Sunteți pe pagina 1din 5

Elaborat : Schidu Luca

Verificat : Duhlicher Valeriu


Neptun este a opta i cea mai ndeprtat planet de Soare din sistemul solar. Numit dup zeul roman al
mrii, este a patra planet dup diametru i a treia dup mas. Neptun are o mas de 17 ori mai mare dect
cea a Pmntului i pu in mai mare dect masa lui Uranus, care este de 15 ori mai greu dect Pmntul, dar
nu la fel de dens. Neptun orbiteaz n urul Soarelui la o distan de !",1 unit i astronomice , ceea ce
nseamn c orbita sa este de apro#imati$ !" de ori mai mare dect orbita Pmntului. Simbolul
astronomic al lui Neptun este , o $ariant modificat a tridentului zeului Neptun.
Neptun a fost prima planet gsit prin calcule matematice. Planeta Neptun a fost descoperit din cauza
perturbrilor gra$ita ionale din orbita lui Uranus care l%au condus pe &le#is 'ou$ard s presupun e#isten a
Referat
La astronomie
Pe tema : Neptun
unei a opta planete. Neptun a fost ulterior obser$at pe (! septembrie 1)*+ de ,o-ann .alle, la o distan de
mai pu in de un grad de pozi ia prezis de calculele lui Urbain /e 0errier. /a scurt timp dup aceasta a fost
descoperit i satelitul su 1riton. &l i 1( sateli i au fost descoperi i n secolul al 22%lea. /a (5 august 13)3,
sonda spa ial Voyager 2 a trecut prin $ecintatea planetei.
Neptun are o compozi ie asemntoare cu cea a lui Uranus, compozi iile ambelor planete fiind diferite de
ale gigan ilor gazo i mai mari,,upiter i Saturn. &tmosfera lui Neptun este asemntoare cu cea a lui ,upiter
i Saturn prin faptul c este compus n principal din -idrogen, -eliu, urme de -idrocarburi i posibil azot, dar
are propor ii mai mari de ap, amoniac i metan. &stronomii i clasific uneori pe Neptun i Uranus ca
4gigan i de g-ea 5 cu scopul de a sublinia aceste distinc ii. 6nteriorul lui Neptun, ca i n cazul lui Uranus,
este compus n principal din roci i g-ea . Urmele de metan din straturile superioare ale atmosferei, n mare
parte, i dau un aspect albstriu planetei.
Spre deosebire de atmosfera uniform a lui Uranus, Neptun are o atmosfer cu detalii $izibile ce denot o
acti$itate meteorologic. 7e e#emplu, n anul 13)3, cnd Voyager 2 a auns n dreptul lui Neptun, s%a
obser$at o pat mare ntunecat, similar cu 8area Pat 9o ie de pe ,upiter. &ceste fenomene
meteorologice sunt produse de cele mai puternice $nturi din sistemul solar, ale cror $iteze ating, conform
msurtorilor, (1"" :m;-. 7e asemenea, deoarece Neptun este departe de Soare, are una dintre cele mai
reci atmosfere din sistemul solar, temperaturile pturilor superioare ale norilor aungnd la %(1) <= >55 ?@.
1emperatura centrului su este de apro#imati$ 5""" <=. Neptun are un sistem de dou inele care ns se
obser$ greu i este fragmentatA e#isten a inelelor a fost sugerat de analizele fcute asupra unor fotografii
din 13+) ale planetei, dar confirmarea sigur a fost fcut abia n 13)3 de ctre sonda Voyager.
Structura i compozi ia
=omparaBie a mrimii planetei Pmnt Ci a planetei Neptun.
=u o mas de 1,"(*! # 1"D1"
(+
:g, Neptun este un corp ceresc intermediar ntre Pmnt i gigan ii
gazo i mai mariE masa sa fiind de aptesprezece ori mai mare dect a Pmntului, ns doar a
nousprezecea parte din masa lui ,upiter.

&ccelera ia gra$ita ional de la suprafa a planetei este dep it
doar de cea a lui,upiter.
F*"G
9aza ecuatorial a lui Neptun fiind de (*7+* :m,

este de apro#imati$ patru ori mai
mare dect cea a pmntului. Planetelor Neptun i Uranus li se aplic deseori termenul de 4gigan i g-e o i5
i sunt considerate o sub%clas de gigan i gazo i, datorit mrimii lor reduse i concentrrii mai mari de
elemente $olatile comparati$ cu ,upiter i Saturn. Hn cercetarea planetelor e#trasolare, Neptun este folosit
drept metonim, spre e#emplu cnd corpuri cere ti ce au o mas similar cu cea a planetei Neptun sunt
descoperie, ele sunt numite 4Neptuni5, la fel cum di$erse alte corpuri e#trasolare sunt numite 4,upiteri5.
Structura intern
Structura intern a lui Neptun este similar cu cea a lui Uranus. &tmosfera sa reprezint apro#imati$ 5%1"I
din mas i se ntinde pe o adncime de 1"%("I spre nucleu, unde atinge presiuni n ur de 1" .Pa. Hn
regiunile oase ale atmosferei, n concentra ie mare se pot gsi metan, amoniac i ap.
8antaua planetei aunge la temperaturi ntre (.""" ? i 5.""" ?. 8antaua lui Neptun este ec-i$alent cu 1"%
15 mase ale Pmntului i este bogat n ap, amoniac i metan. 7e i este un fluid dens cu temperaturi
ridicate, n planetologie acest amestec este caracterizat drept 4g-e os5. &cest fluid, care are o conducti$itate
electric ridicat, este uneori numit i ocean de ap-amoniac. /a o adncime de 7""" :m n manta, e#ist
posibilitatea ca metanul s se descompun n cristale de diamant care se precipit nspre nucleu. 8antaua
poate consta dintr%un strat de ap ionic, n care moleculele de ap se descompun ntr%o sup de ioni de
-idrogen i o#igen, iar mai adnc de apa superionic, n care o#igenul cristalizeaz, dar ionii de -idrogen
plutesc liber n cadrul re elei de o#igen.
F*5G
Nucleul planetei este compus din fier, nic-el i silica i fiind de 1,( ori mai mare dect masa
Pmntului. Presiunea din centru este de 7 8bar >7"" .Pa@, apro#imati$ de dou ori mai mare dect n
centrul Pmntului i temperatura ar putea fi de 5.*"" ?.
Inele planetare
6nelele lui Neptun >imagine transmis de Voyager 2@
Neptun are un sistem de inele planetare, de i sunt mult mai mici dect inelele lui Saturn. 6nelele con in
particule de g-ea acoperite cu silica i sau cu substan e pe baz de carbon, care le ofer o culoare
ro iatic =ele trei inele principale sunt 6nelul &dams, la +!.""" :m de la centrul lui Neptun, 6nelul /e 0errier,
la 5!.""" :m, i cel mai larg, slab conturatul 6nel .alle, la *(.""" :m.. 6nelul /e 0errier de ine i o e#tensie
numit /assell. &ceasta se leag de captul e#terior al inelului &rago la apro#imati$ 57""" :m.
Primul inel planetar a fost descoperit n 13+) de o ec-ip condus de JdKard .uinan, dar mai trziu s%a
considerat c acesta ar putea fi incomplet. 7o$ada c inelele ar putea a$ea lacune a aprut prima dat n
timpul unei oculta ii stelare din 13)*, cnd inelul a acoperit o stea n imersiune, dar nu n
emersiune. 6maginile realizate de Voyager 2 n 13)3 au artat e#isten a mai multor inele sub iri cu o
structur masi$,
F
cauza acestei structuri fiind nc nen eleas, dar e#ist teorii n care se precizeaz c
fenomenul s%ar putea datora interac iunii gra$ita ionale a sateli ilor mici care orbiteaz n apropiere.
6nelul cel mai e#terior, &dams, con ine cinci arce numite Courage, Libert, Egalit 1, Egalit
2 i Fraternit >=ura, /ibertate, Jgalitate i Lraternitate@.
G
J#isten a acestora a fost greu de e#plicat deoarece
legile de mi care prezic c arcele ar trebui s se mpr tie ntr%un inel uniform n durate scurte de timp.
&stronomii consider c arcele sunt men inute n forma actual datorit efectelor gra$ita ionale create de
satelitul .alateea, un satelit din interiorul inelului.
Mbser$a iile de pe Pmnt ale lui Neptun din (""5 au e$iden iat faptul c inelele sunt mult mai instabile.
6maginile fcute la Mbser$atorul N. 8. ?ec: din (""( i (""! indic o descompunere considerabil a inelelor
comparati$ cu imaginile fcute de Voyager 2. Hn particular se pare c arcul /ibertO ar putea disprea n mai
pu in de un secol.
=limatul
Una dintre diferen ele dintre Uranus i Neptun este i acti$itatea meteorologic. =nd na$a spa ial Voyager
2 a sur$olat planeta Uranus n 13)+, aceasta era destul de calm $izual. 7impotri$, Neptun prezenta
fenomene meteorologice notabile n timpul sur$olrii sale din 13)3 de ctre Voyager 2.
8area Pat Hntunecat >sus@, Scooter >norul alb din miloc@, i 8ica Pat Hntunecat >os@, cu un contrast e#agerat.
0remea de pe Neptun este caracterizat prin sisteme de furtuni e#trem de dinamice, cu $nturi ale cror
$iteze ating aproape +"" m;s P n preama flu#uluisupersonic. Urmrind mi crile norilor persisten i, s%a
artat c $iteza $ntului $ariaz de la (" m;s cnd $ntul are direc ia spre est, pn la !(5 m;s cnd se
mi c spre $est. Hn partea superioar a norilor, $iteza $nturilor $ariaz ntre *"" m;s de%a lungul ecuatorului
i (5" m;s la poli. =ele mai multe dintre $nturile de pe Neptun se mi c ntr%o direc ie opus celei de rota ie
a planetei. 8odelul general al $nturilor a artat o rota ie prograd la latitudini mari, contra unei rota ii
retrograde la latitudini mai oase. 7iferen a direc iei flu#ului este considerat a fi un Qefect de suprafa Q, care
nu se datoreaz $reunui alt proces atmosferic de profunzime. /a 7"< latitudine sudic, un et de $itez
ridicat se deplaseaz cu o $itez de !"" m;s.
&bunden a metanului, etanului i acetilenei la ecuatorul lui Neptun este de 1"%1"" de ori mai mare dect la
poli. &cest lucru este interpretat ca o do$ad pentru e#isten a curen ilor ascenden i la ecuator i a curen ilor
descenden i n apropiere de poli.
Hn (""7 s%a descoperit c stratul superior al troposferei lui Neptun de la polul sud este cu 1" <= mai cald
dect restul planetei, unde temperatura medie este de R("" <= >7" ?@. 7iferen a de temperatur de la acest
pol este suficient pentru a permite metanului, care se afl ng-e at n celelalte pr i ale atmosferei
superioare a lui Neptun, s se scurg sub form de gaz n spa iu. &cest 4punct cald5 relati$ se
datoreaz nclinrii a#ei de rota ie a lui Neptun, care a e#pus polul sud spre Soare de%a lungul ultimului sfert
al anului de pe Neptun, sau apro#imati$ *" de ani pmnte ti. 7eoarece Neptun se deplaseaz ncet spre
partea opus a Soarelui, polul sud se ntunec n timp ce polul nord se ilumineaz, ceea ce determin ca
eliberarea metanului s treac spre polul nord.
7in cauza sc-imbrilor sezoniere, s%a obser$at c n emisfera sudic a planetei benzile de nori cresc n
dimensiuni i albedo. &ceast tendin a fost remarcat pentru prima dat n 13)" i se a teapt s dureze
apro#imati$ pna n ("(". 9ezultatul perioadei orbitale lungi a lui Neptun este c durata anotimpurilor este de
apro#imati$ patruzeci de ani.
Lormare i migrare
Articole principale: Genea i e!olu ia "i"temului "olar i #odelul de la $i"a.
Lormarea gigan ilor de g-ea Neptun i Uranus este destul de dificil de modelat cu precizie. 8odelele
actuale sugereaz c densitatea masei n regiunile de limit ale sistemului solar era prea mic pentru a
permite formarea unor corpuri att de mari prin metoda tradi ional acceptat a acre iei nucleului, fiind
propuse di$erse alte ipoteze pentru a e#plica apari ia lor. Una dintre ele presupune c gigan ii de g-ea nu
s%au format prin acre ia nucleului, ci din instabilit ile aprute n cadrul discului protoplanetar ini ial,
atmosfera lor fiind spulberat ulterior de radia ia unei stele M' din apropiere.
M teorie alternati$ presupune c ei s%au format de fapt n apropierea Soarelui, unde densitatea materiei era
mai mare, i apoi au migrat spre locul unde se afl acum orbitele lor actuale, dup eliminarea discului
protoplanetar gazos. &ceast ipotez a migra iei dup formare este fa$orizat n prezent, datorit capacit ii
sale de a e#plica mai bine apari ia obiectelor mici, obser$ate n regiunea transneptunian. 1eoria care la
momentul actual este cel mai larg acceptat, e#plicnd detaliile acestei ipoteze, este cunoscut sub numele
de modelul de la Nisa i studiaz efectul migrrii lui Neptun i a celorlalte planete gigante asupra structurii
centurii ?uiper.

S-ar putea să vă placă și

  • Tata Bogat Tata Sarac - Robert Kiyosaki
    Tata Bogat Tata Sarac - Robert Kiyosaki
    Document15 pagini
    Tata Bogat Tata Sarac - Robert Kiyosaki
    CheiaSuccesului Ro
    69% (13)
  • Elaborat
    Elaborat
    Document5 pagini
    Elaborat
    Vornicescu Stefan
    Încă nu există evaluări
  • Img
    Img
    Document8 pagini
    Img
    Vornicescu Stefan
    Încă nu există evaluări
  • Proect Biologie .
    Proect Biologie .
    Document11 pagini
    Proect Biologie .
    Vornicescu Stefan
    Încă nu există evaluări
  • Rom
    Rom
    Document7 pagini
    Rom
    Vornicescu Stefan
    Încă nu există evaluări
  • Jhti
    Jhti
    Document1 pagină
    Jhti
    Vornicescu Stefan
    Încă nu există evaluări
  • Druta
    Druta
    Document2 pagini
    Druta
    gameover0_o
    Încă nu există evaluări
  • Altu
    Altu
    Document28 pagini
    Altu
    Vornicescu Stefan
    Încă nu există evaluări
  • Altu
    Altu
    Document28 pagini
    Altu
    Vornicescu Stefan
    Încă nu există evaluări
  • WWW - Referat.ro-Apostol Bologa Caracterizare - Docd8bab
    WWW - Referat.ro-Apostol Bologa Caracterizare - Docd8bab
    Document1 pagină
    WWW - Referat.ro-Apostol Bologa Caracterizare - Docd8bab
    Vornicescu Stefan
    Încă nu există evaluări