! :.

ts0aftelor
nmpletare a
ffi.nportului
nljlo,acelor
m;":nr enual.
nneiitate ce
tF,
it
S.jY"' .C.,
thitre. Codul
n vigoare la
pi normative
:6 in care se
r practicd a
a i nsti tul i i l e
de reciclare,
inanciar6.
car-ti vor f]
fi luate in
nual .
,introducere,
capi tol el e 2,
unir' . Raisa
rabarovschi
capi tol el e 6,
Poberejnic
:"epitolul 13,
ell Tostogan
nt. unir' . dr.
nrr. dr. hab.
i t ol el e 5; 13,
i a Agenliei
rd instruirea
Obiectivele
capitolului
:
o
Prezentarea
conceptulai,
scopului
si
obiectului
contafiititdliifinanciare.
o
Caracterizarea
generald
a actelor
legislative
$
normative
ce
reglementeazd
modul de yinere
a contabitiAynp""rioru.v'
"ew.e'
'
Explicarea
convenfiilor
si
principiilor
fund,am-entale ale contabilitd{ii.
o
Examinarea
sistemelor
contabile
care- pot.fr.
aplicate
la tntreprinderi.
o
Descrierea
modului
de elaborare gi
aplicarc
i politicii
de containir*,
a tntreprinderii.
1.1. conceptul,
scopul qi
obiectul
contabilitifii
financiare
Contabilitatea
financiarr
repre zintd un'sistem
de colectare,
prelucrare
gi
inregistrare
a informafiilor
care se confin in rapoartele
financiare.
Scopul
contabilitafii
financiare
constd
?n pregdtirea
gi prezentarea
-
informa{iilor
tuturor categoriilor
de utilizatori
interni
fi
externi
ai rapoaftelor
financiare.
contabilitatea
financiard
se caracteri
zeazd prin
urmdtoarele
trds6turi
di sti ncti ve:
.. "'
'
se
line
in baza unor reguli gi principii
contabile
comune pentru
toate
intreprinderile,
cea ce asigurS tornpurubilitatea
indicatorilor
economico-
fi nanci ari ?ntre diferite intreprinderi
;
'
furntzeazd
informa{ii
cu caracter
general
care nu prezintd,
secret.
comercial gi pot fi publicate;
o
prevede
diferite metode qi variante
de evidenfd
care pot fi aplicate
de
intreprinderi,
in funclie
de particularitafile
organizatorice
gi tehnologice,
precum qi condiliile
concrete
de activitate
a acestora;
'
asigurd
9i
gestioneazd
informafiile
necesare
pentru
intocmirea
rapoartelor
financiare
_(Bitanlului
contabil,
Rapoartelor
privind
rezultatele
financiare,
fluxul
capitalului
propriu,
:fluxul
mijloacelor
bdnesti,
Anextt
kt Bilan{ut
cintabil,
Anexa Ia Raportul
privird
rezurtatere
Jinanciare
qi Nota expricativd);
o
se delimiteazd
pe perioade
de gestiune
numite
exercilii
contabile
(trimestru,
an).
Capitolul
L. Bazele
organizirii
contabi[Htii
financiare
Capitolul 1. Bazele organizdrii contabilitdlii
financinre
Contabilitatea financiard are ca obiect inregistrarea existenlei
li
modificdri lor elementelor rapoartelor financiare. Nomenclatorul, caracteristica
qi modul de evaluare gi constatare a acestor elemente sunt reglementate de
Bazele conceptuale ale pregdtirii gi prezentdrii rapaartelor
financiare
gi
Standardele Nafionale de Contabilitate.
Dupd confinutul economic qi modul de reflectare in rapoartele financiare,
se disting elemente ale Bilanlului contabil qi elemente ale Raportului privind
r e zult at e I e
financ
i are .
Elementele Bilan{ului contabil cuprind activele, capitalul propriu qi
datoriile. Corelafia dintre aceste elemente poate fi prezentatd prin relafia:
Active
=
Capital propriu + Datorii.
Activele reprezintd resursele controlate de ?ntreprindere apirute ca rezultat
al evenimentelor anterioare care vor genera in viitor afluxuri de avantaje
economice.
Capitalul propriu constituie sursele proprii de finanlare a intreprinderii qi
se determind ca dif'eren{a dintre activele gi datoriile acesteia.
Datoriile reprezintd sursele strdine de finanlare a intreprinderii sub formd
de angajamente ale acesteia fafd de alte pd4i care conduc la diminuarea
avantajelor economice ale acesteia.
Elementele Raportului privind rezultateLe
financictre
includ veniturile,
cheltuielile qi rezultatele financiare. Corelafia dintre aceste elemente poate fi
prezentat6 prin rela{i a:
Venituri
-
Cheltuieli
=
Rezultst
financiar
(profit/pierdere).
Veniturile reprezintd afluxuri globale de avantaje economice obfinute de
intreprindere in cursul perioadei de gestiune, sub formd de majorare a activelor
sau de micqorare a datoriilor, care conduc la creqterea capitalului propriu, cu
excepfi a sporuri lor pe seama aporturi I or propri etari lor intreprinderi i .
Cheltuielile reprezintd diminudri ale avantajelor economice inregistrate pe
parcursul perioadei de gestiune, sub formb de descregteri ale activelor sau
creqteri ale datoriilor, care se concretizeazd, in reduceri ale capitalului propriu,
cu excepfia celor rezultate din distribuirea mijloacelor ?ntre proprietarii
?ntreprinderii.
Rezultatele financiare reprezintd profitul (pierderea) ob{inut de
intreprinderi pe parcursul perioadei de gestiune. Rezultatele financiare se
determind ca diferen{a dintre veniturile gi cheltuielile ?ntreprinderii gi la finele
fiec[rei perioade de gestiune se reporteazdin Bilanlul contabil in componenla
capitalului propriu.
in contr
criterii care
rnanual.
i" afare
rde gesd une r
imformagiilor
financiar5-
cr
s organizea
scopul obgin,
Xnforma1iile
accesibile pe
Contabitr
sistem conta
, uunice. Cont
conmbilinarca
explicatiud")
F
1.2. Reglen
Contabili
rrorrnati\.e.
dil
o
l*go
I
Hotffi
contn
.
Baul.
finan,
o
Stand
.
Come
Conta
.
Plonu
trttrep
.
Reru-l
de Mit
I*gea cor
-$
aprilie 1995.
-
docurr
-
aplicar
-
?ntocrr
-
i nvenu
tentel
$l
rteristica
entate de
nciare gi
inanciare,
ui privind
ropriu qi
rfia:
;a rezultat
: avantaje
rinderii gi
I
sub formd
liminuarea
reniturile,
rte poate fi
I .
fitinute de
a activelor
pnopriu, cu
lgistrate pe
tivelor sau
lui propriu,
proprietarii
lbginut de
lanciare se
gi la finele
:omponenfa
r,tolul L Bazele organizdrii contabilit
In contabilitate elementele
cniterii care vor fi examinate
manual.
rapoartelor financiare se clasificd qi dupi, alte
in capitolele corespun zdtoare dil''prezeitut
in afard de contabilitatea financiard,la?ntreprinderi se
line
gi contabili tatea
de gestiune (managerial6)
care reprezintd un sistem de colectare gi prel(crare a
informafiilor privind gestiunea intern6. Spre deosebire , de contabili tatea
financiar[, contabilitatea de gestiune nu se reglementeazdin mod centrahzat, ci
se organizeazd in baza metodelor gi procedeelor elaborate de intreprindere ?n
scopul oblinerii unor informafii necesare pentru luarea deciziilor manageriale.
Informafiile contabilitatii de gestiune constituie secret comercial gi nu sunt
accesibile pentru utilizatorii externi.
Contabilitatea financiara gi cea de gestiune sunt pa4i componente ale unui
sistem contabil unic. Ambele contabilitdli se bazeazd pe documente primare
unice. Contabilitatea de gestiune foloseqte numeroase'-.. informafii din
contabilitatea financiari, iar in rapoartele financiare (in special, ?n Notd
explicativd) pot fi utilizate informafii ale contabilit{ii de gestiune.
1.2. Reglementarea normativi a contabilitnfii financiare
Contabilitatea financiarS este reglementatd, de un gir de acte legislative gi
normative, din care cele mai importante sunt urmdtoarele:
o
Legea contabilitd{ii;
o
Hotdrdrea Gavernului Republicii Moldova
,,Cu
privire Ia reforma
contabilitd{ii";
o
Bazele conceptaale ale pregdtirii gf prezentdrii rapoartelor
financiare;
o
Standardele Nugionale de Contabilitate;
.
Cornentariile privind aplicarea Standardelor Nationsle de
Contabilitate;
o
Planul de contari contabile al activitd{ii economico-financiare a
intreprinderilor;
o
Regulamentele, indicayiile metodice
Si
alte acte instructive aprobate
de Ministerul Finangelor.
Legea contabilitd{ii a fost aprobatd de Parlamentul Republicii Moldova la
{ aprilie 1995.ln acest act sunt stabilite regulile generale privind:
-
documentarea operafiuniloreconomice;
-
aplicarea sistemelor de organizare a contabilitalii;
-
intocmirea registrelor contabile;
-
inventarierea patrimoniului, decontdrilor gi datoriilor;
Cap itolul 1. B uzele o rganizdrii c o ntabilit dlii
financiare
-
corectarea erorilor contabile;
-
intocmirea gi prezentarearapoartelor
financiare.
in Hotdrdrea Guvernului Repubticii Moldova
,,Cu
privire la reforma
contabilitdlii" aprobata la 24 decembrie 1997 se stabilesc etapele refo'rmei
contabiliHtii, cerinlele inaintate fafa de rapoartele financiare, nomenclatorul
Standardelor Nalionale de Contsbilitate. in baza acestei Hotdr6ri Ministerul
Finan{elor a aprobat principalele acte normative contabile care actualmente
sunt in vigoare.
Bazele conceptuale ale pregdtirii gi prezentdrii rapoartelor
financiare
au
fost elaborate in baza Cadrului general de tntocmire
Si
prezentare
a situayiilor
financiare
aprobat de Comitetul pentru Standardele Internafionale de
Contabilitate. Acest act normativ a intrat ?n vigoare la I ianuarie 1998 qi
conline caractenstica generald a:
.
-
convenliilor qi principiilor fundamentale ale contabilitilii;
-
elementelor rapoartelor financiare qi a grupurilor de utilizatori ai
acestora;
-
criteriilor de evaluare qi constatare a elementelor rapoartelor financiare.
Standardele Na|ionale de Contabilitate (S.N.C.)
reprezintd documente
normative de bazd care stabilesc normele generale de
linere
a contabili6lii qi de
intocmire a rapoaftelor financiare.
S.N.C. sunt elaborate inb'aza Standar:delor Interna{ionale de Contabilitate qi
aprobate de Ministerul Finan{elor. La I martie 2003 sunt in vigoare 26 S.N.C.
(vezi tabelul l. 1).
Tabelul 1.1
Standardete Na|ionale de Contabilitate in vigoare la 01.03.2003
\
S.N.C.7
"Rq
S.N.C. 9,,Cor,
cetl.
s.^\'.c. 1/,,Ct
s.N.c. 12
,,ct
s.N.c. I3
,,Ct,
s.){.c. 14
,,Iry
S.JI.C. 16
,,C.a
s.!i.c. 17
,,ca
s.MC, /9,, T,'f
s..\:c. 20
,,co
info
s.!i.c. 2I
,El,
$JI.C.23
,,CL
S.t*.C. 24
,,Pu
S..\.C. 25."Ca
s.$. c. 27
,,R4
iffi
5.1:c. 2g
,,co
fls{
s.l'.c. 30,,w
I I {
5.]. C. 3I
,,RJ
furt
s.r.c.62
,,co,
5,-\: C. 63
,,P,,1
ale
ahr
Comentan
contin explica
Comentariile s
normatil'e. T s
, r
I " 7, l l . 13- l (
Planul dt
fntreprinderilo;
lrnportant aprc
I)enumirea S.N.C.
Data intririi
rn vlgoare
I
2
S.N.C. 1
,,Poli4ca
de contabilitate"
I ianuarie 1998
S.N.C. 2
,,Stocurile
de mdrfuri
Si
materiale,, I i anuari e l 99B
S.N.C. 3
,,Componen{a
consumurilor
Si
cheltuielilor
tntreprinderii"
I i anuari e 1998
s. N. c. 4,,Partic ularit dyite c o ntab ilit dlii la tntrep rinih rile
micului business"
9 aprilie 2000
S. N. C. 5
r,
Pre
ze ntare a rap o artelor
finan
ciare', I ianuarie 1998
s. N. c. 6,, P artic ularit dyile c o ntabilit dlii la tntreprinae iile
agriqole"
1 ianuarie 2001
Cap ito lal 1 . B azele o rganizdrii c o ntabilit dgii
fin
anc inre
,ire
la reforma
rtapele refo'rmei
. nomenclatoru.t
Arari Ministerul
are actualmente
v
financiare
au
are a situayiilor
ternalionale de
anuarie 1998 gi
t i i :
le utilizatori ar
ruelor tlnanciare.
nnld documente
onrabilitdfii qi de
e Crrntabilitate
qi
ig:o.are 26 S.N.C.
TabeIuI 1.1
Lffi.2A03
Comentariile privind aplicarea Standardelor Na;ionale de Contabilitate
conlin explica{ii ale prevederilor S.N.C. ?n baza unor exemple concrete.
Comentariile se aprobi de Ministerul Finanfelor pi sunt considerate cirept acte
normative. La I martie 2003 sunt elaborate qi aprobate comentarii la l2 S.N.C.
\ r,
7, I 1, 13, 16, 18, 23, 24, 25, 27, 28, 63).
Planul de conturi contabile al activitdqii economico-financiare a
intreprinderilor (in continuare
-
Planul de conturi) reprezintd un act normativ
important aprobat de Ministerul Finanfelor'. El stabilegte nomenclatorul gi
1 2
S.N.C. 7
"Raportul
privind
fluxul
miiloacelor bdnelti" 1 ianuarie L998
S.N.C. 9
,,Contabilirafua
consumarilor aferente lucrdrilor de
cercetdri stiintifice si de
proiectare-
exuerimentere" I ianuarie 2003
S.N. C. I1
,,Contractele
de construclte" t5 aprilie 1999
S.lf.C. 72
,,Contabilitatea
impozitului pe venit" I ianualie 1998
S.IY.C. I 3,,Contabilitatea activelor nemateriale" 15 aprili e 1999
S.N.C. 14
,,Informa
ii financiare ivind sectoarele" 1 ianuarie 1998
S.IV.C. 76 ..Contabilitatea activelor materiale ne termen luns" I ianuarie 1998
S.IV.C. TT,,Contabilitatea arendei
(chiriei)"
9 apnlie 2000
S.N.C. f8..Venitul" I ianuarie 1998
S.N.C. 20
,,Contabilitatea
subvenliilor
Si
publicitatea
informatiei aferentd asistentei de st&t" 1 ianuarie 2003
S.N.C. 2I
,,Efectele
iilor cursttrilor valutare" 15 aprilie 1999
S.N.C. 23 ..Cheltuieli nrivind umuturile" I ianuarie 1998
S.N. C. 24 ..Publicitatea i nrivind nd, le
,,
l5 aprilie 1999
S.IV. C. 2 5,,C ontabilitatea inve stifiilor" I ianuarie 1998
S.N. C. 27
,,Rapoartele financinre
consolidate gi contabilitatea
inv e sfirtilo r tn tntre
prinde
rile fi,ic e
"
15 aprili e 1999
I
S. N. C. 2 8,,C o ntabilitat e a inv e sti{iilo r in tntreprfude rile
asociate" I ianr"rarie 1998
S.N.C. 30
,,Dezvdluiri
tn rapoartele
financiare
ale bdncilor
si altor institutii financiare" 28 mai 1998
S.N. C. 31
,,Reflectarea
tn rapoartele
financiare
a pafticipafiilor
r tn activitatea de tntreprinzfror sub control mixt" 15 aprilie 1999
S.N.C. 62 ..Contabilitatea tn
partidd
s
,,
1 ianuarie 2003
S.N.C. 63
,,Prezentarea
informayiei tn rapoartele
financiare
ale asociayiilor de economii
Si
tmprumut
Si
ale
altor institutii similare
"
1 ianuari e 2003
,r Data intririr
I ianuarie 1998
I ianuarie 1998
I i anuari e 1998
ilie 2000
tr ianuarie 1998
L ranuarie 2001
principalelor
tipuri de operafiuni economice in conturile contabile.
Planul de conturi cuprinde 9 clase care se subdi vizeazd?n grupe, conturi
sintetice qi subconturi, al cdror nomenclator este prezentat in unAr.o I la
manualul de fafd. \
in Planut de contari sunt incluse numai conturile de activ qi de pasiv.
Conturile din clasele l-2r 7-8, cu excepfia conturilor rectificative,
sunt conturi
de activ, iar conturile din clasele 3-6, cu exceplia conturilor rectificative
-
conturi de pasiv.
Intreprinderile
sunt obligate sd utllizeze numai conturile sintetice din
clasele l-7. Conturile sintetice din clasele 8-9 gi subconturile din toate clasele
se utilizeazd',
dupd caz, porrtind de la particularitalile
activitdfii intreprinderii,
cerinlele privind prezentarea
informafiei in rapoartele financiare, p...u* gi in
scopuri de analizd qi control.
Ministerele,
departantentele,
asocialiile, tntreprinclerile pot introduce
Srupe
suplimentare
de conturi
Si
conturi sintetice pentru
linerea
contabilitolii
financiare
numai cu avizul Ministerului Finan{elor al Republicii Moldova.
in acest scop, ?n cadrul fiecdrei clase sunt prevdzute
numere de rezervd,
pentru grupe
de conturi, iar in cadrul grupei
conturile sintetice. De exemplu, numerele de rezervd, pentru grupele de Conturi
din clasa L
rrActive
pe termen lungt' sunt 15-19; clasa Z
,rActive
curent er,
-
26-29: clasa 3
,,Capital
proptriu"
-
36-39 etc. Numerele de rezervi pentru
conturile sintetice din grupa de conturi In
,,Active
nemateriale,, runi ll4-
119; din grupa
de conturi 2l
,,Stocuri
de mdrfari
Si
materiale,'-2lB-219
etc.
Intreprinderile pot sd introducd subconturi suplimentare in contabili tatea
financiard
9i
conturi sintetice qi subconturi
-
in contabilitatea
de gestiune qi
extrabilan{ierd,
in conformitate cu cerinfele acestora,, fdrd, dublarea si
denaturarea Planului de conturi in vigoare.
Dacd este cazvl, ?ntreprinderile pot sd detalieze subconturile, utilizdnd
acelaqi sistem zecimal de simb olizare. De exemplu, subcontul 1233
,,MaSini,
atilaie
Si
instalayii de transmisie" poate fi divi zat in urmdtoarele conturi de
gradul ltr:
o
12331
,,Magini
de
foryd Si
atilaje',,
o
12332
,,MaSini
de lucru
Si
utilaje,',
o
12333
,rAparate
de mdsurat,, etc.
in afard de aceasta, detalierea subconturilor este necesari pentru reflectarea
diferenlelor permanente qi temporare apdrute intre venitul contabil qi cel
impozabil.
De exemplu, subcontul 7138
,,Cheltuieli
de deplasare" poate fi
divizat in dourd conturi de gradul III:
o
7I3EI
,,
.
71382
, ,
Planul de r
rlenumirile clgs
Bilanyl contab
rmenliona.te
-
cu
Denumirile
,C,enumirile
rf,ndr
Iniormaria
rlnanciare. iar rn
kgarura di
conluri gi forn
contabile. cee& {.
o;esteia- ridic6 r
economici"
Regulament
rirculsre, ordot
exptricarea mraiu
er,ernplu de &cli
Indica$ile metot
tntreprinzfror
et
Actele legls
srstennuiui de reg
:0.1Ie intreprimuJe
-
*irdicd
;i
apartel
lJ" Sisteme d
Ccnrorm Ir1
*.nilla din urmfuoi
.
fn partiC,
r
sinrp/ll?cc
o
cornplet-
Sisternul con
tr Xa neceslnhri
Guvernului Rep
wnmbilitatii de
l4 nolembrie 1il0
t 0
/
Capitolul I. B azele orga nizdrii c o ntabilit dyii
fi
nanc iare
s.r" reflectdrii
D
grupe. conturi
in anexa I la
\' gi de pasiv.
e, sunt conturi
rectificative
-
r sintetice din
in toate clasele
intreprinderii,
, , s
:. precum
$1
ln
pot introduce
z contabilitalii
IIoldovct.
ere de rezervd
rezerv6 pentru
rele de conturi
ir-e curentett
-
rezen'd pentru
de" sunt 114-
-
21U219 etc.
"lu-rntabilitatea
oe gestiune qi
i dublarea gi
rni e. uti l i zdnd
1233
,,MaSini,
rele conturi de
ntru reflectarea
:ontabil qi cel
sflre" poate fi
.
71381
,,Cheltuieli
de deplasare tn limitele ndrmelor stabilite",
.
71382
,,Cheltuieli
de deplasare peste normele stabilite".
Planul de conturi este legat direct de rapoartele
financi,are:
nunxerele
Si
denumirile claselor 1-5 coincid cu numerele
Si
denumirile capitolelor din
Bilanlttl contabil, iar numerele
Si
denumirile grupelor de conturi din clasele
men[iortate
-
cu numerele
Si
denumirile subcapitolelor din Bilanlul contabil.
\
Denumirile conturilor sintetice din clasele 6 qi 7 coincid,
ln_-spe-cial,
cu
denumirile rdndurilor din Raportul privind rezultatete
financiare.
Informafia conlinutd in conturile sintetibe este reflectatd ?n rapoartele
financiare, iar informalia din subconturi
-
?n anexele la rapoartele financiare.
Irgitura directd dintre conturile sintetice qi subcontdrile din Planul de
conturi qi formularele rapoartelor financiare simplificd fluxul informafiei
contabile, ceea ce, la rdndul sdu, inlesneqte considerabil tehnologia prelucrdrii
acesteia, ridicd operativitate-a contabiliEfii qi rolul ei ?n gestionarea agenfilor
economici.
Regulamentele, indicaliile metodice
Si
alte acte instructive (instruc{iuni,
circulare, ordonanle) se aprobd de Ministerul Finanlelor qi au ca scop
explicarea modului de evidenla in unele domenii gi situafii concrete. Drept
exemplu de acte instructive pot servi Regulantentul privind inventarierea,
Indica\iile metodice privind particularitdyile contabilitd(ii trt cooperativele de
tntreprinzdtor etc.
Actele legislative, normative qi instructive sus-numite constituie baza
sistemului de reglementare normativd a contabilitalii
Ei
sunt obligatorii pentru
toate ?ntreprinderile, indiferent de tipul de proprietate, forma de organizare
juridicd gi apartenenfa ramurald.
1.3. Sisteme de organiz,are a contabinHfii
Conform Legii contabilitd{ii, intreprindenle pot
fine
contabilitateain baza
unuia din urmdtoarele sisteme:
o
tn partidd simpld;
.
simplificat;
o
complet.
Sistemul contabil se alege de fiecare intreprindere de sine stdtdtor, pornind
de la necesit6lile informalionale qi indicatorii stabilifi prin Hotdrdrea
Guvernului Republicii Moldova
,,Cu
privire la criteriile de yinere
a
contabilitdfii de cdtre unele categorii de agengi economici" nr.l476 din
14 noiembne 20A2.
Caprto ful I . Baze le organizdrii c o ntub ilit dlii
fi
nan cinre
Sistemul contabil in partidi simpl5 poate fi aplicat de cdffe
?ntreprinderi le care respectd urmdtoarele cri teri i :
o
activitatea este bazatd, pe munca individuald a membrilortmei familii,
iar numdrul mediu anual de angajali atraEi din exterior nu depdqeqte
numdrul mediu anual al acestor membri;
o
volumul anual al vdnzdnlor nete (veniturilor
din vdnzdn) nu depdgeqte
limita de I 000 000 lei sau
o
valoarea totald de bilanf a mijloacelor fixe nu depdqeqte limita de
350 000 l ei .
Modul de
linere
a contabilitSlii ?n partida simpld este reglementat de
,S.N.C. 63
,,Contabilitstea
tn partidd simpld" gi prezentat ?n schema 1.1.
Declarafii
fiscale
Schema 1.1. Si stemul contabi l i n parti di si mpl d
La aplicarea sistemului contabil in partidd simpld ?ntreprinderea ?ntocmeqte
documente primare, registre de evidenfd a veniturilor qi cheltuielilor qi
declaralii fiscale (privind impozitul pe venit, TVA etc.). ln cadrul acestui
sistem intocmirea rapoaftelor financiare nu este obligatorie.
Sistemul contabit simplificat poate fl aplicat de ?ntreprinderile care se
?ncadrea zd in I i mi tel e urmdtori I or i ndi catori :
o
num[rul mediu anual al angajatilor rru depdgeqte 30 de persoane;
o
volumul anual al vdnzdnlor nete (veniturilor
din vdnzdri) nu depdqegte
3 000 000 lei;
.
valoarea tohl6 a bilanlului nu depagegte 3 000 000 lei.
Modul de tinere a contabilitnfii conform sistemului simptificat este
reglementat de S.N.C. 4,,Particularitd;ile contabilitdyii la tntreprinderile
micului business".
i '
ln cazul aplicdrii sistemului contabil simplificat ?ntreprinderea trebuie s6:
a) elaboreze qi sd aplice Planul de conturi contabile simpfficat;
b) utrlizeze formularele de registre contabile recomandate de S.N. C. 4;
c) intocmeascd rapoartele financiare simplificate conform f,ormularelor
prevdzute de S.N. C. 4.
Sistemul contabil simplificat are doud variante:
1) in baza Registrului-jurnal de eviden{d a operaliilor economice;
2) cu uri
cotttut
Varianta i
se recomand^i
si\ur
-sen
d(
memijlocit in
rsen' i ci i ) i n c
rndrfuri.
Modul de
rhema 1. 2.
Borderour
retribuire
-
Schema il-
Varianta cn
pe conturi
@ra
in procesul de
ie muncd i--ofl:
etectueazd decc
Modul de I
r hema 1. 3"
Flrrnularele rRqg
L"Er.trre la S.-\-.C. J
t2
capito lul I. B aze le organizdlli c o ntab ilit dyii
finan
c iare
-ie cdtre
rnei familii,
r depdqegte
u depdgeqte
: l i mi t a de
:mentat de
1 . 1 .
lrltocmegte
ui el i l or qi
rul acestui
i i e care se
me:
r tiepaqeqte
ificat este
'prinderile
ebui e sd:
t .
\ . c. 4;
rmularelor
ice,
2) cu utilizarea Borderoarilor
de eviden(d a
conturi (grupe
de conturi) contabilel .
operaliilor
economice pe
\
Varianta in baza Registrului-iurnal
de evidenyd
a operafiitor
economice
se recomandd pentru intreprinderile
care produc
un singuiprodus (presteazd
un
singur gen
de servicii), efectueazd decontdri cu cumpi.atorii gi furnizorii
nemijlocit
in momentul exOcutdrii operafiunilor
economice,
nu au prooucfie
(servicii)
in curs de execulie qi nu dispun de stocuri mari de materiale gi
mdrfuri.
Modul de
linere
a contabilitalii in baza acestei variante este prezentat
in
schema 1. 2.
inregistrare
de bazd
verificare reciprocd
Schema 1.2. Sistemul contabil simplific atinbaza Registrului-jurnal
de evidentd
a operatriilor e conomice
Varianta cu utilizarea Borderourilor
de eviden{d a operafiilor
economice
pe conturi (grupe
de conturi) contabile poate fi apllcatd ie inireprinderile
care
in procesul
de produclie (prestare
a serviciilor)
suportd cheltuieli
materiale qi
de muncd considerabile,
au stocuri mari de ma[eriale, produse gi mdrfuri
,
efectueazd
decontdri cu debitorii gi creditorii, in special, prin bdnci.
Modul de
finere
a contabilitalii in baza acestei varianre este prezentat
in
schema I . 3.
I
Formularele
Regis trului-iurnal
si
Borderourilor
de eviden{d a opera{iilor economice sunt
anexate la S' N' C' 4 (vezi Monitorul oficictt al Republicii Molcloro ni.I2-13 din 9 martie 2000).
13
Registrul-jurnal
de
evidenfl a opera{iilor
economice
Borderouri
de
retribuire -
plati
Rapoarte financiare
simplificate
Capitolut 1. Bazele organizdrll contqbilrtqii,financiare
Documente contabile
primare
Fiqierul activelor pe termen
lung qi a stocurilor
Borderouri
de eviden{5
Balan{a de verificare
a conturilor sintetice
sau Cartea mare
Rapoarte financiare
simplificate
, ' [ *
i { b
r{*
I
de e''
I
not
l-
j
r . I
Figlr
CT
sold
Schema 1.3. Sistemul contabil simplificat cu utilizarea Borderourilor de eviden(d
a operayiilor ec.o nomic e
Intreprinderile care nu se
Guvernului nr.1476 din 14
contabil complet care prevede:
a) aplicarea Planului de conturi contabile al activitdlii economico'
fi.nanciare
a tntrePrinde rilor ;
b) folosirea formularelor registrelor contabile recomandate pentru
intreprinderile care nu se raportd la micul business;
c) ?ntocmirea rapoafielor financiare in volumul gi inbaza formularelor-tip
previzute de S.N.C. 5
,,Prezentarea
rapoartelor
financiare"
qi
s.MC. 7
,,Raportul
privind
fluxul
mijloacelor bdnegti".
Sistemul contabil complet prevede
linerea
contabilitdlii in borderouri
analitice qi sintetice,
jurnale gi alte registre, datele cdrora ulterior se transpun in
Cartea rnare care servegte drept bazd pentru intocmirea rapoartelor financiare
(vezi schema 1.4).
incadreazd in limitele stabilite prin Hotdrhrea
noiembrie 2A02 trebuie sd utllizeze sistemul
Ll alegerc
!
indicarl
20O2 s
-
ra{
ilnn
-
nl l ;;
f " ' -
i- ll lll
! W
r
urrurdtc
bt-lsrrntr
rnfrrimm
l - t ,
-
. I , [ I L
t ' - t .
-
r[ , ] , l t !
t f o
-
fnnr
ilcc
-
cor
-
tom
-
har
i - r '
-
l l L l r t i
l 4
l
!
l
Y
asieria
]
I
I
I
I
I
,ilar
de evidenfiT
pmn f;IotdrArea
lizeze sistemul
pr economico-
randate pentru
formularclor-tip
financiare"
qi
r in borderouri
fr se transpun in
rtelor financiare
Schema 1.4. Sistemul contabil complet
La alegerea sistemului contabil trebuie de
linut
cont de urmdtoarele:
'
indicatorii prevdzuti de HoffirArea Guvernahd nr.l476 din 14 noiembrie
2002 se stabilesc in bazadatelor din:
-
rapoartele financiare anuale pe ultimii doi ani succesivi
-
pentru
intreprinderi le in func{i une;
-
planul de afaceri
-
pentru ?ntreprinderile
care igi incep activitatea in
cursul anului de gestiune;
'
urmdtoarele categorii de intreprinderi nu se considerd ca agen{i ai micului
business
9i
trebuie sd aplice sistemul contabil complet, indiferent de
mdri mea i ndi catori I or acti vi t6!i i economi co-fi nanci are :
-
?ntreprinderile care defin o pozilie
dominantd pe pia{a;
-
?ntreprinderile ?n al cdror capital social cota acfionarilor
(fondatorilor)
care nu sunt agenfi ai micului business depdge
Ste
35 %o;
-
?ntreprinderile. producdtoare qi importatoare
de mdrfuri supuse
accizelor;
-
companiile fiduciare gi de asigurdri;
-
fondurile de invesrilii;
-
bdncile qi alte institulii financiare;
-
?ntreprinderile de schimb valutar qi lombardurile;
Documente contabile
primare
Casieria
I
Registre analitice
(borderouri,
fige
de evidenfi analiticl,
note contabile etc.)
Registre sintetice gilsau
mixte (iurnale,
balanfe
de verificare a
conturilor sintetice etc.)
- . - - - - - - - -
Fiqierul activelor pe
termen lung
Cartea (balanfa)
soldurilor stocurilor
Cartea mare
f , l qnnqr. f o f f n. rnni
--r
-
fondurile
nestatale de pensii;
-
panicipanfii
profesioniqti
la piala valorilor mobiliare.
1.4. Convenfiile gi principiile
fundamentale
ale contabilitatii
Contabilitatea
financiard
se bazeazd pe totalitatea de convenlii qi pnncipii
fundamentale
stabilite in Bqzele conceptaale
ale pregdtirii
si
prizentdrii
rapoartelor
financinre
qi Standardele
Nafionale de Contabilitate.
I
'.J
convenfiile fundamentale
ale contabilitrtii
I
Nofiunea
"convenlie"
?nseamnd presupunere (ipotezd),
condilie de la care
intreprinderea
trebuie sd porneascd
la orginizarea
contabili6lii gi intocmirea
rapoartel
or fi n anciare.
in Bazele conceptuale qi in S.N.C. I
,,Politica de contabilitate,,
sunt
stabilite trei convenfii fundamentale
ale contabilitalii.
Continuitatea
activitdyii. Intbrmalia
trebuie sd fie inregisrratd
?n
contabilitate
9i
in rapoartele financiare, pornind
de la ipotezacd
intieprinderea
funcfioneazd,
gi ?gi va continua activitatea intr-un viitor previzibil.
i;-i."r, ,or,
la ?ntocmirea
rapoartelor financiare se aplica metode ordinare
de evaluare qi
contabilizare
a activelor, datoriilor, veniturilor,
cheltuielilor qi rezultatelor
financiare.
in cazul c0nd se prevede
sau este necesard
suspendarea
sau reducerea
substanliald
a volumului
activitdlii ?ntreprinderii,
rapoartele
financiare
se
?ntocmesc
?n baza altor principii gi metod.. O. exemplu
,
in cazul funcliondrii
normale
a ?ntreprinderii,
mijloacele fixe se rcflecta in bilan{ la valoarea de
intrare
diminuatd
cu suma uzurii acumulate,
iar in cazul lichiddrii
?ntfeprinderii,
acestea se evalu eazd la valoarea
de vAn zare (lichidare).
Permanenla
metodelor.
Metodele qi regulile
de contabi lizare alese de
intreprindere
trebuie sd fie aplicate consecutiv
de la o perioacld
cle gestiune
la
alta' in acest caz, de reguld, se are in vedere permanenla
metodelor
adoptate
ptivind
reflectarea
operaliunilor
economice,
evaluarea
activelor qi datoriilor,
calcularea
uzurii mijloacelor
fixe gi amortizarea
activelor nemateriale
in
decursul
anului de gestiune, precum gi de la un an de gestiune
Ia altul.
Totodatd,
o atare convenfie nu semnificd interdi"liu
o" a opera modificdri
?n politica
de contabilitate.
Este vorba de ralionalitatea qi justificarea
modificdrilor
introduse
in politica
de contabilitate
?n fiecare caz concret.
Spusriru/r:rr
.----
="
- - : :-
- i - . _ - . - . _ - - _ -
r . . s s - d . * * ! , _ _ . l } -
- ? - - - - "
- \
: . - i l - - - - * 5 :
- . . t r , - t
- L - - 1 . r . - - s T . l .
:
! , * - i . s - g g i ! L u
sr-crSl e . "i ; U D; . i
* o j o - r -
i - : i -
. , - - - e ! - J - g . - i s u '
t , r ' l i i : st cn: : :
- - , - : : h n l t t r n - -
b ! . r t q ! r l 1 l , ! r l ! \ - "
R t r r . r : r TP r
i \ s f L ! ! L - L
:*i -l i l zeaz6. uti .L:
- . =1
i r F' , i 1' -
- - . r
_ _ r l r t t l ! g _ - c l t l -
: . i t i i nuj l oa; e.
\ ol i une. l
:espectatd la ,a
Bazele concep
-nndtoareie
n::
Prudenya. )
sii se respecte nn
]i.rpraevaluate.
nri nci pi u. \' erxrl
; hel t ui el i l e
-
ne
Ce mdrfun
;i
r
l'aloarea
cea nxi
tripsurile din deu
ncestora (indifer
*Ce cdtre perso
intreprinderea
di
acordul ?n scris
;auzat, decizia jt
Totodata. ia
3r\ageratd Care
I
3roare proprietar
Prioritatea
c
'.e
reflectate in c
t 6
Iu
iare"
)ntabilitnfi
nvenfii qi principii
irii gi prezentdrii
litate.
ll
:ondilie
de la care
tafii gi ?ntocmirea
nntabilitatei'
sunt
: inregistratd
in
r cd intreprinderea
ri bi l . i n acest caz,
re de evaluare qi
Dr qi rezultatelor
Ea sau reducerea
:le financiare
se
cazul func{iondrii
r{ la valoarea
de
cazul lichidarii
ridare).
bllizare
alese de
di de gestiune
la
:todelor
adoptate
:lor gi datoriilor,
'
nemateriale
?n
a al tul .
opera modificdrj
r
$i
justificarea
r concret.
c o ntabilit dyii
financ
ia re
Speeializarea exerciliilor. Veniturile qi cheltuielile se constat6 qi se
reflectd ?n contabilitate qi ?n rapoartele financiare ale perioadei ?n care au fost
efectuate, indiierent de timpul efectiv de incasare sau platd a mijloacelor
bdnegti sau a altei forme de compensare. Conform acestei convenfii, Ia
elaborarea politicii de contabilitate intreprinderea trebuie sd porneascd de la
incoincidenla
eventualfl temporald a operaliunii economice cu asigurarea
acesteia cu bani. De aici rezdtA cd toate operaliunile economice trebuie sd fie
reflectate in contabilitate ?n momentul efectudrii acestora..Nici o operafiune nu
poate fi stopatd sau accelerata din punctul de vedere al inregistrarii
acesteia ?n'
contabilitate.
j
Rapoartele financiare, bazate pe principiul
specializ1mi exercifiilor,
furnizeazd, utllizatorilor informa{ii privind operafiunile precgdente
legate de
primirea
sau plata mijloacelor bdneqti, precum gi privind datoriile aferente
plA{ii mijloacelor bdnegti in viitor qi ?ncasdrile ulterioare de mijloace bdneqti.
Principiile fundamentale ale contabilitnfii
Noliunea
,,principiu" inseamnd normd (reguld)
care trebuie sd fie
respectatd la otganizarea contabilitdlii gi intocmirea rapoartelor financiare.
Bszele conceptuale gi Standardele Nayionale de Contabilitate confin
urmdtoarele principii fundamentale ale contabi liqii.
Prudenp. La luarea deciziilor in condifiile unei incertitudini este necesar
sd se respecte mdsurile de precaufie, cu scopul ca activele gi veniturile sd nu fie
supraevaluate,
iar datoriile pi cheltuielile
subevaluate. Conform acestui
principiu,
veniturile se constatd numai in cazul cAnd au fost cdqtigate
,
iar
cheltuielile
-
nemijlocit ?n momentul efectudrii acestora. De exemplu, stocurile
de mdrfuri qi materiale se evalueazd. gi se reflectd in Bitanyui contabil la
valoarea
cea mai mici dintre cost qi valoarea realizabila netd.
pierderile
qi
lipsurile din deteriorarea valorilor se trec la cheltuieli imediat dupd constatarea
acestora (indiferent
de cauzele [or), iar sumele de recuperare a acestor pierderi
de cdtre persoanele
vinovate .se constatd ca venit numai atunci c6nd
intreprinderea
dispune de o certitudine argument&td privind primirea acestora
(acordul
?n scris al angajatului referitor la recuperarea prejudiciului
material
cauzat,, deciziaj udecdtoreascd etc.
).
Totodatd, la alegerea politicii de contabilitate este inadmisibild o prudenfd
exageratd
care poate conduce la crearea unor rezerve ascunse, inducdnd ?n
eroare proprietarii gi alli utilizatori de informalii contabile.
Prioritatea
c on{inutului as upra
formei.
Operafi uni le economi ce trebuie sd
fie reflectate ?n contabilitate in conformitate cu conlinutul qi situa{ia economicd
in care ele au fost efectuate, dar nu numai dupd forma juridica
a acestora. De
exemplu, mijloacele fixe primite ?n arendd finanfatd trebuie sd fie reflectate in
bilanful arendagului, cu toate c6, drepturile de proprietate asupra acestora
aparfin arendatorului.
Importan{a relativd
'(esenfalitatea).
in contabilitate gi rapoartele
financiare trebuie sd fie reflectatd toatd informatia esenfiald pentru evaluari qi
luarea deciziilor de cdtre utilizatori. Informalia se considerd esenliald atunci
cAnd lipsa sau insuficienla acgsteia poate s[ influen[eze deciziile utilizatorilor
adoptate de ei in baza rapoartelor financiare. in acelaqi timp, dacd informalia
sau gradul de exactitate a acesteia nu are o importanld mare pentru utilizatorii
de rapoarte financiare, ea se considerd neesenfiald. De exemplu, rapoartele
financiare publicate ale unor ?ntreprinderi mari pot fi exprimate in mii lei,
?ntrucAt sumele neinsemnate nu influenfeazd procesul de luare a deciziilor.
Respectarea acestui principiu simplificd lucrdrile de prelucrare gi prezentare a
informaliei in rapoartele financi are.
Imaginea
fideld.
Activitatea economicd a intreprinderii trebuie sd fie
reflectatd in rapoartele financiare obiectiv gi impa(ial, adicd indiferent de
intercsele diverselor grupuri de persoane. ln acest caz contabilii din diferite
intreprinderi trebuie sd aprecieze identic situafiile similare din via{a economic[.
In realitate obiectivitatea rapoartelor financiare inseamnd lipsa la alcdtuitorii
acestora a intenfiei de a impune utilizatorilor o anumitd decrzie. Principiul
imaginii fidele nu se respectd in cazul cdnd'informafia confinutd ?n rapoartele
financiare este destinatd numai unei categorii speciale de utilizatori sau
contribuie la ob{inerea unor rezultate prestabilite, care pot influenJa negativ la
luarea unor decizii concrete de cdtre utilizatori.
Necompensurea. in contabilitate este interz,isdcompens areareciprocd intre
elementele de active gi pasive, precum qi de venituri qi cheltuieli, cu exceplia
cazurilor cAnd o atare compensare este prevdzutd sau admisd de S.N. C.
Veniturile gi cheltuielile rezultate din efectuarea unor operaliuni omogene se
includ in rapoartele financiare separat. Modificarea veniturilor gi cheltuielilor
constatate gi reflectate anterior in rapoartele financiare nu se admite. in cazul
cAnd apAr ?ndoieli referitor la primirea sumei cuvenite inclusd anterior in venit,
o asemenea sumd se trece la majorarea cheltuielilor, dar nu la diminuarea sumei
venitului constatatd inifial. Aceasta prevedere se referd, ?n special, la veniturile
qi cheltuielile reflectatein Raportul anual privind rezultatele
financiare.
Concordanta. Veniturile gi cheltuielile ocazionate de unele qi aceleagi
operafiuni economice trebuie sd fie reflectate simultan in contabilitate qi
rapoartele financiare. De exemplu, costul vAnzdrilor (valoarea
de bilant a
r-rr:m-seichr- I:n
J; : n: *: l t e aa n
, ; , - . - i -
- - ; : - :
*
r[lll. .*& .
"
*lULI,- 'tr
'SeWrorea
' t-:-::::i en:
fU[:n',OlllUI
;i
Imerdepet
l , r, -*=*ri n14: * r
' * . - : - - , , r * - r . ,
I
trrtr
lff]o"tde
+
-utrri-d-IE
itl-1,inn-
,ilnT [n aceste
rm ;rr,nsrdenlre
,!u,;;,ll'l[fir'lI nOf
rinT
J:rJ' ntebilitate
r
lJ.ll*e. D --*
J;:r-":;bn Iiutea ,
Cr eant e- :
r3--*J|
l i e l n ;.-
,ds conturi. )
' ' : ; -i t at ul ui
f i :
Cont , enl : , .
. et r : 6, 15 5 3\ - : - -
- '
- , ! ; . - \ , ^ L L - a L - s - .
: ; : , rrnat i a f : -'
; ; : ' rrSl rj ef a C-1 0
-::Ornei Or
fi :'
15. Politica
Politica d,
egunl. metcrd"e
::,-'n Iabi liUgii
;i
Pol i ti ca d,
*'".riciare
;i
I:
.h-::ri tate de i nr
-rc :rcul de prc:
u:,esteia (cu erc
Desri nati a
rm::eprindere cc
r8
xenr"
m*iic[ a acestora.
De
ne sE fie reflectate
?n
:tate
irsupra acestora
litate qi rapoartele
ild pentru
evalulri gi
dera esenliald
atunci
lecizii Ie utilizatorilor
Irnp, dacd informalia
rne pentru
utilizatorii
e.xemplu,
rapoartele
xprimate
?n mii lei,
e luare a deciziilor.
crare gi prezentare
a.
derii trebuie sd fie
adicd indiferent
de
rntabilii
din diferire
!in via{a economicd.
Iipsa la alcdtuitorii
r deci zi e.
Pri nci pi ul
nlinutd
?n rapoartele
de utilizatori
sau
influenla
negativ la
sarea reciprocd
?ntre
el tui el i ,
cu excepl i a
admisf,
de S.N.C.
ratiuni
omogene
se
ri i or gi chel tui el i l or
se admite. in cazul
sd anterior in venit,
a diminu area sumei
peci al ,
l a veni turi l e
'
financiare.
: unele gi
aceleagi
in conrabilitate
qi
loarea
de bilant a
Capitolul 1. Bazele organizdrii
unuduselor, mdrfurilor
vAndute, serviciilor prestate)
se constatd gi se reflectd in
rnmrurile
contabile qi rapoartele financiare
concomitent
cu veniturile
din
ufrr'rzdri,
adicd intr-o singurd perioadd
de gestiune.
separarea patrimoniulai
gi
datoriilor.
Patrimoniul gi
datoriile
':nm"eprinderii
se reflectd in contabilitate qi ?n rapoartele
financia.L
,"purat de
ruurrimoniul
9i
datoriile proprietarilor
qi ale altor intreprinderi.
Interdependenya
exerciliulai.
Operaliunile gi f'enomenele
economice
ale
increprinderii
trebuie sd fie delimitate in contabilitate qi in rapoartele financiare
pe perioade
de gestiune.
intreprinderea
trebuie sd intocmeascd gi sd prezinte
mpoarte financiare pe perioadele prevdzute
de legislalia
in vigoare (trimestru,
an;' in aceste perioade
efectele operafiunilor qi fenomenelor
economice
se iau
in considerare
din momentul in care se produc gi nu din momentul
miqcdrii sau
decontirii
lor. Ca atare, cheltuielile
aferente exerciliului
curent se inregi streazd
in contabilitatea
acestui exerciliu chiar in cazul cdnd se vor pl6ti in exercifiile
r-iitoare'
De asemenea'
veniturile aferente exerciliului
curent se ?nregistreazd
in
contabilitatea
acestui exercifiu chiar dacd vor fi incasate in pdrioadel!
viitoare.
Creanfele gi datoriile agentului economic
facturat gi decontat ulterior vor fi
neflectate
?n contabilitate
cu ajutorul unor conturi distincte prevdzut
e ?n
planul
de conturi-
Nerespectarca
acestui principiu
influenfeazd
direct mdrimea
rezultatului
financiar
al perioadei
de gestiune
curente.
Convenfiile qi principiile
sus-numite
trebuie
sd fie respectate
la toate
etapele
exercifiului
financiar. Nerespe ctarea acestora poate
sd denatureze
informalia
privind
situalia patrimoniald
gi financiard
u intr.prinderii
;-;;
considerd
ca o ?ncdlcate
a regulilor de
tinere
a contabilitalii qi de intocmire
a
rapoartelor
financi are.
1.5. Politica
de contabilitate
a intreprinderii
Politica
de contabilitate
reprezintd
o totalitate cle convenfii, principii,
reguli,
metode qi procedee
adoptate de conducerea
intreprinderii
pentru
finerea
contabilitdlii
gi intocmirea
rapoartelor financiare.
r
-------
i-
I
Politica
de contabilitate
constituie
o parte integrant6
a rapoartelor
frnanciare qi trebuie sd fie elaboratd de fiecare
intreprindere
care desfdqoar6
activitate
de ?ntrepnnzdtor qi este inregistratd
in Repubtica
Moldova, indiferent
de tipul de propri etate, apaltenenfa
ramurald gi forma juridica
de organ izare a
acestei
a (c u ex c epf i a orga nizaliilor
b ugetare).
Destinafia
de bazd gi obiectivul politicii
de contabilitate
adoptatd
de
intreprindere
constd ?n asigurareafurniziriL
unei informa{ii
veridice gi integrale
I 9
Capitolul 1. Bazele c o ntabilit dfii
fi
nanciare
privind situafia patrimoniald,
financiard qi rezultatele activitdlii intreprinderii
necesare tuturor utilizatorilor de rapoarte financiare pentru evaludri qi luarea
deciziilor.
Modul de elaborare gi prezentare & politicii de contabilitate este
reglementat
de prevederile
s.N.c. I
,,Politica
de contabilitate,'.
Elaborarea politicii de contabilitate
Politica de contabilitate a intreprinderii se elaboreazd la constituirea
?ntreprinderii gi se precizeazd pentru fiecare an de gestiune. Adopt area gi
ptecizarea politicii de contabilitate se perfecteazd printr-un dbcument
organizatoric de dispozi[ie (ordin,
dispozifie etc.).
Procedura form[rii gi aprobdrii politicii de contabilitate este stabilitd
autonom de fiecare intreprindere. De exemplu, proiectul politicii de
contabilitate poate fi elaborat de contabilitate, de o comisie speciald sau de o
firmd de consulting (de audit). Politica de contabilitate aleasd poate
fi
examinatd
9i
adoptatd prin decizia de protocol a fondatorilor (proplietarilor;
sau
de Consiliul de directori
,
iar dupd aceasta trebuie sd fie- aprobatd de
conducdtorul ?ntreprinderi i .
Responsabilitatert pentru
Jormarea Si
respectarea politicii de contabilitate
o poartd c onducdtorul tntreprinde rii.
Politica de contabilitate a intreprinderii tr"ebuie sd confind ca minimum:
-
sistemul contabil utilizat;
-
varianta aleasd a sistemului contabil simprificat;
-
forma de
linere
a contabiliElii (pe jurnale;
l-C etc.);
-
metodele de evaluare a activelor qi datoriilor;
-
metodele de calculare a uzurii (amortizdrii)
activelor pe termen lung;
-
modul de constatare gi contabilizare a veniturilor, cheltuielilor
si
rezultatel or financi are
;
-
alte aspecte metodice qi de organizare a contabilitatii.
in conformitate cu S.I[.C. 7, la alegerea gi argumen tarea politicii de'
contabilitate ?ntreprinderea
trebuie sd porneascd de la convenliile respective
(continuitatea
activitd;ii, permanenla
metodelor gi specializarea t*triiytitqrl
9i
sd respecte urmdtoarele principii fundamentale
ale contabili6tii
Qtrudenla,
prioritatea
conyinutului asupra
formei,
importan{a relativd). Caracteristica
convenfiilor
9i
principiilor sus-numite este prezentatd
in paragraful 1.4 al
prezentului
manual.
20
I; a.Jegerea
)
jrilfr:n||Jfe,
e" in afafd
*sfif
*rffsar
a lua ,
e I forma de
{soci et at e
societate c
b n apartenenl
comerf. co
c I proponi i l e
personal ul l
d) structura ot
(brigdzilor"
acfi uni l or i :
e) st rat esi a
dezvol tanr
di recl i i l e p
problemetrc
f) recuperarei
g) ni vel ul don
h) ni vel ul de
sarcinilor s
i) situafia ecc
condi l i i l e p
j)
starea sisrer
Numai analiza
etraborarea politicir
Pol i ti ca de conl
tncl use i n si stemul
\foldova
Qegile Si
-\Ioldova,, decretele
Republicii Mol"dova
conturi contabile
;t
Republicii Moldova
ProCedura forn
;oncretd a contabili
actele legislative gi
rarticulari tdfi le acti r
pentru
finerea
contal
r
*
::tni intreprinderii
:- ;'" aJudri gi luarea
: :;rntabi l i tate
este
rte".
azd. la constituirea
:iune.
Adoptarea qi
rrintr-un
document
l i tate este stabi l i td
rectul pol i ti ci i
de
e speciald
sau de o
ie aleasd poate
fi
proprietarilor)
sau
i l-ie aprobatd
de
icii de contabilitate
5, --a mi ni mum:
le terrnen lung;
l i -. chel t ui el i l or gi
n,Jn.u politicii
de
,,
enliile respective
':,srea
exerciyiilor)
riiitatii
Qtruden{a,
l' d r. Caracteristica
paragraful
1.4 al
La alegerea gi argumentarea politicii de contabilitate a unei intreprinderi
-;:nilJrete, in afar6, de convenfiile fundamentale gi principiile sus-menfionate,
*l.ri necesar a lua ?n considerare urmdtorii factori:
11r forma de proprietate, qi statutul organizatorico-juridic
al intreprinderii
(societate pe acfiuni, intreprindere de stat, intreprindere individuald,
societate cu rdspundere limitatd, intreprindere mixt6 etc.);
b r apartenen{a de ramurd qi tipul de activitate (industrie,
agriculturd,
comer!, construc{ii, transport, qtiin!6, activitate de intermediere etc.);
;) proporliile intreprinderii (volumul producfiei, cifra de afaceri, efectivul
personalului etc.);
C) structura organizatoricd de gestiune gi existenla subdiviziunilor structurale
(brigdzilor,
secfiilor, filialelor, reprezentan{elor etc.), nivelul de liberlate a
acfiunilor ?n problemele privind formarea prelurilor, Iivrarca producliei;
e) strategia dezvolt6rii economico-financiare (scopurile qi sarcinile
'
dezvoltdrii economice ale ?ntreprinderii, perspectivele pe termen lung,
direcfiile previzibile ale investiliilor, abordaqle tactice ale soluliondrii
probl emelor de perspecti va)
;
t) recuperarea cheltuielilor;
g) nivelul dotdrii tehnice a intreprinderii, inclusiv computenzarea;
h) nivelul de calificare a cadrelor (experienla,
deprinderile, inlelegerea
sarcinilor gi problemelor, posibilitatea
solufiondrii acestora);
i) situalia economicd (existenfa
infrastructurii de piafa, starea financiard,
condifii le pentru investilii etc.);
j)
starea sistemului de reglementare normativd a contabilitafii gi fiscalitalii.
Numai analiza sistematicd gi evidenla tuturor factorilor pot sd contribuie la
t,;borarea politicii de contabilitate argumentate gi optime a ?ntreprinderii.
Politica de contabilitate se formeazdin baza actelor legislative qi normative
rrcnuse in sistemul de reglementare normativd a contabilitalii ?n Republica
]-{oldova (legile gi actele legislative adoptate de Parlamentul Republicii
tutroldova,,
decretele Presedintelui Repablicii Moldova, hotdrdrile Guvernulai
Mepublicii
Moldova, S.N.C., comentariile privind aplicarea S.N.C., Planul de
tntnturi contabile
Si
alte acte normative aprobate de Ministerul Finanplor al
Mepublicii Moldova).
Procedura form[rii politicii de contabilitate privindl o problemd (sector)
:' :ncretd a contabilitdlii constd ?n alegerea unei variante din c0teva admise de
ic:ele legislative pi normative, in
justificarea
metodei alese, pornind de la
:,,-niculari6tile activitdlii intreprinderii qi acceptarea acesteia in calitate de bazd,
lentru
finerea
contabi litafi i gi intocmirea rapoartelor financi are.
De exemplu, S.N.C. 16
,,Contabilitatea
activelor materiale pe termen
lung" recomandd cAteva metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe:
-
metoda casdrii liniare;
-
metoda propor,tional cu volumul produselor (serviciilor);
-
metoda soldului degresiv;
-
metoda degresivd cu ratd descrescdtoare.
La elaborarea politicii de contabilitate ?ntreprinderea alege acea metodd de
calculare a uzurii, care corespunde modelului prevdzut de exploatare a unui
obiect concret de mijloace fixe. Astfel, ?ntrucit automobilul pierde un mare
procent din valoare in primii ani de exploatare, uzura lui trebuie sd se calculeze
prin metoda soldului degresiv, dar nu prin metoda casdrii liniare, conform
cdreia se calculeazd vzura clddirilor qi altor obiecte care iqi pierd valoarea
uniform, in decursul ?ntregii durate de exploatare.
S.N.C. 78
,rVenitul"
prevede doud variante de constatare a veniturilor din
prestarea serviciilor: pe fiecare tranzaclie sau pe stadii de finalizare a acesteia.
intreprinderea alege acea variantd, care permite determinarea mai exactd a
mdrimii venitului obfinut in cursul perioadei de gestiune.
Daca sistemul de reglementare normativd a contabilidtii nu stabilegte
metodele de
linere
a contabilidtii privind o problemd concretd,, ?ntreprinderea
este in drept sd elaboreze autonom sau cu ajutorul firmei de consulting (de
audit) metoda respectivd, pornind de la cerinfele actelor legislative qi S.N.C.
Politica de contabilitate, constituind instrumentul de realizare a
prevederilor S.N.C., poate sd difere esenfial la diverse intreprinderi. Variantele
qi regulile de evaluare gi contabtlizare a activelor, veniturilor qi cheltuielilor
acceptabile pentru o intreprindere pot sd influen{eze negativ asuprarezultatelor
activitdfii altei intreprinderi sau sd fie absolut inutile pentru aceasta. Astfel, in
conformitate cu S.N.C. 2
,,Stocurile
de mdrfuri pi materiale", evaluarea
materialelor poate fi efectuatd prin patru metode: de identificare, FIFO, LIFO
qi costului mediu ponderat.
Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecdrei unitdli a
stocurilor de mdrfuri qi materiale qi este adecvatd pentru intreprinderile cu
producfie individuald qi in serii mici. Metodele FIFO, LIFO gi costului mediu
ponderat pot fi utilizate la ?ntreprinderile care dispun de un asortimentlbogat
$i
variat de stocuri de mdrfuri qi materiale. De exemplu, metoda FIFO este
preferabili ?n cazul majordrii permanente a prefurilor, metoda LIFO
-
in cazul
diminudrii prefurilor, iar metoda costului mediu ponderat
-
in cazul
variafiilor considerabile de prefuri la stocurile de mdrfuri qi materiale.
22
rrffiiloJe pe teftnen
Etl|,l,r flxg:
tw,"
r:
ge acea metodd de
erploatare a unui
.rl pierde un mare
uie si se calculeze
i Ni ni are, conf orm
i;i pierd valoarea
E a veniturilor din
ralizare a acesteia.
lrea mai exactd a
Wii
nu stabileqte
et6. intreprinderea
de consulting (de
l ati r,e qi S.N.C.
de realizare a
rmnderi.
Variantele
tror gi chel tui el i l or
asupra rezultatelor
aceasta. Astfel, ?n
erinlet', evaluarea
;are. FIFO, LIFO
r, t'iecdrei unitdli a
intreprinderile cu
qi costului mediu
Nortiment bogat qi
rctoda FIFO este
a LIFO
-
in cazul
lerat in cazul
rateriale.
Politica de contabilitate pe anul curent este aprobatd de conducdtorul
intreprinderji la finele anului precedent qi intrd in vigoare ?ncepAnd cu I
ranuarie a anului'de gestiune. Ea trebuie sd fie aplicatd de toate subdiviziunile
structurale ale ?ntreprinderii, inclusiv de cele evidenliate intr-un bilanf distinct,
rndiferent de sediul lor. Subdiviziunile situate peste hotarele Republicii
\'Ioldova trebuie sd apl'ice politica de contabilitate adoptatd de intreprindere gi
sa respecte concomitent regulile contabiliHtii care sunt in vigoare in
lara
nespectivd. Aceasta insearnnd cd subdiviziunile specificate trebuie sd
{ind
contabilitatea conform regulilor a doud
!f,ri.
intreprinderea nou-creata igi elaboreazd politica de contabilitate pdnd la
prima prezentare a rapoartelor financiare, dar nu mai tdrziu de 90 de zile de la
dob0ndirea drepturilor de persoana juridicd.
Procedunle gi metodele contabile
alese se aplicd de intreprindere din ziuainregistrdrii de stat.
Politica de contabilitate aleasd de intrepkindere trebuie sd fie aplicatd
consecutiv
-
de la o perioadd de gestiune la alta. in unele cazufl prevdzute de
S.N.C. I ?ntreprinderea poate sd introducd modificari in politica de contabilitate. De
exemplu, acestea pot fi operate la:
a) reorganizarea tntreprinderii (contopirea,
asocierea, separarea,
transformarea) cate, in conformitate cr: legislafia in vigoare, poate fi
efectuatd in baza deciziei fbndatorilor (participan[ilor), organelor de
stat sau organului
judiciar. tn acest c tz modificdnle ?n politica de
contabilitate se opereazd la data inregistrdrii de stat a intreprinderilor
nou-create;
b) schimbarea proprietarilor
-
modificdrile se introduc la data schimbdrii
proprietari lor, particiPanfi Ior;
c) introducerea modifi.cdrilor tn legisln{in tn vigoare: interzicerea sau
limitarea unei sau altei activitali, introducerea sau anularea reglementdrii
de stat a prefurilor la produse; modificarilor privind condiliile activiElii
economice externe, ?ndsprirea substanfiald sau liberalizarea regimului
fiscal, cregterea nivelului inf'lafiei; modificarilor unor prevederi ale
S.N.C. gi altor acte normative; elabordrii unor noi metode de
linere
a
contabilitdlii
(introducerea in S.N.C. a,z metodelor suplimentare de
evaluare a activelor, de calculare a uzurii mijloacelor fixe, metodelor de
constatare a veniturilor
gi cheltuielilor qi a altor variante de evidenfa). tn
acest caz este necesar de a aborda deosebit de minufios fixarea datei de Ia
care in practica contabild se introduce o metodd (procedurd) nou6.
Aplicarea acesteia nu trebuie sd denatureze rezultatul financiar al
actividtii intreprinderii, sd complice exerciliul contabil sau sd ?mpiedice
desfdqurarea norrnal| a acestuia. Din punct de vedere teoretic, metoda
noud poate fi aplicatd incep6nd cu orice datd aleasd de intreprinderp. insd
23
Capitolul 1. B uzele o rganizdrii c o ntabilit dsii
financ
iare
din punct de vedere practic, momentul optim de aplicare a noilor metode
contabile, cu excepfia situafiilor excepfionale, este I ianuarie. Corectarea
politicii de contabilitate de la inceputul noului an de gestiune asigurd
consecutivitatea exerciliului contabil ?n decursul anului de gestiune qi
comparabi I itatea indi catori lor formafi in contabi I i tate.
Toate modificdrile intervenite in politica de contabilitate trebuie sd fie
argumentate gi perfectate prin documente de dispozilie (ordine, dispozilii),
indicdndu-se data intrdrii in vigoare a acestora.
Dezvlluirea politicii de contabilitate
Politica de contabilitate constituie o pafie integrantd a rapoartelor financiare
qi trebuie sd fie adusd la cunogtinfa tuturor catdgoriilor de utilizatori de
informafii: acfionari, investitori, creditori, personalul intreprinderii, organele
statistice gi financiare etc. Forma de prezentare a politicii de contabilitate este
determinatd de intreprinderea insdgi. Utilizatorilor de informa{ii li se prczintd fie
ordinul privind politica de contabilitate, fie extrasele din acesta care reflectd
procedeele qi metodele principale utilizate la
linerea
contabilita{ii qi intocmirea
rapoartelor financiare. Totodatd politica de contabilitate trebuie sd fie inclusd intr-
un capitol distinct al Notei explicative la raportul financiar anual.
in rapoartele financiare trebuie sd fie dezvdluite procedeele qi metodele de
!inere
a contabilit5'tii alese la formarea politicii de contabilitate, care
influenfeazd substanlial asupra evaludrii
Ei
lu[rii deciziilor de cdtre utilizatorii
de rapoarte financiare. ln acest caz se considet'd esenliale acele metode de
finere
a contabilitdlii, fdrd cunoagterea cirora este imposibild evaluarea veridicd de
cdtre utilizatorii rapoartelor financiare a situaliei patrimoniale gi financiare,
rota{iei mij loacelor bine;ti qi a rezultatelor acti vitilii intreprinderii.
Principalele procedee gi metode de
linere
a contabilitdlii adoptate la
elaborarea politicii de contabilitate a intreprinderii care trebuie sd fie dezvdluite
in rapoartele financiare sunt urmdtoarele:
-
metodele de evaluare a activelor nemateriale, mijloacelor fixe gi de
calculare a amorti zdni (uzurii) acestora;
'
-
variantele de finanfare qi contabilizare a cheltuielilor aferente reparaliei
mijloacelor fixe;
metodele de evaluare qi modul de contabilizare a investifiilor pe termen
lung qi scurt in parli legate qi nelegate;
-
modul de evaluare a stocurilor de mdrfuri gi materiale;
modul de evaluare qi contabilizare a creanfelor pe termen scurt qi lung;
metodele de evaluare gi modul de contabilizare a corecfiilor la datoriile
dubioase;
24
Capito lul 1. B azele organizdrii c o ntabilit d(ii
ftnanciare
rnlre a noilor metode
rcnuarie. Corectarea
oe gestiune
asigurd
nulnui de gestiune qi
I
litate trebuie sd fie
( ordine, dispozilii),
apoarelor
financiare
r de utilizatori
de
eprinderii,
organele
Ie contabilitate
este
atii li se prczintd
fie
acesta care reflectd
ilitalii gi ?nrocmirea
ie sd fie inclusd intr-
ral .
eele gi metodele
de
contabilitate,
care
de cdtre utilizatorii
le metode de
finere
iluarea veridicd
de
liale gi financiare,
nderii.
iliEtii adoprare
la
ie sd fie dezvdluite
oacelor fixe gi de
aierente reparaliei
:stiliilor pe termen
nen scurt qi lung;
rctiilor Ia datoriile
-
modul de contabilizare a cheltuielilor pentru lucrdrile de cercetdri
qtiinfifice, experimentare gi proiectare;
-
modul de creare gi contabilizare a rezervelor;
-
modul de contabilizarc a creditelor bancare qi imprumuturilor, de
constatare gi determinare,, a cheltuielilor aferente imprumuturilor,
condifiile de capitalizare a acestora;
-
componen{a gi modul de constatare qi contabilizare a veniturilor qi
cheltuielilor pe tipuri de activitdli ale intreprinderii;
-
metodica de contabilizare a arendei, instrumentelor financiare;
-
nomenclatorul gi modul de contabilizare a impozitelor, inclusiv a
impozitelor amdnate;
-
modul de contabilizare a cheltuielilor pentru pensii qi a cheltuielilor
aferente pl A{i i pri vi nd i ndemn i za[iile personal ul ui
;
-
modul de reflectare in contabilitate a rezultatelor privind varia{iile
cursurilor valutare;
-
criteriile de stabilire a segmentelor (sectoarelor)
de activitate qi geografice
gi,metodele de repaftizare a veniturilor qi cheltuielilor intre sectoare;
-
modul de contabilizare a subvenfiilor guvemamentale.
Componenla gi con{inutul informafiei referitoare la politica de contabilitate
a ?ntreprinderii privind unele probleme concrete, care urmeazd sa fie prezentate
in rapoartele financiare, sunt stabilite de S.N.C. respective.
Dacd politica de contabilitate a intreprinderii este elaboratd Inbazaconvenfiilor
tundamentale ale contabilitalii stabilite de S.N.C. I
,,Politica
de contabililate",
acestea pot sA nu fie prezentate in rapoartele financiare. fn c'azul formdrii politicii de
contabilitate in baza convenliilor care difera de cele prevdzute de standardul
menfionat, atare conven{ii, cauzele aplicSrii acestora gi evaluarea lor in expresie
valoricd, trebuie sa fie prezentate detaliat in rapoartele financiare.
Modificdrile introduse in politica de contabilitate care influenfeazd, substanlial
evaluarea qi luarea deciziilor de cdtre utilizatorii rapoartelor financiare in cursul
perioadei de gestiune sau in perioadele ulterioare, cauzetre acestor modific[r'i,
precum gi evaluarea consecinlelor acestora ?n expresie valoricd urme azd sd fie
prezentate di sti nct in N ot ct exp lic ativ d la rapoartele fi n anci are.
Prezentarea politicii de contabilitate nu justificd
reflectarea gregitd sau
inexactd a informa{iilor gi nu exonereazd conducerea ?ntreprinderii de
rdspunderea pentru incdlcarea regulilor stabilite de
finere
a contabilidlii gi de
intocmire a rapoartelor financiare.
Mai jos
este prezentat un model de politicd de contabilitate a intreprinderii
t
vad anta simpl i ficat6).
Capitolul I. Bazele izdrii cont
financinre
conducdtorul S.A
numel e, prenumel e
200
mun. Chigindu
Ordin nr.
Cu privire la politica
de contabilitate a S.A.
,rFaur"
pe anul 2003t
I. Dispozifii generale
1.l. societatea pe ac{iuni
,,Faur", numdr de ?nregistrare
din
",
t. lffi
? ^ il:,T
t"?:
-,tH:#
*' T,
j'
".'
ffiu,t
u,n.,, t u r u i
Tehnologii Informafionale, pe adresa: mun. chiqinau, str.
Moldova, MD-20_.
l.l.t. Principalele
tipuri de activitdfi desfdqurate
de s.A...Faur,,
sunt:
o
servicii complexe de curdlare chimicd gi vopsire a hainelor;
o
lustruirea, tdbdcirea, vopsirea bldnurilor,
curdfarea articolelor de puf
gi pene, curdtarea covoarelor qi pregurilor;
.
reparalia qi fabricarea confectiilor;
o
spdlarea lenjeriei:
.
fabricarea qi vdnz area mdrfurilor de larg consum;
o
organizarea gospoddriei
auxiliare qi vAnzarea produselor
agricole;
o
confecfionarea
construc{iilor gi a altor articole metalice pentru
popul afie gi intreprinderi
;
o
prestarea
serviciilor de reparafie a utilajului, transpo(glui auto;
o
executarea lucrdrilor de construclii-montaj,
reconstruclii,
reparalii
capitale, fixatea, refacerea, modernizareatuturor
felurilor de constructii;
prestarea
serviciilor de transpolt auto.
L.2. Contabilitatea
la S.A. "Faur"
se
line
conforn:
.
Irgii conrabiliratii nr.426-xIII din 4 aprilie 1995;
'
In exemplul de fa{6 este prezentatd o singuri variantf, de formare a politicii de contabilitate.
La elaborarea unei politici de contabilitate proprii intreprinderea pclate s6 aleag6 alte metode qi
procedee
de
{inere
a contabilitdfii prevdzute de S.N.C.
o
Stanr
Finar
.
Pl anr
intrer
o
altor
ulter
1-3. Contabii
in expr
documer
tr.{. Elaborar
qi pri nci l
o
conn
. pfTrt
'
sPect
. prud
. prior
.
Sf l 1
15. Respons
conduc6,
organiza
rapoarte"
profi X t
docume.
gi compl
t.6. ContaL' l l
tuturor
operatir r
poana :
organiza
II. \-at
al . Acfi l e n
Acti r eXe r
- - f i r p , - , . l l F p - r r " '
- i r U V ! 4 ! 5 s
a tl r eloer
1-l * ilrnnn-lr
, , . " t " - " .
26
Aprobat
nmru
Aprobat
[il1Ur;:in:rrul S.A.
mi e. prenumel e
200
Ordin nr
l03t
an'e
din
n
"_t t
,
a Departamentului
. str.
ur" sunt:
t hai nel or:
ra afiicolelor de puf
rlor agricole;
Ie metalice pentru
ortului auto;
:onstruclii, reparalii
rilor de constructii;
ol i ti ci i de contabi l i tate.
sE aleag[ alte metode gi
Standardelor Nafionale de Contabilitate aprobate de Ministerul
Finanfelor al Republicii Moldova;
Planului de conturi contabile al activitdtii economico-financiare a
intreprinderilor;
o
altor acte legislative qi normative, cu modificdrile qi completdrile
ulterioare.
1.3. Contabilitatea patrimoniului, datoriilor qi operafiunilor economice se
line
in expresie naturald gi bdneascd prin ref'lectarea completd, continud,
documentard qi interdependentd a acestora.
L.4. Elaborarea politicii de contabilitate
gi principii:
o
continuitatea activitdfii;
. permanenla metodelorl
.
specializareaexerciliilor;
. pruden\a;
se bazeazd pe urmdtoarele convenfii
. prioritatea con1inutulai asupra
formei;
.
esenfialitatea.
1.5. Responsabilitatea pentru organizarea qi
linerea
contabilitalii o poaftA
conducdtorul societafii pe acfiuni care creeazd condifii optime pentru
organizarea corectd a contabiliHtii, ?ntocmirea qi prezentarea opoftund a
rapoartelor, asigurd indeplinirea riguroasd de cdtre toate subdiviziunile cu
profil economic a cerin{elor contabilului-qef privind intocmirea
documentelor pi prezentarea informafiei necesare pentru
finerea
evidenlei
gi completarea rapoartelor financi are.
1.6. Contabilul-qef asigurd controlul qi reflectarea in conturile contabile a
tuturor operafiunilor economice efectuate,{ezentarea informafiei
operative qi ?ntocmirea rapoartelor financiare in termenele stabilite,
poartd rdspundere pentru respectarea principiilor metodologice de
organizare a contabi I itati i .
lI. Variantele gi metodele alese de organizare a contabilitafii
:"1. Active nemateriale
Activele nemateriale se reflectd in contabilitatea financiar1,la valoarea de
intrare care cuprinde:
a) valoarea de procurare a activelor nemateriale;
b) impozitele qi taxele norecuperabile ?n conformitate cu legislafia in vigoare;
Capitolul l. Bazele
ii c o ntab ilit titrii
ii'nan
c iar e
c) cheltuielile
de aducere a activului
nematerial
in stare de lucru
pentru
utilizarea acestui a dupd destinafie'
pentru
activele
nemateriale,
la care durata de utilizare
nu poate fi stabilitd
cert, amortizarea
se calc uleazdprin
metocla liniard in curs de -ani'
2.2. Mijloace fixe
in
"irul
intr6rii, mijloacele
fixe sunt reflectate in contabilitate
la valoarea
de intrare, care este egal6
Pentru:
a) mijloacele
fixe create la
futreprindere
-
cu valoarea efectiv6,
inclusiv
impozitele
nerecuperabile
prevdzute de legisla{ia in vigoare;
b) cladirile
qi construiliit.
executate
in antrepnzd,-cu
valoarea contractuald
a
obiectului,
inclusiv impozitele
ptev|zute de legislaJia
?n vigoare;
c) mijloacele
fixe procurate contra
platd de .la
alte ?ntreprinderi
qi
persoane fizice:
.
cladiri
gi construclii
-
cu valoarea de cumpiltarc
plus cheltuielile
legate de reparalie
qi aducerea
acestora in stare de lucru'
o
maqini
gi utilaje
-
cu valoarea de cumpdrare
gi cheltuielile
privind
procurarea acestora
(asigurarea, taxe vamale, impozite
9i
taxe
nerecuperabile,
cheltuieli
de transport),
cheltuielile
de montare,
instalare, exPerimentare
etc'
;
d) mijloacele
fixe procurate
pe calea schimbului
(barter)
-
cu valoarea
activelor
primite pe calea schimbului
sau predate pentru schimb;
e) mijloacelor
fixe primite gratuit
-
cu valoarea obiectelor stabilitd ?n
actele de
Primire-Predare'
valoarea uzurabi16 a unei unitdli
(a obiectului de inventar) de mijloace fixe
se determina,
pornind de la valoarea de intrare a obiectului
minus valoarea
rdmasd probabild.
valoarea r[masd
probabild a mijloacelor
fixe este determinatd:
o pentru cladirj
qi construclii
*
-7o
din valoarea de inqare a acestora;
. pentru celelalte
mijloace fixe
-
-70
din valoarea de intrare a acestora'
IJzuramijloacelor fixe se calcul eazdprin metoda liniar6, ludndu-se ca bazd
durata de funclionare
util6 a acestora
qi valoafea uzurabild'
Durata de funclionare
utild a clddirilor
qi construcfiilor
este determinatd
pentru fiecare obiect de inventar,
in funcfie de durata de utilizate a acestuia'
2.3. Stocuri de mirfuri
qi materiale
Stocurile de m6rfuri
gi matedale, cu exceplia obiectelor de micd valoare
qi
scurtd durat6, sunt reflectate
in rapoartele
financiare la valoarea cea mai micd
dintre cost
qi valoarea realizabild
net6. in contabili tatea curentd evaluarea
acestora se efectu eazdprin
metoda costului mediu ponderat'
2,1. Obir
Obiec
nu depS;e:
lndiferent r
Val oa
determind
Obiecl
mai mare
acestora inl
Obiecl
:rxitre de 5(
'-
eloarea dt
\.al oal
sste dercrff'
45. Crea
Creanl
:ro*i natr- l
t'::rep,ninde,
:,;5,xirne rCe
aG Chell
Chelru:
J;i:nsurmuF
r
a1 che
*h,r, pl a:
r I ptre:
AT. Capilt
CaPrltai
n r - : : - r T r n r ;
: ' - - '
- - - " r - i - - '
;i l . -";-t]-i i ,dl tl t,i _L
f - i ni r
- .
1
L 4 t r ! 4 i
rnrr:C:i;,i pl
ngm;te;::",
e ::
",.fir Dator
Ds: c: ,
"
f . 1 i l l Fs
- * 5 . 1 .
t J
4 b - * s , * , ; t r
IffiMntu;rrc :rn:
rilrliiifirtl*' ""
r-,,:
f l i l e r
! * - ! 4 r b
28
t::J pentru
t r st abi l i t d
l a val oarea
a. i ncl usi v
ntractualS a
:
lnnderi qi
: i el t ui el i l e
, r , e pnvi nd
;e gi taxe
l montare,
; i aloarea
: : ! :
-. . *ri i i t a ?n
: -. -' : ; e f i xe
*: u;lloarea
cJ' 3St Of ?,
.i. acestora.
-se
ca bazd
leterminatd
;estui a.
d valoare pi
a mai mi cd
i evaluarea
Capitolul I. Bazele nizdrii contabilit
J.J. Obiecte de micl valoare gi scurti durati
Obiectele de micd valoare qi scurtd duratd cuprind activele, valoarea c6rora
nu depdqeqte
I 000 lei sau durata de exploatare nu este mai mare de un an,
:ndiferent
de valo area acestora.
Valoarea
de intrare a obiectelor de micd valoare qi scurtd duratd se
Cetermind
?n contabilitatea
curentd ca gi pentru
mijloacele fixe (pct.
2.2).
Obiectele
de micd valoare qi scurtd duratd, a cdror valoare unitard nu este
nai mare de 500 lei, se trec la consumuri sau cheltuieli, pe mdsura punerii
.:'cestora
in folosinfd, in mdrime de 100 Vc din valoarea
de intrare a acestora.
Obiectele de micd valoarc qi scurtd duratd, a cdror valoare unitard este mai
:are de 500 lei, se trec la cheltuieli sau consumuri,
in mdrime de 100 Vo din
"-
aloarea de intrare a acestora, cu scdderea valorii rdmase probabile.
Valoarea
rdmasd probabild
a obiectelor de micd valoare qi scurtd duratd
este determinatd
?n mdrime de
-Vn
din valoarea
de'intrare a acestora.
3.5.
Creanfe
Creanlele pe termen lung qi scurt sunt reflectate
?n contabilitate
la valoarea
:"ominald.
Pentru recuperarea pierderi lor probabile
aferente datori i I or dubi oase,
"ntreprinderea formeaza pe seama cheltuielilor
comerciale
o rezervd special6 in
:ndrime
de 2 vo din volumul total de vdnzdri nete.
2.6.
Cheltuielianticipate
Cheltuielile
anticipate sunt reflectate in bilan{ in posturi
distincte gi se trec la
Jonsumuri
sau cheltuieli pe mdsura survenirii perioadei
aferente. Ele cuprind:
a) cheltuielile privind abonarea la literatura
tehnic6 gi periodicd;
b) plata
de chirie calculatd in avans;
c) plata polifei de asigurare.
2"7.
Capital propriu
Capitalul propriu
cuprinde capitalul statutar gi \uplimentar,
rezervele,
rrofitul (pierderea)
nerepartizat
al perioadelor
de gestiun"tur.nte
qi precedente
sr capitalul
secundar.
Capitalul
statutar este stabilit prin statut gi constituie
-- lei. Nu se
*odificd
pAnd la primirea
unor noi fondatori qi introducerea
schimbdrilor
-:spective
in statut.
".8. Datorii
Datoriile
pe termen lung gi scurt sunt reflectate
in contabilitate la sumele
i;i-:e trebuie sd fie pldtite. Datoriile aferente creditelor gi imprumuturilor
);.ilj?'re primite
sunt reflectate in bilan{,
!indndu-se
cont de dobdnzile
aferente
: ii;i la finele perioadei
de gestiune.
ffi
Mijloacele
b6negti,
creanlele,
capitalul
nevarsat
qi datoriile
in valutd strdind
se reflect'
?n rapoartele
financiare
in valutd
nafionala,
conform
prevederilor
S.N.C.
2I
,,Eferiete
variagiitor
cu'rsttrilor
valutare"
'
2.10. Rezerve
pentru cheltuieti
qi plifi
preliminate
in scopul
includerii
uniforme
a
'cheltuielilor
qi plalilor
preliminate
in
consumurile
sau cheltuielile
anului de gestiune,
intreprinderea
creeazdtezervei
a) pentru plata concediilor
munciiorilor -Vo
din salariile
calculate;
b) pentru ieparalia
mijloacelor
fixe -Vo.
c) pentru reparafia
cladirilor
qi construcliilor -7o
din valoafea
de intrare
a acestora.
2.1L. Venituri
anticiPate
r L
veniturile
oblinute
in perioada
de gestiune,
dar aferente
perioadelor
viitoare,
sunt reflectate
separat
in eviden!6
qi rapoartele
financiare
gi se includ ?n veniturile
curente
pe mdsura
sosirii
perioadeiOt
g"ttiune aferente'
Ele cuprind:
a)
Plata
de chirie
Primitd
?n avans;
b) sumel ecaf eur meazdsdf i er ecuper at edeper soanel evi novat ei n
urmdtoarele
perioade
de gestiune'
2,!2. Venituri
qi cheltuieli
veniturile
se constatd
inbazaprincipiului
speciarizimi
exerciliilor
in perioada
de gestiune ?n care au rost caqtigut ,
indiferent
de momentul
incasdrii
mijloacelor
b'negti sau a altei forme de ,ffi"nrare.
in componenla
veniturilor
nu sunt incluse
sumele
colectate
in numele
te(ilor
(taxa pe valoarea addugatd,
accizele
etc')'
chertuielile
sunt reflectate
in contabilitate
in baza metodei
specializdrii
exerciliilor
in acea
perioadd
?n care au ap6rut,
indiferent
de momentul
achitdrii
efective
a acestora,
gi cuprind
chertuielile
activtdii
opera{ionale,
de investitii,
financiare,
pierderile
exceplionale
qi cheltuielile
privind impozitul
pe venit'
z.I3.veniturile,
cheltuielile
qi rezultatele
sunt reflectate
Tn Raportul
privind
rezul trl tel e.fi l tanci areseprrratpeti puri deacti vi tdl i al ei ntrepri nderi i $i pe
evenimente
excePlionale'
2.!4. Profitul
(pierderea) net se repartizeazev 9i
se utrhzeazd"
a)
Pentru Plata
dividendelor;
b)conf ormdeci zi i l orsupl i ment areal eadundri i general eaacf i onari l or.
2'1.5' Impozitul
pe venit
roro*vrninx ci
qe
nrifeste in cc
legislalia
lmpozitul
pe venit se determind
qi se plateqte in conformitate
cu
?n vigoare. in decursur
anului
2003 impozitul
pe venit se pldtegte trimestrial
in
rate
( ll4 dinsuma
impozitului
pe venit al anului
precedent)'
t
"
Care es,te sl
l" Fomrulati t
3. Enurnerali
de
linere
a
4" Care sisten
5 Caracterizs
6" Care ?ntrep
Enunneragi
! Erplicagi p
I Cme este d
l,CI Cine poerfi
comtabilit"tl
1I- Sumi tr enel
ia Care pros,e
uofinrica da
strainA
:derilor
nate in
ZCTVC:
3 :
intrare
iltoare,
:riturile
, &te in
erioada
oacelor
rncl use
' r 1 f
dsl al i a
rnal ?n
U*
intrebiri qi exercifii
de autocontrol
1. Care este scopul
contabilitafii
financiare?
?
Formulafi
definifia
obiectului
contabiliratii
financiare.
3' Enumera{i
actele legislative
gi normative
de bazd,ce
reglem
enteazdmodul
de
finere
a contabilitatii
financiare.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
1 1 .
12.
care sisteme
contabire pot fi apricate
de intreprindere?
Caracterizafi
sistemul
contabil
simplificat.
care intreprinderi
sunt obligate
sd aplice sistemul
contabil
complet?
Enumerafi
convenfiile
f-undamentare
are contabi Iitafii.
Explicafi
principiur
fundamental
al contabiritalii,,prudenta,,.
Care este definifia politicii
de contabilitate?
cine poartd
responsabilitatea
pentru
elaborarea
gi
aplicarea
politicii
de
contabi litate
a intreprinderi
i ?
Numifi
elemenrere
de bazdare poriricii
de contabiritate.
care procedee
gi
metode
de
{inere
a contabilitalii
trebuie
s5 fie dezvdluite
?n
politica
de contabiritate
incrusd
?n raportur
financiar
anuar?
aiizdni
; ni t ani
"est i 1i i ,
r i t
t t L .
ttit,ind
i i si pe
3r
Capitolul 2. Contabilitatea activelor nemateriale
Obiectivele capitolului :
o
Definirea activelor nemateriale.
o
Prezentarea modului de recunoagtere, evaluare, contabilizare
fi
amortizare a activ elor ne mate riale.
2.1. Nofiunea de active nemateriale, componenfa qi
clasificarea
acestora
Nofiuni privind activele nemateriale. Activele nemateriale reprezintd
active nepecuniare (neblneqti)
identificate care nu imbraci o formd materiald,
sunt controlate de cdtre intreprindere, pot fi utilizate o perioadd mai mare de un
an in activitatea de producfie, comerf sau ?n alte tipuri de activitSfi, precum gi
in scopuri administrative sau sunt destinate pentru a fi predate in folosinla
(inchiri
ate) persoanelor j
uri dice gi/sau fizice.
Prin active nepecuniare se subin{elege totalitatea de drepturi
juridice
?n
urrna folosirii cdrora intreprinderea oblineanumite avantaje economice (profit).
Exemplul 2.1
Valoarea dreptului de utilizare a unei clddiri, investit de fondator sub formd de
aport la capitalul statutar al intreprinderii
,,Luceafdrul"
pe 10 ani, constituie 200 000 tei,
iar valoarea clddirii propriu-zise
-
350 000 lei.
in exemplut de fald ca element al activelor nemateriale seruegte dreptut
juridic
de
utilizare a clddirii evaluat la 200 000 lei care nu imbracd o formd materiald, degi
purtdtorul
acestuia are o formd materiald concretd. Dacd in capitatul statutar al
intreprinderii
,,Luceafdrul" ar fi fost investitd sub formd de aport ctddirea pe toatd
durata de func(ionare a obiectului, sd admitem pe
30 ani, in componen,ta patrimoniului
acestei intreprinderi va fi recunoscutd ca mijtoc fix propria
ctddire .in valoare de
350 000 lei.
Activul nepecuniar trebuie sd fie identificat in cadrul altor active, in caz
contrar, va fi diticild determinarea valorii acestuia. De exemplu,in cazul cAnd
?ntreprinderea cumpSrd un computer cu programe informatice respective pentru
a controla funcfionarea utilajului, identificarea acestui program de computer in
factura fiscald (de expeditie) sau comerciald (invoce)
servegte drept argument
de a-l recunoagte ca activ nematerial. in cazul neidentificarii acestui p-gru*,
el va fi recunoscut ?n componenla computerului. in afard de aceasta, din
momentul re{
identificarea m
protec{ia gi uti
scopul oblineri
respectarea prir
juridice.
De exe
posesia arendq
arendatorul. Ac,
intreprindere asr
Componen
mai diverse elen
.
cheltuie
.
preful fi
o
drepturi
o
knou,-hr
o
dreptun
.
drepturir
o
coptrrigi
.
francize
o
dreprunfrX
o
alte actir
Sd examindr
Cheltui"elile
ocazionate de c
stare sd-gi inceal
Ia bdnci, dispune
pregdtirii
docun
copiile statutulur
pldtite la ?nregr
constituirii intrel
componenfa che
folosire a licenge
un activ nemate
parcursul activiri
Goodwill-yl
intreprinderii
ae '
'
Titlul de protmtie
Agen{ia de Stat penm,
32
Capitolul 2. C o ntabilitate a activ elo r ne mate riale
wabilizare
Si
clasificarea
ile reprezintd
md materiald,
ai mare de un
ifi, precum
$i
: in folosinfa
ri juridice
in
mice (profit).
sub formd de
ie 200 000 tei,
ptul juridic
de
'tateriald,
degi
tul
statutar al
Erea pe toatd
r ptrimoniului
'n
valoare
de
;tive, in caz
r cazul cAnd
pti
ve pentru
computer
in
pt argument
:ui program,
aceasta,
din
momentul
recunoa$terii
activului nepecuniar
drept activ nematerial,
identificarea
mai prevede
trecerea riscurilor qi raspunderii
pentru pdstrarea,
protecfia
gi utilizarea
acestuia ?n posesia
intieprinderii
cwe l-a procurat
in
scopul
oblinerii
avantajului
economic. in acest caz se ia in considerare gi
respectarea
principiului
fundamental
al priorit[1ii
con]inutului
asupra formei
juridice.
De exemplu, in arenda flnanciari
a activului nematerial
acesta trece ?n
posesia
arendagului
cu riscurile
af'erente, insd avantajul respectiv
il obline
arendatorul'
Aceastd pozi{ie
se referd qi la cazul existenlei
controlului
de cdtre
intreprindere
asupra acti vului nematerial.
Componenfa
activelor nemateriale.
Activele nemateriale
cuprind cele
mai diverse elemente patrimoniare.
in componenfa
lor se includ:
o
cheltuielile
de constituire (de
organizare);
o
preful
firmei (goodwill-ul)
sau fondul comercial;
'
drepturile ce rezultd din brevete, certificate qi alte titluri de protecliel;
.
know-how-urile;
o
drepturile
ce rezult[ din contracte de licentd;
\
o
drepturile
ce rezultd din licenfe de activitate;
\ o
copyright;
i
'
francizele;
o
drepturile
ce rezultd din utilizlrea
activelor
materiale pe termen lung;
.
alte active nemateriale.
Sd examindm
succint caractensticile
acestor active nemateriale.
Cheltuielile
de constituire (de
organizare)
reprezintd,
cheltuielile
ocazionate
de constituirea
intreprinderii
pAnd la momentui
cAnd aceasta este ?n
stare s5-9i inceapd
activitatea
statutard (este
?nregistratd,
sunt deschise
conturi
Ia bdnci, dispune
de licenfa de activitate etc.). EIJ cuprind cheltuielile
aferente
pregdtirii
documentelor
pentru inregistrare,
elabordrii
statutului
in original,
copiile
statutului pentru ?nregistrare,ionfecfionareo
grornpit"tJ,
,u^rrr-
j"
,ru,
pl5tite
la inregistrare,
plata
serviciilor
de consultanlf
prestate
?n scopul
constituirii
?ntreprinderii,
acliunilor
de reclami in periouou
o" constituir..'in
componenfa
cheltuielilor
de constituire
nu se include
valoarea
dreptului
de
folosire
a licenlei pentru
desfdgurarea
activitdlii
intreprinderii
care reprezintd,
un activ nematerial
separat, precum gi cheltuielile
de reclamd
suportate pe
parcursul
acti vitdfii intreprinderii.
Goodwill-ul
(fondul
comercial)
rcprezintd
suma cu care valoarea
intreprinderii
ce se cumpdrd depdqegte
valoarea
activelor aceste ia lapreful
de
t
Titlu.l de protecfie
reprezinta
brevetul, certificatul sau alt document eliberat intreprinderii
de
Agenlia
de Stat pentru Proteclia Proprieta{ii Industriale
a Republicii
Moldova.
J J
2!. C o ntabilitqte
a activ elo r ne materisle
pia!6 in cazul in care acestea ar fi fost procurate
datoriilor.
Goodwill-ul
caracteri
zeazd
prestigiul
gi
se cumpdrd
pe piala interni
qi extern6'
ExemPlul
2.2
Pentru intreprinderea
ce se cumpdrd
-s9 .Opteq'?
s*?!0
999
t::^':',"?::f
,:::ivetor
n"r"Tl
i'i"ltr,"i"'iil#"r;;;t,l;;
i iob 000 tei, iar datoriite
-
220 000 tei, inctusiv:,
qnn
nnn I
500 000 lei
separat,
diminuati
cu suma
reputatia
intrePrinderii
care
6 500 000 lei
400 000 lei
300 000 lei
(e0 000) tei
(s0 000) tei
7 480 000 lei.
rnarfii, sfl
atra_eerii cl
\{arcile por
fabricate d
rabricat de
plastice.
Denun
IocaXitdgilor
insugirile.
caracteristi,
emo-enafici.
persoane
jr
rdupa marc{
r inul sec ..(
Agengi
\foldova
(
ongi ne. el i l
Una gi
Actualr
intneprindel
rnsesori d(
;ulrnpird dl
:,omtinuareu
Desent,
Jlr functie
sq;l usi r d' {
':niusnriale
lJ[
f] folosr
monrdelele lr
:'Eue Agem
=ilectate p
:rrerii de
::,nCustriatr6 '
Know-l
ncrnerciale.
narurE curnl
w.lntaj ec{
rrogresistd
rc,hnologia 1
mecesare p
o activ materiale
in curs de execulie
t mijloace fixe
c materiale
o creQfite
Pe
termen scurt
. dat ori i pet ermenscurt pri vi ndf act uri l ecomerci al e
o datorii'privind
decontdrile
cu bugetul
^ tla*arii
(ar6
rta narconal nrivind retribuirga
m
o
conform
dateror din exemprur
2.2,
pre,,ut firmei
(goodwilFut)
va fi egat cu 520 000 lei
p
0oo o0o
-
(7 700 o7a
-
220 000)l'
Dacd in urma negocierilor
dintr e vdnzdtor
qi cumpdrdtor
suma care trebuie
s5 fie pldtita pentru iitreprinderea
ce se cumpdra
este mai mic6 decit valoarea
de piald a activeror
neti, diferenla
constituie
goodwiil negativ.
Aceasta
se
repartizeazdTntre
activele
nete pe term\n
lung, cu excepfia
celor financiare,
diminu0nd
valoarea
acestora'
Dreptarile
ce rezaltd
din brevete,
certificate si
alte. titluri de
protecyie
includ: brevetele,
m6rcile,
desenele
qi modllele
industriale,
know-how-urile
care apar{in
posesorurui
de drepturi
etc. De menlionat
cd in componenla
activeror
nemateriale
nu se includ brevetele,
certificatele
sau alte titluri de
protecfie, ci drepturile
de utilizare
a acestora'
Brevetere
reprezinta
crrepturile
exclusive
pentru fabricarea
unui tip de
produse, utilizarea
sau .o-"r.iuhzarea
unui produs specific
garantate de c6tre
stat pe o anumitd
perioada.
De exemplu,
dreptul exclusiv
ce rezultd din
brevetul
pentru invenlia
elaborata
de o intreprindere
sau din brevetul
pentru un
soi de plante elaborat
de o institulie
de cercetari
qtiinfifice'
Dreptul
posesorului
de brevet este protejat de stat pe parcursul
perioadei
prevdzute de legislatia
in vigoare'
Mdrcile
pentru prod.use
si
de deservire
(in continuafe
-
mdrci) reprezinta
nigre simboruri
(denumiri) inregistrate
qi protejate de stat, cu drepturi exclusive
de utilizare a acestora
pentru delimitarea
m[rfurilor,
serviciilor
unor
persoane
juridice qi fizice de maifurile
gi serviciire
identice ale altor persoane
juridice gi
frzice. Mdrcile se indicd foarte frecvent
nemijlocit
pe mdrfuri
(dacd este
posibil) sub form6 de embrema
sau pe ambalaj.
Marca
garanteazd
calitatea
i cu suma
derii care
n activelor
Iusiv:
000 lei
000 lei
000 lei
000 lei
000) lei
t
000) lei
I
a00) bi
t
000 lei.
,520
000 lei
re trebuie
t valoarea
i Cei IStl Se
inanciare,
proteclie
how-urile
rnponenla
titluri de
ui tip de
: de cdtre
zultd din
pentru un
perioadei
rprezintd
exclusive
persoane
uridice gi
lacd este
calitatea
I 2. Contabilitatea activ e lor nemateriale
mdrfii, serviciului,
asigurAnd principata
funclie
-
efectuarea reclamei in scopul
3tlagerii
cumpdrdtorului
de a procura
marfa protejatd
de marca respectivd.
Mdrcile pot fi sub formd de cuvinte (de
exemplu,
ligarete ,,Tem
p,,,
,,Leina,, etc.
fabricate
de S.A.
,,Tutun CTG", nume Oe- famile
.Cre1u"
pentru sucul
fabricat
de S.R.L.
,,AvAntul"), litere, cifre etc., imbindri de cuvinte gi elemente
plastice.
Denamirea
de origine reprezintd denumirea
tfurri,,
regiunii
sau a
localitdlilor,
precum qi denumirile istorice utilizate pentru
a insemna marfa,
?nsugirile,
proprietafile
specifice pe care o determin,6
exclusiv, fiind
caractenstice
pentru zona geograficd
respectivd prin factorii naturali gi/sau
etnografici.
Dacd in una gi aceeagi zond, geogiaficd
doud sau mai multe
persoane juridice
sau fizice fabricd una pi aceeagi marfd, aceasta se distinge
dupd rnarca
9i
denumirea firmei care aratd denumirea
de origine. De exemplu,
vinul sec
,,cabernet" fabricat de s.A.
,,cricova"
qi c.N.v.v.
,,Stduceni,,.
Agenfia
de Stat pentru Protec{ia Proprietafii
Indusrriale
a Republicii
Moldova (in
continuare
: Agenfie) inregiitr"ur.a,
m6rcile qi
denumirea
de
ori gine, eliber0nd
uni t61ii patri monial e certi fi catel e respecti ve.
una gi aceeagi entitate pQate sd dispund de mai multe mdrci.
Actualmente
mircile carb au fost elaborate
de cdtre stat
$i
utilizate de
intreprinderi
au fost predate
ministerelor gi departamentelor
respective
posesori
de titluri de protecfie. De la aceste organe de stat intreprinderile
cumpdrd
dreptul de folosire a mdrcilor in baza contractelor
de licenla pentru
continuarea
fabricdrii produselor
respective.
'
-
Desenele gi modelele industriale reprczintd un nou tip de articol inregistrat
cu func{ie
utilitard care acordd delindtorului
titlului de proteclie
Oieptut
exclusiv de utilizare a articolului.
Se considerd
cd desenele qi modelele
industriale
au funcfie utilitard in cazul c6nd articolele ?n care ele se utilizeazl,
pot fi folosite in scopuri aplicative, inclusiv qi ca obiect decorativ. Desenele qi
modelele industriale
sunt considerate noi, prin urrnare, pot fi ?nregistrate
de
cdtre Agenfie ?n cazul ?n care caracteristicile
acestoia, inclusiv
culorile
reflectate
pe fotografii
sau grafic n-au fost cunoscute pdna la prezentarea
cererii de ?nregistrare.
La inregistrarea
acestor
elemente de proprietate
industrial6
Agenlia elibere azd, un certificat.
Know' how' urile
sunt cunoqtinfe
tehnico-qtiinfifice,
tehnologice,
comerciale,
financiare,
organizafionale,
de management,
biotehnice gi de alt6
naturd cumulate de cdtre ?ntreprindere,
care constituie
secret comercial gi aduc
avantaj
economic (profit).
De exemplu, intormalia privind
o metodd
progresistd
de croire a materialelor
fdrd, degeuri sau cu degeuri minime,
tehnologia
fabricdri
unui produs sau unele metode de efectuare
a verificdrilor
necesare pentru
o firm6 de audit. Dreptul de folosire a acestei informatii
nu
35
C un itolul 2. C o ntabilitate a activ elo r ne materi'ale
reprezintd obiectul dreptului de autor qi nu este protejat de stat nici prin dreptul
de autor, nici prin dreptul de brevet.
Drepturile ce rezultd din contractele de licenyd sunt drepturile de folosire
temporard, pe un termen anumit, a brevetelor de invenfie, mdrcilor, desenelor
qi
modelelor industriale, a elementelor de know-how etc. ?n b'aza contractului de
licen!6. Titularul acestor elemente de proprietate industriald
(brevete, mdrci,
desene qi modele industriale etc.) ce transmite dreptul de fblosire a:dcestora poartd
denumirea de licenfnr, iar unitatea economicd sau persoana tizicd ce obJine acest
drept se numegte licenfnt Dreptul de autor poate fi transmis unei persoane
juridice gi/sau fiziceinbazacontractului
de transmitere a dreptului de autor.
Drepturile ce rezultd din licen(e de activitate sunt reptezentate de
drepturile perfectate din punct de vedere
juridic pentru practicarea unui gen de
activitate. Fdrd licenfa respectivd, indiferent de genul de activitate
9i
forma
juridico-patrimoniald, unitatea economicd nu-qi poate desfdqura activitatea. De
menlionit ca in practica punerii elementelor de proprietate industriald ?n
circuitul economic al intreprir\derii contractele de licen!6 se mai numesc
licen{e. Luind ?n considerare aceasta, in activitatea unit[1ii economice pot fi
utilizate doud grupe de licenfe:
licenle procurate de la diferite ministere gi departamente
pentru
desfSgurareaactivitdlii
numite licenle de activitate; ,
licenle
(contracte de licenfd) eliberate de unele persoane
juridice gi/sau
ftzice la transmiterea dreptului de utilizare a elementelor de proprietate
industrial6
(brevete, mdrci, desene qi modele industriale etc.).
Copyright reprezintd drepturile de autor garantate de stat pentru
publicarea, editarea,, vdnzarea operelor literare, muzicale, video, tele- qi de
iinema, precum qi a altor opere de artd pe intreaga perioadd prevdzutd de
legislalie.
Ca obiecte ale dreptului de autor pot servi:
-
operele literare
(cdrfi, broquri, articole, programe pentru computer);
operele dramatice, muzicale, scenariile, planurile scenariilor;
-
operele muzicale cu sau f[rd text;
-
operele coreografice,
pantomimele;
-
operele de arhitecturd, de urbanisticd etc.
Programele informatice sunt un set de documente tehnice qi de exploatare,
precum gi un complex de programe pentru sistemul de prelucrare a informafiei.
Stutul asigurd dreptul exclusiv la programele informatice ca rezultat al
activitdlii creato are a autorului.
Francizele reprezintd drepturile acordate de o ?ntreprindere
(titularul de
drept) altei persoane
juridice gi/sau fizice pentru utilizatea unei anumite
formule a r
un comi si c
chi mi ce uti
$tiin,te
a Re
In siste
.
fra,
l n r
$ i d
.
frat
tost
Dreptu
de utilizare
[!-ansport].
capitalul sra
AIte ac
iocului de b
este instalar
Clasitir
,lupa urmd.x,
:ruteriale. nl
Ludnd.
:emateriale
T
rn corx-ti
:-.5rcilor.
de
Je aLntor. lt
,:Iegrate ei
ni r *- \ T1r r
pf , l r 3
:
: . " _ F . r L L s L ! 9
:::ular de cre
, *
- { ; , - ;
, a
-
- .
*" ,l l{-II t 11 tl. r.tr s I
Grup.r
:,rru:e_iate id
r
' - : n t - J , - ' -
4 , . r ! L { t L L r L " -
4,,-ul i ' *L
-htl W
*
' r r : - \ : ' r f i l J
; .
d . ! - 5 J I l . i ! s l l \
*.rtr.Ie ce
.ii[,:irs:1 gr-tjp,
tl' -: rl:e:i:t i ::
S*r r . l
, " i " - -
* l l , l r - .
'
Jl * L *
36
prin dreptul
r de folosire
desenelor gi
ntractului de
:r'etg, mdrci,
estora poartd
obline acest
rei persoane
auior.
ezentate de
unui gen de
rte
;i
forma
:i
r,
itatea. De
i ustri al d ?n
n.1r nUmeSC
l ni tce pot fi
3nie pentru
nCi ce gi /sau
proprietate
I .
stei pentru
rele- gi de
rer dzutd de
lputer);
":
exploatare,
informafiei.
rezultat al
titularul de
ei anumite
c ap it o I u I 2 - c o nt ab ilitat e a a c tiv e r o r n e m at e rin r e
l:T:Li,i:"ili:lYt
sau tehnologii
de fabric are aprodusutui
respectiv pentru ' - - - - r - - ' ^ '
r .
:l,j::t::i::i!ili,;
D" exempru, inrleqrinderea
de fabricare
a produselor
r r
vvs
:l,tT]tt
utllizeazd..lfglTuld
elaboratd de institutur
de chimie al Academiei
de
$tiinle
a Republicii
Moldova.
In sistemul contractelor
de francizd,pdfiilecontractante
poartd
denumirea
de:
o
francisor
-
?ntreprindere
a care acordd unei atte
fa4i
un tip de produse,
f
la prestarea
unor servicii in numele qi sub marca francisorurui
r, precum
qi dreptul la asisten{a tehnicd;
o
franchisee
-
intreprinderea
care a ?ncheiat
contractul
de francizdsau
a
fosl creatd ?n urrna contracturui
incheiat.
Drepturile
de
folosire
a activelor
materiale pe termen lung sunt drepturile
de utilizare
a terenurilor,
mijloacelor
fixe (magini,
utilaje, clddiri, mijloace
de
transport),
resurselor
naturale investite
de fondator
ruU formd de aport ?n
capitalul
statutar al unei ?ntreprinderi.
Alte active nemaferiale
reprezrntd
drepturile
de uti lizare qi inregistrare
a
locului
de broker, drepturile
de marketing,
drepturile
de utilizare
a locului unde
este instalat panoul
de reclamd etc.
Clasificarea
activelor nemateriale.
Activele
flemateriale
pot fi clasificate
dupd urmdtoarele
criterii: protecfia
de cdtre stat, separabilitatea
de activele
materiale,
natura economi cd, apartenenfd, limitarea
duratei de utilizare.
Luand ?n considerare
criteriul protecliei
de stat, distingem
active
nematedale
protejate
de stat qi neprotejaie
de stat.
In componenla
primei grupe
se includ drepturile
de utilizarea
brevetelor,
mdrcilor,
denumirilor
de origine, desenelor qi
modelelor industriale,
drepturile
de autor, inclusiv programele
informatice,
drepturile
asupra
topografiilor
integrate
etc' Aceasta grupd
cuprinde
obiectele
propriet6!ii
intelectuale
(proprietatea
industriald qi
drepturile de autor) create de unitatea
economicd
*
titular de drepturi exclusive
asupra acestei proprietafi.
statul asigurd protejarea
juridica
a acestor active nemateriale
la titularul
de drepturi exclusive.
Grupa
a doua este reprezentatd
de activele
nemateriale
care nu sunt
protejate
de stat: cheltuielile
de constituire,
goodwill-ul,
drepturille
de utilizarc
a licenlelor
aferente diferitelor genuri
de activitate,
francizele,
elementele
de
know-how,
drepturile
de utilizare
a activelor
materiale pe termen lung,
drepturile
de utilizare gi inregistrare
a locului
de brokei, de marketing,
drepturile
de utilizare
a locului
o" amplasare
a panoului
de reclamd
etc. fn
aceastd grupd pot fi incluse
de asem.n"u gi drepturile
de utllizare
a obiectelor
proprietdfii
intelectuale
la licenliat primiteinbaiacontractului
de Iicenfd.
Sub aspectul
separabilitafii
ictivelor nemateriale
de cele materiale
se
cisting:
active nemateriale
separabile gi inseparabile.
37