Sunteți pe pagina 1din 8

Importan a biologic a zaharidelor

Monozaharidele sunt compui hidroxil- carbonilici, care conin in


molecula lor pe lng grupe hidroxil o grupa aldehidica sau cetonica.
In funcie de numrul atomilor de carbon care alctuiesc molecula,
monozaharidele se clasifica in :
- dioze (cu 2 atomi de carbon)
- trioze (cu 3 atomi)
- tetroze (cu 4 atomi) -
pentoze (cu 5 atomi)
- hexoze (cu 6 atomi) etc.

Glucoza, C6 H12 O6, este cea mai rspndita hexoza. In natura se
gaseste in fructele dulci, in mustul de struguri, in mierea de albine si in
toate celulele vegetale. In cantitati mici se gaseste si in snge (0,09 %).


Obinere. Glucoza se obine in industrie prin hidroliza amidonului
(din cartofi sau cereale), cum si prin hidroliza celulozei sub aciunea acizilor
minerali diluai (HCl sau H2 SO4).

Proprietati. Glucoza este o substana solida, cristalizata, de
culoare alba sau glbuie, solubila in apa. Este aproximativ de doua ori mai
puin dulce dect zaharul. Prin oxidarea glucozei se obine acidul gluconic,
iar printr-o oxidare mai naintata, acidul zaharic.
O proprietate chimica importanta a glucozei o constituie faptul ca
ea fermenteaz, sub influenta zimazei din drojdia de bere, cu formare de
alcool etilic si dioxid de carbon.

Intrebuintari. Glucoza se intrebuinteaza la prepararea alcoolului
etilic, a dioxidului de carbon si la prepararea produselor zaharoase in locul
zaharului, la fabricarea oglinzilor, in industria textila la imprimarea
tesaturilor, la prepararea vitaminei C pe cale sintetica etc.



Fructoza sau zaharul din fructe, C6 H12 O6, se gaseste mpreuna cu
glucoza in fructele dulci si in miere. Fructoza este o cetoza, o funcie mixta
de alcool si cetona.

Structura chimica. Ca si in cazul glucozei, moleculele fructozei
cristalizate au o structura ciclica. In stare libera are forma piranozica, iar in
combinaii se gaseste in forma furanozica
Preparare. Fructoza se obine prin hidroliza zaharozei cu acizi diluai.

Proprietati. Fructoza este o substana solida, cristalizata, de
culoare alba, solubila in apa. Este mai dulce dect zaharoza de 1,52 ori si
dect glucoza de 2,2 ori.

Intrebuintari. Fructoza se intrebuinteaza la nlocuirea altor
produse care conin zahar si in special in alimentaia suferinzilor de diabet.


Dizaharidele sunt rezultate din unirea a doua molecule de
hexoza, prin eliminarea unei molecule de apa.
Dizaharidele sunt substane cristalizate, solubile in apa si insolubile in
dizolvani organici. Cele mai importante dizaharide sunt: zaharoza,
maltoza, lactoza si celobioza.

Zaharoza, C12 H22 O11, este foarte rspndita in regnul vegetal. Se
gaseste in tulpina trestiei de zahar, in sfecla de zahar, in morcovi, pepeni
galbeni, zmeura, piersici, caise etc.

Structura chimica. Zaharoza este formata dintr-o molecula de
glucoza si o molecula de fructoza, cu eliminare de apa, care se face intre
cei doi hidroxili glicozidici ai glucozei si fructozei.

Obinerea zaharului din sfecla de zahar. Pentru a obine
zaharul din sfecla de zahar se fac o serie de operaii, dintre care cele mai
importante sunt: splarea si tierea sfeclei; obinerea sucului zaharat;
purificarea sucului; concentrarea si cristalizarea; separarea cristalelor de
sirop si albirea zaharului; rafinarea.

Proprietati fizice. Zaharoza este un corp solid, cristalizat, incolor.
Se topete la 185 grade; nclzita peste 185 se ingalbeneste, devine bruna si
apoi se transforma in crbune de zahar. Este solubila in apa si insolubila in
alcool.


Proprietati chimice. Prin hidroliza zaharozei cu acizi se obine un
amestec de glucoza si de fructoza. Amestecul rezultat se mai numete
zahar invertit, iar hidroliza care are loc se numete invertirea zaharului.


ntrebuintari. Se intrebuinteaza in alimentaie, fiind o substana
cu o mare valoare alimentara, gustoasa si asimilata uor de organism. Prin
asimilarea unui gram de zaharoza in organism se obin 3,7- 4,2 cal.
Zaharul este un aliment preios pentru om si servete ca
materie prim in fabricile de produse zaharoase (bomboane, ciocolat
etc.).

Polizaharidele sunt rspndite att n regnul vegetal ct si n cel
animal, avnd o mare importanta biologic. Dintre polizaharidele
vegetale se mentioneaza amidonul si celuloza. Dintre cele de origine
animal se mentioneaz glicogenul.
Polizaharidele se obin prin eliminarea a n molecule de ap ntre
mai multe molecule de monozaharide.
Proprietti: au aceeai structura macromolecular; nu au gust dulce;
prin ncalzire nu se topesc.

Amidonul, [C6 H10 O5]n este un amestec de doua polizaharide:
amiloza si amilopectina.
Amidonul este o polizaharida cu structura macromoleculara. Se
gaseste aproape in toate plantele cu clorofila. Se formeaz in partile verzi
ale plantelor si, in special, in fructe, dar nu ramane mult timp in ele; o
parte este trecuta intr-o forma solubila, ce servete ca hrana plantei, iar
alta parte se depune ca amidon insolubil in rdcinile, tulpinele si seminele
plantelor.

Fotosinteza. Sinteza amidonului din CO2 si H2O in celulele verzi
ale plantelor, sub influenta luminii solare si in prezenta clorofilei, se
numete fotosinteza.

De obicei, industrial, amidonul se obine din cartofi sau faina de
gru, prin splare cu apa, care antreneaz mai uor amidonul dect
celelalte cumponente.
Amidonul se prezint ca o pulbere fina, de culoare alba mai mult
sau mai puin strlucitoare. Este insolubil in apa rece, iar cu apa calda, la
~500 grade formeaz soluii vscoase care la rece devin un gel numit coca.


Prelucrare. Amidonul poate fi prelucrat in produse de importanta
alimentara si industriala. In acest scop se folosesc diferite reacii chimice,
cea mai importanta fiind hidroliza. In industrie, hidroliza acida a
amidonului este folosita la prepararea glucozei, iar hidroliza enzimatica, la
obinerea etanolului.



Celuloza, [C6 H10 O5]n este o polizaharida cu structura
macromoleculara, care constituie componentul principal al pereilor
celulari din plante. Se prezint sub forma de macromolecule filiforme.

In plante, celuloza se formeaz prin procese biochimice complicate.
In stare pura, celuloza se fabrica din fibrele de bumbac. In industrie,
celuloza se obine, din lemn, stuf, si paie.


Proprietati. Celuloza este o substana alba, cu structura
macromoleculara fibroasa, fara gust si fara miros, insolubila in apa, in acizi
minerali diluai cat si in dizolvani organici.

Structura. Macromolecula filiforma a celulozei este formata din
resturi de D-glucopiranoza unite intre ele prin atomi de oxigen.
grupa
Studiul reaciilor de esterificare a dus la concluzia ca in fiecare C6 H10
O5 sunt coninute trei grupe hidroxli.

Hidroliza celulozei. In prelucrarea celulozei hidroliza prezint o
deosebita importanta, deoarece permite obinerea glucozei din celuloza;
glucoza rezultata la rndul ei, poate fi transformata in alcool
etilic.
O reacie
chimica importanta folosita in prelucrarea celulozei este esterificarea.
Celuloza, datorita celor trei grupe hidroxil, se comporta ca un polialcool si
da reacii in care grupele -OH sufer schimbri. Dintre acestea, cele mai
importante sunt reacii de formare ale esterilor celulozei.


Glicogenul , [C6 H10 O5] este denumit amidonul" regnului
animal. Este o polizaharida, care se gaseste in toate celulele organismului,
fiind depozitata mai ales in ficat unde este sitetizata, de glucoza. Se mai
gaseste in muchi, creier si nervi. Cantitatea de glicogen din muchi
descrete foarte mult in timpul unei activitati fizice intense si continue sau
in inaniie.

Proprietati. Este o pulbere alba, solubila in apa calda. Este
insolubil in alcool. Cu iodul da o coloraie roie-violeta, caracteristica.
Culoarea dispare la fierbere si reapare la rece, ca in cazul amidonului. Prin
hidroliza acida, glicogenul se scindeaz in glucoza. Prin hidroliza
enzimatica, glicogenul din ficat este transformat in glucoza, care este
transportata in muchi si in alte organe, de ctre sange. O parte din
glucoza reface glicogenul si aa se explica prezenta glicogenului in
muchi (pana la 4%) si in alte esuturi. In timpul activitatii musculare,
glicogenul trece in acid lactic printr- un proces
exoterm, dnd energia necesara producerii travaliului muscula