.

a
Personalul necesar serviciului la camerl poate fi constituit din lucritori ai restaurantului. Este necesard o
echipd de servire, care s[ efectueze transportul comenzilor la camerl, direct din restaurant sau prin oficiu de la etaj'
Personalul este alc6tuit dintr-un ospitar, bucltar{daci este nevoie).
Sortimentele servite
Sortimentele care se servesc se pregbtesc in func{ie de situalie
qi posibilit6{i, fie in cadrul oficiului de pe etaj
la seclia room-service, fie direct in restaurant. Se pot oferi urm6toarele sortimente: componentele micului dejun
complet (continental) sau micului dejun englezesc, componentele micului dejun cuprins ?n. variantele oferite
clien{ilor care au inclus preful micutui Oe;un in tariful de cazare, sortimente de biuturi r[coritoare, alcoolice
qi
nealcoolice, cum ar fi ape minerale, ,u.oii de fiucte, nectar, lactate, aperitive, digestive, vinuri, bere, gampanie,
ceaiuri, cafele, diferite preparate culinare conform listei serviciului la cameri, produse de cofet[rie-patiserie,
inghe{at[, fructe proaspete qi compoturi.
Toate sortimentele de produse culinare, precum qi bbuturile comandate se duc la camerd pe tavl sau pe
cbrucior, av6nd grijl s[ fie men{inute la temperatura potrivitS pentru servire, in funcfie de natura respectivelor
preparate (calde sau reci).
Oferta de preparate qi biuturi se face prin intermediul listelor, clienfii putindu-gi alege meniurile dorite.
Infonnarea clienlitoi se realizeaz[ prin liste de preparate gi bduturi aflate in dotarea fiecirei camere
qi la recepfie.
La intocmirea acestor liste se va ayea ?n vedere si cuprind[ sortimente pregdtite la comandi
qi majoritatea
si fie
preparate reci, care nu necesiti precaufii la servire. Lista trebuie s6 inceapd cu micul dejun continental, englezesc,
comandat sau 5 la carte, s5 continue cu preparatele servite la dejun qi cin[ (sau intre mese), precum
9i
cu
sortimentele de biuturi alcoolice qi nealcoolice ce se ofer6'
Pregltirea serviciului la cameri
Serviciul la camerl se efectueazd in baza comenzilor transmise de citre clienfi, comand5 care se poate
transmite telefonic la recepfie sau restaurant sau prin fiqa-imprimat agllatdin clan{a uqii, verbal sau prin cameristi.
Pregdtirea serviciului se bxecutd diferen{iat ?n funcfie de confinutul comenzii. Pentru mic dejun, platourile se
pr"g6t"r" in raport cu numlrul de clienli, tdvile acoperindu-se cu gervefele de pinzi alb5, peste care se aqeazd
iarfuria gi culitul de desert, farfuria suport pentru ceaqci qi lingurili, gervelelul pentru ceai, pachetul de zahhr
preambalat gi plicul de ceai, paharul cu apA, iar inainte de inceperea serviciului, cu cdteva minute mai devreme de
ora fixata, se adaug[ pe platou tot ceea ce este necesar pentru servirea variantelor de meniu comandate. Pentru
dejun qi cini, mise-en-place-ul se face tot pe tavd acoperitd cu gervet sau pe cSrucioare de servire, in func1ie de
structura comenzii.
inainte cu cfiteva minute de ora indicatl in comand6, calculati in funcfie de durata transportului, ospdtarul de
serviciu preia tava pregdtitd de la oficiu gi o transportl in camera clientului in cel mai scurt timp posibil. Preparatele
vor fi protejate in timpul transportului prin acoperirea cu cloquri sau cu alte recipiente de dimensiunea farfuriilor
sau platourilor ?n care sunt a$ezate preparatele, iar dacia nu existi aceasti posibilitate, tavava fi acoperit[ cu un
q.*it alb gi curat care se va ridica imediat dupd agezarea platoului pe masadin camera clientului. in cazul in care
aqezarea produselor pe tav[ sau cirucior se face intr-un oficiu situat la un nivel fatd de camera pentru care se
executd comanda, se poate folosi liftul sau scara de serviciu. in cazul in care serviciul se face pe tavd, aceasta se va
transporta pe mAna stAngi indoit[, astfel incAt tava s[ fie sprijinitl pe vArful degetelor gi pe umdr, mdna dreaptl
trebuind si fie, de regulS, liber[.
CAnd ospitarul ajunge lacamer6, bate la uq[, agteapti si i se rispundi, apoi deschide uqa, salut6 qi aqeazi
tava sau cdruciorul la indern6na clientului, pe locul dorit de acesta. Dup[ aducerea comenzii, cel care a efectuat
serviciul se retrage gi revine dupi 30-40 minute, sau dupd cum ii indicl clientul, pentru a efectua debarasarea.
Exist[ qi cazuri in care clienfii pun inventarul folosit pentru servire la ug[, dar in orice situa(ie cel ce a efectuat
servirea trebuie si transporte obiectele folosite la oficiu, unde acestea se vor spila. Lucrdtorii care efectaeazA
serviciul la camer6, indiferent de profesia pe care o au, trebuie sd fie instruili in aga fel incdt si respecte toate
regulile de servire, similare cu serviciul din restaurant.
,LO
.
debarasarea
.
intocmirea qi prezentarea notei de platb
.
conducerea clienfilor la plecare.
'{
Serviciile la mic dejun, dejun pi cini
Mis e- e n-
pl
a c e- uI de tntfrmoinar e
Pentru aranjarea mesei simplu (mise-en-place-ul de intAmpinare) se folosesc urmitoarele obiecte de
inventar:
.
farfurie suport
r
cutit obiqnuit
.
furculifd obignuitl
o pahar pentru apd minerali
r
pahar pentru vin
r qervet sub formd de plic
e
vazlcu flori
o
numlrul mesei
Aceste obiecte de inventar se aqeazdpe masd conform figurii urmitoare:
'n&
1: distanta de la
blatului mesei
farfurie
margmea
pAnI la
2: farfuria supott
3: cufit obignuit
4: furculita obiqnuitd
5
:
pahar de apd minerald
6: pahar penfiu vin
7
:
gervet formd plic
8: vaz\ cu flori
9 = num5r mas[
1*2 cm
Servirea micului dejun
Micul dejun este, prin tradi{ie, mai curAnd o masd britanici decAt una continentali: originea ei trebuie
ciutatd in perioada in care masa se lua in familie. in trecut era o masl substanfial[, fiind alcituitl din qase sau qapte
feluri.
Pentru europeni micul dejun este mult mai ugor, lu6nd forma unor gustiri, intruc6t masa de prdnz se serveqte
mai devreme gi este mult mai substan{ialb dec6t in Anglia.
Av6nd in vedere cele precizate anterior putem spune c6 existl doui tipuri de mic dejun:
.
continental(complet);
.
englezesc(breakfast).
Micut dejun continental (complet), a cdrui origine este in Franfa, const[ doar dintr-un corn proaspdt, pdine
pr[jiti, unt, gem qi cafea sau ceai.
TendinJa actuald este ca la micul dejun continental si se ofere o varietate mai mare de feluri, inclusiv
dietetice, pentru clien{ii care doresc sd min6nce mai sln6tos.
Micul dejun englezesc este variat qi bogat avdnd in componen{d:
.
preparate din ou6;
.
mezeluri;
.
fripturi.
/ J
.
brAnzeturi;
.
legume qi fructe proaspete;
.
biuturi rlcoritoare qi ap[ mineralb.
Pentru micul dejun se recomandl intocmifoa meniurilor din urmdtoarele grupe de preparate:
.
biuturi calde nealcoolice (ceai, cafea, lapte, ciocolatl cu lapte, cafea cu lapte, cacao cu lapte etc.);
'
produse de panificafie
9i
patiserie (pAine, chifle, cornuri, cozonac, brioqe, chec, toast, etc.);
.
unt, gem, dulcea,ti sau miere;
'
preparate din oui (oui fierte, oud la pahar, oud ochiuri simple qi cu gunc6, oud ochiuri rom6neqti,
omlete etc.);
.
produse cerealiere (fulgi de cereale);
.
brAnzeturi;
.
produse lactate (iaurt, sana, chefir, lapte b6fut, sm6nt6nd, frigci etc.);
'
preparate din came (crenvurgti,
ryunc5,
muqchi file, cotlet haiducesc, salamuri de calitate, fripturi
reci de pas[re, de vaci, de porc etc);
.
preparate din peqte;
.
legume proaspete (roqii, ardei, castravefi, ridichi etc.):
.
fructe proaspete qi compoturi;
.
biuturi ricoritoare;
.
ape minerale de masd.
Micul dejun poate fi servit gi in sistem bufet, acesta fiind aranjat astfel inc6t si dea posibilitatea clienlilor sd se
seleascd intr-un timp c6t mai scurt cu preparatele dorite.
Se recomandl ca preparatele cete mai solicitate sd fie intercalate pe masa bufet pentru a da posibilitatea
clienlilor sa se serveasc[ simultan cu aceleaqi preparate.
Bufetul trebuie aranjat cAt mai estetic pentru a atea o armonie coloristicd face o bund impresie clienfllor.
Modul de aranjare a bufetului trebuie s[ se plstreze ?n permanen,ti intr-o unitate de alimenta{ie pentru a da
posibilitatea clienfilor s5 se familiarizeze euacesta.
Se va avea in vedere aranjarca preparatelor in ordinea in care se recomandi a fi consumate pentru a usura
opliunea clien{ilor.
Legumele vor fi etalate in salatiere.
Compoturile vor fi prezentate in boluri de sticld in acelaqi loc pentru ugurarea alegerii.
Pentru b[uturi r[coritoare pot fi folosite dozatoarc.
Preparatele calde pot fi expuse qi prezentate ?n utilaje termice moderne.
Dupd consumarea preparatelor se reface aspectul preparatelor expuse qi mise-en-place-ul de la mesele la care
t
t{
reg meset ntru Micul un
7
3
I
rd
I3
4
I
10
XHI::il
1
+
I
:
distan{a de la marginea
blatului mesei pAni la farfurie
(1-2 cm)
2: farfuria suport
3 = farfurie mijlocie intinsl
(pentru gustare)
4: cufitul pentru gustare
5: furculila pentru gustare
6 -7
:
serviciul de unt qi gem
8: paharul pentru apd
9
:
ceagc6 pentru biutur[
nealcoolicl caldl
l0: farfurioard suport
1 1
:
farfurio ara' micd, intinsS,
pentru p6ine
i2: gervet depdnzd
13-14 = pahar penku ou fiert
moale (cocotieri), cu
farfurioari suport qi lingurila
15: serviciu condimente
16- numlr masd
au consumat preparate clienlii unititii.
Servirea dejunului
gi cinei
in funclie de num6rul qi structura
preparatelor, existd trei tipuri de meniuri pentru dejun:
- simplu;
- semicomplet;
t
- complet.
Mise-en-place-ul
pentru
deiun
-
meniu simplu
Meniul cuprinde: preparat lichid, preparat debazd, desert, prdjituri (tort, inghe{atd), apd minerall, p6ine.
Se folosesc urmbtoarele obiecte de inventar:
t
farfuria
addncd, aqezatd pe
farftnia
suport, cu emblema spre centrul mesei;
t culitul obignuit, in dreapta
farfuriei,
cu lama spre
farfurie,
vdrful spre interiorul mesei, iar mdnerul spre
marginea blatului mesei (a 2-3 cm);
t lingura tn dreapta culitului obiEnuit (a 1,2 cm), cu concavitatea in sus, la aceeagi distanld de marginea
blatului mesei;
t
furcutiya
obisnuitd in stdnga
farfuriei,
cu
furchelii
tn sus
(se respectd aceleasi distanle ca Ia asezarea
culitului);
t linguri{a pentlu desert tnfalafarfuriei
(in dreptul emblemei), cu mdnerul spre dreapta
Si
concavitatea in
stts, spre stdnga.
t paharul pentru apd minerald, cu guro in sus, tnfala tingurilei (a mijlocul acesteia
Si
tn dreptul emblemei)'
s produsele de panffica{ie, aflate tn
farfurie
(coS) acoperitd cu
Servet,
se aseazd la mijlocul sau tn pdrpile
laterale ale ntesei.
'.afu
E--.I-
l-2cm
1: distanfa de la marginea
blatului mesei pAni la farfurie
2: numdrul de masd
3: farfuria suport
4: farfuria addnc[
5: cutitul obignuit
6: lingurl
7: furculitd obiqnuitd
8: lingurifd
9: pahare de ap6 minerali
10: produse de panifica,tie
11:
qervet depilnzd
12: farfurioar[ mic6, intins6,
pentru pdine
13: serviciu de condimente
Mise-en-olace-ul
pentru
deiun
-
meniu semicomplet
Meniul cuprinde: gustare (rece sau caldl), preparat lichid, preparat debazd, salati, desert de bucdtirie, ap[
rninerald qi pdine.
'.-AdAA
l: distanfa pdnl marginea blatului mesei
2: numdrul de masi
3: farfuria suport
4: farfuria pentru gustare
5: cufitul pentru preparatul debazl
6= lingurl
7: culitul pentru gustare
8 = cutitul pentru desert
9= furculita pentru desert
1 0: furculild pentru preparatul de bazL
1i= firculiti pentru gustare
12: pahar pentru apl minerald
13: pahar pentru aperitiv
14: produse de panificalie
15: qervet depdnzd,
16: serviciu de condimente
1 7: loc Dentru salatierd
l3
3
IS
Meniul con{ine:
din carne qi legume,
cafea, qampanie.
Mise-en-nlace-ul oentru deiun
-
meniu comolet
si cind
bdutur5, aperitiv, gustare rece sau cald[, preparat lichid, preparat din peqte, preparat de bazL
salat6, desert bucdtdrie, desert cofetdrie, vin alb, vin rogu, ap6 minerald, produse de panificafie,
1: distanla pdn[ la marginea blatului
2
:
numirul de masi
3 = farfuria suport
4
:
farfuria pentru gustare
5 = cu{itul pentru preparatul debazd
6
:
cutitul pentru preparatul de pegte
7 = cu{itul pentru gustare
8 = furculifi pentru preparatul debazi
9
:
furculip pentru preparatul de pegte
l0
:
furculifi pentru gustare
1 1: cuflt pentru desert
12: furculi{I pentru desert
13: linguri{d pentru desert
14= pahar pentru ap6 minerall
15: pahar pentru vin alb
16: pahar pentru vin rogu
17: pahar penku aperitiv
18: produse de panificalie
19: gervet depdnzb
20- serviciu de condimente
21: loc oentru salatier[
21
I
I
0
Pentru meniul 6 la carte, se realizeazi mise-en-place-ul de intAmpinare. Dupi luarea comenzii, se
completeazd mise-en-place-ul.
Pentru meniul comandat, format din gustare, preparat lichid, preparat din pegte, salat6, inghe!rtd, biuturb
aperitiv, vinuri alb qi rogu, arcnjareamesei se face inaintea sosirii consumatorilor.
Realizarea unor servicii de calitate la dejun gi cini nu se poate face decdt cu respectarea regulilor de servire.
Pentru serviciul a la carte se incepe cu servirea p0inii gi a untului.
Se aduce apoi aperitivul gi se serveqte conform regulilor consacrate, urmat de gustirile reci gi calde sau de
preparate lichide.
Dupi consumarea preparatelor
servite utmeazd. debarasarea obiectelor de inventar, care se depun la consold sau
se transportd direct la oficiu.
In continuare se seryesc preparatele
din pegte prin unul din sistemele cunoscute in funclie de:
.
numdrul clienlilor;
.
modul de preparare;
.
condigiile concrete din unitate.
Se debaraseazl"paharul
de bbutura aperitiv gi se ofer6 pentru
respectAnd ordinea de preferin{i.
degustare primul vin comandat apoi este servit
Dupi consumarea preparatelor
din peqte urmeazddebarasarea obiectelor de inventar folosite in acest scop.
Se continud cu servirea preparatelor cu servirea preparatelor debazl,a produselor de ?nsofire qi a salatelor.
Se prezinti gi se oferi pentru degustare al doilea vin, dupi care dacd este acceptat se serveqte qi se debaraseazd
paharul de la primulvin
Dup[ consumarea preparatului
de bazd. urmeazd, debarasarea obiectelor de inventar folosite la servirea acesfuia
qi a produselor
de insofire.
Dup[ debarasarea acestor obiecte sunt servite br6nzeturile asociate cu vinul de preparatul debaz6.
Dupi servireabrdnzpturilor
se continud cu debarasarea presdrdtorilor, farfuriei de pdine gi a culitului pentru unt
apoi a firimiturilor cu ajutorul periei speciale gi a ftragului mic sau cu anclrul ?mpiturit p" o f*futi" intinsl mare.
In continuare se aranjeazd farfuria de desert caldi sau rece qi se trag de o parte de cealalta a acesteia tacdmurile
de deserl sau fnrcte.
Se servegte desertul asociat cu vinul desert oferit anterior pentru degustare.
Dupi consumarea desertului se debaraseazd toate obiectele de inventar folosite, inclusiv farfuria suport.
In final este servitd cafeaua insolitd de biuturi digestive.
Servirea dejunului sau cinei se incheie cu ?ntocmirea gi prezentarea notei de platd, incasarea banilor qi
conducerea clienfilor la plecare.
t
h
Sistemele de servire
in unitafile de alimenta{ie pot exista mai multe sisteme de servire, gi anume:
Sistemul cu
platoul pe
masi
Este folosit cu precddere in pensiuni qi in familie.
Serviciul constS in aqezarea farfuriilor pe mas[, dupd care platoul se prezinti qi
tacAmul de serviciu cdtre cel care urrneazi a se servi primul.
Avantaje:
.
este un serviciu simplu gi rapid;
.
nu necesiti personal numeros gi cu calificare inalt6.
Dezavantaje:
.
clienfii timizi sunt puqi in dificultate:
"
existl riscul pitSrii felelor de masd qi a hainelor clienfilor.
Sistemul direct
se aqeazi in centrul mesei cu
Este utilizat ?n special pentru serviciul a la carte la grupurile de turiqti mesele oficiale.
Se procedeaz[ in felul urmdtor:
.
se preia platoul pe palma gi antebra{ul mAinii stAngi cu mAna protejatl de ancdr. Lucr[torul prezinti
platoul prin st6nga celui care comandat, dupi care servirea se face ?n ordinea de preferinfl;
.
in farfurie se trec cu tac6mul de serviciu mai int6i componentele de bazi ale preparatului apoi garniturile
in arc de cerc de la dreapta la st6nga;
.
dupl servire se ageazd tacAmul de serviciu pe platou cu concavitatea ?n
jos gi se pleacd spre dreapta la
clientul urmdtor.
Avantajele sistemului direct constau in faptul c5:
.
este un serviciu rapid;
.
se poate practica in orice unitate;
.
clienflrl este seryit cu c6t doreqte.
Dezav antajele sunt urmdtoarele :
.
nu poate fi utilizat latoate preparatele;
.
necesit6 personal cu o buni calificare;
.
existd riscul pdtirii fefelor de masl qi a hainelor clien]ilor;
.
la mesele tip fileu pot fi deranja{i clienfii din cauza lipsei de spafiu.
Sistemul indirect
Este considerat un sistem de servire deosebit fiind utilizat la mese oficia in cadru familial.
Sistemul este identic eu sistemul direct cu deosebirea c[ servirea preparatelor din platou o face clientul insuqi
prinzAnd lingura in mdna dreapti gi furculifa ?n m6na stAnga.
Avantaje:
.
nu este nevoie de personal numeros qi cu calificare deosebiti;
.
clientul se servegte cu c6t dorepte.
Dezavantaje:
.
este un sistem de servire lent:
.
pune in dificultate pe unii clienfi;
.
existi riscul p[tdrii fe.telor de masi qi a hainelor clien{ilor.
Sistemul la gheridon
Este un sistem de servire spectaculos, fiind utilizat in unitEli reprezentative ?n care se efectueazd curent
operatiuni de trangare, flambare, filetare, preg[tire qi por{ionare.
Se procedeaz[ in felul urmltor:
.
se aduce gheridonul lAngd masi dupi care preparatele preg[tite qi montate pe platou se aduc in sall qi se
aqeazd pe gheridon in partea st6ng6 cu garniturile spre exterior qi tranqele de carne spre interior;
{F
.
cu ajutorul lingurii prinse cu mdna dreapti qi a furculilei in mdna st6nga se preia componenta de baz[
9i
se
trece in farfurie, dup[ care se trec garniturile in partea opus6;
.
dupd montarea in farfurie a preparatului, acesta este preluat de lucr5tor qi servit prin partea dteaptd a
c lientu lu i.
Nu se lucreazd niciodati cu spatele la client qi nu se incarci prea mult farfuria.
Avantaje:
.
este un serviciu elegant, spectaculos gi sigur deoarece se lucreazi cu ambele m6ini;
.
se poate practica la orice preparat;
.
nu existd riscul pitlrii fe{elor de mas6;
.
clien{ii nu sunt deranjali.
Dezavantaje:
.
este lerrt;
.
necesitd mult timp qi spa{iu;
.
necesitl personal cu inaltd calificare.
Sistemul la farfurie
Se practici in majoritatea unitSlilor gi se caracterizeazl, prin faptul ci preparatele sunt montate la seclii
de c6tre bucitar'.
Dupd somarea preparatelor in farfirrii acestea sunt preluate in felul urm lucrdtorul aSeazl anclrul pe palma qi
antebraful stAng cu mAna dreaptd preia prima farfurie gi o trece in mdna stAng6, prinz6nd-o cu degetul mare
deasupra gi ardtd dedesubt.
Trece a doua farfurie cu partea superioari sub baza primei farfurii, sprijini in degetul ardtltor gi podul palmei
gi susfinut[ dedesubt cu celelalte trei degete.
A treia farfurie este aqezatd pe antebra{ qi pe partea superioarl a celei doua farfurii.
A patra farfurie este preluatd cu mAna dreaptl, prinz6nd-o cu degetul mare deasupra qi ardtitorul
gi mijlociul
dedesubt.
Se accept6 qi transportul farfuriilor pe tavd.
Clienlii sunt servifi prin partea dreapti in ordinea de preferinfb.
Farfuriile cu prepaiate pot fi acoperite cu cloq, situa,tie in
"ate
sistemul considerat deosebit. tn cazul
serviciului la farfurie cu cloq, acestea sunt transportate in mdnd sa tavllaconsold de unde sunt transportate in m0nl
la masa clienli1or.
Avantaje:
.
este un sistem rapid;
.
preparatele pot fi servite calde;
s
.
nu se pierde timp cu porfionarea;
.
nu necesitd personal cu calificare deosebitd.
Dezavantaje:
.
nu este considerat un adevdrat "serviciu"
in cazul neacoperirii farfuriilor cu clog.
Servirea clien{ilor se face in ordinea de preferinJi:
.
doamnele in ordinea vArstei (ultima este gazda);
.
domnii in ordinea vdrstei (ultimul este cel care a comandat);
.
copii de la mare la mic sau dup6 dorinfa p6rin{ilor.
Debarasarea obiectelor de inventar
Se recomand[ ca debarasarea s[ se facb complet la o masi de cdtre lucrdtorul din sectorul de servire, dupi
ce clien{ii au terminat de consumat preparatele.
Debarasarea se face astfel:
- debarasarea farfuriilor de desert, intinse qi a tacAmurilor
Debarasarea farfuriilor de desert, intinse gi a tacAmurilor se poate face la o farfurie, la doui farfurii gi la trei
farfurii prin partea dreaptl.
.
debarasarea lu ofarfurie
Dupd ce farfuria este ridicatl cu m6na dreaptl se pleac[ spre stAnga gi se trece farfuria in mdna stAng6 intre
degetele mare, ardtdtor gi mijlociu. Cu degetul mare de la mAna st6ng6 se prinde coada furculi,tei iar cufitul se
introduce cu lama sub coada acesteia. Se transport[ totul la consold sau la oficiu.
IL
.&
.
debarasarea Ia doudfarfurii
Se ridicd prima farfurie ca in situalia precedent[, apoi se pleacd spre st6nga qi se ridici.a doua farfurie care este
aqezatdpe podul palmei stAngi qi pe degetul mare sprijinind-o dedesubt cu degetele inelar
9i
mic. Culitul este
aqezat lAngd primul iar cu ftirculip trage resturile in prima farfirie, aqezAnd apoi furculita l0ngd cealaltd.
Urmdtoarele farfurii se aqeaz6 peste a dou5'farfurie. Se pot debarasa 3-4 farfurii intinse sau 5-6 farfurii de
desert care se transporti la consold sau la oficiu
.
deburasarea latreifarfurii
Se foloseqte cAnd trebuie debarasate mai multe resturi de preparate. Dupd ce se desface anclrul
9i
se aqeazi pe
palm[ qi antebra{ se ridici prima farfirie cu mAna dreaptd apoi se trece in mdna stAngd prinzdnd-o ?ntre,
degetele mare, ardtdtor qi mijlociu. Se pleacd spre st6nga gi se ridicd farfuria de la clientul urmltor cu mAna
dreapt6, se trece ?n mAna stdngd cu marginea superioard sub bordura primei farfurii sprijinind-o cu podul
palmei gi degetul ar[titor, de dedesubt fiind susfinutl cu degetele mijlociu, inelar qi mic. Culitul se ageazl sub
iurculila din prima farfurie lAngd celllalt iar cu furculila se trec resturile preparatului din prima farfirie in a
doua farfurie. A treia farfurie ie ageazi pe marginea superioarS a celei de a doua farfurie qi pe antebraful
m6inii stdngi. CuJitul din a treia farfurie se aqeazi in prima farfurie iar cu furculifa din treia farfurie se trec
resturile in a doua farfurie, dupS care qi aceasta se aqeaz5 in prima farfurie. Apatra farfurie este debarasatd
similar qi se aqeazl peste a treia farfurie. in prima farfurie se vor afla tacAmurile, ?n a doua se vor afla resturile
debarasateiarinatreiavorfiT-Sfarfuriidedesertsau6-Tfarfuriiintinsemari.Esteacceptatigidebarasarea
farfuriilor pe tav6.
- debarasarea paharelor
Paharele se debaraseazd dupdce clienlii au consumat b[utura din pahar qi au trecut la biutura urmStoare. Paharele
vor fi debarasate pe tav[ cu qervet; un singur pahar va fi debarasat pe farfurioari cu gervefel. Tava se va purta pe
palma gi antebra{ul miinii stAngi iar paharele vor fi prinse de picior cu mdna dreaptl. T[vile cu pahare se transportd
la consol[ sau la spdldtorul de pahare.
- debarasarea obiectelor de inventar mirunt
Debarasarea cegtilor cu suporturi, a farfuriilor pentru piine, a presdrdtorilor, a mugtarierelor, a olivierelor, a
scrumierelor gi a altor obiecte se face pe tav6 acoperitd cu gervet. La debarasarea ceqtilor de cafea sau ceai acestea
se ageazi pe tava purtat6 pe palma qi antebraful stdng astfel: farfuriile cdtre bra! iar cegtile in continuare cu
lingurilele aSezate in prima ceagc6. Obiectele se transportd la oficiu gi se depun la spil[tor.
- schimbarea scrumierei
Trebuie lEcutd dupi fiecare rest de
ligari
?n modul utmltor:
.
se iau doud scrumiere curate pe tavb qi se vine la mas6 intr-un loc convenabil;
o
se a$eazi o scrumierd curatd peste scrumiera folositi apoi cele doud sunt aqezate pe tav6;
.
cea de a treia scrumieri curatd este agezati pe masi;
.
scrumierele cu resturi se transporti direct la oficiu, la spdl[torul special pentru acestea.
Asigurarea room-service-ului
in cadrul serviciilor din pensiunea turisticd care de obicei sunt fbrl plat[ intri qi asigurarea, la cererea
clien{ilor, a principalelor mese din zi (de obicei micul dejun) qi a unor comenzi ocazionale in camera clientului.
Organizarea room-service-ului difer[ de servirea in salon, necesit6nd un spaliu (oficiu) dotat cu tot ce este
necesar efecftririi unui serviciu de calitate.
Amplasarea oficiului este diferen{iatd de la cazla caz, putdnd fi amplasat in una sau mai multe inciperi, fie la
etajul respectiv, fie in preajma buc[tdriei, in aqa fel ?ncdt sd corespunddatht din punct de vedere sanitar, cAt gi al
dotdrii cu echipamentele necesare pentru respectarea tehnologiei.
Echipamente pentru room-service
Pentru asigurarea serviciilor la camer6, oficiile trebuie si aibd in dotare urmltoarele echiparnente pentru
servire gi lucru: telefon, interfon, chiuvetd cu apd cald6 qi rece, dulap pentru veseld gi inventarul de serviciu, mese
de lucru, reqou electric sau cu gaze, incillzitor de veseli, dulap cu rafturi pentru pistrarea m[rfurilor neperisabile,
frigider, aparat pentru preg6tirea cafelei, laptelui, ceaiului gi a apei fierbinfi, masl caldd, prijitor de pdine, maqind
de t[iat mezeluri qi pAine, dulap-rastel pentru plstrarea tlvilor de transport, cbrucior de transport, m[sule pliante,
mobile speciale pentru asigurarea serviciului la camerl, vesel[, tacAmuri, pahare, gervete de plnz6, qervelele de
h6.rtie, oliviere, zahamitp, cloguri pentru acoperirea farfuriilor qi platourilor, cafetierd, ceainice, cdni de apd qi lapte,
tennosuri de diferite capacitlli, cdntar decimal gi casi de marcaj.
tg