. Pe fondul acestei investiri constante variariile
capata sens, sunt resimrite ca ,variarii" deci, ca afecte de placere
sau neplacere specifice. Necesitatea unei baze de investire ,constanta"
pentru psihic a lust numita de heud ,principiul constanrei".
44 Realitatea psihica a suhiectivita\ii istoria sa
lntrudr constanp presupune ca o anumita cantitate de energie sa
nu fie descarcata evacuata, ci dimpotriva, sa fie conrinuta rerinu-
t:'i in psihic, f<reud a sugerat ideea ca aceasra constanra este probabil
rodul transformiirii unei anumite cantitati de neplacere in pliicere.
Asta a condus Ia intrebarea privind natma acestei transformari a pro-
cesului (sau proceselor) prin care ease produce.
Mai multe ipoteze au fost avansate pentru a explica transformarea
unei anumite cantitii\i de nepliicere (legata de mentinerea unei ann-
mite tensiuni) in placerea de a se simti auto-investit.
Prima este cea a aqiunii unui anum it ,masochism" de baza al psi-
hicului, a aptitudinii de a indura o anumita tensiune transformand
afectul de neplacere in pL:icere prin inversarea modului in care este
resimrit manifest.
A doua ipoteza a condus Ia un al doilea nivel de complexificare,
ce incepe s:'i introduca aspectele calitative ale pliicerii, legate de fap-
tul ca Se rine seama de regJarea economica a psihicuJui, in relatie CU
,obiectele" pe care acest:J le In acest CJZ trebuie sa luam in
considerate nu numai modificiirile c:Jre se produc in cadrul psihicu-
lui, ,desc'irc'irile", ci schimburile de investiri care au loc cu obiec-
tele investite.
3. 3. Complexificarea aspectele calitative ale principiului
placerii/neplacerii: obiectele investite
A investi un obiect inseamna sa ,plasezi" pulsionale in el;
intr-un anume fel, inseamna ,sa descarci" tensiunile asupra lui, in el.
Dar daca obiectul investqte inapoi subiectul, ,plasamentul" produ-
ce o into:ucere de investire deci de inciircare, iar Eul este reinvestit
ca raspuns.
U n air mod de a analiza Jcest proces este a eel a de 3 considera cii
exista mai multe felmi de a produce scaderea tensiunilor sau de a
transforma impactul psihic al acestora. Tensiunea poate fi ,descar-
carii", sexual fiind tocmai modelul acestei desciircari, ca
expresia violentii a unci fmii. Dar se poate, de asemenea, imblanzi
canaliza exciraria, in acest fel ,legand-o", facand-o piardii carac-
tend de ,tensiune de descarcat" pentru a lua valoarea unei forme de
l'ulriunert ,<i Jtmrle ei 45
investire transformand-o astfel in energie de investire de Iegare
sau de legatura. Vorbim de ,,egare" cand invesrirea privqte ,obiecte"
intrapsihice, de exemplu, reprezentiiri psihice sau Eul insu9i. Vorbim
de ,legatura" atunci dnd investirea privqte ,obiecte'' alti-subieqi,
obiecte externe. Apdar, desciircarea ,intr-un" obiect poate, de ase-
menea, sa fie insotita de 0 investire a obiectului, sau sa ia forma
unci investiri a obiectului, sa se lege de acesta 9i sa se inscrie intr-un
schimb cu obiectul.
lnsa, incepand cu momentul in care pulsiunea devine investitie
a obiectului, formele sale de satisfacere vor rrebui s:'i tina seama de
caracteristicile obiectului, deoarece obicctul cste un alt subicct. Ele
se vor incarca in acest fel de o intreaga serie de date calitative. Este
modul in care se produce educaria placerii 9i a forrnelor sale Ia copil,
pornind de Ia investirea obiectelor parentale 9i de Ia necesara ,interi-
orizare" a diferitelor prescriptii pe care le introduc in relatie.
Acest proces perrnite inrelegerea principiului realitatii formulat de
l;reud, ce inlocuie9te treptat principiul pliicerii. Principiul realitatii
reprezinta o forma transformata a principiului primar al placerii,
prin luarea in considerare a realitafii obiecrului, a unci economii a
placerii care respecta cat mai bine exigenrele pulsionale 9i, in acela9i
timp, pe cele ale autoconservarii. Principiul realitatii 9i eel al constan-
tei se afla astfel in strfmsa legiitura: primul trcbuie sa tin:t scama de
eel de-al doilea, care reprezinta unul dintrc imperativclc organizarii
investirii Eului.
3. 4. Complexificarea principiului de placere\neplacere:
compulsie Ia repetitie
Aceste considerarii ne conduc Ia cea de-a treia etapa a complcxificarii
pe care a trebuit sa o suporte principiul pliiccrii\ncpliiccrii, aceca de a
lua in considerare compulsia Ia repetifie. ln 1920, lntr-un escu intitulat
Dincolo de principiul pl/icerii- in care inceardt sa ofere un loc, in cadrul
teoriei, diflcultatilor relevate de clinica traumaticului, cea a mewncoliei
in anumite privinre, cea a masochismului- Freud i9i da seama ca, in
conjuncturile clinice evocate, procesul psihic pare sa fie insorit de repe-
tarea experientelor ,care nu au antrenat satisfaqie". 0 astfel de
46 Rcalitatca psihica a subiectivita\ii istoria sa
pare s;1 contrazica principiul pLicerii, pare sa exprime unei
comtrdngeri de a repeta ce se exercita ,dincolo de principiul placerii".
Cum putem intelege motivul aqiunea acestei compulsii Ia
reperitie, care derermina anumiti subieqi sa repete experiente ce sunt
insotite de neplacere, in care, chiar nepLicerea este una dintre carac-
teristicile centrale?
Tocmai in legatura cu aceasra compulsie Ia repetitie pune
Freud problema existentei unei ,pulsiuni de moarte", problema aqi-
unii, adesea silentioasa, a unei forte ce vizeaza distrugerea, autodistru-
gerea subiectului, a unei forte care sfarseste inrordeauna prin a castiga
baralia. Freud prezinta ipoteza tlind ,speculativa", insCl'des-
coperirea de dtre biologii acruali a mecanismului de apoptoza, adica
a unui mecanism biologic care controleaza imbarranirea moartea
celulara, ofer;1 un anumit credit ,speculatiilor" lui Freud.
In timp, aceasta ipoteza care lasa loc numeroaselor contra-
verse lntre ramane de neverif1car. Ea reprezinta un mod
de a interpreta existenp unei constrangeri Ia care rrebuie
discutata porniml de Ia alre iporcze, mai mult complementare decat
antagoniste.
Am spus ca ceca ce 1-a determinat pe l;reud sa se apiece asupra
procesclor ,dincolo de principiul placerii" a fost clinica traumatis-
mului a ,tLHtmaticului". Simatia trauma tid pare sa se se repete ca
:Hare, fara transformare, atunci cfmd este vorba despre o situatie care
a antrenat siderare durere psihic'i, deci neplacere.
0 prima ipotez;1 a fost de a snstine d simatia traumatid era
repetata pentru a incerca sa ,descarce", sa abreaqioneze, sa evacueze
impactul s:1u traumatic; sa evacueze urrna traumaticului din psihic,
dar poate ca reperarea in speranp de a putea gasi In o alta
rezolvare a traumarismului; sa gaseascii 0 alta solutie, adicii sa repe-
te ,de placere", pentru a gasi placere, pentru a transforma a face
agreabil ceea ce a fost traumatic, pentru a ajunge In Ia aceasta,
pentru a gasi pliicerea necesara integriirii lor. Trebuie ca experiente-
le subiective sa prezinte sutlcientii placere pentru a t1 acceptabile
integrabile. Cand o experienta subiecriva nu contine sutlciente posi-
bilitati de pL1cere, ea nu este nici integrabila, nici transformabila, ea
riimfme inregistrata ca atare.
J'u/;iulle<l 1i Htrsrk ei 4 7
Apdar, dacii., pe de-o parte, compulsia Ia repetitie reproduce
' \ pcrientele traumatice, daca ea tinde sa le reproduca identic, asta
., int:lmpla, desigur, din cauza unci compulsii de a repeta, dar, pe
'k alta parte, pentru ,a \ega, explora, descoperi" alte solutii. Este
llllj'Ortant de subliniat ca, In spatiul tcrapcutic, aceasta ultima propri-
l 1.1te este cea care va fi eel mai muir posibil inteleasa dezvoltata; ea
'\, .... chide posibilitatea ca repetitia sa fie un prilej de schimbare.
0 ultima remarca imi va permite sa lnchei prohlcmatica prin-
' 'i'iului placerii a compulsiei Ia repetitie. In realitate, 11\1 repetam
llltiodata, nu ne scaldam niciodata de doua ori In rau, viap
1:1 mmcaza cursu!, iar timpul impbcahil pe al sau. Rcpctitia cste o
11:1ire subiectiva, este un mod de a trai evenimentele ,ca cum ele
.. 1r repeta", ca cum ceea ce se intampla aid acum ar putea fi
"luarea unci scene antcrioare. Este drept c:l. ceva anume sc rcpeta, sc
l<petii mereu, viap are constantele proprii, pulsiunilc nu se uzeaza,
,\.tr faptul de a fi sensibilia ceca ce este diferit sau asemanator tine de
'' pozitie subiectiva spccifica.
4. Pulsiunea sursele sale
I )upa ce am ararat importanp pulsiunii in construirea sensului in
ltglarea ansamblului vietii psihice, putcm acum rcaminti cscntialul
,\in conceptia psihanalitica asupra pulsiunii, care, dupa cum vom
,nlea, estc un concept ,binecunoscut" in timp, in mare
111;\sura ignorat in complexitatea sa, uneori contestat fara a fi cu ade-
' .1rat inteles.
Dupa cum am spus in momentul evocarii puncrului de vedere
, .mtitativ, conceptul este creat pentru a descrie forp care guvcrncazii
111vestirea, cea care da direqia psihice, care clescrie tensiunea
, ,. sustine da puis psihicului. Freud prezinta pulsiunea drept \Ill
.concept-limita", drept locul de articulare dintre corp psi hie. Este
!ill concept ,interfata" intre soma psihic. Ea pleaca din corp, din
1oma reprezinta ,exigenp de travaliu impusa psihicului ca urmare
.1 legaturii sale cu corpul".
lnsa pulsiunea trebuie sa fie ea ,reprezentata" In cadml psihi-
' ului. Ea produce ,reprezentanti-psihici", formele prin care noi putem
48 Rcalitatea psihica a subiectivita\ii istoria sa
pulsiunea. Freud spune, de asemenea, ci pulsiunea este ,mito-
logia" este un concept, nu un lucru, este un enunt teoretic
ce postuleaz:i exisrenp unei fiinte psihice care nu este direct cognoscibila,
ci doar prin intermediul ,reprezentantilor sai psihici".
sunt in numar de trei:
- reprezentantul-afect, care reunqte toate formele a ceea ce afec-
teaza psihicul: senzatie, emotie, pasiune, sentiment, dispozitie;
- reprczentantul-reprezentare a lucrurilor, pe care l-am evocat deja
pentm care imaginile care compun visul sunt exemplul major;
- reprczentanrul-reprezentare a cuvintelor, care corespunde apa-
ratului limbajului.
Alaturi de sursa somaricl. a pulsiunii, asupra careia vom reveni,
anumiti autori contemporani,]. Laplanche In special, insista asupra
faptului c:i obiectul primar cu care subiectul trebuie sa se construiasci
este In egab masura o sursa de excitatie deci, o sursa componen-
ta a pulsiunii. Nu vom putea, in cadrul acestei prezentari, sa intram
in deraliik acestor controverse lntre este adevarat insa
ca Freud concepe pulsiunea ca un ansamblu complex, compus din
patru poli, un ,montaj" din patru componente, patru factori: sursa,
obiectul, presiunea scopul.
- Sursa este locul somatic de unde pare sa se produc:i pulsiunea.
Pornind de la sursa au fost dcnumite motiunile pulsionale. Se va
vorbi astfel des pre o pulsiune ,orala", ,an ala", ,f.1lica". Dar vom
vedea mai departe ca problema este de f.1pt mai complexa ci
termeni descriu, de asemenea, modele ale activit:itii pulsio-
nale, ci dau modelul proceselor de internalizare externalizare.
- Obiectul este acel ceva prin care pulsiunea se ,satisface", este acel
ceva prin care ea se cu care se ,descarca" sau se leaga.
Obiectul ofer;l. direqia, vectorul destinat pulsionale.
- Presiunea desemneaza impulsul care pune in pulsiunea,
dar modulin care aceasta este traita.
- Scopul este placerea modelul placerii vizate, modalitatile sale
particulare.
Tabelul 3. 1 imi permite sa sintetizez modelul pulsiunii care se
proflleaz:l astld care permite ,viwalizarea" ansamblului de ,intrari"
pcntru problema pulsiunii, dar ramifkatiile multiple pe care aceasta
!'ulriullM ,ri mrsrlc ei 49
''lll'lica. Vom vedea astfel de ce, pornind de Ia pulsiune diferite-
, '>111ponente ale acesteia, este posibil sa inralnim sa ,acoperim"
, " "d, intrebari ale viqii psihice ale psihopatologici: cea a mode-
I.,J,J satisf.1cerii pulsionale, cea a repartiziirii invcstitiilor ciitre sine
, " , ;ltre celalalt, cea a resimtirii presiunii pulsionale, cea a regimului
.. , llomic al placerii.
',. Sursa teoria sprijinirii
I', 111 ru a putea lntclege bine modclul pulsiunii difcritclc sale caracte-
,,\lll i, in special dubla sa articulare, cu soma cu obiectul, trebuie sa-l
,,.,,-r;1m in teoria sprijinirii, care ii da sens in gandirea lui in
. , llceptia de ansamblu privind viap psihica pe care acesta o propune.
Zonele corporalc considerate pcntm pulsi-
, ,,,de sunt, de asemenea, zone esentiale pentru autoconservare. Exis-
1 , pulsiuni de autoconservare, dintre care foamea este eel mai bun
, "mplu, care produc o placerc specifka dnd sunt satisEl.cute, place-
,, .. \ de autoconservarc.
1/\BELUL 3. 1. TABELUL GENERAL AL PULSIUNII
Sursa' Obiect
2
Presiune
3
Scop
4
Oral a - Extern/intern - Traire - Descarcare/
Iegare
Anal a - Eu/celalalt - lnvaziv/ - Dincolode
Falica
integrativ principiul placerii/
neplacerii
Zone erogene: - Parte din - Diferenta - lnhibat/scop
ochi (scopica), propria persoana de foqa - Sublimat
ureche, genital - Parte a celuilalt - lntensitate - Deviat
etc. - Total/partial - Factor - Activ/pasiv
- Reprezentare/ biologic
perceptie a
obiectului
' Sursii. Regasim diferitele ,surse" somatice clasic descrise, oral a, anala, falica, dar
pe cele introduse ulterior pentru a inregistra placerea vazului sau cea a auzului sau
50 Realitatea psihica a subiectivita\ii istoria sa
celelalte zone erogene ale corpului. ln timp, este dar faptul ca, in ce
ochiul sau urechea, modelul de baza atinge lim ita, incepe sa se metaforizeze, in-
trucat doar prin analogie lucrurile,.intra" sau .. ies" din ureche sau din ochi.
2 Obiect. Obiectul poate fi intern- atunci este o reprezentare- sau extern-
atunci este un alt-subiect cunoscut pornind de Ia percep!ie. Eul poate fi luat ca
obiect, in acest caz investitia este numita .,narcisica". Glnd celalalt este luat ca
obiect, investitia devine .. obiectala". Perversiunea pune in evidenta faptul ca se
poate investi doar o parte a obiectului, parte tratata ca fiind intregul; obiectul
este numit atunci .,obiect partial" vorbim de o .,relatie partial a de obiect".
3 Presiune. Presiunea pulsionala variaza in funqie de intensitate, in funqie proba-
bil de factorii constitutionali sau biologici. Presiunea poate sa fie traita uneori ca
o efraqie, ca o amenintare, alteori invers, ca o forta.
4. Scop. scopul pulsiunii este intotdeauna placerea, am vazut mai sus ca mo-
delul acestuia poate varia in funqie de transformarea Ia care psihicul supune des-
tinul pulsional: descarcare totala, descarcare partiala. Dar pulsionala
poate fi de asemenea .,inhibata in ce scopul", adica ea nu merge pana
Ia descarcare, ci este inhibata inaintea descarcarii, se Ia simpla reprezen-
tare a obiectului, mai degraba dedit sa se satisfaca efectiv prin el. Acest proces
caracterizeaza ceea ce a fost numit .. sublimare". ln Freud a diferentiat pulsi-
unile cu scop pasiv, in care activitatea pulsionala vizeaza ob!inerea satisfaqiei in
pozitie pasiva, de pulsiunile cu scop activ, unde satisfaqia este obtinuta dintr-o
pozitie activa. ln ambele cazuri, pulsiunea este activa, dar ceea ce variaza este
,.postura" de satisfacere; ne putem pune in mod activ intr-o pozitie pas iva.
In timp, zonele prin care se sarisfac pulsiunile de autocon-
servare sunr deopotriva zone erogene, adica ele sunt sursele unei
placeri Iegare de excirarea zonei nedepinzand de autoconservare,
dupa cum arata din abundenta placerile orale ale suptului. Sunt zone
corporale ce vor ft implicate in placerile preliminare ale sexualiratii
adulte -silrutnri, mangftieri etc.
Astfel, placerea satisfaqiei de autoconservare se amesreca cu place-
rea legar:l de t'xcitarea zonelor erogene. Dar aceste zone sum in
timp zonele curate ale corpului, zone ,gaurite", zone de trecere de
schimh intre lumea din afara cea dinauntru, zone prin care ceca ce
este ,bun" din lumea externa va ft pus in interior, invers, ceea ce
este ,r:'iu" in lumea inrerna va ft eliminat. Stmt prin unnare zone de
interiorizare zone de excorporare, zone de exteriorizare.
ln sum zone de schimb cu ,obiectele" primordiale: con-
tactde, ingrijirilc legate de autoconservare sunt ocazia unei intilniri
l'ul(i1111ert ,ri wnele ei 51
1 111ilegiate cu obiectele primare, a unci placeri a imalnirii cu obiec-
" II. care se va amesteca en cclelalre componente ale pLicerii pe care
I, .1111 evocat: placerea autoconservarii placerea lcgata Ia erogenei-
l.ttta zonelor.
heud a incercat sa traga consecintele acestei imbin:'iri dintre dife-
'''' k componente ale experientei primare de satisfacere: este vorba
I. 'l're reoria sprijinirii, care com porta diferite enuntmi.
- ln primul rand, pulsiunile sexualc se sprijina pe pulsiunile de
.lutoconservare; tocmai in lcgarura cu satisfacerca acestora din
mma sunt stimulate deosebit de activate pulsiunile sexuale.
Acest lucru face din mama prima ,seducatoare" a pulsiunilor
o,cxuale infantile, prima ,initiatoare" a acestora, pornind de Ia
ingrijirile corporale pe care le ofer:'i.
- Dar - este al doilea enunt - experienp corporala d:'i :Jstfel o
prima forma experientelor psihice, scrvind Ia ,reprezcntarca", Ia
flgurarea lor; le modeleaza dupa imaginea sa. lnteriorizarea psi-
hid sau evacuarea psihica vor imprumma modelul lor primar
de Ia incorporate sau de Ia excorporare; ele vor fi, astfel, insotite
de senz:Jtii de placere sau de neplacere. Dup:'i Clllll a sublini:Jt R.
IGes, pulsiunea sexu:1la se sprijina pe pulsiune:1 de amoconserv:J-
rc, se modeleaza sprijinindu-se pe ea, dar ea trebuie totodata sa se
degajeze de aceasta, sa aiba o traiectorie ,tangenta", cum spune
J. Laplanche.
- Acest lucru ne indreapra spre ee-l de-al treilea emmt important
:1! tcoriei sprijinirii: locul funqia obiectului. Acestea din urmii,
presimtite de heud, nu au fost cu adcvarat dcgajatc in toata com-
plexitatea lor ded.t de autorii post-freudieni. Yom rcvmi in detaliu
asupra rolului funqiei obiectului matern in ingrijirile primare
in momentul in care vom prezenta primele forme de emergenta
a subiectivitatii. Pentru moment, trebuie sa subliniem imedi:1t ca
triiirea de satisfaqie ce autoconserv:Jrea, ca triiirea legatii
de autoerotism, depind destul de mult de relatia de a
placerii" ce trebuie sa se stabileasca cu obiectul. C:1litatea placerii
legata de relaria cu obiectul matern este cea care coloreaza afectiv
a tat autoconservarea cat erotismul zonei, placeri ,narcisice"' dar
52 Rcalitatea psihica a subiectivitalii istoria sa
care b lnceput depind foarte mult de obiectul matern. Acesta este
morivul penrru care, din ce in ce mai mult, referirea doar Ia pul-
siune tin de sa fie lnlocuita cu rderirea b cuplul ,pulsiune/obiect",
dupa cum a propus A. Green sa fie numit, altfel spus trebuie impli-
car in analiza obiectul particularitatile sale. Schimbul inauntru-
afara nu este doar un schimb ,somatic", sau biologic, este un
schimb ,social", cu un obiect ,alt-subiect", care va depinde stdns,
de conditiile inralnirii intersubiecrive care se In
jurul primelor lngrijiri. Astfel, sprijinirea nu este doar o sprijinire
pe corp pe biologic; este, de asemenea, o sprijinire pe obiectul
matern pe caracteristicile acestuia.
- Or, - este ce-a de-a patra componenta pe care ni se pare necesar
s-o introducem intr-o teorie actuala a sprijinirii -, obiectul matern
placerii" pe care acesta o face posibila, propune
totodata copilului o situatie complexa in anumite privinte, enig-
ma rica. Raportul primar corp Ia corp din ingrijirile dare copilului
esre ,,ncarc1t", pentru adultii care se ocupa de el, de o dimensiune
ce nu poare h1ce ahstraqie completa de o componenra sexuala, dar
Hind ca zonele corporale mobilizate In lngrijiri sunt implicate de
asemenea in sexualitatea adultului. Adultul ,refuleaza" sau mode-
reaza aceasta componentii, dar nu 0 poate face sa disparii in totali-
tate, i:H aceasta vine coloreaza cu un aspect enigmatic conditiile
pL1cerii" primare. ]. Laplanche, urmandu-1 pe Freud,
a conferit acesmi aspect enigmatic un loc esential in formarea sexu-
alitatii infmrile, in ,seduqia" pe care ingrijirile materne o introduc
in lumea copilului evocata mai sus. Intr-adevar, placerea adultului
este incl.rcata de o componenta ,sexuala", ca de altfd cea a copi-
lului, dar este in timp incarcata de o componenta ,sexuala"
ce tine de sexualitatea adulra genitala, aceasta fiind straina sexuali-
tatii copilului, prea imatur inca pentru a putea sa 0 semnifice pe
deplin in universul s:l.u.
De :dtfel, ne putern gandi ca, oricum, placerea prezinta intotdeauna
o dimensiune enigmatica, ce este parte integrand a farrnecului san.
!'ul<illllrtlfi .rursek ei 53
" Funqia psihica a pulsiunii
r, I. Rezumat al diferitelor funqii ale pulsiunii
. :II n!C poate in mil Sa reZ\lfllatn difcritele funqii ale pulsi1111ii pc Care
I, .1111 degajat pc parcurs.
0 prima funqie inerenta pulsiunii descarcarea tensiu-
rtilor psihicc pe care accasta le comporta.
Dar am vazut ca exista mai multe moduri de a dirninua tcnsiu-
rtile psihice, descarcarea nefiind dedt una dintre acestca. Pulsiu-
tH'a poate deveni, de asemcnea, investire fort:l. de lcg:ltur:l sau de
Iegare, ceea ce este o alta maniera de a diminua tensiunile ,libere".
- Atunci cand devine energie de invcstire, pulsiunea contribuie Ia
procesele de interiorizare a cxperientci subiectivc, Ia legarca inter-
n:! a acestora, dar ea poate de asemenea sa contribuie - e cazul
pulsiunilor de distrugerc, spre cxcmplu - Ia cvacuarca sau extcr-
nalizarea acestei experienre.
- C1nd devine energie de legarura in direqia obiectului extern,
eel pe cue ilnumirn obicctul alt-subiect, pulsiunea sc inc:uca cu
o valoare mesagera; ea contribuie atunci Ia sisternele de schimb
de comunicare cu obiectele invcstite.
-Freud a dcscris diferite ,destine" ale pulsiunii. Cat despre Rion,
pe de alta parte, a precizat ,transformarile" pe care viata psihica
le opereaza asupra diferitelor forrnariuni componente ale pul-
siunii. Cum am putut constata in acest capitol, funqiilc pulsiu-
nii variaza in funqie de nevoile economiei psihice, in fi111qie de
modurile de tratare a excitariei, pe care psihicul le organizeaza in
numclui principiului placerii I neplaccrii.
- ln pulsiunea nu este cunoscuta dedt prin intermediul
,reprezentanrilor" sai: afectul, reprezentarea lucrurilor reprezen-
tarea cuvintului.
Vom incheia acest capitol prin dteva refleqii complementare,
' ltiar daca acestea sunt dificile, asupra chestiunii ,reprezentanrei"
l'ulsionale.
54 Realitatca psihidi a subiectivita\ii istoria sa
6. 2. ,Reprezentan\a" pulsionala
PsihanaliLa a fost prima care a pus accentul pe reprezentanta pe
formele sale, iar progresele actuale ale cognitive ale neu-
confirma 1n mare masura importanta pe care psihanaliza
i-a recunoscur-o mai 1nrai. Psihicul nostru n11 funqioneaza pornind
de Ia lucrurile in sine: el funqioneaza plecand de Ia reprezenrarile pe
care le despre acestea. Chiar un proces ca eel al per-
ceptiei, in care l11cml extern pare sa se prezinte ca ,asemanator c11
el in c1re psihicul nu pare sa aiba impact, este de fapt un
proces foarte complex, care ar merita sa fie desemnat cu termenul
de ,reprezentare perceptiva" in cadrul ciruia intra fac-
tori care 1111 sunt numai biologici, ci includ dimensiuni sociale
psihologice. Varela a subliniat faptul ca perceptul primar al obiec-
rului ar fi descompus in diferite atribute - culoare, form:l, dispune-
re spatiala ere. - flecare rratate 1n sectoare diferite ale creierului
reconstruite secundar, pentru a produce reprezentarea de ansamblu
a obiectului perceput.
Tot ceea ce psihicul trebuie sa trateze este astfel ,transformat",
pentru a deveni tratabil de acesta. 0 chestiune importanta este ap-
dar aceca de a modulin care psihiwl va diferentia ceea ce-i vine
din afara, o perceptie spre exemplu, de ceea ce-i vine din interior, un
gand san o imagine. \n urma unei lucrari fondatoare a
lui J.-L. Donner A. Green (1973) consacrata psihozei, au subliniat
necesitatea psihicului de reprezenta ceca ce reprezinta" sau de
reprezenta ceca ce nu reprezinta", ceca ce nu sa repre-
zinte. Riologii, pede alta parte, in particular cei cares-au aplecat mai
rarziu asupra psihozei, au deflnit procese de ,metareprezentare"' prin
intermedin\ carora creierul se informeaza despre natura proceselor \n
curs. Metareprezentarea din biologie din cognitive
este foarte apropiata de ,repraentarea reprezentarii" din psihanaliza.
Daca anumiti subieqi, suferind de o problematica de tip ,psi-
horic", Ill\ rcprczinte ceca ce reprezinta" sail ,ceca
ce nll-?i reprezinta", esre, f:ira indoiala, pentrll ca aceasta proprierate
,ret1exiv:l." a psihic11lni se ea de-a lungul experientei.
l'ulsimzM ,<i <11 mlc ei 55
I .t 11\U\te ipoteze au fost propuse de clinicieni pentru ada seama de
1 1 1 icntele care s-ar putea at1a Ia originea capaciratii de a ne repre-
, 111,1 c:i ne reprezentam sa11 ca nu ne reprezenram, mai ales de pri-
"" \, l(mne ale acestei capacirati.
( :_ Bollas, un psihanalisr englez, a subliniar importanp (in 1ngri-
l"l :1 in relatia primara cu mama) a ccea ce cl a n11mir crcarca un11i
,,\,lcLt tr:lnsformational", prima forma :1 c:1pacitatii psihicului de
, 1 tl-prczcnta faptul ca ,transforma" acel ccva cu care cstc confrun-
1 II Lste totodata 0 conditic prealabila pentru a putea reprezintc
I JIIJI ca reprezinta.
() alta psihanalista engleza, M. Milner, eleva a lui D. W. Win-
" I' "lt, a subliniat importanta, In jocurilc copilului, a prezentei unor
, .\ iecte mijlocitor-maleabil", cum ar tl plastilina, adica obiecte care
, 1\ esc Ia fabricarea reprezentarilor, obiecte care servesc la a rcprezen-
' 1 care nu servesc decat la a ,reprezenta" altceva dedr pe cle -
.IlL' astfel1ncep sa furnizeze experienp unor obiecte care ,reprezinta
1' 1 rezentarea", activirarea reprezentativa
Am propus ipoteza ca aceste obiecte ansamblul expcrientelor
.11hicctive (pe care contributia unor asemenea obiecte le face posi-
1 IH se afla la originea crearii unei prime forme de concept privind
11 prczentarea, un concept-lucru ce reprezinta reprezentarea deci
1 1 rmire psihicului sa inceapa sa reflecte modul in care trans forma In
11 prezentare ace\ ceva cu care este confruntat, permitc psihicului sa
11 llccte propria s:1 :1qiune.
Yom complera aceasta prima schita privind propricratilc reflexive
1 k activitatii rcprezcntativc pc tot parcmsul dcscricrii no:1strc privind
l'.toria formarii subiectivitatii, dar nc dam seama inca de acum d,
l"'ntru ca subicctivitatca sa sc scsizezc pe ca cstc indispensabil
' ,I ea sa poata reprezinte propria funqic de transformarc a datc-
\llr ln reprczentari psihicc.
Yom incepe acum sa abordam istoria construirii subiectivitatii,
i'toria formclor caracteristicilor sale.
CAPlTOLUL 4
Factori de evolutie de organizare
a subiectivitatii
,
1. Factori generali
Inainte de a retr;1sa in deraliu evolmia organizarii subiectivitatii si
> > >
diferitele crape ale structurarii sale progresive, trebuie sa spunem
cateva cuvinte dcspre factorii generali care intervin in organizarea
acesteia.
1. 1. Exista un"program" de dezvoltare?
0 prima intrehare pe care o intalnim in examinarea factorilor care
intervin in procesul de manuizare este aceea de a dad exista o
dezvoltare ,programata" a acestuia, daca exista ,stadii" care se succed
conform unui program genetic preconceput ,innascut" sau daca
evoluria are loc mai aleator. Problematica ,programarii" dezvolta-
rii o intalnqte, intr-un mod foarte clasic, pe cea a innascutului a
dobanditului.
Cred Cl, in ansamblu, lucriirile biologilor geneticieni, cat ale
psihologilor actuali, converg spre o a acestei maniere de a
pune problema. Biologii, spre exemplu, subliniaza f:1ptul ca, daca
nimic 1111 sc po:lte dczvolta f?ira a avea o inscripfie genetica, f?ira per-
misiunea codului genetic, invers, genele insele nu se pot ,exprima"
f?ira un rnediu Scilitator, f.1ra ca mediul sa furnizeze elementele nece-
sare acestei exprimari. Ceea ce este valabil pentru mediul biologic este
valabil pentru eel uman, iar anumite gene nu se exprima decat in
conditiile unui mediu ,relarional" 9i ,intersubiectiv" dat. Plasticitatea
cerebraL'\ 9i neuronala permite sa incepem sa inrelegem modul in care
creierul se 9i in funqie de experienra, nu numai in func-
tie de datele genetice primare. genetica 9i mediul colaboreaza
Frtctori de evolufie Ji dr orgmziZtTre t1 mbieNiuitdfii 57
... I'' interaqioneaza pentru a produce procesul de dezvol-
1 1 ' are il putem observa.
' 'I '";.itiei dintre innascm do bandit i-a trecut f.1rii indoiala rim-
1 .. i 1.11 modelulla care pare eel mai potrivit s:'i ne raliem acum este
I "l"nit ,epigeneza interaqionala", care combina f.1ctorii genetici 9i
', '""ide mediu in cadrul unei conceprii plastice a funqionarii bio-
,,, Nu exista dezvoltare ,automata" ;;i autonoma, nici dczvoltare
1 , "l'.r.rmata care sa nu presupuna, intr-o cantitate variabila, aportul
1 ' rl ;, al mediului, partea proprie pe care intersubiectivitatca trcbu-
1 , ' fi1rnizeze procesului.
1 ncetarile actuale se pun de acord sa nu mai considere
. I,, 1 I o tabula rasa, lipsit de orice form:'i, ci dimpotrivii, s:] con side-
, .1 vine pe lume dotat cu competenfe. Aceste cercetari ne
'I. I llllina sa consideram ca dezvoltarea competenrclor va depinde
'" lll.lfe masura de Un anumit numar de f.1ctori CC ar trebui furni-
>11 1 k- mediul primar pentru ca acestea sa capete sens in relatie, s:'i se
r11.rlizeze sa poata deveni integrabile. Capacirarile innasc1tte ,des-
. l1r11" anumite posibilitari. anumite ,potenfialitdfi", dupa conceptul
l111 \XIinnicott, care vor intalni sau nu in mediul material uman
'""'nite conditii favorabile implinirii lor sau care, dimpotriva, vor
. kgmera". Astfel, rd.rpumul mediului Ia compctenrclc potcnrialc ale
I" I este Ia fel de important ca ca precon-
,' l'(ia (dupa termenullui Bion), de care bebelu9ul dispune.
1. 2. Exista momente privilegiate pentru actualizarea
1 ompetentelor, potentialelor, preconceptiilor?
\1 ,asta a doua intrebare este in legatura dialectica cu cea dintfii. In
I'" >Iogie sunt descrise ,perioade critice" in timpul carora ar trebui sa
'1 ki loc anumite murarii semnificative, tara de care ele sunr ,Jorclu-
.1.", pentru a relua traduce rea, venita din vocabularul juridic, propu-
.t de Lacan pentru conceptul freudian Venuerfimg. Cind un proces
I \IC ..forclus" inseamna ca a trecut timpulin care el poate aparea ;;i
-,1 poate actualiza, in care poate sa ia forma in experienra viefii. In
psihopatologie, Lacan a formulat ipoteza aqiunii unui proces de
58 Realitatea psihica a subiectivitalii istoria sa
forcludere, cum ar tl in cazul psihozei, care ar afecta recunoa?terea
funqiei simbolice paterne.
Ideea conform careia existii momente privilegiate in care anumi-
te potenrialitiiti intalnesc conditiile cele mai favorabile actualizarii
integrarii trebuie s;'i fie Cll sigmanra Juatii foarte in serios, avand
in vedere datele clinice de care dispunem. aceasta trebuie sa
fie temperat;'i prin constatarea, nu mai purin esenrialii, a unei foarte
mari plasticitati a capacitarilor psihice (dar ?i biologice cerebrale;
a se vedea lucr:'irile lui P. Magistretti, de Ia Lausanne)- care tolerea-
zii numeroase abateri permit numeroase ,recuperari" mai rarzii, in
cazul in care conditiile de mediu se schimba, chiar daca. achizitiile
' '
sunr atunci mai dificile - prin mmare, o anumita reversibilitate
a ceea ce se credea forclus. Forcluderea tine de o anumita ,pozi-
tie subiectiv:l'': ;mumiti subiecti ,se simt forclusi", se ,cred" forclusi,
l ) l '
in leg:'irura cu experiente psihice prinse in caracterul rudimentar al
primelor forme de temporalitate, pentru care ceea ce ,este prezent"
poate dura ,tot timpul", in miisura in care temporalitatea nu este
constitnita subiectiv. Forcluderea, considerata ca proces psihic este
potenrial ,reversihilii", deoarece, ea are Ia baza iluzia in care este prin-
sa prima copiliirie despre un timp oprit, despre un non-timp.
Inainte de a trece Ia expunerea factorilor interni ai evoluriei pentru
a concluziona aceste prime considerarii, am propus ipoteza conform
ciireia una dintre smsele principale ale suferinrei psihopatologice este
in leg:hmii directa cu competenrele care nu au giisit un mediu care
sa Je permir;'i Sa se actua)izeze, Cll potentia)eJe care au fost forpte Sa
degenereze, adicii, in legatma cu ceea ce nu a putut avea loc, cu ceea
ce nu s-a punn dezvolta implini.
1. 3. Cauzalitati multifactoriale ale evolutiei subiectivitatii
Epigeneza interactionaL'i Ia care subscriem in abordarea evolutiei for-
' '
melor subiectivitatii presupune recunoasterea unor cauzalitiiti multi-
f:1ctoriale. Acestea' fac parte tot din cercetarilor ultimii
ani. Nu putem explica niciodata o formariune psihica cu ajutorul
Fartori de e11ofurie ,fide orxr1nizare 11 suhicrtiritdfii 59
""'II .ingur factor; realitatea psihica se af1ii Ia riispantia unei serii de
1 .. I II l are participa Ia a-ida forma sa particularii. factori sunt
", "llljli, au componente interne, legate de maturizarea biologicii dar
, , 1, , l',l subiectiva. Se afla in legiitura cu mediul, cu ,leaganul psi-
1, ,, lmnizat copilului, in care fenomenele sociale cultmalc aduc
.. ,l,ihntia in egala masura. Precum in basmul ,Frumoasa din padu-
'' I Jll()fJllita" I diferite ,ursitoare" vin sa se apiece dcasupra leagiinu-
1,11 1w11tru aduce contriburia Ia dezvoltare, dar, dupa cum scrie S.
I ' 'd ll'rg, anumite ,fan tome" vin de sa bantuie camcrele copiilor;
"''"''ire dificultati netratate in economia familiala sau de grup cea
"11" Lda vin sa ararne greu in aceasta dezvoltare. N u vom putea relua
, " , lluliu in expunerea noastra ansamblul tJCtorilor c;Jrc intcrvin; nc
"'II mulrumi sa evociim principalii factori, fac'lnd trimitcre Ia dife-
' 111 k lucriiri de specialitate pentru mai multa precizie.
trcbuie precizat ca, dupa propria orientare, diferitii factori
. Ill. participa Ia oferirea unei forme specifice evolu\iei subiectivitatii
11111 toti mediati de locul sensu! pe care il i;min cadrul relariei inter-
"J,icctive de baza, pornind de Ia care subiectivitatea capatii forma.
\, i difet"i\i factori vor fi evaluari 9i apreciari pornind de Ia impor-
t '"\:1 lor in relaria intersubiectiva Ia impactullor intersubiectiv.
2. Factori interni ai dezvoltarii
I', intre cei dinrai factori ai dezvoltarii, pe carc-i numcsc ,interni",
Ill buie menrionata in primu) rand problema ritmu)ui evoJuriei a)
111v:itarii. Cercetarile intreprinse de ungare Lbczy asu-
1 r:l invararii, in special cea care se sprijina pe dezvoltarea motorie
1rccum activitatile psihice care deriva din aceasta, subliniaza tara
1111higuitate faptul ca exista un ritm propriu al achizitiilor sau, eel
j111fin, al acestora. Mediul poate perturba acest ritm nela-
\,.lndu-1 sa se dezvolte deplin, ceca ce duce Ia inrarzieri de dczvoltare.
lnvers, mediul poate sa susrina dezvoltarea investind-o sa permita
lortitlcarea achizitiilor. ln anumite condirii, mediul poate, de aseme-
IIGl, Sa determine copiJu) Sa SC ,supra" -dezvolte, Sa grabe;JSca dczvol-
!;lrea ,naturala" a acestor capacitati, insa in acest caz achizitiile nu
GO Realitatea psihica a subiectivita\ii istoria sa
sunt de buna calitate: sunt fragile mai ales necorespunzator
nu contribuie dedt putin sau nefavorabilla dezvoltarea Eului a
subiecrivit:itii.
Cfmd poare 11 fiecare progres al maturizarii biologice ,des-
chide" noi posibilirati relationale, ,descopera" noi potentiale care
lmping spre realizarea sau spre actualizarea virtualiratii lor In relatia
intersubiectiva, dar antreneaza noi probleme, noi conf1icte carora
copilul rrebuie sa le [JC:i fatii.
Primul exemplu, capacitatea de a dobandi o motricitate integrara,
ciitre finalul primului an de viara, face posibila deplasarea controlul
muscular care permite sii se cu propriile mijloace
prin urmare, de a se lndeparta singur de mama sa, de a din
dmpul vederii sale. Aceastii noutate antreneazii o lntreagii serie de
noi situatii inrersubiective: mama cautii copilul, trebuie sa lncea-
pii s:'\-i interzic1 aringerea anumitor obiecte etc. Acesr lucru produce
potential o ,revolutie" In cadrul relatiei, copilul put:'\nd el sa iasa
din dmpul vederii mamei deci sa 0 ,facii sa triiiasca" ceea ce ea 1-a
facut sa simr:'\ dnd se lndepiirta ea prin urmare, o ,revolu-
tie" in pozitia subiectiva.
U n air exemplu II reprezinta marurizarea biologica din adoles-
cent:'\. Pubertarea este insotita de aparitia porentialiratii unui orgasm
sexual de noile ,solntii" pe care acesta le ofera exciratiilor sexuale.
Ea tulburii rabloul perioadei de latenra al ansamblului economiei
psihice il pune in crizii, provodnd adolescenra. Dezvoltarea avan-
seaza asrfel prin reorganiziiri succesive, in funqie de noile ,date"
posibilitiiti.
Insa flecart" noua organizare a subiectivitatii, fiecare economic
pulsional:t, fiecare modalitate de interiorizare de tratare a vietii pul-
sionale are anumire limite proprii, genereazii conf1icte specifice, frus-
trari angoase particulare, care reprezinta, de asemenea, un puternic
motor de schimbare. De asemenea, pornind de Ia limite, copilul intal-
nqte, in fiecare dintre organizarile pe care realizeazii pentru a face fara
diferitelor situatii cu care se confrunta, limite ,interne" proprii flecarei
organiz:'\ri a subiectivitiitii a vietii pulsionale, care relanseaza proce-
sul de maturizare.
Fartori de evolufie ii de orgrtnizttre a mbirrtilitrlfii 61
1 " Iori externi ai evolutiei
' 11 Jlllcrni de schimbare de evolutie aqioneaza numat 111
, ,, llllllt' cu factorii cxterni, cci care, din aEu:'\, vin in raport dia-
'' , " f.1ctorii pe care tocmai i-am prezentat dupa caz, inhibii
" 1.111 rcalizarea potentialelor de dezvoltare sau le ofera o culoare
1l1( .1
I ,, 111rii externi privesc in mod special rqe:ma de Ia care
, l11 d l':lfental social apropiat su pune copiii. Aceste su11t
1 "1 he; ele integreaza date speciflce parintilor, din cursu! istori-
""l,viduale a celei de cuplu. unui copil capata sens in
11.1 llcdruia dintre cei doi parinti, dar in cea a cuplului, intr-o
""lllllttura familiala speciflcii care variaza de Ia un copilla alrul
'" IIJtd familii. Anturajul, contextulin care s-a produs
, II .I introduce variarii in fara de copii. Primii nascuri nu
11111 i11vestiti in maniera ca copiii n:'iscuri in tim-
' Ill l''rioadelor de criza a cuplului pot fl in mod fantasmatic investiti
. " " l'unqie narcisica de ,salvatori" ai cuplului sau, dimpotriva, de
I'' Jlttrbatori" ai accstuia etc. Sensu! dat copilului prin urmare
I<J't;1rile privind dezvoltarea sa trimit Ia marile caracteristici psiho-
1"!'" c speciflce parintilor sai, deci Ia is to ria propriei lor evolurii, dar
' 1., conjunctura istorica speciflca a
S-a puttit descrie un ,copil imaginar" al parinrilor, adic'\ o con-
. 1' htie de reprezentari fantasmatice des pre copilul ce urme;JZa sa se
""cii, ce comporta dimensiuni dar numeroase compo-
'"nte care vin sa participe la ind.lnirea cu copilul real
.1 s:i-1 incarce pe acesta cu anumite mize, venire uneori din copilaria
I
>,Jrintilor insisi.
' ''
In timp, parintii sunt in egala masura flinre sociale, inscrise
intr-o cultura in grupuri sociale, care Ia r:lndullor sunt incarcate de
f.1ra de copii. In funqie de grupurile socialc chiar de ,cla-
,ele sociale", aceste fara de copii variaza uneori intr-o mani-
na considerabila. Intr-un studiu mai vechi, L. Boltanski arata cum,
in funqie de profesiile parintilor de apartenenta Ia anumite clase
sociale, comportamentele educative, presiunile mediului
62 Realitatea psihid. a subiectivita\ii istoria sa
,modelau" o parte importanta a reprezentarilor sistemelor de regla-
re transmise copilului, le ,pregateau" pentru ,reproducere", dupa ter-
menullui P. Bourdieu, (modele ale clasei de apartenenta), asta Inca
de Ia cea mai frageda varsta evident, fara unuia sau altuia, In
rotal:i dad pot spune
Culnna este prezenta inca din primele momente ale vietii rela-
tionale in roate detaliile vietii. Ea este prezenta In roate aspectele
raportului cu corpul, ale maternajului In toate momentele impor-
tante ale structurarii psihice. Lacan subliniase acest lucru inca din pri-
mele sale lucrari, dar caR. Linton sau A. Kardiner Ia
randul lor, sau ca Erickson sau chiar sociologi din
lui P. Bourdieu, iar lista nu se lncheie aid.
lnsa datele culturale sociale nu aqioneaza decat rar In mod
,direct"; acestea snnt mediate prin raportul pe care parintii II intretin
cu acestc date, in mod sau
4. primul a gasi/a crea
Chestiunea care va fi in acest caz esentiala este aceea a adecvarii
dorintelor, presiunilor mediului parental cu ritmul
factorii interni de dezvoltare specifica a copilului. Fiecare moment
al structurarii psihicului a subiectivitatii copilului implica faptul
ca mediul sa-i furnizeze elementele specifice de care acesta are nevo-
ie pentfll a se organiza a gasi propriile ,solutii". Aceste elemente,
copilul lc ,preconcepe", lc ,presimte", e1 o forma de
tare difma dar oricntata In raport cu propriul mediu. Daca ,gasqte"
ceea ce ,prcsimte", ace! ccva camia li ,creeazi" preform a, sau daca
distanp dintre ceca cc gasqtc ceca ce nu capa-
citatile sale de adaptare, atunci integrarea se poate efectua copilul
va descoperi-inventa solutiile proprii personale, va putea
potentialele.
Dar daca distanta este prea importanta, daca copilul este pus
in fap necesitatii de a se adapta prea mult dorintelor
mediului in detrimentu1 propriilor procese, daca se dezvolta prea
timpuriu un conflict intre nevoile sale interne realitatea care li este
propusa, atunci incep sa se instaleze solutiile psihopatologice.
htctori de evolufie fide ory_rmizttrr: 11 mbil'(tit,ittlfii 63
I w copilu1 poate lncerca sa aduca o forma de veto sau de alerta
" ""d relatiei, pornind de Ia un simptom, adcsea psihosomatic sau
'''\ "trtamental, fie intra lntr-un proces de inhibitie. Fie, ln mod
, " , ' .. c1 se angajeaza inrr-un proces de adaptare forpta, accelereaza
"' ,,,,,i1.arca proprici dczvoltari, se ,supramaturizcaz;f', dar printr-
'," '"ode\ prost integrat, pc care Winnicott 1-a numit ,Sincle fals":
..l'l't.trca se efectueaza, dar in ,fals"; ease efectueaza, dar cu pretul
,lllt\ii intcgrarii psihice.
II llll"lll acum In masura sa incercam sa rerrasam istoria organizafll
11 \.,,, t ivita\ii, sa descriem starile subiective succesivc maniera in
,, , lucrurile sunt traite, sesizate subiectiv 1n diferite perioade ale pro-
, lor de maturizare, adicii istoria modului in care ele sunt scmnifi-
, 1, ,teoretizate" de subiect in funqie de starca proprici dczvoltari.
\,casta istorie este aceea a reorganizarilor succesive ale subiectivi-
' 1ttt in funqie de evolutia, de reorganizarea scnsului trait. Este istoria
"'I' tllizarii progresive, dar prin revolu(ii succesivc ale psihicului, prin
'. , 11 g;mizari succesive ale organizarii vietii pulsionale ale locului sau
"' ,i.tp psihicii.
CAPITOLUL 5
N arcisism primar: definitie i evolutie
1. Proces de atasament/diferentiere
. .
In uter, l:antl impresii, resimte lucruri pe care nu exact
cum sale atribuie. Exist3 o interaqiune intre el mediu, mai ales eel
biologic. Dar f?ira rcprezentare psihica, impactul subiectiv nu poate
fi nicicum integrat.
In primele momente ale vietii extrauterine, copilul in
mod obiectiv inrr-o stare de extrema dependenta in raport cu mediul
inconjur<1tor uman; elnu poate raspunde singur nevoilor sale, nici sa
gestioneze tensiunile din el. Este momentul def!nit ca epod a narci-
sismului primar. Se ,narcisic prirnar" deoarece copilul, dupa
cum vom vedea, tinde sa interpreteze subiectiv ceea ce se intampla,
ca cum totlll ar prowni de Ia el, tinde s;l. le raporteze Ia cl
Aceasra pozitie narcisica primari este prima pozitie subiectiva pe care
o inralnim in istoria construirii subiectivitatii.
Miza sa va fi dubla: pc de o parte, va rrebui sa creeze
progresiv, ,sa construiasca" o legatura cu mama sa, primul sau obiect,
o legatura de o legatura investita care ii este necesara in
dezvoltare; pe de alta parte, cvasi simultan, el va trebui sa inccapi sa
accepte reprczinte progresiv diferentierea in raport cu ea. Pen-
tru a putea s:-1 se dilerentieze psihic cu adevarat, el trebuie, de aseme-
nea, sa se lege de celalalt, sa investeasca relatia, raportul cu celalalt, sa
constmiasca leg;l.tura cu celalalr. Este motivul pentru care am purea
spune C-1 trava)iu) psihicu)ui infanti) va fl dub)u trebui sa Se efec-
tucze in cele doua sensuri, legiturii diferen-
tiere. Elva trebui sa se de mama, dar fira sa se confunde cu ea.
J\ceasta tkschide u discutie asupra a ceca ce inseamna ,mama" pentru
ttn ne conduce Ia o serie de precizari asupra momentelor
Narcisism prinwr: rlcftnirr ;i rvof11pie 65
1 ,, 1, "lor ,descoperirii" obiectului alt-subiect. Despre ,descoperirea"
"1 , it-.\ pre ,conceperea" acestuia, intrucat, vom vedca, acesta cstc
, 1111 punct de dezbatere actual.
.' N.Hcisism primar: stare anobiectala?
, 1, "iqnul primar descmneaza o stare subicctiva cc a fost numi-
"'"hiectahi" de unii in masura in care copilul nu a
'" tlltit inca legiitura subiectiva intre el altul, obiectul, ca obiect
1,1. 1 11, rcprezentat, trait ca diferit, a did trait ca llll air subiect. Pe
I ,\ 1.1 parte, cercetari recente privind lumea subiectiva a
1 " , 1 11aluc Ia idcea ci foarte dcvreme, adici in primclc ore ale viqii
.1. este capabil sa diferentieze ceea ce provine de Ia el
, 1 , c provine din lumea exterioara (Deccty, 2004). De excmplu, el
"" 1 r.ltcaza" in tel o stimulare a obrazului, aproapc de buzc,
, 111111 i cand provine dintr-o inta)nire intampJatoare Cll propria sa
" "1.1 sau dnd aceasta este prod usa de degetul altcuiva; aceasta ar
1
, " .1 <1 indice ci cl ,f.<ce" difercnp intrc ceca ce vine de Ia cl ceca
, 1nc de Ia celalalt.
' 1 _ Dezbateri actuale
:11 ,ste o problema iar Ia ora actuala ea angajeaza numeroase
.1, ;\>.Jteri intre unii care ideea unui stattiu primar
'I, I' mfuzie intre mediul sau unii psihologi ai teo-
' 1' 1 dezvoltarii, care pretind ca un astfel de stadiu nu exisra. Acesre
J, 1 J,,\tcri ar putea H fccundc daca s-ar putca accepta idcea ci poziti-
,\. ll'Spective 11\l Sllnt poate atat de antagonice pe cat par, ca una
IJtlt rc problemele majore tine de ditlcultatea de a ne reprezenta cu
1 '", i1.ic ceca ce se produce Ia din cauza rcndintei incvitabile
'1, .1 proiecta parametrii lumii adultc asupra lumii accstuia.
l) prima pozitie, dezvoltata in special in Franp de M. David B.
1 ,1 dsc, consideri ca problema cste claritlcati prin remarca conform
. .Ill ia starile de ale nu sunt stabile dura bile.
l11 .Jnumite momente el poseda anumite capacita\i; in alte momen-
', . tl nu le mai posedi, sub aqiunea anumitor pulsionale, de
66 Realitatea psihica a snhiectivilalii istoria sa
exemplu, sau dupa cat de obosit este. Una dintre mizele maturiza-
rii este cea privind modalitatea in care aceste sdri sunt asamblate
unificate intr-un sens de sine un sens privitor b ceLilalt. lntr-un
cuvant, problema estt: mai indi aceea de a daca ceea ce noi numim
in sensu\ de o unitate, exista, sau daca primele forme ale
vietii psihice nu ne confrunta cumva mai degraba cu o ,nebuloasa
psihica" dupa M. David.
0 a doua pozitie, care nu este in opozitie cu prima, consra in a
sublinia cii e nevoie sane rafinam conceprele ca dezbaterile se clari-
tlca daca precizam ce este angajat in diteritcle formulari. De exemplu,
daca declaram ca sau ,nu existen-
ta celuilalr, trebuie sa eadem de acord cu privire Ia ce inseamna ,a
existenp celuilalt in cele doua cazuri. percepe
sau incepe devreme sa o perceapa pe mama sa intr-un mod mai
general, pc cealalra fiinta umana. El percepe diferente, dar asta nu
vrea sa spuna ca diferentele sunt ,concepute" in fel in care le
,concepe" copilul de doi ani sau mai mult.
Mai degraba ded.t sa gandim aceste probleme in termeni dihoto-
mici- mama ,existii" sau ,nu exista" pentru ar fl mai bine
sa incerdm sa precizam cum ,exist;)" ea, adica ce fel de perceptie
poate s:l aib:t d despre ea, ce ,reprezentare" poate faca el despre
ea, ce poate avea el despre ea deci ce tip de relatie este
el capabil sa lege. Abordarea noastra se centreaza mai putin pe ceea
ce ,este" - de?i aceasra problema nu poate fl nici ea complet evacuara
-cat asupra modalitatii in care subiectul ,semniflca" ,ceea ce este".
0 alta problema cu totul esentiala a acestei epoci mani-
era in care se ,actor" a ceca ce se produce, sau
in care el atribuie agentul sau cauza aqiunii unui factor extern, felul
in care el ,proiecteaza" autorul aqiunii, ,subiectul" sau ,agentul"
acesteia in exterior. aici, problema este in parte tributara sensului
pe care-\ dam tuturor acestor termeni, precum reprezentarii noas-
tre despre ,unitatea" Consideram ca diferentierea lntre
problema pcrccperii de sine a celuilalt, diferentierea de atribuire a
aqiunii intre sine celalalt diferentierea modalitatii in care sine
celalalt sunt ,conceputi" clariflcCt o mare parte din dezbaterile actuale.
Narrisimz primm: definin' ,(i t7'olufie 67
' lJn camp de cercetare deschis
111.11 putem aflrma in starea actuala a refleqiilor dezbaterilor,
"" lllllll!U-nC ca cercctari\e actuaJc sunt in pJin:l dczvo\tare Ca nu
1 '> <.I 0 serie de enunturi decisive Sa he inca posibile? eel ptttin,
1
"1, 111 .dlnna ca narcisismul primar este caracterizat prin lenta organi-
,, .r j>rincipiilor care tind sci diferenfieze intr-un mod nuii jln reparti-
:u!J<' Sine Ji non-Sine. Dar este vorba dcspre un dmp de ccrcetare
"' 1,1111.1 cvo\utie tara indoia\a trebuie sa flm foarte prudenti in toate
1 I ""'\.,rile noastre, intotdeauna amcninpte mai muir mai putin
1. 1,\idtomorflsm.
\ .. lid, de exemplu, nu dad conceptul de pulsiune, care pre-
" 1 '"II<. o organizare rclativ complexa in special o difcrentii intre
'11 .I )i obiect, deci o forma de difcrcnticre Eu/obicct este adccvat. In
I, 1111h, ideea de excitatii pulsionale mi s-ar parea sa corespuncla mai
I"" . doar in mod progresiv aces tease vor organiza in pulsiuni. Sunt
'II II ' ,] rc vorbesc des pre 0 ,Juziunc" intre mama bptul ca
"' IJIIIJllll momentelor de supt trairea ar fi una ,Juzionala", sau mai
I. ,confuzionala", adid tara diferenta veritabila intre
", '" 1.1 sa, mi se pare destul de plauzibil corespunde a tat observatiei
11 .1 investigatiei clinice. Dar se cuvine sane gandim de asemenea
, 111 alte momente, exploreaza forme primitive de dife-
, 11lll'IC intre cl mama sa. Problema estc atunci aceca a ,asamblarii"
"""' diferite stari trairi, a ,sintezei" lor. Daca exista deci momen-
1, '!, perceptie a mamei, nu exista inca, desigur, o conceptie despre
' .I',Ll, cred ca 0 amcninpre de confuzie in atribuirea
, , " 11llkcata de atribuire) a ceea ce se produce intre ea cl.
!11 L1p tuturor acestor incertituclini clinice, putem fl tentati sa ne
, 1,1' >.lllTll1 spre numeroasele cercetari experimentale din
, I" 1 .11 qti ultimi ani, pentru a beneficia de eventualele clarificari pe
'1, .1cestea le aduc in aceste chestiuni, dar pastrand in minte limitele
' '.,tor abordari pentru un clinician.
Ntt pot sa reiau aici ansamblullucrarilor efectuate privind viap
'' '!'.llitiva a in plina expansiune, ma multumesc sa nu
GR Realitatea psihica a subiectivitalii istoria sa
reiau dintre acestea ded.t pe acelea care prezinta o ,ingaduinra"
3
importanta, adicii cele care converg plednd de Ia puncte de vedere
diferite, in timp pot contribui Ia clarificarea unor proble-
me clinice.
Lucrarile actuale consultate dupa aceste criterii subliniaza ca pro-
blema nu se situeaza Ia nivelul perceptiei mamei, cum s-a puttn
gandi o vreme, chiar daca fara indoiala aceasta ,perceprie" nu este
asemanatoare cu cea pe care o va putea construi mai tarziu.
percepe mama, este capabil de foarte devreme, din primele ore de
dupa sa imite ;mumite mimici ale chipului mamei sale, ceea
ce presupune o forma de perceprie (Decety, 2002; 2004). Problema
pare mai degraba a fi aceea ca el nu atribuie inca ,agentul" aqiunilor
far;1 indoial:1, nici agentul primelor forme de emorie (Decety et al.,
2004). El identifica aqiunea celuilalt aqiunea sa, el identifica, sub
aqiunea neuronilor-oglinda, ceea ce provine de Ia celalalt ceea ce
provine de Ia el. Agentivitatea Qeannerod Georgieff, 2000), adica
operaria prin care ,agentul", autorul aqiunii este determinat precizat,
nu este inca suficient de organizata pusa Ia punct. Deci problema nu
este doar o problema de ,perceprie" a experienrei, ci de investire de
a atribuire a acesteia. Lumea este amen in rata de o confuzie
P
otentiala intre ceea ce vine de Ia el si ceea ce vine de Ia obiect sau de
' '
Ia mediu. Neuronii-oglinda (Rizzolatti et al. 1996) sunt, intr-adevar,
neuroni care se activeaza Ia fel daca subiectul efectueaza o aqiune, sau
daca se sa 0 reprezinte in el, sau sa 0 perceapa efectuata de
un altul. Operariunea de atribuire corecta a agentului aqiunii tara
indoiala, a trairii emorionale, care pare sa se supuna legi, se
efectueaz;'i intr-o alta parte a creierului. Operariunea de ,distribuire"
de agentivitate, de atribuire, este o operarie ulterioara. Ease organi-
zeaz;1 desigur progresiv, intr-un al doilea timp al dezvoltarii; ea nu este
prezent;'i de Ia inceput sau chiar daca f()rme rudimentare exista, f2.ra
indoiaL1 ele au nevoie sa fie perfeqionate.
Lucriirile intalnesc astfel curentul refleqiilor psih-
pentru care problema

subiective este problema
; In text: ,concilience" (n. red.).
4
In text: tlppropriation subjective (n. red.).
Nrlrcisi.Pn primar: rlrfinirr ,ri riiOIIIfie 69
" '11, .1 <>ubiectivitatii a subiectivizarii. Ea prezinta doua farete:
'], " ]';Jrte, interogheaza faptul de a incepe sa ,conceapa"
''''" ttn ,Eu" un ,obiect'' diferenriat, dincolo de simpla per-
1 II ,, diferenrei, iar pe de alta parte faptul de purea
", 1 , cca ce ,vine" de Ia sine sau ceca ce ,vine" de Ia obiect.
:. ]'litem da seama ca, pe parcursul intregii perioade in care
1 1.1 , .1pacitate de diferenricre nu estc dobandita, rolul mcdiului
., ""ll''itor este crucial. El trebuie sa incerce sa creeze o situatie
. 111 J>roblema nu se pune, sau nu prea mult, sau nu in condilii
1
' ' , ],{JVorabile reglarii narcisice a Acesta va fi rolul
,,,J.,jului" al ,ajustarii" mediului, asupra caruia vorn reveni in
'' ,J,\1 mai tarziu. Cand se pune problema unci atribuiri corectc iar
1
" 11cnra subiectiva este dezagreabila, psihicul copilului este con-
'' 1m L1 proceduri de cvitarc costisitoare sau chiar Ia rerttz, iar daca
I< .1 copilul se simte ,vinovat" intr-un mod difuz de ceca
. J>roduce; el isi auto-atribuie cauza acestui esec. ln starilc ,narci-
, '
1 >rimare ale subiectivitatii, ,prefera" sa aib;1 iluzia de a
I' I < l'l'a Ce mai degraba decJt Sa raman a in COnfuzie haos,
,dninra unci neputinre primare. Bebelup<l ,prejerfi" sti incerce sti
1., rl placere in ceca ce existd fi, cdnd neplricerea nu poate jl evitatd, sd
, , , .trld creatorul a ceea ce se petrece, sti evite sentimentul de neputinfd
/, <lt/erinfd, sd-fi dea o iluzie de control.
\.\tfd, imaturitatea primara a il plaseaz;1intr-o vulne-
' 'I,,] i ute o fragilitate subiectiva deosebite, care impun necesitatea
111111 i mediu bine adaptat nivelului de autoconservare dar nivelului
,]lll'Ctiv.
' ). Funqia adaptativa a mediului relatia de obiect
din narcisismul primar
I .II ,JctCristica CSenriala 3 adaptatii ,indeajUilS de bun a" <l mediului
I lllll'PIIt sa fie degajata de Winnicott, ale carui ipotcze au fost apoi
. ,,dlnnate continuate prin numeroase lucrari actuale.
,<.;;i amintim ca copilul poseda ,montaje" biologice, competenre,
1" ttnrialirari, pentru a lntrqine un timp oarecare o prima forma de
70 Realitatea psihica a subiectivila\ii istoria sa
contact en obiectul, o prima forma de ,raport" datorita unei capaci-
c'iti de imitatie lnnascuta. Acest ,contact" este Ia lnceput foarte limi-
tat In timp repede), dar destul de rapid In
primele luni de dezvoltare.
lpoteza esentialii pe care o propun, tinand cont de
actuale, este aceea ca legatura primara va fi construita In relatia cu
mama, mamii rriiira ca un obiect ,dublu" de sine. Obiectul perceput,
mama, va rrcbui s;i fie consrruira conccputa ca un altul-asemana-
tor. Aceasta este o neccsitate pentru organizarea psihica a
pentru ca acesta sa nu fie debordat de situa\ii pe care nu le-ar putea
gestiona care ar fi prea enigmatice pentru el; el nu poate tolera prea
multe diterente. prima legatura cu celalalt va trebui sa se con-
struiasca ca o legiiturii narcisid, adica cu un air sine un dublu.
Pentru a intelege bine caracteristicile relatiei primitive ,in dublu"
ale organiz:1rii Jcesteia inca de Ia rrebuie sa incepem prin
a reprezenta starea psihica speciala In care se afla mama Ia
Winnicott a descris o stare de ,preocupare materna pri-
mar3." c:1re ia in timpul sarcinii este insotita de o inrreaga
serie de semne particulare. Aceasra stare a putut fi prezentata ca o
stare de ,nebunie" speciaL! a mamei, ceea ce eu personal prefer sa
descriu mai degrabii ca o stare tip ,pasional". Astfel, s-a putttt subli-
nia studiind ciclnl viselor f.1tului eel al mamei ca acestea se
progresiv in flza ca, spre momentul mama fatui ,visea-
za" in timp; se pare chiar ca aceasta ,armonizare" se prelun-
dincolo de pe durata alaptarii. Modificarile biologice si
psihologice care afecteaza mama produc Ia aceasta ceea ce a putut fi
descris c1 o ,regresie a senzorialului", mama redevenind sensibila din
punct de vedere senzorial Ia perceptii senzatii care cea mai mare
parte a rimpului sunt inhibate in timpul vietii sociale adulte. Mama
,simtc" mai mult mai bine, mirosurile uncle senzatii primitive,
de exemplu, rciau un loc important In psihicul ei.
Dupa mama dezvolta o adaptare o sensibilitate cu totul
speciale Ia starile interne semnalele sau. Aceasta sensibili-
tatc va fi oricntatii in mod special catrc tot ceca cc ii ,comu-
nica"; Cir;! indoiaL1 ca gratie ansamblului acestor modificari mama va
putea dezvolra 0 adaptare ,pe masura" Ia nevoile
Narcisism primar: dcji11irc ,;i cuolu!ie 71
I 'otodata, preocuparea materna primara este insotitii, de cele
"' .11 lllltlte ori, de o preocupare special a din partea inrregului mediu
"'' lllljllfator. Tatii fac couvada
5
, iau in greutate, modifka somnul
' IIIIIL"gul anturaj al mamei participa Ia starea de preocupare materna
, 111.1lllei, eel putin partial. Mama este ,anturJtii". Acest antu-
, 'I II permite sa se centreze pe starea ei speciala sa se adapteze Ia
"I" li\ iile de viata ale Acest anruraj ceca ce se
1" .Ill. numi ,constelatia materna", dupa D. Stern, acolo untie Freud
l''"l'usese termenul de ,configuratie materna".
I lc asemenea, srarea mamei a puntt fi cu o form;) de
1 111 de indragostire" sau cu o forma de ,stare hipnotica", in miisura
'", 11c, Ia fel cain starile de extrema atenrie evocate, mama csre ,una
II ' lui ei" 0 Realizam ca aCCJSta pcrioada este () pcrioad:! de ,vul-
"' 1.1hilitate" psihica deosehita a mamei, o perioad;1 de ,transparcnta"
1 1i11l;1 dupa cum scrie M. Bydlowski (1978), ca aceasta arc nevoie,
' 1 m.1?i, de un mediu suficient de protector.
1. lngrijirile materne:
.. object presenting" (Winnicott)
' I llli.l cste in masura sa procure ingrijiri\e corporate
1 ,) llll' suficient de adecvate pentru ca e\ sa poata sa se construiasca
1 llllll d.te putin sa se simta ca fiind subiect, ca fiind un ,sine emer-
,. 111 .. gratie starii de preocupare materna primara. lngrijirile corpo-
' ,). 'nnt importante pentru in masura in care prin acestea
'''gttra autoconservarea indispensabila vietii; dar ele sunt Ia fel de
"" 1 '"rtante pentru funqia lor psihica pentru primele forme de
11111 1 urare a subiectiviratii.
\Vinnicott a insistat mult pe calitatea ingrijirilor primare, pe
. Ill, 1 itcle aspecte ale acestora pe efectul psihic ce decurgc din
in text: couvade; ansamblu de rulburari fimqionale, vegetative, care
'1 '' I,, Ll(i In perioada de sarcina a partenerei, reprodudnd semne ale starii
. "' in;'i care dispar dupa copilului. Termenuleste preluat din
''" ,).,gie, unde ritul cuvadei desemneaza obiceiul care confera raralui o par-
" 'I' Ill' simbolid Ia (n. red.).
72 Realitatea psihica a subiectivila\ii istoria sa
indeplinirea lor. El a subliniat ca ingrijirea ,nevoilor corporate" tre-
buie insotitii de luarea in considerare a ,nevoilor Eului", adicii acel
ceva de care subiectivitatea ar avea nevoie pentru a se putea ivi dez-
volta. El distinge:
- ,holding", s:m ,sustinere"r, adica modalitatea in care mama 11
poartii pe il sustine;
- ,handling" sau manuirea, adica modalitatea in care mama il
,manipuleaza" pe ,ingrijirea"
7
;
- in ,object presenting", ,prezentarea obiectului",
modalitatea in care mama introduce in relatia sa cu nou-nascutul
diferite ohiecte din lumea exterioarii, adt ohiecte neinsufletite, cat
obiecte ,alti-subieqi", de exemplu tatal. Ansamblul lucrarilor
actuale, in particular cercetarile conduse plecand de Ia experienp
de Ia Liiczy (pe care am evocat-o deja) confirmii pe larg aceasta
pozitie.
3. 1."Holding" sau sustinere
trebuie sa se simta tinut, continut adunat prin ,susti-
nerc". Aceasta funqie de continerc este ceca ce-i permite sa se simta
,unifkat" asamblat, intr-o epoca in care procesele sale interne nu-i
permit asigure singur aceasta funqie, in masura in care ele nu
sunr inca integrate, dupa cum am subliniat deja. Anumite forme
de sustinere ii pot da impresia ca nu este tinut, ca este
ameninpt sa cada, impresia unci lumi ce risca sa cedeze, sa se pra-
acolo uncle alte forme de sustinere mai asiguratoare ii dau,
dimpotriva, o impresie de securitate de soliditate. Maniera in care
se simte purtat ii transmite o forma de prim ,mesaj"
venit de Ia mediu privind modul in care acesta il va sprijini, il va eon-
tine, il va ajuta sa se sustina.
6
In text: portage; pentru termenul winnicottian holding, in romfma s-a
consacrar eel de ,sustincre" (n. reeL).
7
In text: maintenance; penrru a clcscmna accasra funqie a mediului,
Winnicorr alrernativ tcrmcnii handling (manuire, manipulare)
maintaining (mentincrc, inrrctincrc) (n. reeL).
N1tr<ifism prinltlr: rlrjinirr: ,1i ruolufir: 73
J. ,.Handling" sau lntretinere, lngrijire
I 1111t tia de ,intrqinere" este o funqie ,personalizanta". Ritmul
'"l'.lljirilor, adecvarea lor Ia ritmmile armoni:1 gesturi-
1. I. 111aniera in care ele respecta datele proprii ale aduc o
I I llll.l contributie Ia faptul ca poate s:l inceapa sa se simta
" 1 wrsoana". 0 manipulare, un gest de ingrijire brusc, imprevizibil,
".HLtt, da copilului impresia de a fi mai mult un fel de ,un sac de
111' ,fl" decat o persoana care are individualitatea sa propric.
t,Object presenting" sau prezentarea obiectului
, \,tl in care i se poarta de grija ii adreseaza o forma de
IIH _,aj", mesaj care ii transmite o forma de reprezentare despre
, , 1 cc este el pentru celalalt, despre modul in care este tratat deci
, J, ',l're ceca ce reprezinta el pentru obiectul rna tern. Dupa cum vom
, , ka, mediul funqioneaza ca un fel de oglinda, care trimite copilu-
1"1" imagine de sine, imagine cu care elva trebui sa se construiasca.
1:, l'rezentarea a ceca ce este el pentru celalalt este deci cmciala, in
'""ura in care ea va fl ctalonul pornind de Ia care copilul vain cepe sa
, , kflneasca el iar aceasta reprezentare se transmite mai intai
\.1 ttivel senzorial prin ceca ce ingrijirile il fac pe sa resimta.
', 4. 0 ,mama lndeajuns de bun a"
\\'innicott a propus termenul de ,marna indeajuns de huna" pentrn
1 ,\cscrie suficienta adaptare a mamei Ia nevoile Mama
"" kajuns de hun a nu este o marna ,ideal a", ci estc o mama care arc
1 >1 ,ocuparea de a respecta diferitele nevoi ale diferitele
"1\cluri ale nevoilor, care poate sa tina suficient scam a de clc.
0 alta caracteristid a mamei ,indeajuns de buna" este aceea ca ea
1 o ,constanta afectiva" suflcienta. Ea cste, astfel,
.111 icient de ,previzibila", suficient de ,coerenta", suficient de ,armoni-
""1" in gesturile sale; dar ea este ,sesizabila", ,posihil de ajuns Ia ca"
.1 .. t ransformabila". Adecvarea intre mama bebelu9 nu este nici facila,
11t< i nu apare dintr-o data, adesea un efort de ajustare reciproca ftind
IIHiispensabil. Mai mult de 60% dintre interaqiunile
..l>scrvatc sunt interaqiuni de ,ajustarc reciproca". Estc important ca
74 Realitatea psihica a suhiectivita\ii istoria sa
sa poata simti efortul de ajustare al mamei sale: asta li da
,presentimentul" de a fi intr-a lume care poate sa tina seama de pro-
pria sa speciflcitate, dar lntr-o lume pe care el o poate transforma In
fimqie de nevoile sale, asupra careia el poate aqiona pe care o poate
intluenra. I mposibilitatea de ,transfonna" mama, adica !ipsa ajus-
tarii materne, cum este ea receptionata de provoaca stari de
suferinra de neputinra radicale, care lasa copilului impresia c:i el nu
poate aqiona asupra lumii, ca este neputincios In a o transforma ca,
prin urmare, el trebuie sa se supuna lumii, sa se supuna sau sa demisio-
neze, s:'l se retraga sau retraga investirea.
3. 5. A proteja de excitatii
a insistat, de asemenea, asupra gestionarii cantitatii de excitatie
Ia care este supus mt are decat slabe capacirari
pentru tratarea excitatiilor; el are nevoie ca Ia inceput anturajul sa-l
protejeze de o eventuala debordare din partea acestora. Astfel, Freud
a descris o funqie ,filtru de excitatie". Dupa Freud, s-a subliniat
f.1.ptul c'i aceastii funqie de reglare a excirariei nu trebuie ganditii
doar In tcrmeni de proteqie, anume cii mama n-ar fi dedt ,calman-
t:!" sau ,barin:l impotriva excitatici", ci c:l ea ar trebui, de asemenea,
sa-l invele pe sii accepte sa integreze excitaria, sa 0 puna in
serviciul dezvoltarii lui, sa-i permira sa introiecteze excitaria ca elan
pulsional, ca purtatoare de viara de interes. Mama trebuie
,seduca" sa-l inirieze in excirarie in integrarea acesteia.
Mai tarziu, amorii din descendenra lui M. Klein au continuat pri-
mele observatii ale lui Freud. Ii las lui A. Ciccone grija de a prezenta
axele esenriale ale acestor contriburii.
4. dezvoltarea vietii psihice
A. Ciccone
Voi continua aceste refleqii privind rolul esential al obiectului In
procesul de construqie de psihica a subiectului, subliniind
indeosehi caracteristicile funqiei lui de continere, In diferitele sale
forme. Voi insista pe travaliul psihic care se impune copilului: de
interiorizan:, de reclucere a alteritatii, de simbolizare a experienrelor,
Narcisi.mz prinzar: rlcfinire fi euolufie 75
11111 asupra locului funqiei intersubiectivitatii in
.11.1 rca vietii psihice.
11l1wctivitatea se formeaza In alteritate, in intcrsubicctivitatc, iar
.. l,l':td are nevoie ca un altul, mama, parintele sa-i atribuie gan-
1''' 1 ... I imagineze gandind, deci sd interpreteze actclc sale, ges-
'" 1L ,,de, posturilc sale, mimicile sale, crizele sale etc. Interprctarea
1 , 1 1111 'ltti este necesara, chiar daca intr-un oarecare fd ea reprezinra
1"L 11\:1 asupra copilului, dupa cum spune Piera Aulagnier (1975);
, , violenra necesara. Daca reluam termenii lui Salomon Resnik
''I' I I I' sc poate spune ca interpretarca este 0 inter-pre.rtt!fie. In
'"" 11 i, parintele atribuie un gand, un sens expresiei
'1 ' 1 impreunii cu sensu! experienrei acestu-
1
1
" Ia randul sau, gratifica parintcle Cll sa,
'I I' ' pe parinte ca parinte - il face deci sa se nasca pentru
1 '1 111.ditate. lntcrprctarea parcntala, inter-prcsraria intersubiectiva
11 <, in timp, fondeaza intersubiectivitatea este martor
1
111111 apariria ei -, sta pe o iluzie. Este vorba despre o iluzie prima-
, ' 1" ',sar:'l caracteristicii a matricei simbiotice postnatalc: iluzia cii
I 1, este o persoana, del poate fi inteles del inrelege ceea ce
1 nme etc. Aceastii iluzie semniflc'l altcritatea (bebclu-
111 1 '>ll' un alrul pentru ca i se poate vorbi) reveleazii ace! punct de
"IIIII()!_;! originara plecand de Ia care se va putea constitlli alteritatea
1 I pentru parinte, a piirintelui pentru deci
1 1 >.tte constitui subiectivitatea.
I. Nevoia de a fi continut
1. I. 1. A contine angoasele
I' .. kl11sul are nevoie sa fie continut in viata sa mentala. Ce este ace!
' ' '
' \ I l are trebuie conrinut? Printre altele, in prirnul rand, sunt
la care este SllfJUS bebelusul si care amenintii starcl sa de
' ' '
'"'1!'.r:1re, care il dezintegreaza. Ne putem, intr-adeviir, reprezenta
1 ",,1 men tala de la inceputul vietii ca o stare haotica, osciland intre
"1"1ncnte de dezorganizare, de disociere, de dispersie momence in
11 ' se simte adunat in persoana sa, in corpul siiu, in viap
I 111l'l1tala. va dura menrinerea starii de integrare, care ii
76 Realitatea psihica a subiectivitatii istoria sa
va da sentimentul ca existi Capacitatea de a mentine integrarea este
slaha orice experienra nociva, dezagreahila, precum foamea, ataci
aceasta fragila stare de integrare, de uniflcare dezorganizeaza bebe-
lusul, care va bee apellafonctitt continiitoare a mediului.
' ' '
Situatia prorotip a realiz:'\rii funqiei de continere este reprezentara
de hranire (a se vedea mai jos). ln timpul hranirii, parintele, obiectnl
maternant, va transforma triiirea haotica a intr-o traire de
integrare. In timpul suptulni, sugarul face experienp disparitiei unui
sentiment rau, odat;'\ cu aparitia unui sentiment bun gratiflant. El se
simte asambbt, reunit datoritii atraqiei pe care o exercita ohiectul care
Jonqiunea intre diferitele modalitati senzoriale, intre sus-
tinere, cuprindere, intrepatrunderea privirilor, contactul mamelonu-
lui in gur:i, cnvintele tandre plenitudinea interna dau
o experientii de coagulare intern:!, un sentiment de Eu, un
sentimenr de a exista. Aceasta genereazi o prima organizare a imagi-
nii corpului, un sentiment bazal de identitate. Daca aceasra experienra
este suflcient de buna repetata intr-un mod suflcient de ritmic deci
sufkient de previzibil, 0 va interioriza purin cate purin va
putea s:i o reg:1seasc'\ in caz de nevoie (intotdeauna en ajutorul alrcuiva,
suflcient de atent interpretativ). De exemplu, atunci cand
lui ii va fl foame, trairea lui va flintotdeauna cea de aneantizare, el nu
va putea dedt sa evacueze aceasta traire prin motricitate (agirandu-se,
tipfmd, Daca mama intelege disconfortul 11
ia in brate, il consoleaza, ii se va calma. lui
ii va H in continuare foame. Dar aceasta senzatie rea va fl detoxiflata de
angoasele catastroflce. Ease va fi transformat 1ntr-un sentiment supor-
tabil va purea Lisa loc putin care purin posibilitatii pentru copil de
reprezenta obiecrul absent, sentimenrul de plenitudine care urmea-
za sa vina. Acesta este debuwl gandirii.
este deci confruntat, Ia 1nceputul vietii sale, cu angoa-
se catastrofice, pe care multi autori le-au descris utilizand imagini,
metafore diverse. Freud (1915c) descrisese deja natura ,vulcanica" a
vietii pulsionale dispersarea, non-legarea diferitelor pulsiona-
le care lucreaz:11lecare pe cont propriu. Tustin (1972, 1986) reia ideea
conform careia pulsiunile sunt rcsimtite, in starile primitive, ca
ape sau ca gaze periculoase (ea atribuie natura lichid:1
Narci<iJin primrtr: drjinire ,ri rvolufie 77
111 !' .. rwasa a acestor prime senzatii trairii intrauterine a farului, care

in lichidul amniotic). Ea descrie torentul de senzatii multiple


' ''"lll'rsate Ia care este supus sugarul care, in accasta scnzorialitate
,I II II( lcnra, se rraiqte pe sine ca pe un ansamblu de organe nelegate
'"'' J, cu altele astfelindt el poate fl uneori in intregime gura, sau in
'''Ill burta, sau in intregime mana. Sugarul traiqte corpul ca
, 111! n-ar avea nici nici limite pe care le poatc con cepe, iar sub-
1 "'1ylc sale corporale sunt mereu amenintate de scurgere, de pierdere.
I 11 "'"mentcle de dezorganizare, se simte nimicit, dczintegrat
' ,,, ncvoic sa gaseasca un obiect sccurizant.
'' 1. 2. Functia psihica a obiectului continator maternant
I Ill"\ ia de conrinere, inainte de a fi progresiv interiorizat;1, introiec-
1 ,, , . vste mai inrai asigurata de obiectul maternant. Daca experienrele
'. I .li.Horii intcgratoare de asamblare, de conrincre sunt suflcient
1 ,, 1:1te maniera suflcient de ritmicii, va putea sta-
1 1111.1 inJauntruJ SaU aceasta Jegatura \CSuta Cll obiectuJ Satl (extern-
.I 11' l'unctul de vedere al observatorului, ciici distinqia intern/extern
l''"''1hil c;l nu cstc stabilita pcntnt Introicctarea funqiei de
""1inere este o conditie pentru construqia sentimenrului de iden-
" 1.11, pentru constituirea de psihice" cum le-a descris
I 1dicr Anzieu (1985; Anzieu et af., 1987).
( lbiectul conrinator este un conrinator nu numai in sensu! de
'., 1i'ient, ci in sensu! de ,captator" dupa cum spune Didier Hou-
. I I I 'J87, 1994), care atrage viap pulsionala emorionala a bebe-
1,, 11hti. Ohiectul conrinator aduna senzualitatca dispcrsat:1 creeaza
, ''"li\iile de mentinere a unci ,consezualitati" (Meltzer et af., 1975).
I I , ,le in plus un transformator al trairilor brute care nu pot H psihi-
''' (Rene Kacs vorbqte despre ,conrinator" [1978]).
,,ortullui Bion
1l '"'d:\m aid funqia mai specific psihica a obicctului conpna-
'." maternant. Bion esre eel care da instrumentele pen tnt a gfindi
, .I'Ll funqie. Winnicott (1956a) vorbise deja dcsprc ,prcocuparea
78 Realitatea psihica a subiectivitalii istoria sa
materna primara" pentru a descrie starea mentala a mamei funqi-
onarea sa psihica. Dar Bion (1962a, b, 1970) da o reprezentare foarte
precisa 7i pertinenta a inter:1qiunii dintre psihicul1n st:JttJ n:1scendi :1!
psihicul matern, interaqiune constitutiva a psihicului
copilului. Bion trei noriuni principale pentru a descrie
acest proces: reveri:J materna, funqia alfa aparatul conrinator-con-
rimlt, toare trei fiind intim legate de noriunea de identificare proiec-
tiva (pe care o voi descrie Jn detaliu Jn cele ce urmeaza).
- R.euerirt mrlternii. Bion postuleaza ca c:J!itatea vietii
psihict: a unei fiinre umane sunt tributare nu numai mamei (sau
obiecrului maternant), ci viefii psihice a mamei Jndeosebi
,Cilpttcitdfii sale de reuerie ". Reveria descrie starea mental a recep-
tiva Ia roare proieqiile obiectului iubit capabila sa primeasca
idenrificarile lui proiective, bune san rcle.
- Funcfirl rtlft transforma conrinmurile care nu pot fi gfmdite
(clemente beta) Jn clemente disponibile pentru gandire (clemente
alfa). Funqia alfa permite mamei sa detoxifice proieqiile bebclu-
Jn reveria sa interpretativa.
- Aprmztuf confindtor-confinut. Funqia alfa permite astfcl potri-
virea conrinuturilor proiectate Cll 1111 C011finator, pentfll Ca aceste
elemenre ,conrin;'itoare-conrinute" sa poata fi reintroiectate ca
propriul aparar de gandire al copilului sa se consrruiasca purin
dte purin.
Se poare spune asrfel ca gandqte mai 1ntai Cll apara-
rul de g:lndire al alrcuiva. Propriul sau aparar de gandire, propria sa
funqie :Jlf:1, constituira Jn prin aceasta interaqiune psihica intersu-
biccrivi, Ji vor permirc apoi si interpreteze propriile sale experienre
emorionale, subiecrive. mentaL! se bazeazi pe interiorizarea
unor ,conrinitori-continuri" formari prin procesul de identific:Jre
proiectiv;l.
Aceast;'i funqie pe care o marna pentru func-
ria alfa, consriruie primul pas Jn acrivitatea de gandire. Acest proces
se sprijin;\ pe un proces de idcntillcare proiectiva, 1n care
cliveaza ?i proiecteaza o parte din personalirarea sa aflata 1ntr-o stare
haotici conftJZJ. Obiectul adecvat Jn care este expulzata experienp
Narri.rimz primar: drfinirc 1i cvolllfie 79
I" >ll,d.t C011fine aceaSta parte a pt:fSOnalirarii tn
. , 1 , incepe procesul de formare a simbolului a gandirii.
1 ., "' n1 a prototipica a hranirii
, 111 11 i.1 prototipica de hranire se poare vedea cum lucreaz;'i aceasta
' ' ,, 'I tine inrre un in stare de dezorganizare un obiect
',,, 111.1111 care va transforma rrairea haotica a intr-o tra-
\, IJJtcgrare. Experienra hranirii procura experienta unei conju-
'" iltlriscnzuale. ln caz de suferinfi sau de dezorganizare, apclulla
'", .l111trc modalitarile senzualc poatc adesea s;llle de ajuns pentru
,. \1111.1 pentru a-i reda o traire de integr;ue. Brazelton
' ' 11 .1 ierarhizat de altfel funqionalitatea modalirarilor de cal mare
""111 agitat care pL1nge (de Ia simpla prezentare a ferei
. . 111c ctt vorbitttl, pana Ia lttatttl In brare lcganat, trednd prin
"" 1 hd contact al unei maini etc.), pentru a-i cvalua capacitatea de
l1 , I II ISO lat.
I 1. 3. Primele obiecte continatoare: obiecte senzuale
I, 11111 I" obiecte conrinatoare sunt obiecte senzuale. care
, "1 1 mcntinerea starii de integrare se de stimularile sen-
. II de sau senzuale, care-i focalizeaza un timp tocmai prin
I I, 1i 111Cfl\ifl treaz SCntimeJltlll de a CXiSta, lntrC aCeS[(' ,pttncte de
,. ,, .1ll" (Athanassiou, 1982), in care este asamblat in viap sa men-
, ,i I Se dezorganizeaza eSte probabil ca 111 Starile de dez-
1 , .. 111 i1.are, de dezintegrare orice trairc de identitatc este cvasiabsenta.
I 'I .1i ttnei f\mqii conrinatoare adecvate Ji va raspunde o agiipre de
. 11/.qii, de obiecte-senzarii care vor menrine provizoriu iluzia unci
, 1111hL!ri. Astfel, Ia un de cateva zile sau de cateva sapta-
", '" 1, ochiul care f1xeaza o lumina, urechea care se oprqte asttpra
, "111 i "met, a ten ria care se concenrreaza pe un leganat sunt tot aratea
. , l11valente ale gurii care se prinde de un mamelon.
Accste obiecte senzuale sunt apropiate de obicctele sau de formele
IIIIJ.\tl' dcscrise de Tustin (1972, 1981, 1986). Produccrea sau utili-
'" .1 lor sunt manifestari caracteristice ale poziriei autosenzuale, sau
HO Rcalitatea psihica a subiectivita\ii istoria sa
adezive san amiste, pe care o voi descrie In urmatoarea parte. Angoa-
sele arhaice lmping Eul sa utilizeze cele doua mecanisme de aparare
principale In aceast;'i pozifie: identificarea adeziva descompunerea
8
(vom reveni Ia acestea).
4. 1. 4. Caracteristicile functiei de continere
Functia a/fa
Funqia continatoare a mediului maternant este deci caracterizata de
reverie, de procesele alfa In sensu! pe care II da Bion acestor tcrmeni.
Daca funqia a!Et este perturbata sau inoperanta, impresiile care
vin de Ia simfuri emorii raman neschimbate resimtite ca ,obiecte
In sine", elemente brute neproductive care nu au alt destin declt
acela de a fi evacuate. Acestea sunt ,elementele beta". Acestea sunt
lnmagazinate, dar, spre deosebire de elementele alfa, ele reprezinta
mai putin :1mintiri dt ,hpte nediger:Jte", ,trairi brute". Opus ele-
mentelor ait;1, elementele bet:J llll pot sa devina sa fie
memorate puse Ia dispozitia gandirii.
De exemplu, perturbarea, chiar neutralizarea funqiei alfa pre-
valenta elementdor beta caracterizeaza gandirea psihotica. Psihoticul
este in lupta cu lucrurile insele, nu cu reprezentarile lor vizuale sau
verbale. Elementele beta nepudnd fl f?icute nu poate
exista nici refidare, nici lnhiturare, nici invarare. Ca atare, psihoticul
este incapabil de discriminate, nu poate sa nu aiba fiecarei
excitatii senzoriale oridt de mica ar fi, dar aceasta hipersensibilitate
nu constituie un cont:Jct al psihoticului cu el s:1u cu
altii In calitate de obiecte cu viara, acestea devcnind obiecte inanima-
te. Intr-adevar, chiar daca su11t descrise si resimtite ca I)tezente din
' ,
puncr de vedere material, ele capata calitati de obiecte f?ira viara.
Functia de simbolizare
Un alt aspect al mediului continator este functia sa simbolizan-
t;'i, dup;'i cum spunea Roussillon (1995, 1999). Obiectul
x In text: dhnrmtelernent (n. red.).
Narci.ri.rm primar: drflnirr Ji l'llolufie 81
"""'1.11or trebuie sa se poata preta Ia simbolizare, trebuie sa poata
,, ,,IJr/,11 de catre copil pentru a simboliza. El trebuie sa se preteze
'"' ": s;'i poata fj atacat, distrus sa reziste Ia distrugere. Doar C\1
1 1.1 conditie obiectul va fl descoperit In calitatea sa de obiect real,
I,J, '' 1qiat de obiectul f.1ntasmatic.
',' 1 )( uparea materna primara" (Winnicott)
I, l1rd continator areca alta caracteristica aceea de a fi marcH de
, . 1 , c Winnicott a descris ca ,preocuparea matern;\ primar;\" (Rene
I'' I ,._,jJJon a prezentat deja aceasta noriune mai sus). Winnicott
I'
1
1965, 1971 b) a explorat calit<'i!ile necesare, Ia mam;'t, pentru o
I." 11.1 dezvoltare psihica a sugarului. Pe langa caracteristicile de adap-
, I ,,J r1.11e ale mamei ,indeajuns de bune" care trebuie sii garanteze
,1, ,,J,- calit:itile flzice care privesc ,holdingul", ,han-
ll,"!',ld" ,prezentarea de obiecte", Winnicott a dcfinit caractcristi-
1 I, 1 ,,ihice ale obiectului maternant prin notiunca sa de ,prcocuparc
"' 11' 1n;'i primara". El demonstreaza importanra lor in construqia
l'"""lor fundamcnte ale Eului. Accasta stare psihidi particulara este
. !. , 1 j,;\ ca
o stare organizata [ ... ] care ar putea fl cu o \tare de
"l'licre sau cu o stare de disocicre sau cu o fitg;l, sau chiar cu o ttd-
1 mare mai profunda, cum ar fl un episod schiwid, in cursu! caru-
1.1 unul dintrc aspcctcle personalitarii preia temporar intaictatea.
I I 'J56a, p. 170)
Mama trebuie sa fie capabila sa atinga acest stadiu de ,hipersensibi-
1" 11, ' in atitudinca sa f:1ra de sugar, pcntm ca a poi sa i:1sa din cl. Win-
'' I '''' des pre o ,mama normal devotata copilului ei", capabila
' ( puna in locullui sa-i raspunda nevoilor, nu czit;'i s;'i utilizeze
1. 1 r 1 JL'nul de ,boala" pentru a caracteriza aceasta stare psihica. Mama
' \.1 vindeca" de aceasta stare atunci dnd copilul ova ,elibera" de ea.
\,' ''e cuvinte ilustreaza foarte bine anumite caracteristici ale simbiozei
1 .I , cea ce voi descrie mai tarLiu ca pozirie simbiotica.
\Vinnicott abordeaza, de asemenea, cazurile In care sarcina mamei
I' II poate fi asigurata corect. El des erie modul in care carenrele
82 Realitatca psihica a subiectivita\ii istoria sa
materne intrerup ,continuumul" copilului pot genera o ,amenin-
pre cu anihilarea", care corespunde unei angoase primitive foarte
reale ce pune in pericol existenta Sinelui (Self!).
Ritmicitatea experientelor
Calitatea continatoare securizanta a obiectului presupune, pe de
alta pane, o ritmicitare a schimburilor \ntre obiect11l maternant
o ritualizare a ingrijirilor materne (vezi Ciccone, 2005b,
2007). Ritmicitatea experientelor da o iluzie de permanenta. Absenp
n11 este tolerahila mJturativa dedt daca ea alterneaza cu o prezenta,
intr-o ritmicitate care garanteaza sentimentul de continuitate. Dis-
continl1itatea nu este maturativa decat pe 1111 fond de permanenta.
lar rirmicitatea da o iluzie de permanenta.
Ritmicitatea permite astfel o anticipate a experientelor, anticipate a
regasirii astfel s11srine gfmdirii - gandirea absentei. Pen-
tru Jceasta, obiectl11 nu trebuie sa tle absent un timp mai lung decat
eel in este capabil sa-i pastreze vie amintirea. Winnicott
(1971 b) a subliniat aspectul traumatic al separarii care, daci
un anumit timp, produce o pierdere arunci intr-o expe-
rienta de agonie. Obiectul nu trebuie s:'i dezminta promisiunea de
regasire, iar regasirea trebuie sa se efectueze ritmic, intr-un ritm care sa
continuitatea 11n trebuie hranit Ia tlecare trei
ore asta nu se \ntamplii doar din motive flziologice).
Ritmuleste astfel constitutiv al unei baze de securitate. Securita-
tea de bna estc efectul unci - sau presupune o - ritmicitate, o expe-
rienta ritmic1.
Functia de soficitare
Anne Alvarez (1992) descrie calitiitile dinamice ale obiectului con-
tina tor (parintele, ca terapeutul) subliniaza activitatea de solici-
tare a obiectului, care trebuie nu numai sa satisfacii, sa modifke sau
sii transforme nevoile ci sa-l solicite, sa-i aduci ceva,
sa adauge ceva pentnt a-i 1mbog:1ti dezvoltarea. Funqia de solicitare
presupune bineinteles aducerea unui copil deprimat sau in retragere
'J ln englez:1, in text (n. red).
Nilrcisism primilr: rlefinire 1i fl!(}/ufie 83
111\ll normal de prezenta, de a-1 reinsufleti psihic s-ar putea
'1.,1 ca mai presupune aducerea unui copil care se aHa deja Ia
, I normal, Ia eplonul superior de experientii emotionala (vese-
'" 1 ''11a, uimirea, placerea etc.). Mama sau obiectul maternant
1,' 11.1 .It entia, cheama relatie, Ia comunicare, 11 cheamii
",.,1 .1 in calitate de Hinta psihica.
, '' .;,,,,,, functii/or materne paterne
.11 1 1 .tracteristici a obiectului continator este aceea de a cupla
.. ,. , "I"' funqiile materne paterne, voi reveni mai rarziu Ia aces tea.
1 . '. 111k materne privesc receptivitatea, primirea proieqiilor, Inte-
l. 1 l'tc.; iar funqiile paternc sunt fcrmitatca, stmcturarea, orga-
'' .I etc. 0 combinare armonioasa a aces tor funqii
"' 1 ,sara in interiorul obiectului in spatiul social al relatiilor
1 I llllt'\e ohiecte, copilul putand astfe\ sa introiecteze 0 imagine de
1
>tlllti Lombinati buni" (Resnik, 1986, 1994, 1999).
1:. \lTic, funqie alb, preocuparc primara, acordaj afcctiv, ritmi-
1 ,olicitare, cuplarea funqiilor materne paterne, iata cateva
I", 11, , .tlitiitile necesare obiectului continator maternant- pe langii,
I "111, invcstirc, atentic, iuhire- pcntrll a ajuta hebe-
" 'II .. I descopere realitatea sa integreze alteritatea.
I 111 putea spune ca angoasele care traverseaza sunt,
1 11.1 \.1 llftnJ, legate intotdeauna de 0 dezmintire a Olll11ipotentei a
, 1' .1 dlcientei narcisice. Altfel spus, ele sunt de o indlnire
, lllll.ttica, brutala cu ceca ce este in aLua sa, cu lumea, cu alteritatea.
'1 I 1 dezvoltare psihica presupune o int:J.lnire cu realitatea, cu alteri-
' .1 . 1. ,j este tributara unei posibile integrari a alteritatii.
-' Descoperirea realita1ii integrarea alterita1ii
'' J. 1. Protejarea narcisismului
li>l.llltirea cu alteritatea este inrotdeauna 0 sursa de suferinta, 0 dez-
ll>illl.ire a experientei a convingerilor narcisice. Celalalt este o rani
1 .. 111111 sine. narcisismul, sau travaliul narcisismului, estc eel care va
',, illll' alteritatea trauma tid. Cum se inrampla aceasta?
84 Realitatea psihica a subieclivila\ii istoria sa
Se poate spune, In primul rand, d. o conftnnare a subiectului In
idealul s;1u narcisic reduce caracterul traumatic al alteritatii. Mediul
are ca rol sa confirme narcisismul subiectului, dupa cum arata, de
exemplu, Grunberger (1975) sau Winnicott (1951, 1971 b) cu noti-
unile sale de tranzitionalitate, de obiect gasit-creat. Mediul trebuie sa
conserve iluziile necesare, sa evite deziluziile brutale sa favorizeze
o deziluzionare progresiva. Mediul trebuie prin urmare sa protejeze
narcisismul copilului.
Proreqia narcisismului copilului va rrece In mare parte prin o
prezervare a experientelor tranzitionale, a autoerotismelor, a trava-
liului de joe.
4. 2. 2. lnteriorizarea experientelor prin modalitatile
de identificare
Descoperirea realitatii integrarea alteritatii presupun, pentru a
reduce impactullor traumatic, 0 inreriorizare de carre a expe-
rientelor sale. Ea depinde de natura diferitelor modalitati de identi-
ftcare Ia care el a recurs - adezive, proiective, introiective
10
- de
complexificarea spatiului siiu mental'' (uni- bidimensionalirarea
caracrerizeaza lumea autista adezivitatea; tridimensionalitatea per-
mite proceselc proiective; cvadridimensionalitatea introduce istorici-
tatea caracterizeazii funqionarile introiective).
Prima dezvoltare a raportului de identificare cu lumea inconju-
riiroare cu ohiectele s-ar purea descrie sumar In modulmmiitor:
- In descoperirea lumii, adera mai intai la senzatii
(idenrificare adezivii);
- a poi cl ia contact cu forme, suprafete, incerdnd o ,adancire" In
scopulunei interiorizari, in care el ramane atapt de obiect (trecere
de la identificarea adeziva Ia idenriftcarea proiectiva);
- apoi, interioritatea fiind constituita, el penetreazii obiectul,
II include in spatiul siiu, il trateaza san il malrrateaza in
10
Voi rcvtni In cdc ce urmcaz;'\ In deraliu asupra acesror diferire procese
de iden tificare.
11
A sc vcdca dcscrierea ropogr:tflc1 a diferitdor dimensiuni ale spatiului
mental, Meltzer et al. ( 1975).
Narcisism primar: definin ,;i tvolufie 85
1,1. 111, lcluri, intr-o legatura simbiotica marcata de o dependenta
1
'11, 111 de obiect (idenriftcari proiective pregiitind idenriftcarile

II l I ill j cand dependenp cedeaza, obieCtUI poate ft integrat, Se
, ,11;, .11;1un rravaliu de doliu (idenriftcare introiccriv;1).
\,, 1, 111 >riz:area psihicii a unui obiect al relatiei, pe care o realizea-
1 .. I" permite suportarea alteritatii obiectului, separarea
I I, I< .I lui, regasirC3 obiCCtUIUi in absenp ltti, pcrJllifC SJ-1 aiha
'' "" klla dispozitia sa. Aceastii interiorizare corespunde unei relu-
" "' ""' a experientelor triiite cu un alrul. In acest fel sunt reunite
. ' ' '1"-rientele autocroticc, dupa cum va dcscrie cu claritatc Rene
,, dl"n, toate jocurile lntre sine sine, care reiau situatii de !ega-
"' "'''t sine un alrul, evenimente traite, ell 1111 obiect
, . 1 1 ''. /\ceste experiente se realizeaza in spatiul tranzitional, spatiu
1" . 'Pa\iu de iluzie in care este lasara in suspensie diferentierea
""' IIJ.IItntru in afarii, intre subiectiv ohicctiv, intre f.1ntasmii
, l11.11 , .. garantia unui spatiu tranzitional sunt con-
I" 11!. de realizare a experientelor autoerorice, deci a proceselor de
, 1 "" it.are psihica de intcgrare a alrcritiitii.
I J. 3. Protejarea autoerotismelor
I. ,J" d trebuie sii protejeze auroerotismele Rene Rous-
,11, HI .\C va opri mai mult asupra acestui aspect. De exemplu: in tim-
1 ,I 1111ci interaqiuni sau al unei comuniciiri intime intre un parinte
' 1111 se va ohserva maniera in care piirinrclc estc determinat
', 'l'ccte un anume ritm in interaqiune. El respectii mai ales retra-
, . 'J!, ciclice ale altfel risdnd o supraexcitare a lui, dad
11 , trc o prezenta continua in relatie. 0 comunicarc mcntinuta
"""'mu, neintrerupt- intrucat retragerea nu este tolerata sau este
1
., , 1 ;mgoasanta pentru adult - are efecte dezorganizatoare, efecte
.I. r11ptura, Ia fel ca o comunicarc prca saracii sau prea aritmica in
' 'I '"rt cu ritmul (a se vedea de exemplu Decerf, 1987).
1," t' interaqiune creatoare, inregratoare, respecta o anum ira ritmi-
. ''" ,. compusa dintr-o succesiune de angajamente in comunicare
86 Realitatea psihica a subiectivitii!ii istoria sa
din retrageri. Retragerea permite experientei sa se metabolizeze. Ea
EJCe dovada unei investiri autoerotice a gandirii. Dupa un schimb
cu un alrul - mama sa, un adult- in lumea externa, care
se retrage din interaqiune rejoaca scena, metabolizeaza experienra in
lumea s:1 internii. CeLJ.Ialt din lumea externa a devenit un actor din
teatntl sii11 intern.
Aceste procese autoerotice, care permit integrarea alteritiifii, redu-
cerea caractemlui traumatic al alteritiifii, se vor continua mai tarziu
prin, de exemplu, toate jocurile copilului prin care el va trata expe-
rienrele agreabile mai ales dezagreabile pe care le suporta, rejudn-
du-le, singur sau cu altii. Este o modalitate de a integra alteritatea
traumatici a experienrei.
4. 2. 4. Perceptie reprezentare
Astfel, care a rriiit o experienra creatoare de legiiturii cu un
person:1j din mediul siiu poate sii p:l.streze viu in el, in psihismul s:iu,
acest personaj. El poatc piisrra vie experienp un anume timp. Bebe-
care, de cxemplu, se separa de mama sa poate s-o piistreze vie
pe aceasta in interiorullui un anume timp. Dincolo de acest timp,
mama sa intern:! nu mai este vie, iar se in situ-
aria urgenta de a trebui recupereze mama reala, de a trebui sa
regaseascii contactul cu mama sa externa. este important, pentru
securitatea interna a ca mama sa sa fie realmente acolo Ia
ace! moment. Mama poate trebuie sa absenteze, dar absenra sa nu
trebuie sa timpul in care copilul poate conserva o imagine
vie a ei in interiorullui.
Un cue tr:iiqtc experienre de ap fel indt nu poate sa
dezvoltc aceast:i capacitate de a pastra obiectul in viari. in interiorul
lui este un care, de exemplu, nu poate niciodata sa adoar-
ma singur. El pL1nge, reclama intr-un mod disperat prezenp reala
permanent:\ a parintelui, caci in absenp parintelui acesta nu mai
are viaf:"t in mintea Un altfel de nu poate sa se
consoleze sii se cantina prin activitatea reprezentativa, el are nevoie
de perceprie. Percepria nu las:l. locttl reprezentiirii. De altfel, se poate
Narcisism primar: drjinirr ,fi cuolufir 87
. I. ' 1 , .1 um-o astfel de situarie, dacii mama nu este perceputa, pe
1
, 1 1, 1 .1 cste pierduta ;;i, pede alta parte, bebelu;;ul se simte ca ;;i
1 , , 11 , .1111t in af:1ra psihismului matcrn. Accasta ango:1sii agonica
' 1 ,, , are o regase;;te atunci dnd pierde obiectul
1 1 1 1 , .ucia el va lupta in diferite mod uri.
1 1 ' Procesul de simbolizare nevoia de
, ,, Ill "'''l obiectului, pana Ia introiectarea sa identiflcarorie,
" "I "'rbi despre ea mai tarziu, corespunde partial unui proces
""I" ltt .. lt'C. Prin simbolizarca cxpericnrelor se dezvolta contacml
'l11.11l',l externii cat Cll cea intern a (ii SC viap psihica.
1 .. 1 ,I '''Prezinta o paradigma a activirarii de simbolizare.
I 1 1 , onfruntarea cu rcalitatea cste impusii il con-
.. ,,1., l.1 1111 travaliu de integrare, descoperirea realirarii este deo-
', 1 .I , .iutata chiar de bebelu;;. Viap sa pulsionala il ,impinge"
". ,J,int- Ia fel cum obiectul II atrage, il capteaza, dup:'i cum
", 1 I" mai sus. pulsiunile libidinale il 1m ping pe sii
I "';'t obiectul, ele nu sunt singurele surse de investire a
1." 1" 1 Melanic Klein (1950) a vorbit des pre ,pulsiunca cpistcmofi-
J',,"n (1962a) a descris ,legatura cunoa;;tere" care, in paralel
"1")'_.11 Cll ,legiitura iubire" CU ,Jegatura ura", Jeag;\ bcbeJu;;uJ de
1. ,, , 1, lc sale. este foarte dcvreme interesat de dcscopcri-
' 1 111\elegerea lumii care 11 inconjoara. Cand observam bebelu;;i, ii
[, 111 comportandu-se ca ni;;te adevarari cercetatori, srr;tduindu-se
1, 11 ,lvc probleme care le incitii curiozitatea. Foarte devrcme, hebe-
"' placere in a rezolva probleme ;;i travaliul psihic
" llll'. Bebelu;;ul nu cauta doar satisfaqia pulsionalii sau satistaqia
1 It somatice. El are ;;i o nevoie de el simtc pl:'lccrc in
., 1lvarca unor problemc.
.'\ltcritatea estc desigur una dintre problemde majorc pusc bebe-
1" .1 d11i, iar rezolvarea sa trecc printr-un travaliu de intcgrare in care
, .. , 1d, dupa cum spuneam dupa cum vom reveni mai rarziu, ocupa
"" loc determinant.
H8 Realitatea psihica a subiectivitalii istoria sa
5. Forme ale relatiei primare
5. 1. Legatura de
Atunci dnd relatia primara se sufkient de bine, se poate
observa organizarea progresiva a unei leg:1turi de ,secu-
rizat", adic1 de incredere. Torul ne face sa ne gandim ca
tul, descris de Bowlby in perioada de dupa razboi, se bazeaza pe un
fond de reaqii biologice ca are, prin urmare, un fond programat
genetic observarea diferenriala arara ca nu toti copii prezinta
comportamenrele manifeste ale cii unii copii dezvol-
ta, dimpotriva, reaqii de evitare sau de respingere a mamei lor, ca ei
pot sa reaqioneze Ia prezenp sa intr-un mod rnult rnai ambivalent,
altern:1nd atraqia ostilitatca, chiar ca sc dezorganizeaza in pre-
zenta sa. Toatc acestea pledeaza pentru o conceptie despre
care considera ca acesta nu este determinat doar genetic, ci trebuie
sa includ:'i 0 dirncnsiune importanta lcgata de caractcristicilc relatiei
care se constmiqte care permite, sau nu perrnite, ca
potential sa se poata rnanifesta sau sa ia curare sau curare forma. de
aceasta datil, dezvoltarea potentialelor ramane in mare parte subordo-
nata conditiilor relatiei intcrsubiective care se construiqte.
5. 2. Oglinda "dublu"
Metapsihologia psihanalitica, ne-am oprit destul asupra acestui punct
in capitolele precedente, confera problemei pulsiunii a ,placerii"
un loc cu tottd esential in reglarea economiei psihice. Experienta lor
clinica i-a lacut pe sa acorde problemei pla-
cerii" intrc mama un loc cu totul esenrial, determinant in
ansamblul regliirii afective al primelor schimburi.
C1nd se abordeazii chestiunea placerii, deci chestiunea ,sexua-
lului", este important sa se determine ce este ace! ceva care produ-
ce pliicerea, care esre ,t;mtasrna" sau particularitatea relationala sau
procesuala ce sta Ia originea triiirii de placere. Winnicot a sublini-
at ca mediul matern avea o funqie de ,oglinda" in relatia primara.
Cand chipulmarnei sale, else vede pe sine", dar,
Nrtrci.ri.<m prinutr: rlrfinin: ,;i ruolufie 89
.1. :1sta, este probabil cii tot ceea ce face mama este tratat de
I , .I o ,reflexie" a lui Deci nu doar f.1p sa, ci tot cor-
.1 ' llllll'gul sau comportament funqioneaza ca ,oglinda" pentfll
1 I I lnigur ca acesta este unul dintre sensurile terrnenului ,narci-
, "l'ilul se vede in celalalt, se ,simte" in obiect.
I lll':i, dupa cum am spus, nu mai este posibil in prezent sa
oolllll Ill ideea unui stadiu complet ,anobiectal", bazat pe 0 totala
I I 1, II\ icrc initiala, in care n-ar perccpe obicctuL
" , I. .1 "hicctul este o ,oglinda", cl este totodatii un alruL Cerceta-
' '" 1 111' subliniaza, dupa cum am spus, ca este neindoielnic faptul
I I" ,percepe" inca de Ia inceput o forma de ,mama". El nu
' 111 .It fel in raport cu obiectele dupa cum ele sunt lnsufletite
'' '" 111\llflerire; este capabil sa le diferenrieze apro<Jpe de Ia inceput
I ' .I t ipului ritmului obiectclor. El
""I ,,,\" si 0 difcrentiaza foarte curand de alte ftintc um:me. Inca
' ' '
1 ... l'""'cle ore ale vietii sale, el ,mimeaza" ex}Jresiilc fetci umane,
' '
1 .. llllll'lltand astfel foarte devreme starile corporale pornind de
, 1 lllllele forme de stari psihice ale altor oameni, in special ale ace-
, 1" el ii deja ca pe ,apropiarii" sili, primcle sale
1 "1' 1 k
I',, I ,percepe" mama cum este el capabil s[l o concea-
l 1 1' ,construiascii", in funqie de starea sa de dezvoltare, dar de
, Ill l1 modelelc in legatura cu care are o preconccprie innascuta.
I ' '1 ,preconceprie" este Ia inceput direct ancoratii in senzo-
'1" 1,, .. Ea pare sa fie cea privind w1 altul, parti;d difcrenriat de el,
"'. va avea de construit o legatura, o inralnire, dar un altulin
' ' I va trebui sa se recunoasca, adica, poate inca mai mult dedt o
l1111 L1, un ,dublu" a! lui Ceea ce vom dezvolta acurn.
I '!',:'itura primara nu este ,data", forma ei nici atflt, chiar daca,
I '1 .1 '11111 spune W. Bion, ele sunt tara indoialii ,preconcep11te". Cli-
, ,, 1 ';ccurilor instituirii ,matcrnitatii" primare nu lasa nici un pic de
"I. asupra acestui aspect, iar problema stabilirii sale, a construirii
I .q)()i a organizarii sale se pune succesiv celor doi parteneri. Dad
1. 1" 11denra primara este obiectiva, modalitatea in care ea va ft tole-
' I 1 "i sesizata, adica traita subiectiv de va depinde strans de
90 Realitatea psihidi a subiectivilalii istoria sa
maniera in care legatura primordiala se va construi in particular de
calitatea pL'icerii Ia a carei organizare va contribui. Ansamblul clinicii
primei copilarii subliniez, ,dinica" acesteia, caci ,observatiile expe-
rimentale" nu indica acest fapt - imi pare sa demonstreze ca exista
o placere speciflca a intalnirii chiar necesitatea unei a
placerii". placerii reciprocitatea placerii- ceea ce nu
vrea sa spuna nici simetria nici similitudinea celor doua, acestea
flind adesea confundate in mod eronat- sunt o conditie sine qua non
pentru ca afectul de placere a! sa se ,com puna"' adica sa
fie organizat resimtit ca atare, sa construiasca reprezentanti psihici.
5. 3. Relatie narcisica paradoxala: homosexualitate
primara )n dublu"
Rezulta din cele dezvoltate mai sus privitor Ia placerii
intre mama ca ,fondul" relatiei primare cu mama poate
fl. numit ,homosexual primar" sau homosenzual primar. Placerea
vine din ,baJetuJ" inra.Jnirii Cll un aJtuJ asemanator,
un dublull, un altul perceput in sa de oglindire a lui. Un
,dublu" este un alt este un asemani'nor, o oglinda a sa, dar
este un altul, nn exista confuzie intre sine dublu. Un dublu trebuie
sa fie suflcient de pentru a fl un dublu al sau, dar trebuie de
asemenea s<'i fie suflcient de ,altul" pentru a nu fl. sine
lntre mama vectorul intalnirii, eel care conditionea-
za placerea relariei poate chiar compozitia psihica a placerii
vom reveni asupra acestui punct, este procesul prin care fiecare din-
tre cei doi parteneri se constituie ca oglinda deci dublul celuilalt
13

Modelul ipoteza unei ,homosexualitati (homosenzualitati) primare
in dublu" privesc Ia inceput organizarea relariei primare intre mama
Dar ele presupun, de asemenea, ca ,fondul" acestei relatii
12
Relatiile pmernic investitc, cum sunt reb ria de indr:'igostire, rransferul
in sirua(iile tcrapeurice sau chiar hipnoza, las;] mai clar dedit celelalre s;] ,iasa
Ia iveal:i" acest f(llld.
ll E de Ia sine inrcles ca descoptrirea neuronilor-oglind:i aduce confir-
mari biologicc acesrei ipotcze (a se vecka Deccty, 2004).
Nilrci.ri.rm prinwr: rlcfinire ii CT!olufie 91
l'lllllare ramane prezent mai mult sau mai purin activ de-a lungul
'""gii vieti, dincolo de complexiflcarile pe care istoria ulterioara le
I .l(luce acestei prime schite a legaturii. Relaria C\l celalalt asemana-
1,, 1 . perceptia ca celalalt este eel purin in parte un cu sine, pia-
, ".1 de a percepe Ia celalalt aceasta similitudine, aceast;l idcntiflcare
l'"tnordiala, este Ia baza sensului social a relatiilor sociale.
I 11 ttd percepuse acest lucru foartlc: devreme, pentru ca eJ atribuia
I" socialului unei transformari a homosexuale
1111
intre mama relatia ,de in dublu" trebuie
, \(' stabileasca Ia doua nivele imbinate, distincte: primul nivel
. ,,. eel al unci ,cstezice", a unci ajusrari a unci imp:'ir-
' 1 iri de senzatii corporale, al doilea nivel este eel alunei
, lllotionale, al unui acordaj afectiv.
', 4.
l111 ,estezica" este nivelul primar fundamental, eel care
, ''IHlitioneaza investirca libidinala primar:'i a corpului Ea
. observa plecand de Ia ,baletul" de ajustare mimico-gestico-postu-
'' l.t rcciproca intre mama La gcsturile, mimicile, posturile
llttttia, corespund se ajusteaza dt mai apropiat, vom reveni asupra
"l'>tui punct esential, gesturile, mimicile, posturile celuilalt. Cauta-
" .1, intalnirea indcpartarea unul de celalalt, ,rcspiratia"
"' iproce formeaza un fel de ,coregrafle" corporala in care se a jus-
'' .11.:1, se comunica se transmitc un cortegiu de senzatii, in accst fd
dar reglate. lnvestirea corpului a corpo-
ale trecc prin investirea rdlectarii pe care obicctul i-o
11 .msmite inapoi, tocmai prin propria ajustare.
Acest proces este abia decelabil Cll ochiul liber: adesea trebuie sa
, descompuna, imagine cu imagine, inregistrarile cfectuate (Stern,
1'!115) pentru ,a vedea" baletul a sesiza economia acestuia ,in
, In hlu". Ajustarea reciproca este in mare masura i Ea este,
, k asemenea, amodala, ceea ce inseamna ca nu este ,simetrica", ci
.1 \ioneaza prin corespondenra modala. Gestului
92 Realitatca psihica a suoiectivitalii istoria sa
cont de mijloacele de care dispune el, in particular de nivelul slab de
integrare motorie, ii corespunde un gest al mamei, finand cont de
mijloacele de care ea dispune de capacitarile de integrare motorie
pe care le are. Ajmtarea este reciproca- fiecare se ajusteaza Ia celalalt,
incearca sa se acordeze Ia celalalt -, dar nu simetrica, intrucat mijloa-
cele angajate nu sunt similare.
Capacitatile de transfer senzorial, ,amodal", care exisra de Ia ince-
put lara indoiala persista in subsidiar intreaga viara, permit sa se
stabileasci corespondenre dintr-un sens in celalalt, de Ia o Ia
alta, de Ia o perceprie senzoriala Ia corespondenta. Ele sunt
esenriale pentru a inrelege in ce fel un altul poate sa He un dublu.
,Dublul" poate tl o oglincb ,exact;]'' san o oglind:l ,amodala", adica
o oglind:l ,intr-un mod senzorial dt mai apropiat", dar este mai ales
o oglincL'i care se ajusteaz:l, o oglinda care se ddlnqte prin procesul
de ajustare cum am subliniat mai sus.
Cel putin trei caracteristici sunt aici esenriale pentru a inrelege
cum se stabilqte aceast:l relarie; mi se pare important sale relevam
in acest context.
5. 4. 1. Capacitatile de imitatie innascute
Prima dintre caracteristicile relariei ,ln dublu" are legatura cu capaci-
t;'lrile de ,imitarie" innascute ale aici, oglinda este eel mai
aproape de forma sa matriceala. Inca din primele ore ale viefii sale
(Decety, 2002), este capabil sa reproduca mimicile vazute
pe hp celuilalt, a mamei sale, investita foarte devreme, identitlcat:l
discriminata. Un dialog mimetic poate incepe sa se constituie, bebe-
mam;'i putand ,raspunda" in ecou, astfel sa inceapa sa
exploreze ,din interior" celuilalt. 0 anume a
starilor estezice afective ale celuilalt pare deci sa se poata dezvolta.
I poteza clinic'i tlind aici ca, prin imitare corporala, o prima forma de
empatie a senzariilor st;'i.rilor celuilalt este facuta posibila.
Nrtrri.riJin primar: rlrfhzirr 1i riiOiufir 93
' " J Capacitatea de anticipare
I l>.ik(lll intalnirii f1ll poate Sa Se cteCtLJeze dedt dad fleca-
1 , "' ,pccial poate anticipa sau variafiunile
, ,1 ,1,. ' cct ce ne conduce Ia al do ilea punct. Se poatc da credit
. , '"1"1 psi hie al mamei, care a a tins o complcxitate adulta, ca sc
, I 111.1 de aceasta sarcina lara prea multa diflcultate, daca rama-
'"., IJI.tct cu sale profunde spontane. Cum poate insa
I" 11l \,l anticipeze procesele manifestate de mama sa?
I I II II J>Oate EKe asta decat intr-o oarccare masur;l. (_) mama cu
, , , , ' haotica, deci imprevizibila, ii va depa9i capacitafile de
' 'I' >I<. Cand gestica materna nu-i capacit<l.file, bebelu-
' 'l'rijini pe o uimitoarc aptitudinc de a-9i insu9i liniile ,ritmu-
>1<. 'e degaja din materna. sunt, intr-adevar,
'11 , 11 o capacitate de a repera, a organiza, a descompune deci
II, Jc" ritmurile sau percepfiilor celuilalt. Ritmul,
"" 111\TI de organizare a unei forme de temporalitate, estc eel care
l'".il>iLI o anume ,predictibilitate" a mamei a aces-
.' I; illlllll definqte 0 ,secvenra", permite anticiparea unei urmari,
' '>'>I I>. reperarea Unci fegubritari deci ,prcvedcrea" SCCVenrci
. ", 11 ""L'. Dar, din nou, trebuie sa inrelegem capacitate de a
1 ' ' lllllluri cape ceva care o sesizare ,amodala" a acestora.
i I 111\lli poate sa transpun:l ritmurile ,auzite", in ritmuri ,vazute"
" 111 ritmice, el poate descompune ,mdodiile" gcsturilor
' I. 11.111spuna in ,melodii" kinestezice, auditive sau vizuale
14
.
\Ill rcmarca in trecere ca, daca se poate in imitarea
"," "' .i a celuiblt, reprodudnd fidel mimica celuilalt, ceea ce
,,, Jloduce un efect de neplacere, ,sa sune fals", ,caricatural", in
I', lllrtl a fi mai exact, cercetari recenre vin s;] pun:1ln cvidcnra d,
" "'"lr ded.t Ia ritmuri, Ia Vrlritlfiile de ritm sunt eel mai L'xpeqi.
'1. I '.111 purut compara pune in p:ualel ,improvizatiilt" ritmice ale
' 'I''' \ i lor in duet Ia jazz erie care pot fi ubservate in corcgrafla inr:!lni-
' '""m intre mama Pentru a purea ,improviza", e nevoie sa fi
'' !',1da ritmica implicita; improvizatia presupune o arr:1ln GHe respec-
" gulii jocului" Iibert a tease combina se armonizcaz:1.
94 Realitatea psihidi a subiectivita\ii istoria sa
schimb, imitatia amodala produce un efect de adevar, tocmai din
faptul cii. ea nu este posibila decat pe baza unei adevarate
estezice. Nu este posibil sate Ia a ,arata" o traire, neresim-
tita de fapt; rrebuie sa fi simtit efectiv pentru a ,transpune" o senzatie
in forma ,cat mai apropiata".
semnalam asemenea unui cercerator maghiar, G. Ger-
gely (1 1)98), care subliniaza o particularitate a ,ecourilor" materne
a manierei in care mama ii re!1ecta propriile lui stari
interne. El semnaleaza ca mama, In timp ce ref1ecta
propriile lui stari, deci in timp ce ,face oglinda", 1i sem-
nifid faptul ca ea ,face" oglinda, introducand indicatori
ce diferentiaza momentele in care ea resimte afectele adresate bebelu-
de cele in care ea se sa-i ref1ecte acestuia starile lui
Mama ,meta-comunica" despre sensu! a ceca ce adreseaza
ln acest fel, il pe acesta din urma de riscul con-
fuziei, inerent modului relational ,ln dublu".
5. 4. 3. Capacitatea de jubilare
In fine, ultima parte a tripticului, punerea In ecou estezic merenta
coeziunii annoniei coregraflei primare, atunci cand poate fi reali-
zata, produce un efect de extaz, de placere estetica. Termenul ,jubila-
re", preluat din vocabularullacanian al ,stadiului oglinzii", mise pare
mai adaptat. D. Meltzer a subliniat importanp sentimentului estetic
In raportul primar al copilului cu chipul matern, dar acesta nu are
sens dedt dad acordajul reciproc, baletul primar, ref1ectii totodata
copilului imaginea unei coeziuni a unei armonii care ii permite sa
se simci el, in oglinda, suficient de ,frumos".
lnvestirea fetei corpului mamei ajustandu-se
lor estezice interne ale produc un sentiment estetic o
in care percepe ref1exul propriei sale ,frumuseti"
potentiale, al coerentei al armoniei sale. Bine ref1ectat,
este ,frumos", se simte bun. Rau ref1ectat, elincepe sa se simtii ,urat",
mizer, ,rau" purtator al unui de a exista, al unui rau in fiinpre.
I nvestirea procesului in care se simte ,ref1ectat" de mama
Ntlrcisimz prinutr: rlrjinire ,1i rvolufie 95
1L .11.1 starea ,estetica" a dincolo de asta, starea sa
, ,! L 1 ;i de existenta.
1
1
" .1' '.1 fundamentaLi a estezice" prim are nu
"" , 1
1
>I iltH:le forme de afecte, ci primele procese psihice de trans-
,,,, , 1, ;i de tratare a starilor interne.
l'ltltllk ,pictograme" (P. Aulagnier), primele forme de ,semnifi-
"" l"illl,ili" (D. Anzieu), ideogramele (W. R. Bion), continatorii
, "" tl1 ( 1'. Nathan), protoreprezenarile (M. Pinol-Douriez) etc., adica
,,,l,ltd primelor procese din registrul numit ,simbolizare primara",
. ' 1 " , It- asemenea a fi inralnite, investite, puse in explorate
,, I,, d rclatiei de estezice primare. D. Anzicu a subliniat
' 11 < It putere cJ procesele psihice gaseSC in senzatiile experientele
1" \.de materia prima a pentru formarea organizarea lor.
\' l.t ca in modalitatea de a acestora - dupa ter-
' "d 1 >ropus de C. Parat in cu afecml (1995) -, in tipul de
111, de ref1ectare pe care obiectul primar li-1 furnizeaza au
. . 11, 1, in timp materia investirea viitoarclor lor dczvoltari.
'1. 4. Concluzii
, , 1 Nnlll primar, investirea corpului propriu a funqion;"irii aces-
,,, '1, , ;\rre nu are loc, apdar, nici imediat, nici in mod
1 , 1 Flt rece prin estezica, depinde de medierea inves-
.. " ,1, 1 de obiectul manor, ,se in funqie de natura
. I 1 q >til de ajustare de oglinda pe care obiectul primar le pro-
;\,tfd arata paradoxul narcisismului primar: investirea ohiec-
,1,, .,. suprapune pe investirea de sine f:ira antagonism, cu
'''I ill.\ l<l investirea obiectului sa ref1ecte subiectului propriile sale
, " .. 111 stari corespondente ,cat mai apropiate". Tot Jato rita aces-
' 111"duri primitive de comunicare, trairea de dependen\;\ primara
<II< tolerabila, neputinp primara este estompata prin capacitatea
, , , munica de a imparta;;i aceste prime forme de sens.
I 11\'l'IS, in coregrafiei corporale primare incep sa se constituie
1 ,1"1, narcisice" plecind de la care patologiile numite ,psihosomati-
1 ,.,ihotice sau ,narcisice" vor stabili primele baze.ln vicisitudinile
96 Realitatea psihica a subiectivita\ii istoria sa
acestora se preftgureaza de asemenea viitoarele forme de dependent:\
problematice mai general, tulburarile narcisic-identitare.
Winnicotr a tacut ipoteza ca In relaria primara, sanul ,gasit" de
copil, adica sanul ap cum 11 percepe el, ar trebui sa fie totodatii creat
de el, adic3 halucinat ,,n" percept, In timp care este perceput.
Acordajul estezic pe care l-am descris mai sus pare a fi pre-condiria
pentrtl C1 procesuJ gasit-creat asupra caruia vom reveni rnai tarziu sa
se poata stabili. Pe de alta parte, acestui acordaj estompeaza,
pe cat posibil, dependenp materiala obiectiva in care se afla bebelu-
Ea deschide, in schimb, problema unui alt tip de dependenra,
fara indoial:l mult mai importanta, dependenra de ,dorinp" de ajus-
tare a mamei; mama este cea care incepe sa ii recunoasca
statutul de adevarat subiect. Formele ulterioare ale acordajului, for-
mele emotionale vor rrebui sa contlrme acest lucru.
5. afectiva": acordajul emotional
estezica formeaza un fond pe care se va stabili posibili-
tatea unui ,acordaj" emotional, dupa conceptul propus de D. Stern
(1985). Deja investirea perceptiilor izvorate din corpul propriu pro-
due ,senzatii" stiiri afective primare, care prefigureaza viitoarele sari
emorionale ale De Ia afectul senzariei Ia eel al emoriei,
exista un continuum: emotia se ,compune" plednd de Ia senzatiile
primare, este o form:1 complexificat;'i a acestora, chiar daca exista
emorii observabile inca de Ia lnceput. In maniera, acordajul
estezic in dublu ,amodal" trebuie sa se prelungeasca intr-un ,acordaj
emotional". Relatia in dublu continua sa se stabileasca, sa se ,con-
struiasca" p:m;1 Ia momentulin care obiectul poate H ,conceput" ca
diferit de reprezentarea sa interna.
Dar, in fel in care exista senzarii amodale, partajul emo-
tional va fi el in dublu "amodal", adica exista in timp o
corespondenta ,in dublu" in acordajul emotional o posibilitate de
distanpre intre modalitatile de expresie emorionala, pentru a evita
confuziile intre cei doi parteneri ai relatiei acordate.
D. Stern (1985) propune in plus o observatie care permite sa
completam reprezentarea noastra despre ceea ce, inca de Ia raportul
Narcisism primar: rlr:flnirr ,;i ruolu!ie 97
'""I]' in cepe sa configureze diferenrierea intre reprezentare per-
i.,,, \,,,rului. El subliniaza frecvenp unui tip de ajustare materna
111 ''uma, atunci dnd crede c3 expresia emotionala a
,, .ltbptata Ia situatie, de exemplu ca este excesiv;'i, atenueaza in
.. I , Lliherat in raspunsul san intensiratea emotionaL\ a acordajului
, , \1, "' pare ca aceasta forma de ajustare revine Ia a in cepe sa trans-
,' 1 J,, diferenp intre una feet ,,pasional", in tens, adaptat Ia
"""' conditii particulare, un afect-semnal care se
I' l'll'!inte" afectul, sa dea un semn despre el. Asdel ar in cepe sa
diferenp intre lucrul ,in sine" simpla sa rcprezentare,
""l'l"l ,;\u ,semnal".
I 1, .,, rierile acordajului emotional primar pe care ni le propun
. "1, ,, 11ii care se ocupa de prima copilarie contribuie Ia ada des pre
1 , " imagine mai apropiat:l de o ,coregratle emotionaL'i"- facuta
''"" ".1propicre, o inralnire o indcparrare -,dedit de o ,alipirc"
, 1 , 1, '' .Juziune" emotionala. Acordajul, ca ajmtarea, este o
"" proces, o tendinra rclationala; el nu este o stare, nici un dat
, " , lut al relariei sau al raportului primar.
cum am inceput sa arat, pulsionalitatca care se exprima
1
, "' '' 11siunea ce caracterizcaza relatia ,in dublu" imi
, 1 ' II scrnnul unei valori in mod fundamental ,mesagera" a
1
"I "'"de. Alaturi de rolul deseardrii, in general considcrat ca unul
I","' lllizclc fundamentale ale pulsiunii, ar trehui s;'i putem t-ccu-
.... 1 '' pulsiunii dimensiunea de scns, de vector al comuni-
, 1, , .1ttc obiect, de ceea ce filosofii fenomenologi au numit intenrie.
. , , ",, satisfaqia depind a rat de ,dcscarcarea" tensiunii interne,
"' I I111Jdamental ,narcisica" a pulsiunii, cJt de SChitnb, 111CSajul
", L'a 11 poarta catre celalalt facand posibil acest schimb; miza este
' , '" 1 ,ohicctalizarea" vietii pulsionale. Dar aceast;'i dimensiune ,de
'I tllt trebuie inreleasa intr-un singm sens, ea mt circula doar de
"'''''l t carre ohiect. Prin pulsional;'i, prin ebnul pulsional
, '"' il adreseaza obiectului, copilul ,interogheaza" ,intentiile"
I l"'''lc investirile obiectului in ceea ee-l privqte. El interogheaza
1.,,, till, locul pe care eli! ocupa pentru acesta, exploreaza recepti-
'' ", ' ,\Cestui a fata de sine, disponibilitatea sa, pe scurt starea intern a
. , .1,"' tului in raport cu el. Mise pare important sa pastrarn mereu
98 Rcalitalea psihica a istoria sa
in minte ca un copil ,interogheaza" oglinda pe care o reprezintit
mediul san pentru el, cii el ,interpreteaza" ceea ce se produce in ceLl
lair cape un ,raspuns" Ia propria sa deci c;l el ,exploreaz:t"
astfel psihicul psihice ale obiectului.
Viitoarea capacitate de a ,rellecta" obiectul in interiorul nostru,
deci reprezentarea interna a obiectulni absent - ceea ce A. Ciccone
interiorizare -, a ciirei importanra in tolerarea dependentei
am subliniat-o deja, trece prin isroria felului in care am fast reflec-
tati de ohiecr, prin maniera in care obiectul a putut asigura o funqic
oglinda ,identiflcatoare" a srarilor noastre interne; ea depinde deci
9i de ceea cc a punn fi explorat din starile interne ale obiectului in
raport cu noi. Dacii momentul in care ,oglinda" perceptiva a obiec-
tului nu mai este acolo este eel in care putem cu adevarat sa incepem
sa ne percepem pe noi in.?ine, acest moment decisiv nu se poate con-
stitui in ,inceput" decat dad el a fast precedat de organizarea unei
funqii reflexive a oglinzii primare a modului in care
obiectul jucat rolul de oglinda.
Sa semnal:im de asemenea cii relatia primitiva poate deveni con-
flictual:i pentru mam;'i, in leg;'ituc'i cu complexitatea pliicerilor pe care
aceasta le incearca. Existii placerea legatii de ,autoconservarea speci-
ei", cee;t ce este o alta modalit;tte de ;t desemna problema placerii
maternit;'ilii; sa zicem pliicerea de a fi mama, placerea de a ,mater-
na", care include autoconservarea speciei. Dar sanul cu care bebelu9ul
are ,cornerptl" siiu este totodata un san erogen, este sanul eroticii
femeii; a did el are propriul ,autoerotismul de organ", pe de o parte,
9i locul siiu in sexu;tliratea adulra a femeii pede alta parte. Aceste dife-
rite pLiceri se pot conflicrualiza, fie ca mama nu ajunge sa ,desexua-
lizeze" suficient sanul in timpul suptului, fie ca, invers, pentru a face
btii conflictului f1e care il inralneste, ea il desexualizeaza prea muir si
' ' '
pierde astfel placerea inralnirii. Acest conflict are desigur un impact
asupra in particular asupra propriei sale capacitati de a
resimti pL'icerea potentiala a intalnirii.
6. Funqia de a placerii
Dac'i pLicerea reverberata de mam;'i de propriile sale stari inter-
ne nu este suficient;'i., afectul de placere al copilului nu poate sa se
Narciriflll primm: definire cuolufie 99
1
"" 1 .1 dcci nu poate fi resimtit. Placerea legata de sciiderea ten-
,1 .. , I, !' .. 1tc de autoconscrvare, placerea legata de crogeneitatea
Ill ''"'t placeri ,narcisice" ,psihosomatice" in primul rand,
" , I"'. in acest caz nu ajung sa gaseascii ,reprezentan1i" psihici,
.,, 111 .t.tre potentiala, nu sunt resimtite ca atare.
1 . , , 11 .1 aflata in intalnirea cu obiectul nu determina existenta
.1..11.1 l(mne de placere pe care le-arn descris, care au sursa
. ',, ''I' , ci reprezentarea lor psihica, capacitatea lor de a afecta
1,,, ,1 , "pilului. Aceasta inseamn;'i c'i. afectul de pliicere lcgat de
'II '.I I Val"e eel legat de etogeneitatea de organ pot ra111ane
'" I ll'llte", pot sa nu ,devina Triiirea lor, ,com pu-
ll ,, psihicii, ,depind" de calitatea relatiei cu mama. Psihopa-
" , , 11 dhmarilor precoce a rata din plin acest lucnt, atunci dnd
' 1 ,I,IL crii cste absenta in relarie, copilul nu pl:'icerca,
11111, I'Licerc; accasta cste dcscompusii, iar principiul placcrii este
, ' "'"It '>:tll mai putin ,scos din joe", autoconservarea insqi put;1nd
,,,. 1111qara.
I , .11c ;tcestea invita Ia a sublinia din nou diferenp dintrc placere
'11 i.ll \ ie, dintre ,placerea-desciircare" satisfaqia suhicctiva ce
11l1 1 : din placerca legiiturii. Pliicere;:t lcgatii de ,dcscarc;:tre;:t" pulsi-
" 'I, -..111 de sciiderea tensiunilor legate de autoconservarc nu produc
',""I necesar senti mente de satisfaqie Ia aceasta depinde
. 1',\L'Il\a de afect, a de placere, ?i decide
1
I 11 .1 de obiect, nu numai de desciircarea excitatiilor pulsiona-
1. l'.ltc de erogeneitatea zonci sau de scadcrea tcnsiunilor legate de
.. ,,.u1)Jl.scrvare.
I 'J>LTienp de ,satisfacere" primara fundamentalii nu este pur
' ""I ,Ju o experienta de desciircare, o experienta de ,placere", de
, I 111 pliicere. Experienra de placere nu este o experient;'i de ,satis-
11 dedt dacii ea se insore9te de o pL'icere wficient
1
I ),,, faptul ca suficienta placcrc in rclatia corp
1
, , , "I' primara cu mama sa este intrutotul esen1ial pentru viata psi-
1,,, 1 ;i dezvoltarea capacitatilor de sinteza ale acestuia. In brarele
11 "11ci sale bebelusul se simte tara indoiala eel mai unificat, poate
I 00 Realitatea psihid. a subicctivitatii istoria sa
sa ,reuneasca" diferitele trairi cu care este confruntat. Dad, pe de o
parte, mama, prin modul sau de sustinere, ajuta sugarul sa se conti-
na sa se asambleze corporal, este important ca sa inves-
teasca momentele de cu ea, sa investeasca aceasta funqie
,unificaroare", de ,asamhlare", aceasta funqie in care elva pmea face
,sinteza" starilor sale interne. Placerea placerea luata din
relatia cu mama va bee posihila aceasta investire, va inscrie aceasra
investire pe orb ita principiului placerii, a ,pulsiunilor vietii". Mai
specific, cxpcrienta suptului- acesta este unul din motivele pentru
care clinica psihanalitica acorda o asemenea valoare simbolica ,sanu-
lui matern" pLicerii pe care el o procura - asambleaza diferitele
,hucatele" de placere pe care le-am evocat: placerea amoconservilrii,
plii.cerea zonelor erogene, placerea ea asambleaza per-
ceptii scnzorialc si st;'iri psihice ale hehelusului. Aceasta experienta
, ) , ,
este deci deosebit de importanta in sinteza pe care poate
sa 0 fad intre diferitele sale stari, in lcgarca acestor diferite stari, in
libidinalizarea" lor si in integrarea lor de ansamblu. Importanta pe
" ' '
care psihanaliza o confera vietii pulsionale nu poate tl inteleasa daca
nu ne g:1ndim cil pulsiunea este factor de Iegare psihicil tot atat cit
de legatura cu obiectele, d prin aceasta Iegare psihid se efectuea-
za inregrarea. Din motiv, conditiile placerii satisfacerii fac
obiectul unci analize atente din partea clinicienilor.
7. Halucinare iluzie in gasit-creat
Putem acum sa revenim asupra unui aspect esential: acordajele este-
zice afective au o mare importanra in capacitatile de
a resimti a integra experientele primitive. Winnicott a fost primul
care a formulat problema conditiilor de subiectiva, de inte-
grare a primelor experiente ale El a subliniat in particu-
lar una dintre comlitiile fundamentale pentru ca primara
a experientei sa se fad in bune conditii; el acest proces ,a
gilsi-crea". Yom descrie acum acest proces, dar intr-un anume fel,
ajustarea acordajul pe care le-arn evocat pot deja sa fie considerate
ca forme ale mecanismului de a gilsi-crea, in masura in care aceste
Nrtrri.ri.rm prinutr: r/,j)nirf' ,(i cvolufie I 01
1
1," , .,,. contribuie la reducerea alteritatii lntre ceea ce resimte be be-
l" ,1 ,.i ceca ce in afara, Ia mama sa. Sa venim Ia procesul
.1 ,,, Winnicott.
\111 spus deja, dispune de ,preconceptii" cu privire ceea
,, , 11cvoie, adica cu privire Ia un raspuns in ecou Ia crq-
'' L de tensiune din interiorul sau. Dar primele experiente de sa ti-
l ' ' ll ' de scadere a tensiunilor sale interne lasa totodata 9i 0 prima
1 1"'' de ,amintire" a ceca cc poate fi satisfac'itor. freud a propus
,
1
" ,, , 1.1 conform careia, in caz de crqtere a tensiunii, copilul este
, 1 1l ,iJ sii investeasca urrnele mnezice ale satisfaqiei resimtita ante-
,,,,, 111 ale preconceptiilor pc care le poscda Jespre ceca ce ar putea
, ,J .. 11 isfaca. lnvestirea urmelor sau preconceptiilor produce o ,pre-
'''"'." psihica a ceea ce are el nevoie, prezentare caracteriz<1ta de un
1
"' ' de tip halucinator. Altfd spus, copilul ,halucincaz:t" obiectul
1 11 i,hcere, 11 ,creeaza'', conform legamrii propusa de Winnicott
"", "est proces creativitatea innascuta.
I l.ll ,I mama este suflcient ,ajustata" Ia s:lll, daca ea este
,1,, "111 de empatica cu ceea ce cl cu nevoilc lui, suftcicnt
I "ordata, ea este capabila sa propuna ace! r;l.spuns
, 1 I" "111 de adecvat de care el are nevoie. Copilul in lumea
', '"'1r:'i ceca cc ,creeaza" ln lumea sa interna. Aceast;1 coincidenta
"'"' "halucinatie interna o perceptie ajustata este ceca ce Winni-
, 'I I .I prop us sa se numeasca ,a gasi-crea". traiqte atunci
. 1 wricnta subiectiva de iluzie de a11tosatisf.1cere. Pcntru el totul
1
''. ,1 se intample ca cum el ar crea ceea ce de fapt gasqte, ca
"'" .11 avea iluzia narcisica primara de fi lui sursa propriei
. ,, 1." ni. Dupa Winnicott, 9i il urmam in mare masur:i in aceasd.
. 1" ic, aceasta iluzie este o experienta facilitatoare pentru
11,,,, tiva a experienrei. Ea 11 ferqte pe de a trebui s;l. gesti-
1" 1 dilema de a daca satisfacerea vine de Ia el sau de Ia obiect,
1 :ti cine cste agentul acesteia, dupil tcrmenii pe care i-am utilizat
"1. 11or, dilema pe care ln primele momente ale vietii sale nu are
'"'ll".llCle sa 0 trateze corect. Astfel, adaptarea suflcient de buna a
"'II Ill j pcrmitC SJ CVitC de a fi prca m11lt confrunt<Jt Cll
'I' .It j 11 ra CXtremei Sale dependenre fara de ea CU ran a 11arcisica pe
, ', "casta confruntare ar putea sa i-o provoace.
I 02 Realitalea psihicii a subiectivita\ii istoria sa
Am putut remarca, relufmd o indicatie a lui Freud in 1895a, ca
procesul de tipul a gasi-crea admire de fapt o anumita distanta intre
ceea ce creeaza ceea ce La fel, am sub-
liniat anterior c'i ajustarea acordajul suporta Ia randullor o anumitii
distan\a, au loc 1ntr-un ,mod cat mai apropiat". Dar aceasta distan-
ti nu trebuie si capacititile de adaptare ale
f.1ce el un anumit efort adaptativ, mai putin important
Ia incepllt, apoi din ce in ce mai notabil, dar bineinreles cu anumite
limite. Esre chiar, f:lra indoiali, indispensabil ca el sa f.1ci un anumit
travaliu, ca el s;1 contribuic astfel efectiv Ia crearca conditiilor pro-
priei satisE1qii. Dezvoltarile clinice actuale privind prima copilarie
se indreapti din ce in ce mai muir in sensu! necesiratii
unei anumite activitiiti a copilului a manierei in care acesta poate
lua initiativa anumitor procese.
Trehuie suhliniat, de asemenea, ca dqi este bine ca
e1 sa contribuie Ia propria satisfacere, trebuie sa aiba suflcient
,dreptul" de a nu tine cont de trairile sufletqti de dispozitia pro-
priului anturaj de a nu se centra dedt pe propriul sau travaliu de
maturizare care se afla deja 1ntr-un punct considerabil. Winnicott
subliniaz;1 d forma ,normala" de iubire de investire pe care bebe-
trehuie si o poata oferi anturajului sau primar este ,nemiloa-
sa", adica lipsiti de 1ngrijorare, ca el se increde in aceasta din urma
ca se va aclapta Ia nevoile lui ca va ,supraviqui" Ia ceca ce ii cere
pentru propria satisfaqie. Vom reveni, in capitolul urmator, asupra
problematicii ,supravieptirii obiecmlui", tema considerabila pentru
subiectivitatea primitiva care va fl unul dintre flrele condudtoare
ale prezent;1rii noastre In ansamblu.
Dup;1 cum am subliniat deja, insa este bine sa o facem din nou
acum, atunci dnd mediul pretinde de Ia mai muir ded.t
acesta poate oferi, pretinde o adaptare excesiva este insuflcient
adecvat; In fel In care tinde atribuie
experientelor de tipul gasit-creat, el atribuie acestora.
Dad el an: ilmia de a fi Ia originea propriei satisfaqii, are, de aseme-
nea, iluzia, pe care pro pun si o numim ,iluzie negativa", de a fl Ia
originea experienrelor negative. Este cu siguranra fundamentulunui
Ntlrcisism primtlr: dcfinire ,ri euohtfie I 03
"' "'"nr intern de ,culpabilitate", una dintre surselc prim are ale
"''''wntului de ,pacat originar". Dad acesta este prea important,
I, ' 'll"i'Licerea pe care o provoaca este prea intensa, poate
"'' l"llC sa mobiJizeze 0 aparare activa impotriva acestei triiri Sa
, "I'.IJVZe pe calca proccsdor de evacuare a oricarui sentiment de
,1
1
,J,ilitate, a oricarei trairi de responsabilitatc. Freud apoi Win-
.. "'! .111 pro pus ipotcza conform dreia un astfcl de mccanism sc
1 I 1 \., originea delincventei sau a unor procese obscrvatc Ia diferiti
1111111.di, deveniti astfd criminali printr-un ,sentiment
I. , 1 ,\ pabilitatc".
I >11Kolo de expericnp buna sau rca, agrcabila sau ncpL1cuta, ap-
1 I ,\,ncolo de principiului pl:-icerii/nepLiccrii, incepe prin
, 1 nlc creatorul a ceea ce descopera. Accasta ne conduce catre o
II. , 1 iL asupra iluziei pozitivc iluzici negative.
11 lluzie pozitiva, iluzie negativa
I 1 ... , "d de tipul a gasi-crca prczinta doua fa tete gencreaza doua
"1 Ill! de iluzie:
JillZia pozitiva, atunci cand proccsuJ funqioneaza bine adapta-
1, .1 L'Stc suflcient de buna, iar expcrienp subiectiva satisfic:ttoarc;
duzia negativa, atunci cand expcrienta subiectiva nu cstc satis-
'" .itoare genereaza ncplacere.
11,11.ia pozitiva provoaca un ,sentiment oceanic" care sustine ,pul-
""1' ,, de viata", elanul vital, genereaza investirea pozitiva a unui sine
1 l;lst capabil sa produca satisfaqia 9i placerea. Ea se afl1 Ia ori-
, 11" ' l onstituirii unui nucleu al capacitatii de ,credinta" in sine, de
"" 11 , krc 1n sine 1n lume; ea permitc dezvoltarca crcativita-
II I >I imare. Sprijinindu-se pe experienp iluziei pozitive, in cepe sa se
I '"lte un rudiment de stima de sine, care sustine spontaneitatea
I 1 ,,r;Jnta 1n potential ita tile de imrJlinirc de sine. In sfarsit, iluzia
) l ' '
1
.. : 11 iv:1 solicita investirea traiectelor psihice, a viqii psihicc inse9i, in
111 1 .11r:1 in care accstea s-au aflat Ia originca satisfaqici. Dad haluci-
'' Ill] ,merge"
0
ea trebuie Sa COntinue Sa fie investita () dati CU ea,
1 1 psihica.
1 04 Realitatca psihica a subiectivitatii istoria sa
lnvers, iluzia negativa va dezvolta ale ,pulsiunii de moar-
te", va bvoriza letalc, inertia. Ea provoaca o investire nega-
tiva de sine a lumii, de tip paranoid. Se afla Ia originea unui nucleu
de neincredere in sine In lume, care antreneaz:'i o retinere sau o dez-
org:mizare a elanului vital. Jll!Zia negativii solicit:i procesele izvodte
din distructivitate, evacuatorii, cele care genereaza evitare
respingere, cele pe care Freud le-a pus in leg:iturii cu ,pulsiunea de
moarte". Speranp poate fi afectata, subiectul fiind prada
unei rr:tiri de culpabilitatc primar:'i hartuitoarc.
Dad experientele de iluzie negativa dureaza prea mult, dad
ele dep:i?csc ?i debordeaz:'i capacit:ltile de speranra ale
:Keste:l pot degenera In experiente de agonie, adid in experiente de
lupta (,agon") suprema pentru supravietuirea psihica chiar pentru
supravietuire:J fiintei. Agoniile primitive sunt fo:1rte importante in
psihopatologie: ele sunt subiacente amenintarilor de pierdere sau de
dizolvarc identitara. Elc pot atinge toatc sectoarde viqii psihicc, chiar
daca se manifest:'i in special prin senzatii care afecteaza experienp cor-
porala: tr:iire de cadere interminabila, de anihilare, de disolutie, de
lichdl.ere, de descompunerc, de fragmentare etc.
Amenint:Jrea care apasa psihicul este o ameninpre de moarte, de
:1neantiz:ne, imporriva dreia se vor construi :1parari extreme, prinrre
care dezarticubrea perceptiei ?i dezinvestirea reprezintii formele cele
mai semniflcative. sc retrage din propriile senzatii, le frag-
menteaza in unit:iti nesemnificative sau care tind sa fie insignifiante.
Else retrage din el din a se simti pe sine nu mai simte,
se rupe de afcctcle sale, pierde sensu! de sine de ccl:ilalt.
9. Evolutia spre din narcisismul primar
Evolutia din narcisismului primar depind in mare masura de
reparti\ia cxpcrientclor de iluzii pozitive ?i negative.
Dad experientele pozitive, prin frecvenp prin calitatea lor, le
pe cele negative, dad exista suficienta satisfaqie
placere, se insta\lfe:Jzii primatul principiului pl:icerii (existii alege-
rea), iar procesele integratoare vor II mai puternice dccat procesele
NtlrriJiJm prim11r: tlejinirr ,ri e11olu!ir 105
"1ll\'l'. Speranta primara procescle de maturizare pot continua,
' 1 I ,I, \'iqii" se instaleaza.
I 11, .1. dimpotriva, expcrientcle negative lc domina pe celc poziti-
1 IIIIJ.Ittd principiului pL'icerii se inst:Jurcaza cu greu, constr:lngc-
1" I i\ iei tin de sa do mine via fa psihica, integra rea experientelor
I',,' \tthiectivizarea acestora efectuandu-se ran. Disperarea tin de
.. , " 1 . 1 do mine traire:J psihica, impreuna cu :1ce:1sta cec;t ce Green
1 ""'"it ,logicile disperarii", adica logici de ,supravietuire" psihica
" ""'It decat logici ale vietii psihice ale
I 1 lc .dt3 p:1rte, ceca cc conteaza in experientele de ilmii pozitive
111 " timp raspunsul ,spontan" al mamei reaqia sa ,pro-
,, .. I 1 lngrijirea materna primara nu este o problem3 de intelect, nu
. , 1 I .. hlema de ,a m:1m:1 ,raspunde"
.1., It k sale si cu organizarea sa inconstienta. In acclasi tilll{l, nu
' ' '
I 10 I l'\;\r ca raspunsul ,spontan" al mamei sa fie perfect adaptat
1 , .. Este important ca acesta sa fie suflcicnt adaptat, dar nu
111.11 putin important ca cei doi parteneri s3 se ,ajustezc" unulla
1,11 1, ,e ,transforma" reciproc. Tot din experienp acestei ajustari
1
1i,l ntragc substanta experienp capacit:'itii sale de ,a transfor-
l""''.t, cxtrage pre-forma creativitatii sale.
1 o lunctia paterna
"
1
" 11 incheia acest capitol f.1r3 un cuv:'lnt pcntru tat;'i s;m o referire
, 1 , 11 \,casta problema tid este in momentul de fata in curs de eva-
' '.\l' vorba, aici, de a decanta ce vine din ,natura" diferentelor
,, gen, in raport cu idcologiile fcnomcnclc cultu-
1 1" k supraincarca, in sa pot fi evoc:Jte o serie de aspecte.
I 1 11.1 !lind absenp conditiilor corporale ale preocuparii materne
.. "1 111 , ,paternarea" primara difera de ,matcrnarea" primara. I ns;'i
,. , I i krente IJU trebuie supr:1evaluate, iar ,noii tati", dupa cum
'"' "''tniti in epoca noastra, fac dovada unor aptitudini paterne
1 "1! IIJ i rt.' primara. In rile in care s-a instituit o ,a Iegere" posibi-
1 1,111 Ll'i doi p3rinti in ce concediul parental, b tatii care
, ,I. . .. t ia acest concediu (in timp ce mamele reiau foarte devreme
""' I) ,,. constata o buna aptitudine de a avea grija de o
1 1 1 ltivalent3 a efectului prezentei lor. Cel putin p;ln:'ila 7-8luni,
I 06 Realitatea psihica a subiectivita\ii istoria sa
deoarece apoi apare o diferenra in capacitatea de a ,calma" angoase-
le o specificitate materna. Dar este adevarat ca decizia
tarilor de a lua acest concediu parental poate ca ,seleqioneaza" anu-
miri tari. Neurobiologii au subliniat faptul ca probabil bebe-
,claseaz;l" in zone diferite ale creierului lor ceea ce provine din
relaria cu mama ceea ce provine din relaria cu tatal.
Este posibil ca diferenp dintre sexe s:l modifice modul de mater-
narc, 1111 ,calitatea" sa. Dar ipoteza noastra privind o
,homosextditate" prinura ,in dublu" ne permite sa concepem ca
un tat;'\ asigur;l b fel de corect ajust;'irile acordajele primare ca
el se propune, dt> asemenea, ca o ,suflcient de buna" oglinda prima-
ra pentru Bineinreles, el nu poate sa ofere sanul, dar poate
oferi o relarie ,simbolic'i" cu silnul pornind de Ia biberoane, Ia care
de altminteri recurg adesea numeroase marne.
In situaria ,tipid", se pare c3 mama il ,prezinta" pe tata bebe-
Ea il desemneaza prin st;'irile afective particulare pe care le
resimte t1f;'i de tara, genitorul deci partenerul ei sexual.
Faptul c1 copilul provine din relaria sexuala a mamei cu eel pe care ea
,il bee" tat;'i, concepand un copil, este ,prezent" in "triunghiul pri-
mar": bebelus, mam;'i, tat:!. fn cadrul relatiei homesexuale primare in , ,
,dublu", ea indid astfel relaria sa cu un adult sexuat, un
adult diferit, un alt-subiect non dublu. Intr-un anume fel, ea incepe
astfel s;) introduca deopotriva aspectul diferenrei dintre sexe, dar
pe eel al diferenrei dintre pLkerea pe care o are impreuna cu copilul
cea pe care o are impreuna cu tat;)], diferenra placerilor legate de
diferenra dinrre gencrarii.
Ea introduce astfd, in sanul unei lumi marcate de ,pL!cerea
dublului", un element str;'iin, diferit, precum aspectul placerii veni-
re din aceasta diferenra, placerea diferenrei. Aceasta nu este straina
care el fiJarte devreme placere in manifestarea
anumitor diferenre. nu le place in mod necesar mono-
tonia in privinp situariilor a obiectelor; le place investesc varia-
fiunile jocul ,abaterilor", dar pe fondul unei constanre suficiente,
intr-un joe intre diferit ln relaria mamei cu tatal, mama
introduce un alt tip de diferenr:l, o diferenra in ,calitatea" placerii,
in calitatea excirariilor, in natura lor, iar aceasta diferenra nu este de
Narci.ri.rm primrzr: rlrfinirr ,ri evolufie I 07
, 1 li.llura cu cea careia copilul ii apreciaza de obicei surpriza. ].
1 . 1 .J 1111 ht a subliniat ca este confruntat astfcl c11 semne
'''l""llice" pentru el, cu problema unci forme de pL1cere din care
' 11 ";1pa. Toate acestea vor contribui la a permitc ,adancirea"
I, 111111ii conceperii diferenrierii.
\ l in:one va contin11a intr-un fel aceste refleqii privind cxperi-
1. , 1, intersubiectiva, pentru a le sublinia funqiilc in
,,., 1qa activirarii de gandire. Elva dezvolta, de asemenea, proble-
11111 \iilor parentale in mod special pe cea a funqiei paterne,
.. ""' 111,.1 mai sus, in cadrul acestor experienre subiective timpurii.
1 1 lntersubiectivitate gandirii
A. Ciccone
. ,, , inua expunerea lui Rene Roussillon privind lcg:ltma timpmie
1., I j,ntde de traire comuna In indlnirca dintre bebclm si obiectul
' , '
.11\1liniind locul fi.mqia intersubiectivitafii in na.?terea dez-
"' .1 viefii psihice. Intersubiectivitatea este locul de emergenra al
.,].,,, 11vit:lrii subiectului. Voi indica o serie de lucrari care, in diferite
1 ' I lll()logii, dezvolta aceastii propunere, :lCeast:'i conceptie.
I. Notiunea de intersubiectivitate
. lllllw,J de intersuhiectivitate are un dublu sens. Ea desemneaza in
. J, .. l timp ccea ce separa, ceca cc creeaz:l o dist:mra, ?i ceca cc estc
<IIIII\, ceea ce articuleaza doua sau mai rnulte subicctivitafi. Intersu-
1 ,, 111iL1tea este in timp ceea ce face sa fie impreun:'i ceca ce
11il1, tttalizeaza spariile psihice ale subieqilor aflari in lcg:'ituri Inter-
,].,,, tivitatea cste in timp locul de transmisii/rranz:1qii inter-
,,, 11 111s-psihice, locul de emergenra al proceselor de gfmdire.
1 1. 1. 1. Cercetari actuale asupra modelarii
1111 Prsubiectivitatii
1 " 11, lucrarile actuale care studiaza dezvoltarea subiectivit:'irii,
,, ' viqii psihicc, se orienteaza c'itre studiul modclarea intersu-
1 '' II\ itafii, in masura in cJ!TlpuJ psihanalizei cftt in eel a!
I 08 Realitatea psihicii a subiectivita\ii i istoria sa
psihologiei dezvolrarii sau al teoriei sau al
cognitive, chiar eel al neuropsihologiei. Se de ,acord.tj
afectiv" (Srern), de emorion:da" (Trevarthen), de ,atcn
fie reunit:1" (Bruner), de ,sine interpersonal" (Hobson) etc. Tot
atatea noriuni care dau seam a de feJuJ in care subiectivitatea, Sell I i
mentul de a fi sine are fundamentul in intersubiectiviratc
(vezi Ciccone, 2004).
smsa in experienrele intersubiective, procesul sau evo
Iuria subiccrivarii ncccsira, rocmai din acest motiv, un travaliu psihil
din partta obicctului. Subiectivarea are loc pornind de Ia travaliul
psihic al obiectului, de care subiectul - sau viitorul subiect - estc
dependent.
Dupa cum am vazut referiror Ia procesele funqiei alf.1, Bion, in
modelul s:1u profund imersubiectiv al dezvolrarii, a pus in evidenr:l
travaliul psihic al obiectului de care subiectul este dependent, trava-
liul psihic necesar crqterii mcntale a Gandirea se dez-
volta in cadrul leg:'\turii cu un altul; mai inrai cu
aparatul de g:1ndit al altcuiva, inainte de a interioriza aceasta experi-
enr:'i de a construi propriul sau aparat de gandire.
Conccpfiile lui Bion, dar cele a le lui Winnicott asupra rolu-
lui de oglinda al mamei (1967), au determinat o serie de autori sa
descrie, printre procesele intersubiecrive lundamentale, ,funqia
rellexivii" a obiectului, funqia sa de oglinda. Un astfel de concept a
apamt s-a dezvoltat in domeniul psihologiei dezvoltarii, a! teori-
ilor chiar a! psihologiei cognitive (vezi G. Gergely,
2002; Fonag-y Target, 1997; 1999b alrii). Aceste lucruri
au constat in a examina in detaliu efectele tulburarilor speciflce ale
acestei limq ii reflexive.
Sa preciz:1m c\ aceasta funqie rellexivii nu se rezumii Ia a rellecta
dispoziriile, afecrele, emoriile pentru a-i permite astfel sa
se recunoasc1 intr-un proces de rellectare in oglindii. Funqia rellexi-
va const:1 in a participa activ Ia transf()rmarea emoriilor proiectate, a
comunidrilor care se inrudesc cu ceea ce Bion (1957)
numea ,date ale simpnilor" sau ,impresii ale simrurilor" adica
fragmente de senzarii distincte, un fel de haos in care corporalul
Nttrcisism primtlr: dcjinirl" ,ri euolufie 1 09
, ',, \, ,t l d:'ilalt sunt slab diferenriate. are nevoie
',, llll l'rimara de conrinere activa din partca psihismului
. t.
1
" 11t1tt .t putea transform a datele senzoriale ale experienrei
.. ,,,1. 1'.-lltditoare proprie.
1 "I .. 1 ,\ .1\ldell, de exernplu, ilustreaza foarte bine aceasta idee
""' 1 >.to.,aj din Peter Pan, unde este vorba de o mama care
1., ,, ''puna ordine in mintca copiilor s3i:
I ., . "" ,stc ca, sc:ua, toate marndc hutK, odata cc micu\ii lor
I 'IIIII' S,l scotoccasca \n mintca lor sa tad ramluiaLi pcntnt a
', l1111llll'a\a, pnnanclla locullor ncnnmaratclc lucrnri noti-
.. Ill ratacit in timpnl zilci. Daca <l\i putca ram:!-
' 11 '' 1 cc dcsigm estc irnposihil), ati surprindc-o pc mama
'' , 1.11 .\11d aecasra trcaha ati obscrva-o cu eel rnai viu inte-
oiii.IILI 1111 pic cn a face ordinc intr-un scrtar. Ati vcdca-o in
'"" 1.1. 1 red, surazatoarc, aplccata peste tot ceca cc asct111dqi voi,
I' ""lt1-sc de undc naiba v-a venit ideca asta, merg[md din sur-
' 111 .111l'riza- 1111 intotdeanna pL\cma - apasand ecva pc obrazul
I, 1, I 1k moalc fin ca un amndncl in graba altccva,
"" 1\t.li v;tda. Cind va VC\i climincap, raul pasiunilc
, 11 , .1rc ati intrat in pat vor f1 fost impaturitc cu grij;1 trimi-
'" IIIIHlulmintii voastre; iar dcasupra, hinc acrisitc, sunt
,, l111 de voastrc cclc mai frumoasc, gata sa va 1m brace. (Waddell,
I
1
'1:\, I' 44)
1 1 1. 1. Curentul interactionist
, .1 hi curentul intcraqionist de obscrvarc a cstc
11, .1 modelat, in maniera sa, intersubiectivitatca proccsele
1, 1.1 ( )biectnl curentului interaqionist este in principal studiul
"' I II t,illllilof in primul rand Jn dimcnsiunea lor
. "' 1 '"'tamentala, dar in dimensiunile lor afective fantasrnatice.
11, I, sunt observate interacfiuni comportmuentale, intcracfitmi aftc-
, I tllteracfiuni fantasmatice. Se poate spune cii Bowlby, cu Iuera-
, ,1. .1k despre (1969, 1973, 1980), a fost pionier in acest
l,,llll.tliU.
II 0 Realitatea psihicii a subiectivitiilii istoria sa
C'tmpul de observarie inglobeazi aici aria schimburilor intersu-
biecrive Numeroasc grile de observaric, mai mulr sau
mai purin structurate, permit descrierca acestor interaqiuni (Brazel-
ton et al., 1 <J7H; Greenspan Liebenmn, 1980; Crittenden, 1981;
Lebovici et al., 1989; Sulcova [grila, in Dugnat et al., 2001 ]).
lnteraqiuni comportamentale
Sunt observate interaqiunile comportamentale: frecvenra schimbu-
rilor, modmile de interaqiune, derularea interaqiunilor, armonia
sau dizarmonia lor, ,contingenra" comportamentelor. indica-
tori dau o rcprczentare calit3fii schimburilor, a coerenrei comunica-
rii intre Ele permit, apoi, accesul la alte nivele de
interaqiune, c1re regmpeaza ,interaqiunile afective" ,interaqiu-
nile f.mtasmatice"
lnteraqiuni afective
Interaqiunile afective privesc comunicarile de afecte,
de afecte. Se modalitatea In care flecare partener comunica,
transmite afecre, percepe afectele celuilalr, le identifica sau cauta sa
lc idcntiflce, cmta sa provoace un afect la cch'ilalt etc. Se vor observa,
de exemplu, dectele a ceca ce Daniel Stern (1985) ,acor-
dajul afectiv", care conduce mama Ia a reproduce calitatea starilor
afective ale ceca ce-i da acestuia din urma sentimentul
de a fi lnreles lnsorit In emoriile sale. Se va observa, un alt exem-
plu, ,reL-rinp sociaL!", modalitatea In care face referinra Ia
expresia ferei materne 1a afectul pe care ea II comunica (mulrumire,
filfie, fric'i etc.) lnainte de a lntreprinde o aqiune (a se vedea Klin-
nert, 19W5; Sameroff Emde, 1989; Emde Oppenheim, 1995).
Comportamentul interactiv este deci v;'izut ca transmiraror de afecte.
lnterac,tiuni fantasmatice
Interaqiunile bntasmatice privesc maniera in care fiecare partener da
expresie unor bnrasme ln interaqiune maniera ln care fantasmele
flecaruia r;'ispund sau le modiflc! pe cele ale celuilalt. S-ar putea, de
Nrtrcixixm primrtr: definirr 1i O}(Jiufie Ill
, 1 l11 1 ,!J.,nva cum un parinte care a dezvolrat o anume fantasma,
.I l'>toriei sale infantile a legaturilor speciflce cu primele sale
, .1 indica aceasta fantasm a In interacriunile sale, va indi-
' I" l11:1dui locul pe care trcbuic s;'i-1 ocupe in acca Se
l'''llL' despre o astfel de fantasma d. ea organizeaza inter;lCri-
, I ' tl ''nvarea interaqiunilor fantasmatice presupune desigur un
, I"' , 1, interpretare, de caurare a unui sens potenrial,
, , d, .1.11 prin interaqiunile comportamentale afective, dar prin
,11. 1lt, clemente ale siruariei observate (vezi Ciccone, 1998a).
\ '.,,"'file de intalnire" (Stern)
. felul in care Stern (1997) a incercat s;1 descrie, intr-
,,", I loartc intercsant, expericnra intcrsubicctiv;'i in ceca cc cl
1, ,momente de intalnire". Reluand conceptcle unor lucrari
.lu1,1oniste interaqioniste (in particular Sander, 198H), Stern
lt!',liLlfe sau o reprezentare a ,momentelor de intalnire" intre
"I'"' ti pacient-terapeut). El deflnqte aceste
.,, ,,,,. ca care, in urma unui dezechilibru al contextului
1 .,l,i,ctiv, ce califld lcgatura intre cei doi subieqi, vor transfor-
1 , , ... 1jul intersubiectiv vor produce o noua stare de organizare a
, ' .,1 ,i,Ttivirarii. Cum se intampla aceasta? U n clement va pertur-
"1"' ltd de a fi impreuna", adid implicit;'\
11,, .1n dintre parteneri; aceasta perturbare, daca ea este ,mutu-
,,, 1111oscuta" (Stern insista asupra acestui aspect), va devcni un
,, '"" 111 de lnralnire" care va produce o nona stare intersubiectiva, o
",, implicita un non mod de a fi impreuna.
'' 111 reia urmatorul exemplu, care ilustreaza aceast;'i idee figu-
, , "nsul copilului Ia limbajul comun.
1 II , .. erva!ia 1 (Stern)
' presupunem un copil care incepe sa se intereseze de cuvinte
, <Jre tocmai se joaca cu un camion ro';;u. Mama, in cautarea
1 ,11iilor de a-linvata cuvinte, se va folosi de un moment proptce
1111 moment in care copilul este in acela?i tirnp oc11pat cu jocul
112 Realilatea psihica a istoria sa
deschis Ia schirnburi - pentru a spune: "AI uite un carnior1':
msist,]nd pro?odic asupra cuvantului pe care vrea sa-l invete. I d
lrKarc,1 cJfcctiv cuvantul ')i-1 deta')eaza din obi')nuit, pentru a-1 facr
pe copil ,,'j se g<Jndeasca Ia el, sa reaqioneze Ia el. Marna introduet
uec1 o perturbiHe in leg!ltura lor intersubiectiva. Copilul poatl'
<lfUIIC 1 si1 [li1rticir;P S[llmi'mci: "Camion7" [JPntru r;rimi1 di1ra in
sa, pr1vindu-5i mama.
Sc va crea astfcl, pornind de Ia o perturbare, un moment de intalnire.
Ce Pltct Vd avcocJ ur1 astfel de moment! Acesta nu numai ca Vd
1mtJoga(l explicira a unui cuvant nou de catre copil,
ci va rnodifica cunoa')terea implicita a spatiului intersubiectiv pe
care 11 imparta?e')te cu marna sa.lntr-adevar, ')i ea ')i el ')tiu acurn ca
1m par aceasta realitate subiectiva conform careia exista un
cuvant Ccamion") legat de un obiect anurne. Fiec&e dintre ei ')tie
cevr1 aceasta relatie, dar flecare dintre ei ')tie, de asernenea,
ca cei;JIJit ')tie, ';>i ca celalalt ';)tie ca fiecare dintre ei ';>tie Ei au deci
o r1ou!l starP de_ intersubiectivitate. Odata realizata aceast5 stare,
milm<l [lOiltP introduce o nouil pPrturbilre sr;unimd: "AI F un
earn ion rO?ll' etc
Sa vedem acum mai indeaproape cum este lnreleasa intersubiectivita-
tea in psihologia dezvok'irii cognitiva.
11. 1. 3. Abordarea din psihologia dezvoltarii cognitiva
lntersubiectivitatea este o noriune loarte utilizata In dmpul psiholo-
giei dezvoltarii psihologiei cognitive. Ce acopera aceasta ce indi-
cii dau lucriirile din acest domenitJ despre procesele intersubiective?
cornpetenrelor permite sa vorbim despre
,intersubiectivitate primara" (Trevarthen). ar avea inca din
primele luni o sensibilitate Ia sentimente, Ia interese, Ia intenriile per-
soanelor din :llltmajul siiu (Trevarthen, 1979, 1989b; Trevarthen
Aitken, 199Gb, 2003). de sine este de celalalt,
dupa cum spune Colwyn Trevarthen, care a descris foarte bine ,pro-
toconversariile" Cll parteneruJ SJll inca din primeJe Juni,
de exemplu.
Narrisism primrtr: dcfinirr ,ri cuolufie I 13
1111 II, \-;Jf puteJ spune Ca, daca tn primele luni ale Vietii
I' I Ill ntc prcocupat, in ce privqte activitatca sa cognitiva, sa
' '" ,._, .1 sa stapaneasca conceptul de ohiect (lucm)- rcalizand
, ' , 1, -" hizitii pe care le-am putea intelege ca marturii ale orga-
' 11 ""' i \tari mentale produse de poziria depresiva (obiectul este
I'' '111.111ent, are o frontiera proprie) -, intre noua luni se
L :' ,,ILt conduitele zisc ,de control intersubiectiv", in care co pi-
. 11,, '"',\fj observ:'i pentru a vedea efectlll prodm, realizi\nd o
.I" '" , .,,wrionaLl care poate fl a realit:'ltii" (vczi Tre-
1 .. 11 .' ;\itken, 1996b), dezvoltand o cotmma" (dova-
"'" ' i ntersubiectivitiifi secundare). Controlul intersubiectiv se
, ... , l'rin toate comportamentele prin care incearca sa
I' I I " cmorie Ia celalalt, prin atitudinile, vocalizele care nuanrea-
' 'I" ,Ji,- sale emofii etc. face o intreag3 munc'i pcntm
11, , 11111 v:'id ceilalri lumea ;;i cum utilizt>aza obiectcle. Sc observa
1 I '''' nhilibru intre motivatiile exploratorii pentru a controla
'' 1, motivatiile pentru a intra in contact a comunica. Se
.. in acest felun protolimbaj o comunicare intersubiectiva
11 "t,m:'i intre parteneml siiu va accede Ia
"'"dl, :qie comuna.
1,,1111 :1i acestei comunicari intersubiective sunt dati mai intai
"' 1 II\ ire, in particular prin privirea zisa referenriala: de exemplu,
1 'I', , 11111 am evocat mai sus, in fara unei situarii noi, necunoscute
; ,1111 1;i dirijeaza privirea in mod alternativ ciitre obiectul atragator
, '', 1dllltul partener; el callta in privirca adultului sensu!
"":1.d al situariei (vezi ,testul falezei" [Kiinnert, 1985; SamerofT
I "" 1,, 1 ()89]). Indica tori ai intersubiectivitatii sunt rla!i de con-
"' I. ;i'e de atenrie reunita (Bruner, 1975); acestea constau in a
1
, ,,_,;i un eveniment cu altcineva, in a atrage a ten ria altcuiva catre
.1 lr, t in scopul obrinerii unei contemplatii comune. lntersubiec-
" , 11 .1 tste rclevat3 prin comportamente de indicare, in p:uticular
I,, .11r .1 numita protodeclarativa (Rretherton Bates, 1979), care
" ' 'in a arata un obiect sau un loc sau un eveniment care se produ-
,. , , .1 ce este diferit de indicarea protoimperativa, pentru a obtine
" .1 ll'l t, indicarea pentru a denumi). Aceste comportamente
114 Rea1itatca psihica a subiectivitiiJii istoria sa
conduite vehiculeaza in ansarnblullor rnesaje protolingvistice subtile
sunt marrurie a constituirii a ceea ce numesc o ,teorie
a mintii" (vezi Baron-Cohen et al, 1985)- aceasta indica
terea st:!rilor mentale Ia sine Ia ceL!Ialt, unei g;1ndiri
Ia celalalt diferita de a sa proprie.
Un num:'ir de lucrari in domeniul cognitiv au pus In evidenra fap-
tul ca absenp acestor comportamente, acestor indicatori de intersu-
biectivitate anunra 0 dezvoltare auristii. lntr-adevar, un care
Ia 18 luni nu a avur niciodata comportament de atenrie reunita, care
niciodar:'i Ill! a avm gesturi de indicare protodeclarativa, care nicioda-
ta nu a manifestat privire referenriala care, In plu,s nu a avut nicio-
dat;'i jocul de a ,ca cum", este un care va deveni autist,
cu o foarte mare probabilitate (vezi Baron Cohen et al, 1992, 1996).
Absenp acesror semne este m:'irrmie a unui al intersubiectivirarii,
caracreristicfi a autismului.
Jncep{md de la 18 luni apare ceea ce psihologii dezvoltarii numesc
reflexiv{i" (Emde, 1999), care poare fl considerata ca
rezultatul repetatelor experienre de intersubiectiva de
afecriva. Copilul devine, de exemplu, capabil nu numai
sa intre in cont:1ct cu un sentiment de tulburare incercat de un alrul,
ci sii se implice in aceastii situatie prin acre adresate altuia: incepfmd
cu 18 luni copilul poate sa se ocupe de un alt copil in suferinra, sa-l
consoleze, s:"i-1 ajute.
Dezvoltarea interaqiunilor care susrin sau controlul
intersubiectiv care exprima intersubiectivitatea presupun desigur
un intreg travaliu f.:1cut de obiect, de celalalt, de partenerul
lui. El presupune mai ales realizarea suflcient;'i a comportamentelor
pe care Stern le-a descris prin termenii de acordaj afectiv. Alrii, cu
mult inaintea lui, au vorbit de ,sincronie interaqionala" (Brazelton et
a/., 1974; Condon Sander, 1974; Bower, 1977). Aceastii dezvoltare
presupune de asemenea o activitate de ajustare din partea obiecndui,
de reglare murual:'i, de ,regLue emorionala mutuala" (Stern, 1985;
Tronick Weinberg, 1997; Gergely, 1988 etc.). El presupune un
intreg travaliu facut de obiect in funqia sa conrinatoare, ap cum am
descris mai sus.
Narcisism primrlr: dcfinirc 1i evolufie 115
1 1 1 1ncrgenta gandirii
'1" I 'k Ia aceste experienre intersubiective se vor se vor
.11 1 ''1hicctivitatca, precum gfmdurile activitatca de gfmdire
I " Ill': IIIII i.
I lll}('llld ,gandire" este in mod evident complex acopera un
"' rl ,J,I de elemente diferite ce ar trebui distinse. Bion incercase
11 I , k distinqie clasand gandurile, pe ,grila" sa (1963, 1997),
1
'I'' 1 ... ;qia lor in istoria dezvoltiirii lor genetice: element beta, ele-
" 1 111.1, g:\ndul visului, preconceNie, conccpric, concept etc. In
,., 1 , .,,,. gfmdurilc primitive ernergente, ,protog3ndmilc", J\1 fost
'I 11 , 111ai multe imagini, figuri, metalore - in inccrcarca de a
I, , 1111:! de ele: ,ideograme" (Bion, 1957), ,nudcc aglutinate"
I' I
1
1. I'J67), ,pictograme" (Aulagnier, 1975), ,protoreprezentiiri"
I ",,J I louriez, 1984), ,aglomerate" (Marcelli, 1985), ,audiograme"
I I II ... 2000) etc. Toatc aceste noriuni presupun 0 lcg:'itma intre
I 1 1 ", .. kmente: senzoriale, perceptive, afective etc. Activitatea de
1 "" l11, c.\tc o activitate de ,Iegare" - atacul la gandirc, cc caracte-
' 1 1 ,,ihoza, va consta in schimb intr-o activitate de ,dezlegare"
I',"' II I '159).
I 1 111id Stern (1993) ofcrii in acest caz o llgurarc hntc intere-
I'' 11tnt aceste legaturi primitive pentru emcrgcnta proceselor
I 1 11111 i rc, prin conceptia sa privind prenJrJtive", aces-
, , ',mt ituind nu numai primele ganduri, ci primele experienre
'I 1, ' 11vc, prototipurile experienrelor subiective. lntr-adev;'ir, Stern
"" ll'.lza prin acest term en de prenarativ o prima forma
1
1 I' ll'ntare a unci unitilfi de cxperienra subicctivii; cste vorba de
11 1111qie care sc din experienta subicctiva a
11 constituita dintr-o constelarie de clemente care
' diferitele modalirari ale experienrei. De exemplu, tin
"11.1tiv va fl constituit plednd de la experienta subiectiv;'i a foa-
, 1 .1 alinarii acesteia. Unitatea de experien1a va re11ni: senzatia
1. lllll', care sc modiflca din momentulin care apare mama panii
'""""'lltlllin care mamelonul s;m biberon11l este in gm;'i (senza-
,' .Ilk, apoi se intensificii); afectul care va urma evoluria senzariei;
116 Rea1itatca psihica a suLiectivilalii istoria sa
vizuaLi a mamei, pe care sugarul o va privi intens; contactul
tactil in momentul de debut al hranirii; corporale dezordo-
nate pfm:1 in momenrul in care incepe hranirea. 0 a doua unirare de
experient;-t, o a doua experienra prenarativa, va fl constituira de hra-
nire pana Ia alinarea foamei, regrupand alte caracteristici ale
modalit;1ti de Pe scurr, toate acestea se intalnesc perfect
cu conceptiile descrierile lui Bion (1962a) cu privire Ia emergenp
gandurilor.
Dar interesant cste f.1ptul ca Stern arata ca aceasta unitate de cle-
mente invariante este o tJbstrftcfie, o veritabila construqie plecand
de Ia variatiile invarianrilor. Fiecare dintre invarianti este deja
o construqie, o absrraqie, dupa modelul, de exemplu, al manierei
in care un chip: intr-adevar, de flecare data
dnd vede chip11l matern, acesta este diferir, de-a lungul
zilci; dar va cxrrage din aceste diferite, invariantii
care sc stabilesc care vor constitui chipul matern. Bion dezvoltase
deja acesr model conform ciiruia conjugarea constanta a elementelor
exrrase abstrase din experientele emorionale reperate conduce Ia
conceprului.
n11 n11mai ca va extrage, dar va consrrui inva-
rianri. Stc:rn relateaza cxpcrienp urmatoare, scoasa din psihologia
experimentaL1 (Strauss, 1979): se arata unui copil de 10 luni, ppte
desene dilerite ale fete Ia intervale de 20 de secunde; in fie-
care desen s11ccesiv o trasarura a fqei a fast modiflcata (nas mai lung,
urechi mai joase ere.); i se cere a poi copil11lui sa aleaga dinrr-o serie
de dcsene pe acela care reprezinra eel mai bine seria de dese-
ne v:"iz11tc anterior. Expcricnta arata cum copilul alege un desen care
coresp11nde mediei matematice a dileritelor amplasari ale trasaturilor
fetei pe care a vazut-o in seria originala de desene (desenul ales
nefadnd parte din aceasta serie). La fel se intampla cu experienp
Sl1biecriv;1: prenarativ (de foame, de exempl11) conrine inva-
rianri reconstntifi.
Toate formele de subiective organizate, care
in special o tensiune, o traiectorie dramatica apropiata de scenariu
(Stern face din prenarativ o preflgurare a fantasmei), sunt
Nt1rri.ri.rm primar: rlrfil!irc ,<i rvolufir 117
. 11 t.1tc in unitati de experienra, numite prenarative,
1 1 , 111t:1mpla inca din primele l11ni de viara, prin repet3rea aces-
1" lt,nte (sa 3mintim d Ia varsra de o luna 11n sug;n 3 cunoscut
. "" ,\1 de 180 de de aL1ptare aproape identice mai
... 11 .. \IlL' de experiente de alternare a starilor emotionale a dife-
1.1 lllll'l'aqiuni). Pornind de Ia aceste experiente repetate Ia
.. 1111\, lor succesive, va constmi prototipurile sale, de exem-
1 I. 1 , ' .1 ce Stern reprezent:irile de interaqiuni generalizate
1 1
1
.1 , .1n sunt feluri de mijloacc de interaqiune, alrfi:l spus creatii
1'\, .ll de Ia experiente real mente traite, dar care, ele insele n-au
1 1, I 11 .data traite. Ele sunt deci abstraqiuni.
I .. I" este foarte devreme capabil de operatiuni de abstracti-
1" lllind de Ia senzorialitatea sa. Se de exemplu, expe-
, .1 1 1111 Mdtzoff (Mcltzoff Moore, 1979) care consta in :1-l face
"" I de trei saptamani sa suga, fara sa vada, o sau o
.... , , k I(Hma special a (rotunjita sau tlliforma, mica sau mare etc.)
. , , 1 1 prezenta diferite desene de tetine sau diferite forme printre
. 1 .1 ;1 tetinei pe care o are in gura: se orientcaza prefe-
..1' 1\ , .11re desenul acestei tetine sau catre o fonn;1 similara. Adica
1 .. l".td csre cap3bil sa transfere in cm3lul vizual, sa rccunoasd
" 'I 11dimnatii primite mai indi pe canalul tactil, forme explora-
"'" 111Lii de gura. Aceasta capacitate h)arte precoce de a transfera
I 1111.1\ii primite pe un canal senzorial intr-un alt canal senzorial
.I 1 k trata aici cu eflcacitate corespunde cu ceea ce se
1
1. 1 '\ ie amodala" sau ,amodalit3te perceptiva". poseda
1 I , 1 ;Jpacitate foarte timpurie de abstractizarc, care consta in a
11 l'lccand de Ia perceptiile sale o structura llxa, generalizabila,
" I 1.1 hila de Ia un simt Ia un altul. Este vorba aici des pre o repre-
.. I 1 onstruita.
\. 111.dizarea acestor competente ale dezvoltarea acti-
Ill ,.de de gandire, presupun, inca o data, un tr3valiu psihic efec-
, I \. nbicct in spatiul intersubiectiv, loc de emergenta a g;'mdurilor
11\ icctivitatii.