Capitolul 2.

Contabililatea activelor nemateriale

Active materiale separabile sunt numite activele nemateriale care pot fi
utilizate ?n unitatea patrimonial[ dupd destinalie, fdrd careva purtdtori
(suporturi)
qe active materiale, indiferent de faptul dacd ele sunt protejate de
stat sau nu. In aceastd grupd pot fi incluse cheltuielile de constituire, drepturile'
exclusive qi cele neexclusive ce apar inbaza contractelor de licenfd, precum gi
cele ce nu rezultd, din titlul de proprietate asupra obiectelor proprietdfii
industriale (mdrcile, denumirea de origine, elementele de know-how,
copyright, programele informatice, desenele gi modelele industriale, fuancizele,
licenfele, goodwill-ul, dreptul de ?nchiriere a filmelor etc.).
Activele nemateriale, a cdror purtdtori sunt active materiale concrete, fdrd
care ele nu pot fi utilizate dupd destinafie, sunt numite active nemateriale
inseparabile de cele materiale. Astfel de active nemateriale pot sd existe, prin
urmare, pot s6-qi indeplineascd funcliile sale in circuitul economic al
intreprinderii numai in cazul existenfei unor anumite active materiale. Acestea
cuprind drepturile de utilizare a activelor materiale pe termen lung (clddiri,
construclii speciale, maqini, utilaje, mijloace de transport, terenuri, re-surse
naturale etc.), cheltuielile de constituire.
Gruparea activelor nemateriale ?n separabile gi inseparabile de cele
materiale determind modul de reflectare a operaliunilor la transmiterea
drepturilor de utilizare a acestora, precum qi durata de utilizare a lor.
Dupd natura economicd activele nemateriale se subdivizeazdin:
.
proprietateintelectuald;
.
drepturi patrimoniale;
o
drepturi asupra know-how-urilor gi francize;
o
alte active nemateriale.
Proprietatea intelectuald sunt drepturile exclusive ale persoanei juridice
sau
fizice asupra rezultatelor activi6tii intelectuale gi mijloacele similare ale acestora
de individualizarc a persoanei juridice, produselor, serviciilor. Proprietatea
intelectuald se subdivizeazdin proprietate industriald qi drepturi de autor.
Proprietatea industriald reprezint[ totalitatea de drepturi patrimoniale
legate de utilizarea rezultatelor activitdfii tehnico-gtiinfifice ale omului
(drepturile de utilizare a brevetelor asupra invenliei, noilor soiuri de plante,
m6rcilor de produse pi servicii, denumirii de origine, desenelor gi modelelor
industriale etc.).
Drepturile de autor cuprind drepturile de editare, utilizare a operelor
gtiinfifice, literare, muzicale, de att6, programele informatice, drepturile conexe
(interpretarea,
fonograma gi transmiterea operelor muzicale la radio qi
televiziune), dreptul de ?nchiriere a filmelor.
Drepturile patrimoniale sunt drepturi de utilizare a activelor materiale pe
termen lung (maqini, utilaje, clddiri, terenuri, resurse naturale).
Drepturit
drepturilor dr
bibliografice
pot fi incluse
in funcfi
titularului de
anumitd perio
Acti vel e
drepturile
de
goodwi l l -ul
el
anumitd perioi
de activitate, c
in funcgie
amortizabile gi
Amortizal
patrimoniald
I
nemateriale
se
constituire.
Neamortiz
unitatea econo,
fie stabilitd i
economice din
sunt: denumire
detaliat vezi pa
din acest manu
Clasificare
economice:
a
determina modr
2.2. Recunoa
Actualmenr
materiale pe I
Recunoapterea
parricularit6{ilor
definifiei gi critr
principiile,
cerir
recun-osc ca acti
momentul recun
38
Capito lul 2. C o ntsbilitate a
qctiv
elo r ne mate riale
E care pot fi
;va purtdtori
t protejate de
ie" dteptunle
r-t6- precum
qi
r proprietblii
E know-how,
ale. franc\zele,
r concrete,,
fdtd
!'e nemateriale
si existe,
Prin
economic
al
:eriale. Acestea
r lung
(cl[diri,
:renuri, resurse
rabile de cele
ia transmitetea
r lor.
[ ?n:
anei
juridice sau
tlare ale acestora
or. Proprietatea
le autor.
lri patrimoniale
ce ale omului
;oiuri de plante,
lor qi modelelor
izure a operelor
lrepturile conexe
lle la radio
qi
llor materiale
Pe
Drepturile asupra know-how-ur:ilor nu pot fi incluse nici in componenla
drepturilor de autor, nici a obiectelor propriet[]ii industriale. in unele surse
bibliografice know-how-urile se includ in proprietatea industriald, Francizele
pot q incluse in aceastd grupd, deoarece dupd natura economicd.sunt omogene.
In funcfie de apartenen!6, se disting active nemateriale care apa(in
titularului de drepturi exclusive qi posesorului de drepturi neexclusive pe o
anumitd perioadd de timp.
Activele nemateriale ce aparlin titularului de drepturi exclusive cuprind
drepturile de utllizare a obiectelor proprietdfii intelectuale, know-how-urile,
goodwill-ul etc: Activele nemateriale ce apar{in posesorului de drepturi pe o
anumitd perioadd includ drepturile ce rezultd din contractul de licen{d, licenlele
de activitate, drepturile patrimoniale etc.
in funcfie de limitarea duratei de utilizare, se disting active nemateriale
amortizabile gi neamortizabile.
Amortizabile se considerd activele nemateriale pentru care unitatea
patrimonial[ stabilegte durata de utilizare. Acestea auprind toate activele
nemateriale separabile gi inseparabile de cele materiale, inclusiv cheltuielile de
constituire.
Neamofiizabile pot fi considerate acele active nemateriale pentru care
unitatea economicd nu stabilegte durata de utilizare. Aceasta duratd poate sd nu
fie stabilitd in ca^)l cAnd intreprinderea planificd oblinerea avantajelor
economice din utilizarea unor active nemateriale o perioadd nelimitatd cum
sunt: denumirea de origine, marca de produse qi servicii, goodwill-ul etc. (mai
detaliat vezi paragraful 2.6
,,Contabilitatea
amortizdrii activelor nemateriale"
din acest manual).
Clasificarca prezentatd mai s.us perrnite de a solufiona diverse probleme
monomice: a studia structura activelor nemateriale dupd diferite criterii, a
determina modul de intocmire a inregistrdrilor contabile etc.
22. Recunoagterea activelor nemateriale
Actualmente lipseqte definifia recunoaqterii activelor nemateriale qi
materiale pe terrnen lung ?n general. Ea ?nsd poate fi forrnulatd astfel.
Recunoagterea activelor reprezintd examinarea corespunderii ?nsuqirilor,
particularit6!ilor,
caracteristicjlor, propriet6!ilor elementelor respective
definiliei gi criteriilor stabilite. In cazul in care drepturile
juridice
corespund cu
principiile, cerintele (regulile) conlinute de criteriile de recunoagtere, acestea se
munosc ca active nemateriale. insd pentru aceste active este foarte important
mnomentul recunoagteri i .
39
Capitotul 2. Co ntabilitatea activ elo, ne m
Activele nemateriale sunt recunoscute
in baza aceloraqi criterii ca
qi
activele materiale pe termen lung, conform cdrora:
.
intreprinderea dispune de o certitudine fermd cd in urrna utilizdrii
elementului respe.liu ua obline anumite avantaje economice
(profit);
.
valoarea articolului
poate fi determinatd'
in cazul cdnd nu se respectd mdcar unul din aceste criterii, suma respectivd
trebuie s6 fie recunoscuta drept cheltuieli ale perioadei. in cu, de necesitate
(dacd situafia financiard nu permite) cheltuielile efectuate pot fi recunoscute ?n
prealabil drept cheltuieli anticipate curente. De menlionat cd corespunderea
articolului respectiv cerinlelor din primul criteriu, fdrd a fi concretrzatL, se
refera intr-o mare mdsurd la cazul credrii acti velor nemateriale de cdtrc
intreprindere.
Dac6 intreprinderea
procurd careva active nemateriale,
problema privind
respectar"u ."rinfelor cuprinse in primul criteriu trebuie sd fie solulionatd
pdna
la procurare. Este naturai cd ?nainte de a procura activul nematerial specialiEtii
competenli in domeniu trebuie sd determine
posibilitatea obfinerii avantajelor
economice din utilizarea lui qi nicidecum dupd procurare. LuAnd in considerare
aceasta, sumele respective nu vor fi recunoscute drept cheltuieli ale perioadei,
deoarece va fi procurat activul, din care se vor obline avantaje economice.
Condiliile, conform cdrora ?ntreprinderea este credibild in oblinerea
avantajelor economice, se considerd reali zate in baza exemplului cu drepturile
de francizdin cazul argumentdrii urmdtoarelor
cerinfe:
.
franciza este inclusd in planul de afaceri;
.
drepturile de francizd pot fi utrlizate dupd destina{ie
(aceastd pozilie
este demonstratd in cazul c1nd s-a intocmit un calcul prealabil in baza
experienlei
ProPrii);
o
intreprinderea dispune de stocuri de materiale (materii prime) pentru
uti I i zarea drepturi I or de francizd.
Uneori este dificil de a determina avantajele economice din utilizarea
activului nematerial, deoarece el poate fi utilizat in complex cu alte active
nemateriale sau materiale pe termen lung. De exemplu, dreptul de utilizate a
cladirii unei secfii de produclie care nu participd nemijlocit la fabricarea
produsului respectiv. insd aceasta nu inseamnd cd dreptul indicat nu va fi
recunoscut ca activ nema\ena\, deoarece a'vantale\e econom\celor ti ca\cu\ate
in baza utilizdrii complexe
(dreptul de utili?are a clddirii secliei de producfie cu
maginile qi utilajele respective qi tehnologia de fabricare etc.) a activului
nematerial dat cu alte active nemateriale gi/sau materiale pe termen lung.
Analog se recunosc activele nemateriale, a cdror utilizare duce la
reducerea consumurilor
(cheltuielilor) qi nu la majorarea volumului de produse
qi/sau servicii
Cerinfele
(
activului
-
pot 1
.
procuri
facturii
licenfd
o
credrii
activelr
efectivr
in cazul inr
determina morr
cAnd trebuie
proprietSfilor,
I
criteriilor de r
utilizarc, incepr
timpul suspendi
Momentul r
-
cumpdr
-
procura
lucrdrilc
utilajulu
create c
dupl I
econom
acestuia
in toate ca
necesar de per
activului nematl
li inregistrat la i
23. Evaluarr
Evaluarea
rccunoaqterii a
Sontabilitfrse
illliur nmtriri (create
lh rluprtalul statl
rilimffEm paragaful
ilfom umsti ordin
uromffiSmlr a;til'elor
srulwliif, chelruielil
40
p criterii ca qi
)
] urma utilizdrii
mice
(profit);
suma respectivd
az de necesitate
fi recunoscute ?n
f, corespunderea
concretizatd, se
rteriale de cdtrc
roblema privind
solugionatd phn[
rerial specialiqtii
herii avantajelor
d in considerare
:li ale perioadei,
honomice.
ile ?n obfinerea
ului cu drepturile
r (aceasti poziilie
pealabil in baza
rii prime) pentru
ce din utilizarea
Dx cu alte active
nul de utilizare a
rcit la fabricarea
indicat nu va fi
E vor fi calculate
si de producfie cu
etc.) a activului
rrnen lung.
rtilizare duce la
rnului de produse
Capil olul 2. C o ntabilitatea activ e lo r ne materiale
Cerinfele confinute in cel de-al doilea criteriu determin area valorii
activului
-
pot fr realizate ?n canxi\e:
'
.
procurdrii in baza documentelor de procurare (facturii fiscale sau
'
facturii de expedifie), procesului-verbal de evaluare, contractului de
-licen{[
sau altui contracti
? cre[rii de cdtre intreprindere, conform datelor evidenfei analitice a
activelor nemateriale in curs de execufie privind suma cheltuielilor
efective.
in iazul ?nregistrdrii la intrdri a activelor nemateriale este foarte important a
determina momentul de recunoagtere. Acest moment stabilepte timpul (data)
cdnd trebuie solufionatd problema privind cofespunderca ?nsugirilor,
proprietSfilor, particularitdlilor elementului (articolului) respectiv definifiei gi
criteriilor dd recunoagtere a adtivului nematerial. Se determind durata de
utilizare, inceputul calculdrii qi suma amortizdni, iar in baza acestor date
-
timpul suspenddrii amortrzdni, perioada de oblinere a avantajelor economice etc.
Momentul recunoaqterii il constituie pentru activele nemateriale:
-
cumpdrate ce nu necesitd cheltuieli de pregdtirc
-
data procurdrii;
-
procurate ce necesitd cheltuieli de pregdtire spre utilizare
-
dupd finisarea
lucrdrilor de pregdtire a activului nematerial sau a lucrdrilor de instalare a
utilajului brevetat gi primit inbaza contractului de licenf6;
-
create de cdtre intreprindere
-
dupd obfinerea titlului de protec{ie sau
dupa finisarea lucrdrilor de cercetare-proiectare (dacd unitatea
economicd decide s6 foloseascd anticipat activul pdn[ la inregistrarea
acestuia de cdtre Agenfie).
in toate cazunle momentul de recunoaqtere a activului nematerial este
necesar de perfectat printr-un proces-verbal de recepfie spre utilizare a
activului nematerial. In baza acestui document activul nematerial respectiv va
fi inregistrat la intrdri.
z.3.Evaluarea activelor nemateriaie
Evaluarea ini{iali. Evaluarea activelor nemateriale la momentul
recunoaqterii acestora este efectuatd in conformitate cu S.l[.C. 13
, rC
o ntab ilitate a activ elo r n e m at e riale
"
. in m aj ori tatea c az uri l or de inre gi strare
la intrdri (create de intreprindere, primite cu titlu gratuit sau sub formd de aport
la capitalul statutar etc.) activele nemateriale sunt evaluate ca qi mijloacele fixe
(vezi paragraful 3.3
,rEvaluarea
activelor materiale pe termen lang"). Totugi
in aceastd ordine de idei existd qi unele particulariEti. De exemplu, Tn cazvl
credrii activelor nemateriale (obiectelor de proprietate industrial6), in afard de
suma cheltuielilor efective legate nemijlocit de crearea acestora, in valoarca de
A l
. t l
Capitolal 2. C o ntabilitate a activ elor ne materi.ale
intrare se mai include gi taxa de stat platita sau care se cuvine de platit pentru
?nregistrarea la Agenfie. Dacd obiectele proprietalii intelectuale se procurd in
baza contractului de licen{d, in valoarea de intrare a acestora se mai includ gi
chelt^uielile pentru serviciile de evaluare.
In cazul cAnd activul nematerial procurat, primit cu titlu gratuit, in schimb
sau sub formd de aport in capitalul statutar al intreprinderii etc. necesitd
cheltuieli de preg6tire pentru a fi utilizat dupd destinafie, valoarea lui de intrare
cuprinde qi aceste cheltuieli.
Valoarea goodwill-ului care apare ?n cazul cumpdrdrii unei ?ntreprinderi se
determind de pa4ile contractante
(cumpdrdtor
gi vdnzdtor) in baza urmdtoarelor
doud metode mai rdspAndite:
o
prin produsul dintre coeficientul negociat de cdtre cumpdrdtor gi
vdnzdtor qi suma cu care profitul obfinut de intreprinderea ce se
cumpdrd depdgegte mdrimea medie a acestui profit;
.
prin capitalizarea depdqirii profitului indicat.
Exemplul 2.3
Existd urmdtoarele date privind valoarea activelor gi suma profitutui
care il ob(ine
intreprinderea ce se cumpdrd gi mdrimea medie a acestuia pe grupa
omogend de
intreprinderi (tabelul 2. 1
).
Tabelul 2.1
Date privind determinarea goodwil!-ului la cumpdrarea unei intreprinderi
Dupd cum se obserud, intreprinderea ce se cumpdrd obline un profit mai mare cu
120 000 lei (700 000
-
550 000) decilt grupa omoggnd de intreprinderi in medie.
Sd admitem cd cumpdrtbrul gi vAnzdtorul au coordonat aplicarea coeficientului S
pentru
suma depdgirii profitului care il obline intreprinderea ce se cumpdrt. GoodwitLut
(prelul firmei) constituie 600 000 lei (120 000 x 5). Daca nu existd alte date, este necesar
de ptQtit
6 40A 000 lei (5 500 000 + 600 000}
ln cazul capitalizdrii sumei cu care profituldepdgegfe
mdrimea medie a acestuia,
goodwill-ul va fi egal cu 1 200000 lei (120 000:0,1), unde 0,1
-
rata profitului
mediu
exprimaE in
7f f i Ml e,
Pentru i
poate fi dete
an de gestiur
In cazul
fttermind la
5e consideri
d[stinct in ba
'determinaE I
Valoare
se deterrnind
i*'Snrzarea
rct
mernaterial p
Sat. Se consi
o
actir
idenr
.
canu
r"Anz
.
prefr
Determir
riitoarre
de
r
'*litoarele
aY:
;3Z C0ntfttr.
(
Activele
rferente radir
de produc-tie
subvenlii se
;onfirmate \"
lra,rJependenti
,rcEstuia fEri
-ile pregatire s
Evaluan
erectuatS prin
o
recon
.
altern
Prima mr
de intrale d
'monomicd
u
42
.,.:,..,--.,.=-.'.,.:,:...,1..1,t,,...
. . ' . . . . l t -. . , . , . ' , ,
t , , , , ' , , , ,
' ' '
, , t , , '
,,,,:,,::L:--t:1.t":' , "' ,,,:.:
i : : ' : : r : i : i l i i : i ' - : : : : : : : : : : :
' : .
: : : : 1 -
:::r:::;-rr,,:,:,:,:: ::: ::,,:,.rrrr
i., .l l,.::1..j'ii-i=l :rl:,' :':', : :rr,,:lj-';
: i : i i i t i l : : . i i : i : --: : i : l ' : : : : ' a' : : : a' a: : : aa": : a=
t::;:::t':;:trtt::::.:::::'::: : : : r:: i
']1..1.5:==,L....;..,-..,,.-f
: : : : : : : r: ==i + : : r: : : : : , : : : : : r : : : : : - =
; 1 :, I ;:'1=.1=;.:1:. l: ::::: : :::::: ::-.
: : : : i =: =: r: -: -: --: =:
in lei
lndicatori Pe intreprinderea
ce se cumpdrd
Pe grupa omogend
de intreprinderi
(in
medie)
1 2 3
Valoarea de piald a activelor fdrd pre,tul
firmei
5 800 000 5 800 000
Rata medie a
profitului (%)
10 10
Suma medie a
pirofitului
580 000 580 000
Suma
profitului
efectiv 700 000 580 000
Depdgirea sumei medii a profitului
peste profitul
efectiv 1 20 000
de plitit pentru
se procura rn
I
rc mai includ gi
t
gratuit, ?n schimb
hrii etc. necesitd
larea lui de intrare
rei intreprinderi se
baza urmdtoarelor
re curnpdrdtor pi
reprinderea ce se
mftf ffire il ob,tine
'Wry
omogend de
Tabelul 2.1
lrfuteprinderi
(in tei)
@
& inteprinderi
I
(in medie)
|
n profit mai mare cu
t&riin medie.
aru coeficientului 5
rxnfirt. Goodwill-ul
le date, este necesar
a medie a acestuia,
nta profitului mediu
Capito lul 2. C o ntabilitate a activ e lor ne mate ri"ale
exprimatd in coeficient. Conform acestui calcul, intreprinderea trebuie sd ptdteascd
7 000 000 lei (5 800 000 + 1 20A 000),
Pentru intreprinderile de come4 cu amdnuntul prelul firnnei (goodwill-ul)
poate fi determinat prin produsul valorii medii a mdrfurilor vdndute din ultimul
an d9 gestiune qi a coeficientului acordat de cumpdrdtor gi vdnzdtor.
In cazul fuziunii intreprinderilor valoarea de intrare a activului nematerial se
determind la valoarea lui venalS conform S.N.C. 22
,y{,socicrea
tntreprinderilor',.
Se considerd cd aceastd valoare este mdsurat6 veridic, ?n cazul cdnd ea este stipulatd
distinct inbaza,,tranzacliei mdinii ?ntinse" ca qi Ia cump5rare sau la valoarea venald
determinatLlapiala activa paraleld pentru genul de active specificat.
Valoarea de intrare a activului nematerial inbaza
,,tranzac{iei m0inii intinse"
se determind analogic regulilor de licitafie gi stabilire a prefului la cumpdrarea-
vdnzarca activelor. Conform regulilor piefei active paralele, valoarea activului
nematerial poate fi determinatd veridic dacd astf'el de piala existd pentru activul
dat. Se consideri cd piafa activd paraleld existd ?n ca^tl cAnd:
.
activeie nernatedale sunt relativ omogene; aceasta inseamni cd ele sunt
identice sau pot fi separate in active identice;
o
cantitatea activelor nemateriale este suficientd pentru ca cumpdrdtorii gi
vdnzdtorii sd foloseascd aceast[ informafie in scopul stabilirii prefului;
.
prelurile la aceste active omogene se public[;
Determinarea valorii activului nematerial prin metoda scondrii fluxurilor
viitoare de venituri este posibild cu o ceftitudine suficienti in cazul in care
viitoarele avantaje economice pot fi rezultatul utilizdrii activului nematerial. in
caz contrar, determinarea valorii activului nematerial va fi dificila.
Activele nemateriale (drepturile
transmise intreprinderii de cdtre stat
aferente radiodifuziunii, televiziunii, licenfele de import, cotele unor tehnologii
de produclie gi drepturile de acces la alte resurse limitate) primite sub formd de
subvenfii se evalueazd la valoarea venald. in cazul lipsei valorii de piald
confirmate valoarea de intrare a acestor active se determind de o experlizd
independentS, la valoarea de bilan! (cdnd
are loc cesiunea dreptului Ia utiliz area
acestuia tdrd pastrarea titlului de proprietar), IuAnd in considerare gi cheltuielile
de pregdtire spre utilizare dupd deprinafie.
Evaluarea ulterioari. Evaluarea ulterioard a activelor nemateriale este
efectuatd prin una din urmdtoarele metode:
o
recomandatd de S.N"C. I3
,,Contabilitatea
activelor nematerinle";
o
alternativd admisibild.
/
Prima metodd prevede ca activul nematerial sd fie contabilizat la valoarea
de intrare diminuatd cu suma amortizdni acumulate. Totodatd unitatea
economicl urmdreqte ca valoarea de bilant a activului nematerial sd nu
43
Cap itolul 2, C o ntabilitate a activ elo r ne mate rinle
depdqeascd valoarea de recupe(are. Dacd aceasta s-a ?ntAmplat, valoarea de
bilan! se reduce la valoarea de recuperare.
Exemplul 2.4
Valoarea de intrare a dreptului de utilizare a unui model industrial constituie
20000 lei, durata de utilizare
-
10 ani. La sfirgitul celui de-al cincilea an de utilizare
valoarea de recuperare este egald cu 7 000 lei.
Prin urmare, valoarea de bilan( a acestui activ nematerial va fi de 10 000 lei
[20
000
-
(2 000 x 5)]. Diferenla de 3 000 lei (10 000
-
7 000) cu care valoarea de
bilanl depdgegf e valoarea de recuperare se recunoagte drept cheltuieli ale perioadei.
in conformitate cu cea de-a doua metodd (alternativd admisibil6), dupd
recunoa$terea iniliala activul nematerial se evaluetnd la valoarea reevaluatd a
acestuia calculatd inbaza valorii venale diminuatd cu suma amortizdni acumulate,
in cazul cdnd asemenea valoare poate fi determinatd cu certitudine. in acest caz se
reflecti qi majorarea valorii de bilanf a activului. intreprinderea calculeaad,
valoarea reevaluatd de sine stdtdtor sau apeleazd la serviciile estimatorilor
independenli atunci cAnd apare necesitatea (cAnd socoate de cuviinfd) pentru a nu
admite discordan{e mari intre valoarea de bilanf gi cea venald la data ?ntocmirii
Bilanlului contabil. Valoarea venald se stabileqte cu certitudine la piala activd
paraleld sau ?n baza acordului
(contractului) intre v0nzdtor gi cumpdrdtor ?n cazul
cAnd activul nematerial respectiv va fi cumpdrat-vdndut.
Pentru unele active nemateriale cum sunt licenfele, diversele privilegii,
drepturile de repartizare a cotelor de produclie etc. pia{a activd poate sd existe.
Insd pentru multe active nemateriale ca mdrcile de produse qi servicii, unele
drepturi de autor aferente ediffirii ziarelor, operelor muzicale, invenfiilor,
denumirea firmei etc. nu existi o astfel de piald, deoarece ele sunt intr-un
singur exemplar. Valoarea venald a acestor active nemateriale va fi stabilitd tn
baza contractelor de parcd ele sunt vAndute-cumpdrate.
Reevaluarea activelor nemateriale se efectueazdin cazul cAnd valoarea lor
de bilan! diferd esenfial de valoarea venald.
In cazul c0nd un activ nematerial dintr-o grupd omogend este reevaluat,
reevaludrii se supune toata grupa omoggnd. Dacd se reevalueazd" grupa
omogend de active nemateriale, iar la momentul reevaludrii pentru un careva
activ nematerial nu poate fi stabilitd cu certitudine valoarea lui venald, acest
activ nu se reevalueazd. El va fi reflectat in bilanf la valoarea de intrare ?n
limita valorii de recuperare diminuatd cu suma amortizdni acumulate. Dacd ?n
cazul reevaludrii ulterioare a activului nematerial este posibild stabilirea valorii
venale a acestuia, va fi aplicatd metoda alternativd.
1[{
t
fr
Exemplul .
Unitatea p
gestiune 2000,
determinat cu c
constituit 30 0Ol
16 00A bi. Pestr
reevaludrii, iar t
valoarea de bik
Conform
q.
evaluat astfel:
la finele at
valoarea de bili
diminuare a vak
la sfirgitul
valoarea de bilat
ln actl!'rtal
a incetat sd exi
acest caz valoa
la valoarea reer
ircumulate. Vai
valoarea de rec
Exemplul 2
La finele an
pntru
ac'tivul n
anteior aceasta
mnstituie 45 ON"
Prin urmare
h 40 0O0 lei, dir
Diferenlele
rEzultatele din r
3"J, Contabil
Activele ne
o
creflrea
privind
unitare :
.
prccura
contr:rc|
44
I
r'aloarea de
Wial constituie
'an
de utilizare
i de 10 000 lei
ve valoarea de
ale perioadei.
misibil[), dupd
:a reevaluatd a
ahrii acumulate,
- in acest caz se
.ree calcule'azd"
lE estimatorilor
qa) pentru a nu
data intocmirii
la piafa activd
pirator ?n cazul
rsele privilegii,
poate sd existe.
servicii, unele
i l e. i nvenfi i l or,
rle sunt intr-un
ua fi stabilitd ?n
ind valoarea lor
, este reevaluat,
l'alueazd grupa
entru un careva
ui venal6, acest
ea de intrare ?n
mulate. Dacd in
stabilirea valorii
Capitolul 2. Co ntabilitate a activ elo r ne materinle
Exemplul 2.5
Unitatea patrimoniald a reevaluat mdrcile de produse Ia sfArgitul anului de
gestiune 20A0, insd pentru marca produsului
,,A"
Ia acel moment nu era posibil de
determinat cu certitudine valoarea venald. Valoarea de intrare a activului specificat a
constituit 30 000 lei, amortizarea acumulatd
-
10 000 lei, valoarea de recuperare
-
16 000 lei. Peste trei ani (in anul 2003) aceastd grupd de active din nou a fost supusd
reevaludrii, iar valoarea venald a fost stabilitd cu certitudine gi constituie 18 A00 bi,
valoarea de bilanl
-
12 300 lei.
Conform cond$iilor indicate, dreptul de folosire a mdrcii pentru produsul
,,A"
va fi
evaluat astfel:
la finele anului 2000
-
in sumd de 16 000 lei, recunoscAnd diferenla dintre
valoarea de bilan{ gi valoarea de recuperare de 4 000 lei (20 000
-
16 000) ca o
diminuare a valorii de bilan(;
la sfirgitul anului 2003
-
in sumd de 18 000 lei (conform metodei alternative),
valoarea de bilan{ fiind majoratd cu 5 700 lei (18 000
-
12 300).
in activitatea practicd sunt posibile qi alte cazurL La momentul reevaludrii
a incetat sd existe piafa activd paraleld pentru activul nematerial speeificat. in
acest caz valoarea de bilan{ a unui asemenea activ nematerial va fi determinatd
la valoarea reevaluatd la data ultimei reevaludri diminuatd cu suma amortrzdnr
acumulate. Valoarea de bilan! ?n astfel de situa{ii nu trebuie sd depdqeascd
valoarea de recup erare.
Exemplul 2.6
La finele anului 2002 intreprinderea a supus reevaludrii activele nemateriate. insd
pntru activul nematerial
,,8"
la acel moment nu exista pia,ta activd paraleld, degi
anterior aceasta a existat. Valoarea de bilan{ a activului in cauzd la finele anului 2002
nnstituie 45 000 lei, iar valoarea de recuperare
-
40 000 lei.
Prin urmare, la finele anului 2002 activul men(ionat va fi reflectat in bilan{ in sumd
& 40 000 lei, diminuAnd valoarea de bilan( cu,5 000 lei.
Diferenfele din reevaluarea activelor nemateriale se reflectd ca qi
rezultatele din reevaluarea activelor materiale pe termen lung,
2.4. Contabilitatea intririlor db active nemateriale
Activele nematedale pot fi inregistrate la intrdri prin diferite cdi:
.
crearea de cdtre ?ntreprindere cu forfele proprii sau in bazd de contract
privind efectuarea unor lucrdri de cercetare-proiectare incheiat cu o
unitate specializatd;
o
procurarea de la licenliar (obiectele proprietdlii intelectuale) ?n baza
contractului de licent6;
Capit otut 2. Co ntabilitate a activ elor n em aterinle
o primirea cu titlu gratuit, sub formd de aport tn capitalul statutar al
intreprinderii, ?n schimb etc.
(active nemateriale separabile
qi
inseparabile de cele materiale) ?n baza contractului de licenfS,
contractului de transmitere a dreptului de autor
;i/sau
contractului de
locafiune, contractului de constituire etc.
Pentru contabilrzarea activelor nematedale in curs de execufie qi aflate ?n
utilizare sunt destinate respectiv-conturile
112
,,Active
nematerinle in curs de
execuyie" qi I11
,,Active
nernateriale".
in debitul contului 112 sunt contabilizate toate cheltuielile privind crearea
activelor nemateriale separabile de cele materiale
(executarea lucrdrilor de
cercetare-proiectare) cu forlele proprii (in regie proprie) sau in bazd de contract
incheiat cu terli, cheltuielile af'erente ameliordrii stdrii obiectelor proprietdfii
industriale ?n cazul capitalizarii acestora, cheltuielile plitite pentru intrelinerea
obiectelor specificate ?n cazul prelungirii termenului de acliune a unor titluri de
protecfie aferente mdrcilor, desenelor industriale etc., cheltuielile de pregdtire a
activelor nemateriale separabile
qi inseparabile de cele materiale pentrf
utilizarea acestora dupd destinafie, cheltuielile aferente recondiiionirii
capacitSlilor pierdute ale activelor nemateriale etc. in debitul contului 112 se
mai reflecta gi activele nemateriale care nu necesitd cheltuieli de pregdtire spre
utilizarea unor active materiale qi nemateriale interconexate, de exemplu,
dreptul de utilizare a unei mdrci nu va fi utilizat, dacd nu vor fi asigurate
posibilitalile de folosire a tehnologiei respective, la r0ndul sdu, qi a utilajului
necesar care trebuie de instalat. in creditul acestui cont se ref-lectd trecerea la
intrdri a activului nematerial primit spre utilizare.
in debitul contului 111
,,Active
nemateriale" se ref-lectd intrdrile de active
nemateriale pnmite spre uttlizare
(create de intreprindere sau ?n bazd de
contract cu terfii, primite spre utilizare pe un termen anumit, precum qi in cazul
cAnd activele nemateriale nu necesitd unele cheltuieli de pregdtire pentru
utilizarea lor dupd destinafie, dar punerea lor in utilizare necesitd cheltuieli de
pregdtire pentru alte active nemateriale sau materiale) qi ecartul de reevaluare,
iar in credit cesiunea dreptului la utilizarea activelot' nemateriale
(transmiterea dreptului f6rd pdstrarea titlului be proprietar), ieqirea acestora din
componenla elementelor patrimoniale din motivul expirdrii duratei de utilizare,
casdrji inainte de termen din cauza rezilierii contractului de licenld sau de
locafie, ori din cauza cd utilizarea activului nematerial a devenit ineficientd.
Soldul conturilot specificate se reflectd in capitolul I
,,Active
pe termen
lung", subcapitolul /./
,y'ctive
nemateriale" din Bilanlul contabil.
inregistrarea la intriri a activelor nemateriale create de
intreprindere. Unitatea economicd poate crea unele active nemateriale
separabile de cele materiale care intrb ?n componenla obiectelor propriet[lii
intelectuale ela
invenfiilor, md
modelelor indr
informatice. no
nemateriale" de
necesar de a c
contul I 12
,Jr
vor fi acumula
contrapartidE ct
211
,,Mde
531
,"Mat
533,,Ma
812,flfiiv
813
,,Cons
227
,rCrem
242
,,Cont
AceastE ir
documente: bo
rnaterialelor cor
;r salariilon b
alrxiliare; bord
p'roducfie etc. i,
de evidentE sinl
nemderisle tn
registrul de er"ir
Froprietatii
inte
ctleltuieli stabili
in curs de
mtrcprinderea r
,'rJesne.
calcult
rnomentul prez
obrecrul sau de
dificulta$
-
p"
ffinatrizarea lucri
clrept actil- nerr
mn u chetrtuielile
J'rJxr de erec4l
pEntrxJ tfecera
Llbsem de folCI
statutar al
1
srparabile gl
b de licentd,
contractului de
ufie gi aflate ?n
riole
tn cars de
privind crearea
a lucrdrilor de
,4zA de contract
rlor proprietdlii
ntru intrelinerea
a unor titluri de
le de pregdtire a
nteriale pentrir
recondiliondrii
wrtului 112 se
b pregdtire spre
F" de exemplu,
vor fi asigurate
L
$i
a utilajului
bcta trecerea la
nrf,rile de active
lau ?n bazd de
rcum gi in cazul
regdtire pentru
itd cheltuieli de
il de reevaluare,
or nemateriale
rea acestora din
atei de utilizare,
licenld sau de
ineficient6.
stive pe termen
bil.
b create de
ve nemateriale
elor proprietalii
Capitolul 2, Contabilitatea activelor nemateriale
intelectuale elaborarea unor tehnologii aferente unui produs sau procedeu nou,
inven{iilor, mdrcilor de produse gi servicii, denumirii de origine, desenelor gi
modelelor industriale. Unele intreprinderi specializate pot elabora programe
inforriratice, noi soiuri de plante etc. Crearea acestor qi alior elemente de active
nemateriale, de regul6, dureazd o perioadd indelungatd. Din aceste motive este
necesar de a contabiliza cheltuielile privind crearea obiectelor menfionate ?n
contul 112
r;Active
nemateriale tn curs de execulir". tn debitul acestui cont
vor fi acumulate toate cheltuielile privind crearea unor active nemateriale in
contrapaftidd cu conturi le respecti ve:
217
,rMateriale",
531
,,Datoriifald
de personal privind retribuirea muncii,',
5 3 3,,Datorii privind asigurdrile",
8 I 2,,Activitdyi auxiliare",
873
,,Consumuri
indirecte de produc{ie",
227
,rCrean{e
pe termen scurt ale personalului',
sau
242
,rCont
de decontare" etc.
-
in funcfie de tipul cheltuielilor.
Aceastd inregistrare contabild va fi intocmitd ?n baza urmdtoarelor
documente: bonul de consum gi/sau borderoul (calculul)
de repartizare a
materialelor consumate, figa de pontaj gi/sau borderoul (calculul)
de rcpartizare
a salariilor; borderoul (calculul)
de repartizare a serviciilor activitdlilor
auxiliare; borderoul (calculul)
de repartizare a consumurilor indirecte de
produc{ie etc. in baza acestor gi altor documente se fac inregistrdri in registrul
de evidenfd sinteticd prin descifrarea rulajului din debitut conrului 112
,,Active
nemateriale tn curs de execu{ie" pe conturile corespondente respective. in
registrul de eviden!6 analiticd evidenla cheltuielilor se
fine
pe fiecare obiect al
proprietdlii intelectuale ce, se creeazd de cdtre intreprindere
$i
pe articole de
cheltuieli stabilite de ea.
in curs de 60 de ziJe dupd finalizarea lucrdrilor de cercetare-proiectare
intreprinderea depune la Agenlie o cerere cu anex area tuturor documentelor
(desene,
calcule, grafice,, formule etc.) pentru a inregistra obiectul creat. Din
momentul prezentarii ceierii p0nd la luarea deciziei Agenliei de a ?nregistra
obiectul sau de a refuza ?nregistrarea lui legislafia prevede 6 luni, iar ?n caz de
dificultdti
-
pdnd la 18 luni, uneori chiar qi 3 ani. Prin urrnare, dacd dupd
finalizarea lucrdrilor Agenlia n-a ?nregistrat elementul creat de intreprindere
drept activ nematerial in baza titlului de protec{ie, pdna la ob{inerea acestui
titlu cheltuielile efective vor fi reflectate in contul I12 ca active nemateriale in
curs de'execufie. Obfinerea titlului de protec{ie servegte drept bazdjuridicd
pentru trecerea la intrdri a activului creat. Daci utilizarea acestuia nu este
legatd de folosirea altui activ nematerial gi/sau altui activ material, se
Capito lul 2. C o ntabilitate a sctiv e lor ne mate riale
intocmefte un proces-verbal de primire spre utilizare a activului nematerial qi
se efectu eazd, ?nregi str area contabi I 6:
Dt 7I1
,,Active
nemateriale"
Ct 112
,,Active
nematerinle tn curs de execulie".
Agenlia permite utilizarea elementului creat pdnd la inregistrarea acestuia
ca proprietate industriald. Prin urrnare, intreprinderea poate sd treacd la intrdri
elementul creat prin formula contabilS precedentS, ?nsd este riscant, deoarece
Agenfia poate sd nu inregistreze obiectul respectiv gi sd nu elibereze titlul de
proteclie (brevetul,
certificatul sau alt document).
Dacd intreprinderea nu depune cererea la Agenfie ?n decurs de 60 zile dupd
finahzarea lucrdrilor, aceastd cerere o prezintd autorul obiectului creat. in acest caz
intreprinderea, conform legislaliei ?n vigoare, are dreptul la o licenld neexclusivd
contra plata sau cu titlu gratuit eliberatd de autor pe un termen anumit. Prin
urrnare, intreprinderea nu va fi titularul acestui obiect creat, ci va executa funclia
de licenliat (va utilizaobiectul creat pe parcursul perioadei stabilite de autor).
,
Brevetarea obiectelor proprietnfii intelectuale in striinitate. Conform
legislafiei in vigoare, orice persoana juridica
sau fizicd, titular al obiectului
proprietdtii intelectuale, are dreptul de a breveta inven{ia, de a incerca soiul nou
de plante gi protec{ia acestuia, de a inregistra marca gi denumirea de origine,
desenele gi modelele industriale etc. ?n orice
lard.
Brevetarea este perfectatd
printr-o cerere internalionald prin intermediul Agenliei, conform contractului
cu privire la cooperarea de brevete sau conform convenliilor regionale, una clin
pdrfi^fii nd Republica Moldova.
In toate cazunle de brevetarc a obiectelor proprietdlii intelectuale in alte
{ari
titularul de drepturi exclusive pldtegte Agenliei o sumd anumitd pentru serviciile
prestate privind primirea cererii gi publicatea materialelor necesare, prccum qi o
taxd pentru brevetarea qi inregistrarea obiectului respectiv in altdtard.
Exemplul 2.7
I
fntreprinderea
,,Y" a brevetat o invenlie in strdindtate. in preatabil
brevetut de
invenlie a fost inregistrat in Republica Moldova. Cheltuietite privind pertedarea
documentelor gi publicarea materialelar de cdtre Agen{ie constituie 1 200 tei, taxa
pentru
brevetarea invenliei in strdindtate
-
3 000
$
la cursut de 14,00 lei pentru I
g,
echivalentul in lei
-
42 000 lei.
inregistrdrile contabile vor fi intocmite astfel:
Plata contra numerar pentru seruiciile prestate
de Agentie:
112
,,Active nemateriale in curs de executie"
227
,,Creanle
pe termen scurt ale personalului"
243
,,Cont valutar"
Primirea brevetului gi inregistrarea inventiei in strdindtate:
43 200 lei
1 200 lei
42 000 lei.
48
1.
Dt
ct
ct
2.
Dt 111
,,Acti ve
contul anali
in Germanii
Ct ll2,,Active

Inregrstrarel
analiticd este ci
aferente amortiz
manageriale.
r .
lnreglstran
cumpdrarea unel
numai goodwill-
pasivele acesteii
patrimoniale
al
negociate ?ntre I
o
achitaret
qi a
_eooc
-
componr
o
achitarea
valorii a
o
achitarea
Exemplul 28
Se inrqistffit
elementelor patrin
activele, cu ex@.
Dt 121
,,Active r,
in curs de er
Dt 123
,,Mijlomr
Dt 211
,,Materid
Dt 221
,,Creante
scurt privind
comerciale"
Dt 111
,,Active n
subcontul 11
,,Goodwill"
Total
Dacd admiten
suma de 7 90A 00
cealaltd parte
-
in
trange, contul 242
nematerial
. i
f: f : i;:X!:,:,,
B revet
u r n r. zs 68 iii" gi
ii rutt, d e exe i p t u,
Ct ll2
,,Active nemateriate
in curs de executie,,
r
42 000 lei
42 000 tei.
irregi strarea
acestui a
E sA treacl la intrdri
se riscant,
deoarece
ru elibereze
titlul de
curs de 60 zile dupd
tui creat. in acest caz
o licenfd
neexclusivd
hrrnen
anumit.
prin
ui va executa funclia
Ftite de auror).
J '
!
piinfltate.
Conform
finrlar al obiectului
ia incerca
soiul nou
rumirea
de origine,
rea este perfectatd
nform contractului
n regionale,
una din
nbctuale
in alte
1fu:i
i,6 pentru
serviciile
lrcsare, precum gi
o
fta
far5.
swlabit
brevetul
de
: privind
pertedarea
fuie 1 200 lei, taxa
14,00 lei pentru
I
g,
43 200 lei
1 200 lei
42 000 tei.
inregistrarea
goodwill'ului
la cumpirarea
unei intreprinderi.
La
cumpdrarea
unei ?ntreprinderi
in contabilitatea
cumpdrdtorului
se reflectd
nu
numai goodwill-ul
(pre{ul
firmei) propriu-zis,
ci concoti,"",
pi toate activere gi
pasivele
acesteia.
Totugi
inregistiarea
contabild
recapitulativ6
a elementelor
patrimoniale
ale intreprinoerii
cumpdrate
este determinatd
de condifiile
negociate
intre vdnzdtor gi cumprritor.
pd4ile
pot n"g*iu,' .
o
achitarea
integralS
prin plata
unic[
a activelor
evalh
ate lapref
de pia[Ft
gi
a goodwill-ului,
inregistrdnd
datoriile
intreprinJ.ril
ce se cump'rd
in
componenfa
datoriilor
cumpdrdtorului;
^
,
achitarea
egalonatd,
stabilind
sumele
spre prata qi
termenul
de platd
a
Val Of i i
aCt i Vel Of
;
-r' -
. -' *! q t r
Lvrrl rerr. l l
us pl
o
achitarea
integralb
a activelor qi datoriilor
intreprinderii
ce se cumpdr6.
Exemplut
Z.g
-*
''r sd inregistrtm
h intrdri goodwilFul,
toate_,
activele gi pas.ivete
in componen{a elementelor
patrimoniate
ale ty,1"nararci,lii')rin
virarea'i,-[^",
respective,
achitand activele'
cu exceplia
datoriilor,
din contut
ii aS"ortare
(vezi
exemplul
2.2):
Dt l2l
,,Active materiale
A 242
,,Cont
fn curs de execulie"_
s00 000 tei
de decoitare,,
7
go0
000 tei
Dt l2J
,,Mijtoace tiie,,
.O
SOO 0OO teji
A S2l
,,Datorii pe
termen
?t
2l l,
,,Materiale,,
iOO 000 tei
Dt ZZt',,Ciein{e
pe
termen
scurt privind
facturile
scurt priviid
iaciurni"
ct fif:#ir";
privind
1e0 000 tei
comerciale',
500 000 tei
Aecontaiiie
cu bugetul,, g0
000 lei
Dt
lll
,,ActinZ!?yateriale,,,
Ct iill
,,Datorii fatd
subcont ul
1l l 2
' vvt
uucl r ( t { I l - ' - i -
,,Goodwiil" len nnn ,^;
de.p.ers-onal
piivind
inregistrarea
separatd
a obiectelor
proprietdfii
intelectuale
in evidenfa
analiticd
este condifionatd
de necesitatea
oblinerii
unei informafii
distincte
ffi:::r:il:rtizdni
9i
avantajelor
economice
din utitiz areaacestora
in scopuri
L'aca
admitem
cd vanzdto.ryt^g-i
gumpdre\1tt^au
negociat
sd achite
40 % din
suma
de 7 900 000 tei sau
g
160.b90
i":i
ft
goo9o0
i-oli;,
curs de o tund, iar
cealaftd parte -
in curs de ioi ani, inceidiia-iu
runa a aoua dupd
achitarea primei trange'
contul
242
,,cont de iecontarei'
va fi creditat
in sumi
de 3 160 000
'lei,
iar
,'tzttuswrtt.-
420 000 lei
__retripuirea ffi!!e!!,,
S0 000 lei Totat
@
DaCd
admi tem
cd vAnzAtnrrtl ci nrr-^X -Xt^-..r -
49
Capitolul 2. Contabilitatea activelor nematerinle
diferenfa de 4 740 000 lei (7 900 00A
-
3 160 000) va fi reflectatd ca datorie pe termen
lung in contul 426
,,AIte
datorii pe termen lung calculate".
in afacerea de cumpdrare a unei intreprinderi nu este solulionatd problema
privind TVA. Tratarea acestei afaceri ca livrare de valori materiale impozabila
ne permite sd inregistrdm activele evaluate la pre! de pia[d, fdrd TVA in
condiliile respective, iar suma TVA aferent[ valorii totale a acestora se trece in
debitul contului 534
,,Datorii
privind decontdrile cu bugetul". Este natural ca
valoarea activelor ?ntreprinderii cumpdrate sd fie reflectatd in conturile de
eviden![ a acestora la pref de pia!6 f'ara TVA
inregistrarea la intrlri a activelor nemateriale primite sub forml de
aport la capitalul statutar. Activele nemateriale separabile gi inseparabile de
cele materiale primite sub formd de apofi la capitalul statutar al ?ntreprinderii
se ?nregistreazl, la intrdri in baza contractului de constituire a intreprinderii,
procesului-verbal de evaluare a activului nematerial, contractului de licenf6,,
contractului de localie in cazul transmiterii dreptului de utilizare a obiectelor
imobiliare gi altor documente. Aceste active nemateriale se reflectd in debitul
contului 111
,,Active
nematerinle" sau contului 112
,,Active
nemateriale tn
curs de execu(ie", in funcfie de aceea necesitd sau nu unele cheltuieli pentru
pregdtirea acestora spre utilizare, micqorAnd respectiv capitalul nevdrsat
(creditAnd contul 313
,,Capital
nevdrsa.t') la fel ca qi mijloacele fixe (vezi
paragraful 3.6
,rContabilitatea
intrdrii mijloacelor
fixe").
in aceste operaliuni
TVA nu se aplic6.
Dacd intreprinderea inregistreazd in componenla activelor nemateriale
dreptul de utilizare a unor active materiale pe termen lung sub formd de aport
la capitalul statutar al acesteia, concomitent apare necesitatea de a reflecta in
debitul unui cont extrabilanlier, de exemplu, in contul 925
,,Active
pe termen
lung primite provizoriu tn utilizare'o
$i
p{tdtorii materiali ai acestor drepturi
sau activele materiale pe termen lung propriu-zise la valoarea acestora. La
expirarea termenului de utilizare a acestui drept, contul specificat va fi creditat.
inregistrarea la intriri a activelor nemateriale procurate. Nu toate
activele nemateriale pot fi cumpdrate (vdndute), schimbate, primite (predate)
cu titlu gratuit etc. De exemplu, goodwill-ul (preful firmei) fdrd cumpdrarca
unei intreprinderi qi existenla factorilor respectivi, cheltuielile de constituire,
dreptul de folosire a licenfelor pentru desfdqurarea unor genuri de activitate,
denumirea de origine, etc. nu pot fi cumpdrate. O bund parte din obiectele
proprietdfii intelectuale pot fi cumpdrate de la licenliari cu condilia procurdrii
dreptului neexclusiv (posesorul titlului de protec{ie ?li pdstreazl, titlul de
proprietar) sau a dreptului exclusiv (fdrd pdstrarea de cdtre posesor a titlului de
proprietar
utilizarea
lung.
La pr
contractul
fiscal6 sar
active ma
Pentru arn
de evaluar
licenld se
Operafiuni
,,Active
n
utilizare)
activul re
nematerial
activ (acti
reflectd gi
t
rnreg
Intrdrile
(
contractulr
contractull
in conturiil
execuyie"
dacd activ
sau nu. in
ia in consi,
Xucrdri de
1
r l
rnregl
L nitatea e
active nerr
Ene pot fi I
stat. inclus
de stat in
5.].C. 2A
wktentei t
Indifer
:n baza ur
iezvoltarei
50
htorie pe termen
ionatd problema
riale impozabi16
E fdrd TVA in
lstora se trece in
. Este natural ca
in conturile de
e sub formi de
i inseparabile de
al intreprinderii
a intreprinderii,
tului de licenld,
lare a obiectelor
flectS in debitul
nemateriale tn
cheltuieli pentru
pitalul nevdrsat
acele fixe (vezi
ceste operafi uni
:lor nemateriale
r formd de aport
:de a reflecta in
lctive pe termen
acestor drepturi
rca acestora. La
at va fi creditat.
lrate. Nu toate
nimite (predate)
Erd cumpdrarea
e de constituire,
rri de activitate,
te din obiectele
ndilia procurdrii
fire,azA titlul de
esor a titlului de
Capitolul 2. C o ntabilitatea activ elor n e m,ate riale
proprietar). Este posibild gi procurarea pe o anumitd perioada a dreptului la
utilizarea unui teren, unei cladiri sau altor obiecte de active materialo.pe termen
l ung.
La procurarea unor obiecte ale proprietdfii intelectuale se intocmesc
contractul de licen!6, contractul de transmitere a dreptului de autor, factura
fiscald sau factura de expedifie, iar la cumpdrarea dreptului de utilizare a unor
active materiale pe termen lung
-
contractul de locafie sau alte documente.
Pentru ambele grupe de active nemateriale se mai ?ntocmeqte procesul-verbal
de evaluare. La cumpdrarea unui obiect al proprietdlii industriale contractul de
licenld se inregistreazd la Agenfie dacd existd titlul de protecfie a acestuia.
Operafiunile de procurare a activelor specificate se reflectd ?n conturile 1/1
,y4'ctive
nemateriale" (in cazul c0nd nu apar cheltuieli de pregdtire. spre
utilizare)'^sau 172
,,Active
nematerinle tn curs de execa(ie" (in cazu,l cfind
activul respectiv necesitd cheltuieli de pregdtire sau flu, insd agest activ
nematerial procurat nu poate fi utilizat fdrd a pregdti spre folosire alt (alte)
activ (active)
nematerial(e) qi/sau material(e)). Evident, in aceste operafiuni se
reflectd gi TVA aferentd trecutd in cont.
inregistrarea Ia intrlri a activelor nemateriale primite cu titlu gratuit
Intr6rile de active nemateriale cu titlu gratuit se ?nregistreazd ?n baza
contractului de licen!6, contractului de transmitere a dreptului de autor,
contractului de locafie etc. Este evident cd aceste operafiuni se contabili zeazd
?n contunle lIl
,,Active
nemateriale" sau 112
,,Active
nemateriale tn curs de
execuyie" cu majorarda venitului din activitatea finan ciard, ?n funclie de faptul
dacl activele nemateriale necesitd unele cheltuieli de pregdtire spre utilizare
sau nu. in cazul cAnd activele nemateriale nu necesit[ cheltuieli de pregdtire se
ia in considerarp fapiul dacd acestea pot fi utilizate sau nu, fdrd aexecuta unele
lucrdri de pregdtire a altor active nemateriale sau materiale interconexate.
.
inregistrarea activelor nemateriale primite sub formi de subven{ii.
Unitatea economicd poate sd primeascd sub formd de subvenfii de stat unele
active nemateriale sau mijloace bdneqti pentru
crearea unor active nemateriale.
Ele pot fi primite de la organele sau agenfiile de stat, organizafiile similare de
stat, inclusiv cele locale qi interna{ionale. Operaliunile de primire a subven{iilor
de stat in aceste scopuri sunt contabilizate ?n conformitate cu prevederile
S-N.C. 20
,,Contabilitatea
subvenfiilor
si
publicitatea
informafiii aferente
asisten{ei'de stat".
Indiferent de tipurile subvenfiilor, acestea sunt acordate de organele de stat
in baza unor anumite condifii strict stabilite, de exemplu, pentru a stimula
dezvoltarea agriculturii sau comercializarea unor produre prin micgorarea
prefului de vdnzare, pentru a crea unele locuri noi de lucru gi/sau a pdstra
locurile de lucru existente
,
a realiza proiecte cu anumite destinalii etc.
Subven{iile de stat sunt recunoscute in componenla veniturilor perioadelor
de gestiune in care au avut loc cheltuielile respective recuperabile din mijloacele
acestor subvenfii in baza principiilor specializdrii exerciliilor, pruden{ei,
corespunderii. Principiul specializdni exerci{iilor prevede ca cheltuielile gi
veniturile sd fie calculate gi comparate dupd mdrime atdta timp cAt existd legdtura
reciprocd dintre ele gi sd fie reflectatein Raportul privind rezultatele
financiare.
Principiul prudenlei nu permite de a supraevalua veniturile gi a subevalua
cheltuielile in legdturd cu prevederile posibile care pot apdrea pe mdsura
dezvoltdrii activitdfii curente sau viitoare ?n cazul c0nd vor fi reflectate in
Raportul privind rezultatele
financiare,
vor fi stabilite qi utilizate efectiv.
Subven{iile primite de la organele de stat sub formd de active pe termen
lung sau matenalizate in active pe termen lung se lecunosc conform metodei
capitalului. Ea prevede reflectarea subvenfiilor primite sub formd de active
nemateriale, materiale pe termen lung gi investifionale sau a subvenliilor care
vor fi materializate in prealabil in aceste ac^tive ca mijloace cu destina{ie
specialS in componenfa capitalului secundar. In cazul punerii in funcliune a
activului nematerial sau materjal pe termen lung se aplicd metoda venitului,
conform cdreia:
.
mijloacele primite sub formd de subvenlii pe o perioadd indelungatd se
reflectd in bilan! ?n componen{a capitalului secundar pAnd c0nd vor fi
indeplinite condiliile stabilite gi nu se recunosc ca venituri;
o
recunoa$terea subvenfiilor drept venituri'3n Raportul privind rezultatele
Jtnanciare
in perioada in care n-au fost c0qtigate este ilegald.
Pentru activele nemateriale subvenliile primite vor fi recunoscute in mod
sistematic drept venituri in luna de gestiune ?n mdrimea amorrrzdni calculate
din valoarea activului creat pe seama mijloacelor subvenliei sau primit sub
formd de subvenfii. Evident cd astfel de recunoaqtere a acestor indicatori
nicidecum nu influen{eazd mdrimea rezultatului financiar al intreprinderii
determinat de eforturile colectivului acesteia.
Exemplul 2.9
fntreprinderea a primit de ta Guvern o subvenlie in sumd de 342 000 lei pentru a
Procura
dreptul de utilizare a unui activ nematerial, cu condilia cd produsele la
fabricarea cdrora participd
acest activ vor fi comercializate ta preluri reduse in scopul
stimuldrii vanzdrii acestora. Cheltuielile de pregdtire
spre utitizare a activului
nematerial efectuate pe seama mijloacelor propfii
ale intreprinderii constituie 92 40A
lei. Termenul de utilizare, conform contractului de licenld, constituie 1S ani.
Conform condiliilor din exemplul prezentat,
vor fi intocmite urmdtoarele
inregistrd ri contabile (tabelul 2.2)
"
Nr.
crt.
inregistri
formd de
activului r
celui in ct
o l a
o f u
Toh
Refl&are
actiwlui n
ReflMare
1.
2.
3.
4.
5.
Calcukru
aJ dfr
trc
mi
(3
b) cfi
trl
W
B
TM
frnarrciare
ab-ulate a
t ct @t r es/ j
in exern@u
smt.ru'ldar mrlft
sbtemaffc (trwinl
wrtidrii (1
g(
Ntmutc/.trffi/
inctirierrt
rrhirfrere a eu-ti
-CMbitrncs
mrme.fienm]e
oufi
52
nemateria
Capitolul 2. Contabilitates activelor nematerinle
liilotr,
prudenfei,
ca cheltuielile gi
cflt existd legdtura
iltatele
financiare.
b gi a subevalua
pdrea pe mdsura
rr fi reflectate in
rte efectiv.
active pe termen
conform metodei
r formd de active
r subvenliilor care
rffi cu destinalie
rii in funcfiune a
metoda venitului,
di ?ndelungatd se
r phnd c0nd vor fi
f turi;
privind rezultatele
bgala.
cunoscute in mod
nrtizdrii calculate
ei sau primit sub
acestor indicatori
'
al ?ntreprinderii
Y2 000 lei pentru a
ia ce produsele la
uri reduse in scopul
tilizare a activului
rii constituie 32 400
> 15 ani.
wnite urmdtoarele
Tabelul 2.2
inregistrdri contabite privind operaliunle de primire a subvenliei de stat
ln exemplul de mai sus subven,tia a fost reflectatd in componen{a capitatutui
secundar conform metodei capitalului, iar din momentut punerii in exploatare
sistematic (lunar) se recunosc
Ai
cheltuielile gi veniturite la una gi aceeagi sumd a
amortizdrii (1 900 lei), conform metodei venitului. Prin rtrmare, rezultatil financiar
oblinut de colectivul intreprinderii nu va fi afectat de subvenlie.
inchirierea dreptului de utilizare a activelor nemateriale. Operaliunile de
?nchiriere a activelor nemateriale sunt contabllizate in conformitate cu S.N.C. 17
,rContabititatea
arendei (chirici)". in majoritatea cazurilor obiectele proprietd{ii
intelectuale pot fi predate in chirie operafionald, deoarece posesorul de drepturi
din mijloacele
la procurarea unui activ nematerial
Nr.
crt.
Conli n utu I operali u n i I or
Suma,
lei
Corespo n denta co ntu ri I or
debit credit
T 2 3 4 5
1. lncasarea mijloacelor bdnesli sub
formd de subventii 342 000 242, 243 423
2. lnregistrarea dreptului de utilizare a
activului nematerial in componen[a
celui in curs de execulie:
.
h valoarea fdrd TVA
o
la suma TVA
342 000
68 400
112
534
Total 410 400
'521,
539
3. Reflectarea cheltuielilor la pregdtirea
activu lui nematerial spre utilizare 32 400 112
21 1, 531, 533,
.
812 etc.
4. lnregistrarea la intrdri a activului
nematerial spre utilizare
(342
000 + 32 400) 374 400 1 1 1 112
5. Reflectarea subven{iei fn
componenta capitalului secundar 342000 423 342
6. Calcularea amortizd rii lunare:
a) din valoarea,activului
nematerial finanlatQ din
mijloacele subvenliei
(342
000 : 15 : 12)
b) din valoarea activului
finanlatd din mijloacele
proprii ale intrepri nderii
(32 400 : 15 : 12)
| 900
180
722
8 1 1 , 9 1 3 , 9 1 2
Total
2 080 TT3
7. R ec u n oagte rea ve n it u ri I o r activ itdl i i
financiare in mdrimea amortizdrii
calculate din valoarea activului
creat
pe
seama subventiei 1 900 342 622
itolul 2. Co ntab ilitate a activ e lor ne mate rinle
asupra utilizdrii acestora doreqte sd-gi pdstreze titlul de proprietar. in acest caz
arendatorul va calcula amortizarea din valoarea activului nematerial separabil cle
cel material, ludnd in considerare destinafia de utilizare a acestui activ ?n
activitatea sa economico-finan ciard (conturile 8l I
,,Produc{ta
de bazd,,, 812
,y'ctivirQi
aaxiliare", 813
,,Consumuri
indirecte de producyie,,, 7Is
,,Cheltaieli
generale
Si
administrative", 712
,,Cheltuicli
comercinle" etc.). Arendatorul nu
calculeazd amortizarea aferentd dreptului transmis in arend6. Plata pentru arendd
va fi recunoscutd ca venit in componenla altor venituri opera{ionale.
Arendagul va reflecta plata pentru chiria operafionald a dreptului de
utilizare a obiectului propriethtii intelectuale in debitul conturilor de evidenld a
consumurilor gi cheltuielilor, in funcfie de destinafia de folosire a acestora.
In cazul inchirierii finanfate a dreptului de utiliz are a obiectului proprietalii
intelectuale contabilitatea opera{iunilor aferente se
fine
in funcfie de pdstrarea
sau nepdstrarea titlului de proprietate qi condilia de rdscumpdrare sau nu a
acestui drept de cdtre arendag.
Contabilitatea arendei drepturilor la utilizareaactivelor nemateriale inseparabile
de cele materiale (drepturile
de folosire a activelor materiale pe termen lung) se
line
la fel ca gi arenda activelor materiale pe teffnen lung propriu-zise.
Modul de intocmire a inregistrdrilor contabile respective in ctv;ul arendei
activelor nemateriale este expus in capitolul 4
,,Qontabititatea
arendei (chiriei)',.
Evidenfa analiticd a activelor nemateriale se
line
pe fiecare gen gi
denumire a acestora. Pentru obiectele proprietdfii intelectuale evidenla analiticd
se
fine
gi pe fiecare numdr al brevetului, certificatului asupra mdrcii etc. in
cazul brevetdrii unor obiecte ale proprietdfii industriale peste hotare este
ralional de a
fine
evidenfa analiticd a acestor ob^iecte separat pe fiecare
lard,
indicdnd numdrul brevetului sau a certificatului. in calitate de registru analitic
poate fi utllizatd, o fisd respectivd deschisd pentru fiecare element de active
nemateriale sau un borderou.
La unele ?ntreprinderi evidenfa analiticd a activelor nemateriale se imbind
cu calculul
'amortizdni
acestora ?ntr-un singur borderou.
in calitate de registru sintetic pot fi ulilizate diferite registre, ?n func(ie de
forma de contabilitate aplicatd de unitatea economicd.
2.5. Contabilitatea consumurilor (cheltuielilor)
ulterioare
Ludnd in considerare tipurile, natura economicd, separabilitatea gi
particularita{ile
de utilizare a activelor nemateriale, se disting consumuri
(cheltuieli)
pentru:
o
men{inerea in ac}iune a titlurilor de protecfie a obiectelor proprietdlii
industriale:
.
ame
o
restu
o
uti l i ;
Consun
de protecfie
pentru men!
proprietate ir
constituie ni
tchel tui el i ) n
trmdrimea
pr{
industriale, n
vor fi reflect:
Dt 871
,,prt
Dt 812
,y4a
Dt 873
,,Cot
Dit 712
,,Cht
Dt 71i,,Cht
utilizare r
Ct unul din
242
,,Cot
au fost pl
Cheltuiei
nemateriale"
trnarca, desene
perioadei
de
{,,reparafia")
inldturarea ur
pozitive
a cr
rrestabilitd) si
participe
etec
acesteia bn a
iniliald. Prin u
In cazul c
obiect al propr
stipulate), la a
contract supli
{ modern izare).
u modern izare)
tricenliarului.
Cap it o I ul 2. C o ntab ilit at e a activ e I o r n e m at e ri'ale
ffiffi- trn acest caz
Erial separabil de
acestui activ ?n
r de bazd", 812
',713
,,Cheltuieli
).
Arendatorul nu
ata pentru arendd
rle.
r a dreptului de
ilor de eviden!6 a
e a acestora.
ctului proprietifii
rcIie de pdstrarea
npdrare sau nu a,
nriale inseparabile
ilr'nen lung) se
line
in cazul arendei
endei (chiriei)".
: fiecare gen gi
evidenfa analitici
na mf,rcii etc. tn
peste hotare este
rt pe fiecare
lar6,,
e registru analitic
rlement de active
ateriale se ?mbind
stre, ?n funclie de
[erioare
separabilitatea
qi
listing consumuri
rctelor propriet[fii
o
ameliorarea qi/sau rnodernizatea starii activului;
.
restabilirea insuqirilor, propriet6lilor pierdute ale activului nematerial;
.
utilizarea activelor nemateriale inseparabile de cele materiale.
Consumurile
(cheltuielite) pentru men{inerea in acfiune a titlurilor
de protecfie a obiectelor proprietifii industriale. Consumurile
(cheltuielile)
pentru menfinerea in acliune a titlurilor de protecfie a unor obiecte de
proprietate industnald, cum sunt brevetele de invenfie, modelele de utilitate etc.
constituie nigte taxe de stat pldtite Agentiei in fiecare an. Aceste consumuri
(cheltuieli) nu contribuie nici la majorarea volumului avantajelor economice
(mdrimea profitului) care pot fi obfinute din utilizarea obiectului proprietdlii
industriale, nici la majorareaduratei de functionare a lui. Din aceast[ cauzdele
vor fi reflectate prin inregistrarea contabi16:
Dt 871
,,Prodqttio
de bazd'
Dt 812
,,Activitdli
auxiliare"
Dt 813
,,Consumari
indirecte de produc{ie"
Dt 712
,,Cheltuieli
comerciale"
Dt 7l3,,Cheltuieli
generale
Si
administrative"
-
?n funcfie de destina[ta de
utilizare a activului nematerial
Ct unul din conturile 227
,,Crean{e
pe termen scurt ale personalalai",
242
,,Cont
de decontare" sau alt cont
-
in func{ie de faptul din care cont
au fost pldtite taxele respective.
Cheltuieli
privind ameliorarea qi/sau modern izarea stlrii activelor
nemateriale, Unele obiecte ale proprietalii industriale (brevetul de invenlie,
marca, desenele gi modelele industriale, modelele de utilitate etc.) pe parcursul
perioadei de utihzare necesit6 ameliorarea starii acestora. Modernizarea
(,,reparatia")
'mdrcii,
de exemplu, reprezintd. o totalitate de acliuni privind
inldturarea unor factori care o invechesc, precum pi restabilirea atitudinii
pozitive a cumpdrdtorilor fald de marf'6 sau firm6. Marca recondifionatd
(restabilitd) sau alt obiect al proprietdfii industriale din nou este capabil sd
participe efecriv la crearea valorii produselor intreprinderii qi de a aduce
acesteia un avantaj economic mai mare dec0t cel determinat la evaluarea
inifiald. Frin urrnare, aceste cheltuieli vor fi capitalizate.
ln cazul c0nd licenliarul a transmis licen{iatului dreptul de utilizare a unuri
obiect al prclprietafii industriale, conform condiliilor contractuale
(dacd ele sun';
stipulate), la ameliorare (modernizare) au dreptul ambele pa(i. Ele incheie un
contract suplimentar de repartizare a profitului rezultat din ameliorare
(modernizare). Condiliile contractuale pot prevedea dreptul de ameliorare
(modern rzare) a st[rii obiectului transmis numai unei pltr[i, de exemplu,
licentiarului.
55
Cap itolul 2. Co ntabilitate a uctiv e lor ne mate ri^ale
La reflectarea cheltuielilor specificate va fi intocmitd inregistrarea
contabild:
Dt 112
,,Active
nemateriale tn curs de executie,, la suma totala a
cheltuielilor
Ct 2I I
,,Materiale"
ct 531
,,Datorii fagd
de personal privind retribuirea mancii,,
Ct 533
,,Datorii
privind asigurdrile,,
Ct 227,rCreanle pe termen scurt ale personalului",242
,,Cont
de decont&re"
etc.
-
in funcfie de tipul de cheltuieli.
Capitalizareacheltuielilor
acumulate va fi reflectatd in felul urmdtor:
Dt IlI
,,Active
nematerinle"
Ct ll2,,Active nemateriale tn curs de execu{ie,,.
DupS aceastd inregistrare contabila se recalculeazd valoarea de bilanl a'
activului nematerial modermzat din care se determind suma amortizdni.
in cazul cAnd ?ntreprinderea determin d, cd nu va obline careva avantaje
economice suplimentare in urrna modernizdni activului nematerial conform
calculelor efectuate, cheltuielile ulterioare se recunosc drept cheltuieli ale
perioadei.
Cheltuieli privind restabilirea insugirilor pierdute
ale activului
nematerial. Pe parcursul perioadei de utilizare a activului nematerial utilitatea
acestuia poate deveni parfial sau integral pierdutd, iar avantajul economic va fi
mai mic dec0t cel planificat sau, in general, nu se va ob{ine. Pentru ca valoarea
de bilan! a acestui activ sd nu fie mai mare dec6t valoarea de recuperare, este
necesar de decontat valoarea de bilan{ pe mdsura pierderii utili6tii lui.
Cheltuielile ulterioare pentru a restabili ?nsugirile activului de a participa in
circuitul economic al intreprinderii vor fi capitalizate in limita valorii de
recuperare la fel ca gi la mijloacele fixe.
Consumuri (cheltuieli)
la utilizarea activelor nemateriale inseparabile
de cele materiale. Consumurile (cheltuielile)
din aceastd grupi sunt legate de
?ntrefinerea
9i
exploatarea purtdtorilor materiali de active nemateriale ca
purtdtori
ai drepturilor de utilizare a maqinilor, utilajelor, clddirilor, edificiilor,
mijloacelor de transport etc., precum qi de repara[ia acestora. Prin urrnare,
consumurile (cheltuielile)
indicate vor fi contabilizatein debitul conturilor 811
,rProducyia
de bazd",8I2
,,Activitdgi
auxiliare,,, BI3
,,Consttmuri
indirecte de
producyie",
772
,rCheltuieli
comerciale" etc. in funcfie de destina{ia utili zdrii
dreptului asupra activelor enunfate ?n contrapartida cu conturile respective, ?n
funcfie de tipul consumurilor (cheltuieli
lor).
Evider
sau border
computeri:
sinteticd s
corespondr
2.6. Cont
Activr
activelor r
,,Contabili
inaintr
unitatea pi
Problemd 1
acest scop
invechirii
volum de
mdrci de
I
avantajele
pot s^a spor
In cor
obiecte ale
numai in c
cum sunt
elemente
i
intreprinde
srupa actir
amortizabi
utilizarea a
Pentru
utilizare qi
Durat
nematerialr
eristd gi ur
perioad5 li
poate depa
-Jreptului d
;icenliatul
"le
acliune r
rl-rnen in
56
Capitolul 2. Co ntabilitate a activ e lor ne materiale
frnegistrarea
t
suma totald a
t de decontare"
urmdtor:
rea de bilanf a
nizArii.
zreva avantaje
terial conform
l cheltuieli ale
ale activului
fierial utilitatea
oconomic va fi
itnr ca valoarea
rcuperare, este
i utilitalii lui.
a participa ?n
nita valorii de
e inseparabile
sunt legate de
rcmateriale ca
lor, edificiilor,
Prin urrnare.
conturi l or 811
ri indirecte de
nafia utilizdrii
respective, in
Evidenfa analiticd a consumurilor (cheltuielilor)
ulterioare se
fine
in fiqe
sau borderouri respective pe articole de consumuri (cheltuieli),
iar in condiliile
computenzdni contabilitdlii in maginograme. ln registrele de evidenfd
sinteticd se reflectd rulajele totalizate cu descifrarea acestora pe conturi
corespondente.
2.6. Contabititatea amorti zilrii activelor nemateriale
Active nemateriale amortizabile qi neamortizabile. Amortiz area
activelor nemateriale se determind in conformitate cu prevederile S.N.C. 13
,,Contabilitatea
activeloF, nemateriale". ,
inainte de a stabili durata de utilizare qi metoda de evalu arc a amortizdni,
unitatea patrimonialS ?ntocmegte lista activelor amortizabile qi neamortizabile.
Problemd in cauzd,, de hegul6, se referd la obiectele proprietafii intelectuale. in
acest scop ?ntreprinderea determind, dacd obiectul respectiv nu este supus
invechirii morale.
Pe
exemplu, unele invenfii pot contribui la obfinerea unui
volum de avantaje economice pe o perioadd nelimitati. La utilizarea unor
mirci de produse sau servicii, denumiri de firmd, denumirii de origine etc.
avantajele economice (profitul) nu numai cd nu se micgoreazd,, ci, dimpotrivd,
pot s^a sporeascS.
In componenfa activelor nemateriale amortizabile pot fi incluse unele
obiecte ale proprietSlii intelectuale create de cdtre intreprindere gi/sau procurate
numai in condifiile cesiunii (nepdstrdrii titlului de proprietar) al licenfiarului,
cum sunt dreptul de utilizare a unor mdrci de produse sau servicii, unele
elemente de
,,know-how",
denumirea firmei etc. De menlionat cd la o
intreprindere aceste pi alte obiecte ale proprietdfii intelectuale pot fi incluse in
grupa activelor nemateriale neamortizabile, iar la altd intreprindere
-
in cele
amofiizabile. Totul depinde de faptul ce agteaptd unitatea economicd din
utllizarea activului nematerial in viitor.
Pentru activele nemateriale neamortizabile nu se determind durata <te
utilizare gi nu se calcul eazd, amortizarea.
Durata de exploatare utili. Durata de exploatare utila a activelor
nemateriale se determind aproximativ ca qi pentru mijloacele fixe. Totodatd
existd gi unele particularitafl. Pentru unele active nemateriale existd o anumitd
perioadd limitatd sub acpect
juridic,
pe care durata de explo atare utild nu o
poate depdgi: termenul stabilit ?n contractul de licen{d in cazul transmiterii
dreptului de utilizare a activului nematerial. Dacd acest termen este de 5 ani,
licenfiatul nu poate folosi activul 7 sau 8 ani. Se ia in considerare qi termenul
de ac{iune a titlului de protecfie. De exemplu, pentru brevetele de invenfie acest
termen in majoritatea absolutd a cazunlor constituie 20 de ani din data
57
C ap ito lul 2. C o ntabilitate a activ elor ne materinle
prezentdni cererii de inregistrarer. Este evident cd intreprinderea nu poate
stabili in acest caz durata de exploatare mai mare de20 de ani.
Conform practicii internafionale se socoate normal ca durata de exploatare
utild a activului nematerial sd nu depdgeascd,20 de ani. Stabilirea acestei durate
pe o perioada mai mare de 20 de ani nu se considerd certd. Dacd intreprinderea
stabileqte durata de exploatarc utild mai mare de 20 de ani, ea trebuie sd fie
fundamentatd prin urmdtoarele: activul dat reprezintd un subiect al dreptului
juridic
ce depdgeqte perioada de 20 de ani sau activul nematerial este
inseparabil de cel material, al cdrui termen de utilizare depdqegte 20 de ani. De
exemplu, intreprinderea a stabilit durata de exploatare util6 de 25 de ani pentru
dreptul de utilizare a unei clddiri investitd de fondator in capitalul statutar al
acesteia, deoarece aceasta este
indrcatd
in contractul de constituire. Durata de
exploatare util6 mai poate depdgi 20 de ani in cazul cdnd termenul de utilizate
stabilit pe piafa activd paraleld pentru activul nematerial dat depdqeqte 20 de
ani. Activele nemateriale cu durata de exploatare utild mai mare de 20 ani
cuprind drepturile de autor, goodwill-ul, o parte din activele nemateriale
inseparabile de cele materiale, dreptul de utilizare a mdrcilor, denumirii de
origine, denumirii firmei etc.
Termenul de utilizare a unor obiecte ale proprieta{ii intelectuale stabilit de
legisla{ia in vigoare este prezentat in tabelvl 2.3.
Tabelul 2.3
Termenul de valabilitate a unor obiecte ale proprietdqii intelectuale
tn Republica Moldova
t
Termenul de valabilitate a brevetelor pentru noile tehnologii la fabrisarea medicamentelor
poate fi prelungitincd pe 5 ani.
'
Cu excepfia brevetelor pentru tehnologia fabricdrii medicamentelor.
Brevete:
a) pentru sr
arbori, cr
fructifen
de vie
b) pentru al
de plante
lDreptul de autor
inclusiv:
a) operele a
vizuale
b) operele d
decoratil
In baza co',
patrimoniald st
nematerial. Pent
fie de la 1 pina
Durata stabilitE
este indicatd ?n
tr
Contabilita
activelor nematr
arnorttzarea pe
neamoftizabile.
spre utili zare a a
din patrimoniul i
Corectarea
cheltuielilor uln
incep0nd cu luni
sau a avut loc re
exploatare utila
58
Ob ie c tel e p ro priet dyii
intelectusle
Termenul stabilit
Ia inregistrare
P re lun gire a t e rm e nului
I 2 3
Marca de produse qi
denumirea de origine
l0 ani din data prezentdrii
cererii de inregistrare
Poate fi prelungit pe 10 ani
de un numdr nelimitat de
ori, cu condifia achitdrii
taxei stabilite.
Brevetul de inventie 20 de ani din data
prezentdrii cererii de
inregistrare
Nu se prelungeqte'
Desene gi modele
industriale
5 ani din data prezentdni
cererii de inregistrare
Poate fi prelungit de 4 on
consecutiv cAte 5 ani.
Cap itolul 2. Contabilitate a activ e lo r nemate riale
h de exploatare
;a acestei durate
:6 ?ntreprinderea
:;a trebuie sd fie
iect al dreptului
nematerial este
$e 20 de ani. De
25 de ani pentru
italul statuta) al
ituire. Durata de
enul de utilizare
depageqte 20 de
rnare de 20 ani
nle nemateriale
r, denumirii de
ctrrale stabilit de
Tabelul2,3
ttulectuale
ea medicamentelor
in baza condi{iilor, factorilor menfionali qi termenele indicate unitatea
patrimonial6
stabilegte durata de exploatare utild pentru fiecare activ
rematerial. Peniru cheltuielile de constituire se recomandd ca aceastl duratd s6
fie de la I p0nd'la 5 ani, pentru goodwill
-
nu trebuie sd depdqeasci 40 de ani.
Durata stabilitd,este perfectatd printr-un proces-verbal semnat de o comisie qi
csfe indi catd,in politica de contabilitate aintreprinderii.
Contabilitatea amortizlrii. Unitatea economicd calculea zd amortizarea
rctivelor nemateriale amortizabile primite spre utilizare. Nu se calculeazd,
mtortizarea pentru activele nemateriale in curs de execulie gi cele
reamortizabile. Calcularea amortizdni ?ncepe din luna ulterioard lunii primirii
ryre
utilizare a activului nematerial qi se suspendd in luna ulterioard lunii iegirii
din patrimoniul intreprinderii din diferite motive.
Corectarea sumei amortizdii spre calculare din cauza capitalizdrii
clreltuielilor ulterioare sau reevaludrii activelor nemateriale se efectueazd,
fuepAnd cu luna ulterioard lunii in care au fost capitalizate cheltuielile indicate
teu a avut loc reevaluarea. Suma amortizdrii din cauzareexamindrii duratei de
cxploatare util6 sau a metodei de calculare a amoftizdni se corccteazl,.
I 2
3
Brevete:
a) pentru soiuri de
arbori, culturi
fructifere qi de vifd
de vie
b) pentru alte soiuri
de plapte
25 de ani din data deciziei
de a elabora brevetul
20 de ani din data ludrii
deciziei pri vi nd el aborarea
brevetului
La dorin{a titularului de
brevet poate fi prelungit pe
l 0 ani .
Dreptul de autor
inclusiv:
a) operele audio-
vizuale
b) operele de artd
decorativ-aplicate
Pe parcursul vielii autoru-
lui gi 50 de ani dupd
moafiea lui, incepOnd cu
I ianuarie a anului ulterior
anului morfii
50 de ani din ziua ieqirii la
lumind sau din ziuacredrii,
dacd acestea n-au fost
publicate
25 de ani din data ieqirii
legitime la lumind sau din
ziua credni
1irca
termenului
relungit pe 10 ani
mir nelimitat de
rdilia achitdrii
ilite.
nelungit de 4 on
iv cilte 5 ani.
2. Co ntubilitatea activ elor nemateri"qle
?ncepdnd cu luna ulterioarA lunii in care a avut loc reexaminarea acestor
indicatori.
Amortizarea activelor nemateriale se calculeazd conform cerinlelor uneia
din metodele urmdtoare:
o
liniard (uniforma);
,
.
soldului degresiv;
o
?n raport cu volumul de produse fabricate, servicii prestate (metoda de
producfie).
Particularitafile acestor metode sunt expuse in paragraful 3.8
,rContabilitalea
uzurii mijlo ac elor
ftxe
"
di n prezenta I ucrare.
in baza calculului
(borderoului) amortrzdni activelor nemateriale in
manual sau computerizat se intocmeqte inregistrarea contabild:
Dt 121
,,Active
materiale in curs de execu(ie"
-
in cazul utilizdrii activelor
nemateriale pentru crearea mijloacelor fixe
Dt 811
,rProduclia
de bazd"
(215
,,Produc(ia
tn curs de execu{it"
-
?n cazul
cfind intreprinderea contabilizeazd consumurile producliei de bazd ?n acest
cont) sau 812
,,Activitdgi
auxiliare" la suma amortizdrri activelor
nemateriale utilizate pentru fabric area
(obfinerea) unor produse concrete
sau prestarea unor tipuri de servicii, de exemplu, dreptul de utilizare a unei
tehnologii la fabricarea unui produs, dreptul de utiliz are a unui lot de vi{d
de vie sau a livezii in agriculturd etc.
Dt 813
,,Consumuri
indirecte de produclie"
-
in cazul utilizdrii unor active
nemateriale cu destinalie seclion atd
(a
subdiviziunii)
(brevete de invenfii,
francizq drepturi de utilizar'e a unor active materiale pe termen lung etc.)
Dt 712
,rcheltuieli
comerciale"
-
la suma amortizdrii activelor nemateriale ce
deservesc procesul de desfacere, reclama (mdrcile, dreptul de utilizare a
timpului de eter pentru reclama produselor, serviciilor, dreptul de utilizare
a locului unde este instalat panoul de reclamd etc.)
Dt 713
,rcheltuieli
generale gi administrative" la suma amortizdrii
activelor nemateriale cu destinafie generald (cheltuieli de constituire,
goodwill, licenld pentru dreptul de a desfdgura activitatea de bazd,
programe informatice utilizate in contabilitate, unele elemente de know-
how etc.) qi alte conturi
Ct 113
,,Amortizarea
activelor nemateriale"
-
la suma totald a amortizdni
activelor nemateriale ?n ansamblu
pe ?ntreprindere.
in cazul decontdrii amortizdrii acumulate din diferite motive (cesiunea
dreptului de utilizare a activului nematerial, iegirea acestuia dupd expirarea
duratei de utilizare, casarea ?nainte de termen, rezilierea contractului de licentd
etc.), se va intocmi urmdtoarea formuld contabild:
mod
Dt 173
,,Amo
Ct 1l I
,,Acti v
Evidenfa i
calculul (borde
Concomitent i
consumurilor q
registrul de evi
contabilitate, st
descifrarea acet
2.7. Contabi
nematel
In operafi
urmdtoarele dor
o
transmi
titlului
o
cesiune
propriet
Cesiunea
(
componenfa ele
O bund pa
materiale, cu el
utihzare a denur
unui gen de acr
pentru utilizan
Majoritatea afa<
prin transmitere
de proprietar de
In toate cz
nemateriale sep
cum sunt drep
desenelor pi m(
licenliar nu reJ
activului nematr
activului din c(
Aceasta se expli
de protecfie (bn
- * *--est of
. - - - , : Unei a
:tetoda de
trffabilitalea
. * ^e ?n mod
: , act i vel or
"
-
?n cazul
td i n acest
. . act i vel or
se concret e
. zare a unei
. i ot de vi l a
*l or act i ve
; e i nvenl i i .
.
j ng
et c. )
:ateri al e ce
r uti l i zare a
;e utilizare
;morti zdri i
.-onsti tui re,
; de bazd,
e de know-
amorti zdri r
i
( cesi unea
r3
expi rarea
; ; de l i cent a
Cap ito lul 2. C o ntabilitateu sctiv elor n e materinle
Dt 113
,,Amortizarea
activelor nemateriale"
Ct II7
,,Active
nemateriale".
Evidenla analiticd a amortizdni se
fine
pe fiecare activ nematerial in
calculul (borderoul) respectiv cu total cumulativ ca qi uzura mijloacelor fixe.
Concomitent suma amortizdni se, reflectd in registrele de evidenfd a
consumurilor qi cheltuielilor, fiqe, borderouri sau maEinogramele respective. in
registrul de evidenld sintetica aplicat de intreprindere, in funclie de forma de
contabilitate, se reflectd sumele totale ale amortizdnt activelor nemateriale cu
descifrarea acestora pe conturi corespondente.
2.7 . Contabilitatea transmiterii dreptului de utilizare a activelor
nemateriale
in operaliunile cu activele nematedale este necesar de evidentiat
urmdtoarele doud grupe:
.
transmiterea dreptului de utilizare a activelor nemateriale cu pdstrarea
titlului de proprietar al posesorului de drept;
o
cesiunea dreptului de folosire a acestor active fara pdstrarea titlului de
proprietar.
Cesiunea dreptului intrd ?n noliunea ieqirii activelor nemateriale din
iomponenla elementelor patrimoniale ale intreprinderii.
O bund parte din activele nemateriale separabile gi inseparabile de cele
rnateri al e, cu excepl i a chel tui el i l or de consti tui re, goodwi l l -ul ui , dreptul ui de
.rtilizare a denumirii de origine, denumirii firmei, licen{elor pentru desfdgurarea
lnui gen de activitate etc., pot fi transmise unor persoane juridice
sau fizice
pentru
utilizarea provizorie, pe un anumit termen prevdzut in contract.
\{ajoritatea afacerilor cu obiectele proprietdlii intelectuale se efectueazd anume
:nn transmiterea dreptului de folosire a acestora, cu condilia pdstrdrii titlului
Je proprietar de cdtre licenfiar.
In toate cazurile de transmitere a dreptului de folosire a unor active
:emateriale separabile de cele materiale (obiecte
ale proprietalii intelectuale),
--um sunt drepturile de utilizare a mdrcilor' , brevetelor, know-how-urilor,
:esenelor pi modelelor industriale, modelelor de utilitate etc. ?ntreprinclerea-
.cenfiar ttu reflectd tn conturi decontarea amortizdrii acumulate aJbrente
.::tivului nematerial, valorii de bilanl a acestuia, deoctrece nu ere loc ieSirea
.:-'tivttlui din componenla elementelor patrirnoniale ale titularului de drept.
-' JeitStB
se explicd prin aceea cd simultan cu dreptul transmis posesorul titlului
:: protecfie (brevetului, certificatului pentru inregistrarea mdrcii, desenelor qi
6 l
Capitolul 2. C o ntabilitate s sctiv elor n ematerinle
modelelor industriale etc.) utilizeazd acest drept in circuitul sdu economic [a
fabri c area (prestarea)
li
comerci a lizarea produsel or (servi ci i I or)
I
.
In cazul transmiterii dreptului de utilizare a activelor nemateriale
inseparabile de cele materiale (drepturi de utilizare a activelor materiale pe
termen lung) posesorul de drepturi nd le poate utlliza, deoarece ele nu existd
fdrd purt[torii (suporturile) materiali concrefi . Dacd termenul prevdzut de
contract, in baza cdruia se transmite dreptul de folosire a activelor ?n cauzd.,
este mai mic decdt durata de exploatare util6 stabilitd de ?ntreprindere,
posesorul de drepturi de asemenea nu reflectb in contabilitatea sa decontarea
amortizdrii acumulate gi valoarea de bilan{ a activului. in cazvl cdnd dreptul de
utilizare a activului nematerial inseparabil de cel material se transmite pe un
termen egal cu durata de exploatare utild a acestuia, v& avea loc iegirea
activului. De exemplu, intreprinderea dispune de dreptul de utilizare a unei
cl6diri, investit sub formd de aport ?n capitalul statutar pe 25 de ani. Peste 8 ani
de utilizare, in baza condiliilor create, intreprinderea decide a transmite acest
drept unei persoane juridice:
a) pe 10 ani; b) pe 17 an| In condifiile variantei a)
intreprinderea nu va deconta amortizarea acumulata gi valoarea de bilan! la
transmiterea in folosinfd a acestui drept, iar in varianta b) aceste operaliuni vor
fi reflectate in conturi, deoarece acest caz va fi tratat ca iepire a activului
nematerial.
Transmiterea dreptului de utilizare a activelor nemateriale separabile gi
inseparabile de cele materiale cu pdstrarea titlului de proprietar poate fi
realizatd prin com ercializare, investire sub formd de aport in capitalul statutar,
cu titlu gratuit, schimb etc. In toate aceste eazurr intreprinderea-titular de
drepturi recunoaqte veniturile in componenla altor venituri operafionale, iar
cheltuielile aferente (dacd apar)
-
in componenla altor cheltuieli operafionale.
in funclie de volumul gi limitarea drepturilor de utilizare a obiectelor
propriet6{ii industriale .transmise licenliatului, licenfiarul incheie diferite
contracte (licenfe).
Transrniterea cu titlu gratuit a dreptului de utilizare a unor active
nemateriale cu plstrarea titlului de proprietar. in aceste condi{ii licenfiarul
reflectd numai sun'ra TVA aferentd valorii dreptului transmis licenliatului,
deoarece aceastd operaliune se calificd drept livrare impozabild cu TVA.
I
in cazul transmiterii dreptului de utilizare a obiectelor proprietdfii industriale in baza licen{ei
complete titularul de drepturi nu va utiliza obiectul respectiv pe parcursul perioadei
contractuale. DupS expirarea acestei perioade titularul de drepturi igi restabilegte dreptul de
utilizare a obiectului dat.
Exempt
intreprir
unui brevet c
TVA
-
5 000
NeluAnc
poate fi intoc
Dt 713,,C1
Dt 534
,,Da
Dacd ltt
dreptul de ut
fn componet
416,67 l ei (5
contabile pot
inregistrd
Acest r
principiilor I
pasiv (princi
Transm
plati. Confr
utilizare a
asisten{a tehr
Producfie spe
;Etre licenliar I
;a.tritate inalti. I
slaboratA de cI
.:resenelor
5i
mo
Recuno
activ
pe
Cofa-W
recunos
anticipa
Recuna
fa,td de I
trebuie t
Recuna
aferentd
cheltuiet
Calculal
[u
I
economic la
or nemateriale
cr materiale pe
:e ele nu exist[
ul prevdzut de
ivelor in cauzd,
: ?ntreprindere,
a sa decontarea
cAnd dreptul de
transmite pe un
,\' ea loc ieqirea
utilizare a unei
ani. Peste 8 ani
transmite acest
rtiile variantei a)
rea de bilan! la
e operaliuni vor
:qire a activului
rle separabile gi
prietar poate fi
apitalul statutar,
rderea-titular de
rperafionale, iar
i operafionale.
are a obiectelor
incheie diferite
s a unor active
ndilii licenliarul
nis licenliatului,
r cu TVA.
riale ?n baza licen{ei
parcursul perioadei
;tabilegte dreptul de
C apitolul 2, C o ntabilitate a activ elo r ne mste riale
Exemplul 2.10
intreprinderea-licenliar transmite cu tittu gratuit unui licent,iat dreptut de utilizare a
unui brevet de invenlie pe
3 ani, a cdrui valoare constituie 25 000 lei (fdrd TVA), suma
TVA
-
5 000 lei (25 000 x 0,2);
NeluAnd in considerare perioadele
de gestiune la care se
poate
fi intocmitd inregistrarea contabild:
Dt 713
,,Cheltuieli
generale gi administrative"
Dt 534
,,Datorii
privind
decontdrile cu bugetul"
referd suma TVA,
5 000 lei
5 000 lei.
Dacd ludm in considerare perioadele
de gestiune,. pentru
care se transmite
dreptul de utilizare a brevetului de invenfie, in fiecare trimestru trebuie de recunoscut
in componen(a cheltuielilor respectiv de calculat gi virat bugetului suma TVA de
416,67 lei (5 000: 12), unde 12
-
numdrul de trimestre in curs de 3 ani. inregistrdrile
contabile pot fi intocmite astfel:
Tabelul 2.4
inregistrdri contabile privind transmiterea dreptutui de utitizare a brevetului
Acest mod de reflectare a TVA este fundamentat prin respectarea
principiilor amplasdrii posturilor de bilan! in activ
(principiul
lichidiatrii)
Ei
?n
pasiv (principi
ul exigibi litdlii).
Transmiterea dreptului de utilizare a unor active nemateriale contra
plati. Conform legislafiei in vigoare, plata pentru vdnzarea drepturilor de
utilizare a obiectelor proprietdlii
.
industriale transmise, documentalia gi
asistenfa tehnicS, produclia speciald' qi utilajele predate licenliatului poate fi
'
Producfie specialb se considerd materiile prime, materialele sau semifabricatele predate de
cdtre licen{iar licenfiatului conform-contractului de licen{d ?n scopul fabricdrii produselor de
calitate inalt6. Produclia specialS nu constituie obiectul licenfei drepturilor transmise, dar este
elaboratd de cdtre licen{iar impreund cu utilizarea inven{iei protejate, modelului de utilitate,
desenelor gi modelelor industriale etc.
63
cu titlu gratuit
Nr.
crt.
Conli n utu I ope rali u n i lor
Suma,
lei
Corespondenta conturilor
debit credit
t 2 3 4 5
Hecunoagterea sumei TVA drept
activ
pe
termen lunq 5 000 141 426
2. Cota-parte respectivd a TVA este
recu noscutd drept cheltuieli
anticipate curente
(5
000 : 12) 1 666.66 251 141
3. Hecunoagterea simetricA a datoriei
fala de buget care la moment nu
trebuie sd fie achitatd 1 666,66 426 535
4. llecunoagterea sumet I VA
aferentd tri mestru lui curent d rept
cheltuieli
qenerale
416, 67 713 251
5. Calcularea sumei TVA cdtre buget 416, 67 535 534
Capitolul 2. Contubilitatea aclivelor nemateriale
stabilit6. aplicind diferite variante: plata
aimffiatd
a sumei totale
(unica)
conform facturii fi.scale (facturii de expedilie) sau din momentul cAnd
contractul intrd in vigoare sau dupd perfectare'ffirocesulili-verbal de primire-
predare a obiectului propriet[fii industriale. Decontdrile' pot fi efectuate in
irunq", indicAnd data achitarii fieclrei trqfqe. in afard de aceasta, parlile
contractante (licen{iarul qi licen{iatul) pot sd riegocieze pe parcursul termenului
contractual o platd periodicd (lunar6, trimestriala) numitd redevenfe.
Redevenfele reprezintd o platd regulatd (periodica) pentru utllizarea
activelor nemateriale qi resurselor naturale, care poate fi stabilitd in raport cu:
o
valoarea produselor fabricate conform licenlei;
.
valoarea produselor licen{iate v6ndute;
.
fiecare unitate de produse fabricate sau v6ndute exprimatd ?n procente
din prelul sau costul unitar;
o
capacitatea de produclie stabilitd a utilajului brevetat;
.
cantitatea de materie primd (materiale) brevetatd qi prelucratd de cdtre
licenliat etc.
Mdrimea redevenlelor este diferenliatd in funcfie de tipul licenfei, termenul
contractului, volumul producfiei licenfiate, preful acesteia pe piala internd gi cea
externd etc. De exemplu, la eliberarea licenfei exclusive in primii ani ai termenului
contractual se stabilesc redevenle mai mari. De asemenea acest indicator este mai
mare gi ?n cazul comercializdni produselor pentru export. Plata redeven{elor este
mai micd in cazul cdnd licenfiarul elibereazd o licenld neexclusivd.
in contractul de licenld par{ile contractante pot stabili qi alte forme de
recompensd pentru a achita valoarea dreptului de utilizare a obiectului
proprietdfii industriale transmis
-
participarea la profit. Aceasta inseamn[ cd
licenliatul va aloca licenliarului o parte din profitul obfinut din utrhzarea
licenlei cumpdrate (indicdnd cota exprimatd in procente), de exemplu, pentru
licenle exclusive
-
20-30 %o, iar cele neexclusive
-
IO 7o. Plata va fi stabilitd
lunar sau trimestrial.
Este posibild gi plata comund (generald) in cazul transmiterii dreptului de
utilizare a proprietdlii industriale ?mpreund cu utilajul qi producfia cu destinalie
speciald atunci cdnd contractul pievede astfel de condifie.
Parfile contractante pot stabili pentru achitarea dreptului de folosire a obiectului
proprietSlii industriale cumpdrat numai plata redevenlelor. Suma redevenfelor este
recunoscutd in baza prevederilor S.N.C. 78
,rVenitul"
gi principiului specializdrii
exerciliului: la licenfiar
-
ca venit, la licenliat
-
ca cheltuieli (consum).
Sd admitem cd licenliarul qi licenliatul au stabilit ca valoarea dreptului
transmis de utilizare a unui obiect de proprietate industriald sd se achite ?n
trange, iar pe parcursul perioadei contractuale
-
o recompensd in redevenfe.
Exem
lntrep,
a unei inve
un brevet.
platd: platt
prezentare
plata ulterir
gi a copiei
1
ln afa,
produselor
din valoare
vAndute pn
ln can
fizice, cu e
pldlilor efe
redeven{d ,
efectuead
inregit
fnre
Trans,
fiscalc
ini{iale
o
o
o
I
Licenliarul
licenlE gi fac
C A F I C
40 aa
suma
regA
primit
nemal
Calcut
i male (unica)
mmentul c0nd
de primire-
fi efectuate ?n
; aceasta, pdrlile
cursul termenului
venfe.
pentru
utilizarea
itd in raport cu:
imati ?n procente
ah.lcnatd de cdtre
lftHtfei,
termenul
rfa intemd gi cea
trri ai termenului
ndicator este mai
redevenfelor
este
f
L
pi alte forme de
rB a obiectului
rta inseamnd
c[
rt din utilizarea
exemplu, pentru
[a va fi stabilit[
erii dreptului
de
;fa cu destinafie
osire a obiectului
redevenfelor
este
iului specializdni
n).
loarea dreptului
si se achite in
t redevenfe.
intreprinderea'licenliar,,Cuant"
transmite
licentiatului
,,Steaua,, drepttut de utilizare
a unei inven{ii pe
3 ani in valoare de
g0
000 lei..(fdra
ri6, pintp
caie a fost ob{inut
un brevet' conform contractuui
ag^tl9g1tl,
.nLrtii9
g, n"goLi;t urmdtoarete
condi{ii de
platd: plata
in(iald in sumd de 50'000'tei'
6ara
TVA)
"este
efectuatd
de 1cenl6t la
prezentarea
facturii fiscale in timp de 10 zite din data'intrdrii
in vigoare
a contractutui;
plata
ulterioard
-
40
!00
lei (fdrd rvA)
-
in timp de 7 zite ta prezentarea
facturii fiscale
gi a cgoie! procesului-verbat
de predare-primire
a documentatiei
tehnice.
In afard de aceasta,, incepand
cu'tuna urteriiii i;;;;i;
ture incepe fabricarea
produselor
in serie, conform licen{ei se prevede ptata
redevenletor
in mdrime de s %
din valoarea
de u,a7z.are pe parcursut
termenutui
contractuat.'-i;'
;;;;;,;"';;; Ztu rost
vAndute produse
fabricate.conform
ticen{ei in varloare de 600 000 lei fdrd TVA.
ln conformitate
cu Codut fisca.l, fiecare ptdtitor
de dobaizi-in
fotosut persoanelor
fizice, cu excep{ia intreprinderitgr
i1lividua6 gi garanegfi
gi ,ia*"nletor (cu
excep{ia
pld,tilor
efectuate cdtre nereziden1i)
este ooiigat if iyii;-;i, riecare'aiiaiaa
9i redeven,td gi
sd
1clite
ca parte
a'impozitutui
isumd egatd cu 20 % din ptatd.
Nu se
efectueazd
astfet de rglilt.yi
Qe
la persoanete
fizic; ,;;", dt;;gi varsta de 60 de ani.
fnregistrdrite
contabite vor fi fnbcmite astfet (tabelut
2.s):
Tabelul 2.5
I
Licenliarul
va calcula amortizarea
din valoarea de intrare a invenfiei, indicat6 in contractul
de
licenfd gi factura fiscali inregistrat6
in componen{a patrimoniului
siu.
65
lnregistrdri
contabite privind
dreptut de utilizare a inven{iei
transmis
contra platd
Nr.
crt.
Conli n utu I operali u n i lor
Suma,
lei
corespon@
la licenliar
la licentiat
debit
credit
debit credit
1
2
3
4
5
6 7
1.
T,
I ta,tottiltv,ea
(pnmtrea) ractufll
f!s9gt9
spre ptatd
in mdrimea ptdlii
iniliale:
.
valoarea totald, inclusiv WA
t
valoarea fdrd TVA
t
suma TVA
60 00a
50 000
10 000
221,223,
t?
i,
534
112
534
521, 522,
539
:
2. lncasarea (virarea)
mAIoffi
binesti
60 00c
241, 242,
243
221, 223,
229
521, 522,
539
242, 243
etc.
3, 4. lnregistrdrile3@
ca gi cele precedente
in sumd de
40 000 tei
ffdrt
TVA) gi 8 000 tei
-
suma TVA
5. lnregistrareata@
primit
in componen{a
activelor
nemateriale
90 000
1 1 1
112
6. calculareaffi
K90
000 : 3) : t2l
'
2 50A
g1
1, 912,
813 1 1 3
C ap it o tul 2. C o nt ubilitat e a a ctiv e lo r n e m at e riaie
O
UNL
sau
o
unl
o
unL
acti
der
.
drel
uri l i
i nse
.
drel
mat
acti'
Dacd s{
existd unele
obiect de pn
I alte obiecte
tricenld incru
pnimite ?n pr
de evaluare
Inregistreazd
titlul de prol
concomitent
Schi mbr
active materi
rste de asen
neexclusivi.
predare, proc
Schi mbu
f u respectar
mmplet. In c
pastrarii titlul
drepturilor tn
bilan!, deoare
ia in conside
pnimite ?n un
l ariante: valc
micd dec0t va
ti n l i psa un(
nemateriale
I
operafionale
uansmis. De
1
2
3 4 5 6 7
7. Calcularea redevenyelor de cetre
I ice nf iat ( l ice nl ia r) :
.
suma totald (000
000 x
x 0,03) + 20
"/"
TVA
.
suma fdrd TVA
.
suma TVA
21 600
18 000
3 600
t?
622
534
722
534
521, 522,
5y
8. Relinerea impozitului pe venii ctin
suma redeven{elor (fdrd TVA)
(18
000 x 0,2)
3 60A 225 228
521, 522,
539 534
9. I ncasarea (vi rarea) sumei
redevenf elor fd rd impozitul ret in ut
( 21 600- 3600)
18 00c
241, 242,
243 228
521, 522,
539
242,243
etc.
10. Virarea dtre buget a sumeiWA-
aferentd primei gi celei de-a doua
trange gi redevefrelorin cazulcilnd
in luna curentd nu s-au efectuat afte
opergiunt
U9000+8000+3000) 21 600 534
242, aft
cont
1 1 . Achitarea la buget a TVA din
suma redeventelor
3 60C
534
242, alt
cont
Dacd pdr{ile contractante negociazd,in
contractul de licenfd numai plata lunard
sau trimestriald sub formd de redevenfe, aceast a urrneazd, a fi reflectatd la licenliat
in componenfa
consumurilor sau cheltuielilor, ?n funcfie de destinalia dreptului de
utilizare a obiectului proprietdfii industriale. Prin ulrnare, licenliatul debiteaza
conturile 811
,rProducfa
de bazd.", 812
,y'ctivitd(i auxilinre,,,
gi3
,,consumari
indirecte de produc(ie",712
,,Chekuieli
comerciaie",
TI3
,rChtelluieli
generale
Si
rtdministrative"
etc. in contrapaftidA cu un cont de evidenia u datoriilor. Activul
material nu va apdrea?n acest caz.
Transmiterea
dreptului de utilizare a obiectelor proprieti{ii
intelectuale
sub forml de aport in capitalul statutar al intreprind."ii.
in czul investirii
unor obiecte ale proprietSlii
intelectuale sub fbrmd de aport in capitalul statut ar al
unei ?ntreprinderi,
Iicenliarul reflectd numai recunoa$terea
venitului ?n componenla
altor venituri operafionale determinat in baza procesului-verbal
de evaluare,
contractului
de constituire gi a contractului de licenfd, respectiv gi inregistrarea
investi{iilor
la aceeagi sumd ca gi ?n operafiunile
ri*iturl ru mijloacele fixe.
Incepdnd
cu luna mu 2002, in aceste operafiuni nu se aplicd TVA.
Transmiterea
dreptului de utilizare a unor obiecte ale proprietlfii
intelectuale
prin schimb. Operafiunile de schimb cu activele nemateriale se
?ntdlnesc
in Republica Moldova foarte rar. Este posibil
schimbul:
Capito tul 2. C o ntubilitate a
qctiv
elor ne m arc)iak
7
521, 522,
5?
:2:. 522,
539 534
=2' q22
539
242,243
etc.
242, alt
cont
unui obiect al propdetalii intelectuale cu alt obiect al proprietdlii intelectuale
sau ?n cadrul activelor nemateriale separabile de cele materiale;
unui obiect al proprietd{ii intelectuale cu un activ material;
unui obiect al proprietdlii intelectuale cu un drept de utilizare a
activelor materiale pe termen lung sau a unui activ nematerial separabil
de cel material cu alt activ nematerial inseparabil de cel material;
dreptului de utilizare a unui activ material pe termen lung cu dreptul de
utilizare a altui activ material sau in cadrul activelor nemateriale
inseparabile de cele rnateriale;
dreptului de utilizarc a activului material pe termen lung cu un activ
material sau a unui activ nemalerial inseparabil de cel material cu un
activ material.
Dacd se efectueazd astfel de Jperaliuni, la perfectarea lor documentard
:iistd unele par-ticularitati. in cazul transmiterii clreptului de folosire a unui
-:iect de proprietate industriala in schimb cu dreptul de utilizare a altui obiect
.jte obiecte) de proprietate industriala se ?ncheie un contract de licen!6 numit
' -en!d incruciqatd ?n care se indicd valoarea qi termenul drepturilor transmise qi
::mite in procesul schimbului. La aceastd licenfa se anexeazd procesul-verbal
:i evaluare a drepturilor. Contractul de licenla (licenja incruci$atd) se
'-:egistreazd
la Agenlie ?n cazul in care drepturile transmis qi primit dispun de
.:"r11 de protecfie. Fiecare dintre pa{ile contractante in aceste afaceri executd
::rcomi tent funcl i a de l i cenl i ar qi l i cenl i at.
Schimbul dreptului de folosire a obiectelor proprietalii industriale cu alte
*--"ive materiale sau drepturi de utilizare a activelor materiale pe termen lung
::,3 de asemenea perfectat printr-un contract de licenfa (licenfd exclusivd,
-.erclusiv5,
completd etc.), contract de locafie, proces-verbal de primire-
:::dare, proces-verbal de evaluare etc.
Schimbul obiectelor nemateriale separabile de cele materiale se efectueazd
::mpl et. In capi tol ul ce vrzeazd. schi mbul acestor acti ve nemateri al e, ?n cazul
:' strdrii titlului de proprietar al licenliarului, lipsesc variantele in care valoarea
*:"pturilor transmise este egald, mai mare sau mai micd decAt valoarea lor de
-
.;n!, deoarece aceastd valoare, in general. nu existd. Aceastd particularitate se
in considerare la determinarea valorii activelor nemateriale sau materiale
-
-
nite in urma schimbului drepturilor transmise. in acest cAZ vom avea alte
-:ante: valoarea drepturilor transmise poate sd fie egald, mai mare sau mai
*.*-i
decAt valoarea drepturilor sau altor active primite in schimb. Prin urrnare,
:-
lipsa unor cheltuieli legate de transmiterea ?n folosinfd a activelor
-:rateriale
separabile de cele materiale) in componen{a altor venituri
:' -i-ationale va fi recunoscutd drept profit valoarea integrald a dreptului
--
smis. De exemplu, dacd la transmiterea dreptului neexclusiv la utilizarea
o
a
:ur plata lunard
' ;:atd
la licenliat
.:.a dreptului de
::;tul debitea26,
I3 ,,Consumari
aieli generale
Si
::ri i i or. Acti vul
atii intelectuale
;azul investirii
:.:alui statutar al
, in componenla
' i de evaluare,
si inregistrarca
niijloacele fixe.
le proprietn{ii
remateri al e se
67
C ap it o I u I 2. C o ntab ilit at e a a ctiv e lo r n e m at e rinl e
unei mdrci pe 5 ani in valoare de 150 000 lei nu
au apdrut nici un fel de
cheltuieli, toatd suma de 150 000 lei va fi recuno' scutd drept alte venituri
operalionale care va constitui profitul oblinut din aceastd afacere.
Inregistrdrile contabile ?n afacerile de schimb al activelor nemateriale cu
condi{ia pdstrdrii titlului de proprietar Ia posesorul de drepturi se intocmesc
similar ca qi in cazul schimbului mijloacelor fixe cu o singurd particularitate:
veniturile gi cheltuielile aferente sunt recunoscute in componenla altor venituri
qi respectiv cheltuieli operafionale.
Conform legislaliei in vigoare, licenfiarul poate sd permitd licenliatului sd
amelioreze starea obiectului proprietalii industriale (s[-l modernizeze) in cazul
cAnd contractul prevede aceasta. Faptul modernizdni, dupd caz, poate fi
inregistrat la Agenfie. Este evident cd de rezultatele moclernizdni se va folosi, in
pnmul rdnd, licenliatul, iar ?n cazul cdnd contractul de licenld prevede aceasta
-
qi licenliarul (titularul dreptului transmis). in cazul transmiterii dreptului de cdtre
licenliat licen{iarului la utilizarea rezultatelor modernizdni se va ?ncheia un
contract de licenld numit cros-licentd sau licenld rambursabila. in aceasta
variantd de asemenea persistd schimbul dreptului de utllizare a unui obiect al
propriet5lii industriale cu dreptul de folosire a modernizdni acestuia.
Condifiile stipulate ?n contract (licenfd
rambursabila) determind modul de
?ntocmire a formularelor contabile. Aceste condilii pot prevedea urmdtoarele:
o
licenfiarul (posesorul
titlului de protecfie) obiectului proprieta{ii
industriale cumpdrd de la licen{iat dreptul de utilizare a ameliordrii
(modernizdni)
acestuia, achitAnd o platd unicd;
o
trecerea ?n cont a datoriei (creanfei)
apdrute conform primei licenfe
pentru stingerea obligaliilor conform licenlei rambursabile;
.
achitarea dreptului de folosire a modernizdni prin redevenfe, fdr1,
trecerea acestora in cont;
o
predarea unor active (pe termen lung, curente, inclusiv produse finite,
mdrfuri, prestbri servicii etc.) pentru achitarea valorii dreptului de
utilizare a modern izdni.
Exemplul 2.12
fntreprinderea-licenliar,,succes"
transmite contra ptatd ticenliatului
,,Sirius" dreptul
neexclusiv de utilizare a unui obiect al proprietd{ii
industriale pe
5 ani in valoare de
40 000 tei (fdrd TVA). in afard de aceasta, pet4ite
contractante au negociat ptata
redevenlelor de 2 lei fdrd TVA pentru o unitate de produse fabricate timestrial. in
trimestrul I cantitatea de produse constituie 4 000 de unitd{i.
Dupd doi ani de utilizare a dreptului transmis licentiatul
,,Sirius" a modernizataonform
cond(iilor contractului obiectul proprietdlii industriale, fapt care a fost inregistrat de
Agenlie. Licenliatul
,,Sirius"
transmite dreptut de utitizare a modernizdrii licen,tiarutui
,,StJcces" cu cond(ia pldlii redeven[etor de 1 leu pentru
o unitate de produse fabricate. in
trimestrul I cantitatea de produse fabricate de licenliatut
,,Sirius;' dupd modernizare
constituie 6 000 de unitd,ti, suma redevenlelor
-
12 000 lei (6 000 x 2), iar ticen{iarut
Itlr
d
u",oin
ni"ltr,f,q"fr,6 - 1-
lnnnfi;uinmr ru
l,;nir:r-
rf l:,t'!rr,l t tt ) J
' rSi e r- dr - -
"
-i'e .rarr
F ; i ; - - - '
ruusr:t
t l Z
rT
, :
,:,. *c,il:Llil;it"
:i' fflL,tl-r
F . ' ^ . . ' . ' a ;
. t t n t t d , -
-"Li
fil,;
, +
t f 4 , --
e"i.lL Jrlr=, :
- r 3 l L - , _ ,
-,!rjiFaL
. E
n:
t
t E :
T'1
i
e
' i :
- t r ' ? a
i Ji,j
'
Capitolul 2. C o ntabilitate a activ elo r ne mate rinle
1 2 3 4 5 6 7
6. lncasarea (virarea) mijloacelor
bdnegti pentru achitarea
creanlei (datoriei) aferente
redeventelor
(9
600
-
1 600) I 000 242,243 228
521, 522,
539 242, 243
7. ln lipsa altor operaliuni achitarea
(i nve rsare a) T V A afe re ntd
dreptului transmis gi redevenlelor
calculate
( 8000+1600) I 604 534 242,243 226 534
Dupd modernizarea obiectulu i
8. Cal cu I are a red eve r( e lor af e rente
dreptului de utilizare a obiectului
p ropri eta( ii industriale trans mis
@nmit):
.
redeventele, inclusiv WA
ft
2 000 + (12 000 x 0,2)l
.
suma venitului (cheltuielilor)
TVA
14 400
12 000
2 404
,?
oiz
534
,*
534
521, 522,
t:
9. Re[inerea impozitului pe venit din
redeventele calculate 2 400 225 228
521, 522,
539 534
10. Calcularea redeven{elor
aferente dreptului de utilizare a
modernizdrii:
.
redeventele, inclusiv WA
[3
000 + (3 000 x 0,2)]
.
suma venitului (cheltuieliloQ
.
suma TVA
3 604
3 000
600
722
534
521, 522,
53: 2?
622
534
t 1 Re,tinerea impozitului pe venit din
redeven(ele calculate
(operatiunea
nr.10) 600
521, 522,
539 534 225 228
12. Trecerea in cont pentru achitarea
reciprocd a crean{eigi datoriei
aferente redevenlelor fd rd
impozitul retinut
(3
600
-
600) 3 000
521, 522,
539 228
521, 522,
539 228
13. I ncasarea (vi rarea) diferenlei
dintre redeven{ele recunoscute
drept venituri (cheltuieli) gi
redeven{ele recunoscute ca
cheltuieli (venituri) diminuatd cu
impozitul re{inut
(14
400
-
2 400
*
3 000) I 000
241,
242,243 228
521, 522,
539 242, 243
14. ln lipsa altor operaliuniin
trimestrul I dupd modernizarea
obiectului apare achitarea
(reflectarea de recuperat) sumei
TVAe400-600) 1 800 534 242 226 534
i
5. La sr,
irzr n,r
r t t t p- t t t l
l r a a a
o
a
"
f -4dm:
4r'rc.
|
, - - a ^
t r , F i !
"1,S.
Con
t
" -
I
,,u,- ...;,"!*5' : ;
' *' . ' - . - ' *' - - .
. *
r
: 1
:tr
rl =l
Cap itolul 2. Co ntabilitate a activ elor nemateriale
6 7
1,52,
5W 242. 243
26 534
722
5A
521,522,
tt:
1,522,
539 5A
2:
622
5A
25 228
1,522,
539 228
'1,522,
539 242, 243
26 534
1 2 3 4 5 6 7
15. La sfflrgitul perioadei de gestiune
impozitul re{inut din redevenle se
trece in cont:
o
licentiarul
o
licentiatul
2 400
600
5y 225
u* 225
16. Achitarea impozitului pe venit de
&tre licentiat
(2
400
-
600) 1 800 534 242
Licen{iarului i se cuvine de recuperat impozitul pe venit in sumd de 1 800 tei.
ln acest mod vor fi intocmite inregistrdrile contabile trimestriale ulterioare
pe parcursul termenului contractual,.
Transmiterea dreptului de utilizare a unor active nemateriale in arendd este
expusd in capitolul 4
,,Contabilitatea
arendei (chiriei)".
Toate cazunle de transmitere a drepturilor de utiliz,are a activelor
nemateriale inseparabile de cele materiale se reflect[ in conturile analitice:
Dt lIl
,rActive
nemateri,ale", contul analitic
,,Active
nemateriale transmise
spre utilizare"
Ct lII
,rActive
nemateriale", contul analitic
,rActive
nemateriale puse tn
folosinyd".
Pentru activele nemateriale separabile de cele materiale aceastd
?nregistrare contabilS nu este rafional6, deoarece titularul de drepturi
(licenfiarul)
le foloseqte simultan cu drepturile transmise unei sau mai multor
persoane juridice gi/sau fizice. tn acest caz in mod extrasistemic (fdr6,
a
inregistra in conturi) se intocmeqte o listd a activelor nemateriale separabile de
cele materiale transmise spre utllizare. intrucdt iegirea activelor nemateriale
lipseqte in cazul transmiterii acestora spre utilizara opera{iunile respective se
reflectd in registrele de eviden{d analiticd gi sinteticd a recunoaqterii veniturilor,
reflectdrii TVA, impozitului pe venit qi decont6rilor dintre pa(ile contractante
gi bugetul.
z.S.Contabilitatea i*irii activelor nemateriale
Activele nemateriale separabile gi inseparabile de cele materiale pot fi
scoase din circuitul economic (activitatea
economico-financiard) al
?ntreprinderii din diferite moti ve:
o
expirarea duratei de exploatare util6
-
termenului de valabilitate al titlului
de proteclie (la licen{iar) sau al termenului contractual (la licenfiat);
o
rcziherea contractului de licenf d, (la licenliat);
.
casarea activului nematerial din motivul utilizdni neeficiente;
-7
1
I L
2. Co ntabilitate a activ elor nemate rinle
o
cesiunea dreptului de utilizare a unor active nemateri ale fdrd, a pdstra
titlul de proprietar la posesorul de drepturi.
Documentul
de bazd prin care este perfectatd
ieqirea activelor nemateriale
este procesul-verbal
c3 privire la suspendarea acfiunii drepturilor de utilizare a
activului nematerial. in afard,de acest document, dupd caz, seintocmesc gi alte
documente,
de exemplu, la cesiunea dreptului
de utilizare a activelor
nemateriale fird pdstrarea
titlului de proprietar
al posesorului
de drepturi
contractul de cesiune, la rezilierea contractului
*procesul-verbal
de reziliere a
contractului
etc.
Ieqirea activelor nemateriale din circuitul economic al intreprinderii
din
cauza expirdrii duratei de exploatare uti16 se reflectd prin decontarea
amortizdni
acumulate
in mdrimea valorii de intrare, reevaluate sau corectate astfel:
Dt 113
,,Amoftizarea activelor nemateriale
Ct 111
,,Active
nematerialer,.
La ieqirea activelor nemateriale inseparabile
de cele matedale concomitent
se deconteazd
amortizarea acumulatd qi valoarea activelor materiale ca
purtdton
ai activelor nemateriale prin inregistrarea
contabild:
ct 925
,,Active
pe termen lung prfunite spre utilizare provizorie,,.
Ieqirea activului nematerial inainte de termen (utilizarea
ulterioard a
acestuia nu este rafionald) sau clin cauza rezilierii contractului
de licent6.
contractului
de loca{ie etc. este reflectatd prin doud inregistrdri contabile:
1. Decontarea
amorlizdni acumulate:
Dt 113
r,Amortizarea activelor nemateriale',
Ct 111
,,Active
nematerialer'.
2. Decontarea
valorii de bilan! al activului iepit:
Dt 721
,,Cheltaieli ale activitd;ii de investiyii,,
Ct IlI
,,Active
nemateriale,,.
Dupd cum s-a menfionat, cesiunea dreptului de utilizare a activelor
nemateriale
separabile
9i
inseparabile
de cele materiale se referd la opera{iunile
de ie$ire a acestora din circuitul economic al intreprinderii.
In astfel de cazuri
posesorul
de drepturi nu-gi pdstreazd
titlul de proprietar.
Prin urrnare, apare
necesitatea
de a reflecta ieqirea activului
-nematenal
din componenla
elementelor patrimoniale
ale unit6!ii economice.
Operafiunile
de cesiune pot fi realizate sub diferite forme: cu titlu gratuit,
investire
in capitalul statutar al intreprinderii,
comercializare,
schimb etc. De
regulS,
aceste opera{iuni sunt posibile,
sub aspect teoretic, ins6, ?n activitatea
practicd
se intfilnesc foarte rar, mai ales, dacd este vorba despre obiecte ale
proprietdfii
industriale.
Este evident cd foarte rar titularii de drepturi doresc sd
se dezici de mdrcile. invenliile, desenele gi modelele industriale,
desenele de
utilitate ale
drepturilor fd
cesionat prin
fabricare a t
numitd nu ma
Indiferent
activelor nem
de ieqire a r
mijloacelor
fi
valorii de bila
cesiunea drep
Dacd valoarea
suma TVA ce
,,Datorii
privi
Activul n
cu luna ulteri,
(borderou sau
inclus. ln regi
aplicatd de ci
nemateriale
(
contrapafiide
evidenp sintet
Existenta
sfhrgitul perir
nentateriatre"
sub forma de
rubcapitolul ^1,
Actil'ele r
l'aloarea acestl
-Adive
nerwf,
cqpitalului smr
fin postul I0()
resiltatele
f^
urszultarului fin
lnformatii
MrezEntata
in
r;r,frerinil,e".
II2 .",Amive nr
*idhmchise in ca
ffifrp"Jod" nsrffin
72
e pdstra
utilizare a
Ernesc
Ai
alte
a activelor
e drepturi
b, reziliere a
prinderii
din
a amortizdni
bI:
ooncomitent
mtefizle
ca
ulterioard a
de licenfd,
abile:
a activelor
operaliunile
el de can$r
nare, apare
nmponenfa
itlu gratuit,
mb etc. De
r activitatea
obiecte ale
ri doresc sd
bsenele de
Capito lul 2. Co ntabilitate a activ elo r ne materiale
utilitate ale acestora etc. Totuqi practica cunoaqte cazun de cesiune a
drepturilor fdrd pdstrarea titlului de proprietate. De exemplu, S.A.,,Bucuria" a
cesionat prin vdnzare Poloniei dreptul de utilizare a mdrcii gi tehnologiei de
fabricare a bomboanelor
,,,Korovka".
Dupd aceastd afacere ?ntreprinderea
numitd nu mai are dreptul de a fabrica produsul menfionat.
Indiferent de forma prin care este realizatdcesiunea dreptului de utilizare a
activelor nemateriale, ?nregistrdrile contabile vor fi intocmite ca gi operafiunile
de ieqire a mijloacelor fixe (vezi paragraful 3.70.
,,Contab.ilitatea
ieSirii
mijloacelor
fixe').
in conturi se va reflecta decontarea amorti zdni acumulate qi
valorii de bilanf, recunoaqterea veniturilor gi cheltuielilor (dacd acestea apar in
cesiunea dreptului de utilizare a activelor nemateriale) activitdfii de investifii.
Dacd valoarea de intrare a activului nematerial confine TVA, la ieqirea acestuia
suma TVA calculatd din valoarea de bilanf se trece ?n cont (debit contul 534
,,Datorii
privind decontdrile cu bugetul').
Activul nematerial iegit din circuitul economic al ?ntreprinderii, ?ncepdnd
cu luna ulterioard lunii- iegirii, va fi exclus din registrul de evidenfa analiticd
(borderou sau maqinogramd), iar ?n calculul am:ortizdrii de asemenea nu va fi
inclus. in registrele de evidenf[ sinteticd
(in funcfie de forma de contabilitate
aplicatd de cdtre ?ntreprindere) se reflectd operafiunile de iegire a activelor
nemateriale (rulajul din creditul contului 111
,rActive
nemateriale" in
contrapaftid6 cu conturile respective). Totalurile calculate in registrele de
evidenf6 sinteticd se trec ?n Cartea mare.
Existenla activelor nemateriale aflate in exploatare qi ?n curs de execufie la
sfirgitul perioadei'\ de gestiune se reflectd in subcapitolul 1.7
,,Active
nemateriale" din Bilanlul contabiL Valoarea activelor nemateriale investite
sub forma de aport in capitalul statutar al unei intreprinderi va fi reflectatd in
subcapitolul 1.3
,,Active financiare
pe termen lung" al bilanfului.
Activele nemateriale primite sub formd de subvenfii vor fi reflectate astfel:
valoarea acestora aflate ?n utilizare sau in curs de execulie
-
?n subcapitolul 1.1
,rA,ctive
nemateriale", iar sursa de provenienfd a acestora
-
in componenfa
capitalului secundar (subcapitolal 3.4 al bilanfului), cele primite cu titlu gratuit
-
?n postul 100
,,Rezaltat
din activitatea
financiard"
din Raportul privind
rezultatele
financiare,
iar cele predate cu titlu gratuit in componenfa
rezultatului financiar al activitSlii de investifii.
Informafia privind existenfa gi miqcarea activelor nemateriale este
preznntatd ?n anexa nr.4 la Bilan{ul contabil, ?n capitolul 1.1
,,Active
nemateriale". Asest capitol se completeazd,Tn baza datelor din contul sintetic
I72
,rActive
nemateriale tn curs de execufie" din Cartea mare pi subconturilor
deschise in cadrul conturilor 111
,,Active
nematerinle"
Si
113
,y'mortizares
sctivelor nemaleriale"
*
din registrele de evidenfd analiticd.
Intrebiri qi exerci{ii de autocontrol
2. Co ntubilitatea activ elor nemateriale
l. Definifi activele nemateriale.
2. Care este componen{a activelor nemateriale? Explicafi cazunle in care unul
qi acelaqi element (articol) poate fi calificat ca activ nematerial Sau
cheltuieli sau ca activ material pe termen lung.
3. Cum se clasificd activele nemateriale?
4. Formulafi detinifia recunoagterii activelor in general gi descriefi
particularitdlile qi modul de aplicare in practicd a acesteia pentru activele
nematedale.
5. Care sunt metodele de evaluare ini{iala gi ulterioard a activelor nemateriale?
Ardtafi parti c ul ari tdfi le eval udri i goodw i I I
-
ul ui .
6. Ce documente primare servesc drept baza informaticd pentru ?nregistrarea
activelor nemateriale la intrdri?
7. Sistematiza[i gi determinafi ?nregistrdrile contabile intocmite ?n funcfie de
cdile de intrare a activelor nemateriale.
8. Care sunt particularitdtile contabilitdlii cheltuielilor (consumurilor)
ce
utmeazd dupd recunoaqterea inifiald a activelor nemateriale?
9. Explicali particularitdtile contabilitafii activelor nemateriale: determinarea
activelor nemateriale'amortizabile qi neamortizabile, stabilirea duratei de
exploatare util5, inregistririle contabile.
10. Caractenzali registrele de evidenfd analiticd qi sinteticd a activelor
nemateriale.
11. Ce exprimd nofiunile de transmitere qi cesir-lne a dreptului de utilizare a
acti velor nemateri ale ?
12. Sistematizafi qi explicafi particularitalile contabilitatii transmirerii dreptului
de utilizare a activelor nemateriale sub diferite forme: vinzarc. cu titlu
gratuit, schimb etc.
13. Ce se ?nfelege prin
,,iegirea"
activelor nemateriale?
14. Ce inregistrdri contabile se intocmesc in funclie de motivele ieEirii:
expirarea duratei de exploatare util5, iegirea din circuitul economic inainte
de termen, rezilierea contractului, cesiunea dreptului de utilizare a activelor
nemateriale contra platd, in schimb, cu titlu gratuit etc.?
Obiectiv
3.1. I{ol
con
Actir
fizic5. na
economic
administr
rprofitl.
I
perioadd
Actir
conformit
ln^lrg". Ar
rnlesritoa
m ! esti moi
anrusripd
Dups
*iubuj"ivize
- a
- t f
. I T
_ r t
Actir
irurtnneltlon
pen-uude
o l
a
o I
I
e
. I
d