Arsenie Boca

O suta de ani de la nasterea lui Arsenie Boca

Miercuri, 29 septembrie 2010, se implinesc 100 de ani de la nasterea celui pe care multi il
considera, chiar si in absenta unei canonizari oficiale, Sfantul Ardealului.

La doar cativa kilometri de asa-numitul Panteon al Motilor de la Tebea, pe 29 septembrie
1910 a venit pe lume Zian Boca, in comuna Vata de Sus. Pe cand era insarcinata, mama sa,
Cristina, a visat ca are in pantece soarele si luna. Si, intr-un fel asa a fost. Arsenie Boca a fost
soarele si luna Ortodoxiei romanesti, in momente grele, de mare cumpana. A fost, cum frumos si
drept il numea parintele Dumitru Staniloae, ctitor de frunte al Filocaliei romanesti. S-au
scris multe randuri frumoase despre tulburatoarea sa viata. Vezi aici. Si aici.
Arsenie Boca in viata mea
L-am intalnit pe parintele Arsenie, in urma cu vreo patru ani, intr-o aglomeratie de nedescris. Ma
astepta pe drumul ce duce la Manastirea Brancoveanu. Era de Sf. Ilie, pe 20 iulie. Luase forma
unor carti si sedea cumintel pe o taraba, alaturi de care se vindeau pufuleti, acadele si seminte.
In mirosul ametitor de mici care insotea credinciosii pana la intrarea in curtea manastireasca, pe
cand ma intrebam ce caut acolo in multimea aceea care ma sufoca, imi respira tot aerul, mi-a
incoltit in cap un gand, venit ca o soapta indepartata. Trebuie sa cumpar ceva, trebuie sa cumpar
ceva, imi tot repetam, uitandu-ma in jur sa-mi dau seama ce anume. Am descoperit ca ma aflam
in mijlocul unui ocean de carti. Erau sute, poate mii, mese, tarabe intregi cu carti. Arsenie Boca,
Arsenie Boca, Arsenie Boca, Arsenie Boca, Arsenie BocaArsenie Boca peste tot iar eu nu
auzisem in viata mea de el. Cand se scrisesera toate aceste carti si de ce? Cine este acest Arsenie
Boca a carui uitatura ma cam inspaimanta?
De ce am cumparat doua carti, desi privirea lui m-a oprit vreme de patru ani sa le deschid?
(Pentru ca imediat ce am ajuns acasa, zicandu-mi Arsenie Boca, regret, dar nu cred ca ne vom
cunoaste in aceasta viata, le-am pus undeva in biblioteca, cat mai in spate, sa nu le mai vad, sa
uit de ele, de acei ochi care frigeau, ardeau ceva in mine.)
Un reportaj miraculos, cum numai fostul meu profesor Sorin Preda poate sa scrie, m-a trimis la
Draganescu, in primavara aceasta, in a doua zi de Pasti.
M-am uitat la picturi, m-am plimbat prin curte, prin cimitirul de langa biserica, am vorbit cu
cativa oameni, m-am uitat din nou la picturi, am ascultat predica parintelui paroh Lucian
Razvan Petcu, m-am uitat din nou la picturi, am cumparat o fotografie alb-negru cu Arsenie
Boca, m-am uitat din nou la picturi si am ramas asa privind pana s-a golit biserica de oameni. Ce
Dumnezeu e aici? Cum poate cineva sa picteze asa? Ce trebuie sa vadem? Ce trebuie sa
intelegem? Am dat sa scriu ce am simtit, ce credeam eu ca am vazut acolo, dar cu fiecare cuvant
se nastea o noua intrebare, o noua mirare. Pentru ca, de fapt, peretii aceia de la Draganescu nu
voiau sa-mi vorbeasca. Asadar, venise timpul sa infrunt privirea lui Arsenie Boca, sa-l las sa se
uite in sufletul meu, sa ma certe, sa ma ierte si sa-mi arate. Mi-a spus exact cat trebuia sa stiu
acum.Vezi aici. Si inca ma aflu abia la inceput
Arsenie Boca mi-a dezvaluit apoi o taina pe care o cunosc deja toti cei ce-l iubesc si-l cauta: nu
a plecat niciodata cu adevarat dintre noi. Si ne pandeste pe fiecare, pe cate un drum. Daca-l
intalniti, nu-l prigoniti in bezna unui dulap cu carti sau in alte dulapuri! Lasati-l sa va
arate Imparatia lui HRISTOS!
Viziteaza si site-ul Manastirii Brancoveanu:



Chilia Parintelui Arsenie Boca a ramas ca o marturie nestinsa a vietuirii sale
isihaste in Muntii Sambetei, spre mangaierea tuturor celor care ii calca pragul.
Chilia parintelui se afla in muntii Fagaras, pe Valea Sambetei, aproape de Cabana
Sambata. Chilia parintelui a ramas pana astazi un loc de pelerinaj unde credinciosii
se roaga, pun o floare sau aprind o lumanare.
Cat de frumoase sunt pe munti picioarele trimisului care vesteste pacea, a solului
de veste buna, care da de stire mantuirea. (Isaia 52, 7) Chilia sa de pustnic, de pe
Valea Sambetei, este un loc aproape inaccesibil, sapat in jgheabul unor pereti
prapastiosi de stanca, pe care parintele sculptase chipul Maicii Domnului,
transformand salbaticia muntilor in altar de rugaciune si meditatie.
Parintele Arsenie Boca cronologia vietii
Parintele Arsenie Boca se naste in data de 29 septembrie 1910, la Vata de Sus,
langa Brad, judetul Hunedoara. Parintii sai, Iosif si Cristina, ii pun la botez numele
Zian. Copilul face scoala primara in satul natal si apoi intra la Liceul National
Ortodox Avram Iancu, din Brad, pe care-l absolva in anul 1929. In acelasi an se
inscrie la Institutul Teologic din Sibiu.
anul 1933, Mitropolitul Nicolae Balan il trimite cu bursa la Academia de Arte
Frumoase din Bucuresti. Aici, el face studii cu profesorul Costin Petrescu.
Urmeaza cursuri de medicina anatomie, participa cu interes la prelegerile de
mistica ale lui Nichifor Crainic. Frecventeaza si alte cursuri in domeniul culturii si
artei.
In data de 29 septembrie 1935 este hirotonit diacon celib. Patru ani mai tarziu,
dupa terminarea Academiei de Arte Frumoase, urmeaza o scurta perioada de
ucenicie in monahism, la Sfantul Munte Athos. La reintoarcerea in tara, aduce
cateva manuscrise ale Filocaliei fostului sau profesor de la Sibiu, Parintele
Dumitru Staniloae, cu care colaboreaza la realizarea in limba romana a acestei
lucrari. Parintele Arsenie scrie dupa dictatul Parintelui Staniloae, realizeaza coperta
Filocaliei si sustine lucrarea de tiparire prin numarul mare de abonamente pe care
le procura. Pe buna dreptate Parintele Dumitru Staniloae il numeste Ctitor de
frunte al Filocaliei romanesti.
In anul 1939, in luna iunie, el intra in obstea Manastirii Brancoveanu de la
Sambata de Sus. La data de 3 mai 1940 este tuns in monahism la Manastirea
Sambata de Sus, primind acum numele de Arsenie. Doi ani mai tarziu, la 10 aprilie
1942, el este hirotonit preot. In anul 1943, la izvorul Vaii Sambata, langa un
povarnis aproape vertical, teraseaza stanca. In interiorul masivului, scobeste o
deschizatura pe care o largeste in interior, cu intentia de a realiza o chilie in inima
muntelui.
In acelasi an el intra in atentia Securitatii. In anul 1945 este anchetat la Ramnicu
Valcea, iar in cel urmator, la Brsov. Izvorul Tamaduirii, praznuit in anul 1948, este
ultimul mare praznic sarbatorit la Manastirea Sambata. In anul 1948, Patriarhul
Justinian se gandeste sa-l cheme pe Parintele Arsenie Boca la treapta arhieriei. In
acelasi an, el este anchetat la Fagaras. La 25 noiembrie, mitropolitul Nicolae Balan
il aduce personal la Manastirea Prislop.
La data de 14 septembrie 1949, parintele staret Arsenie Boca este hirotesit
protosinghel. Activitatea Parintelui Arsenie Boca in postul de staret se incheie in
anul 1950. Manastirea Prislop devine manastire de maici. Parintele ramane in
continuare la Prislop ca duhovnic, ajutat pentru o vreme si de Ieromonahul
Dometie Manolache.
La 15-16 ianuarie 1951, oamenii autoritatii de stat il ridica pe Parintele Arsenie
Boca pentru ancheta. Procedeul e brutal, iar parintele este dus la Canal. Este liberat
anul urmator, intorcandu-se la Manastirea Prislop. Aici, participa la slujbe,
picteaza si lucreaza in gradina manastirii, evita contactul cu pelerinii.
In anul 1955 este anchetat la Timisoara, apoi urmand sase luni de detentie. In anul
1959, prin actul Episcopiei Aradului nr. 2407/1959, semnat si parafat de Episcopul
Andrei Mageru, este indepartat din manastire. In acelasi an, Parintele Arsenie Boca
isi incepe pribegia in Bucuresti. Este angajat la Biserica Sfantul Elefterie, ca pictor
secund pe langa pictorul Vasile Rudeanu. Este angajat si la Atelierul de pictura al
Patriarhiei de la Schitul Maicilor. In anul 1968, Parintele Arsenie Boca iese la
pensie. Incepe pictura Bisericii parohiale din Draganescu, de langa Bucuresti.
Intre anii 1969-1989, dupa izgonirea fortata din Manastirea Prislop, obstea de
maici se reorganizeaza intr-un asezamant manastiresc in orasul Sinaia. In acest
asezamant Parintele Arsenie Boca si-a avut chilia si atelierul de pictura din anul
1969 pana in anul 1989. Aici lasa intr-o randuiala desavarsita predici, meditatii si
desene.
La data de 28 noiembrie 1989, Parintele Arsenie Boca se muta la Domnul.
Prohodit de o multime impresionanta de credinciosi, Parintele Arsenie este
inmormantat in cimitirul Manastirii Prislop, in ziua de 4 decembrie 1989.
Chilia Parintelui Arsenie Boca Sambata de Sus
Parintele si-a inceput chilia in timp ce se afla la Manastirea Sambata. In anul 1943,
la izvorul Vaii Sambata, langa un povarnis aproape vertical, Parintele Arsenie
Boca teraseaza stanca, foarte abrupta pe aceasta parte a muntelui. In interiorul
masivului de piatra, el scobeste o deschizatura pe care o largeste in interior, cu
intentia de a realiza o chilie in inima muntelui.
Nu parintele a sapat singur chilia, asa cum se crede. Parintele a lucrat cu oameni.
In interiorul masivului, scobeste o deschizatura cu inaltimea 1.65-1.75 metri si
latimea de 0.80 metri, pe care o largeste in interior, cu intentia de a realiza o chilie
in inima muntelui. Ivindu-se fisuri in stanca, construieste o schela suspendata in
fata, spre cursul vaii, si sapa o deschidere boltita de aproape 2 metri, inainteaza
cam 1 metru, dupa care lucrarea se opreste. Chilia e un inceput, un hol din care
urma sa se desfaca o camera in stanga.
A renuntat pentru ca a constatat ca se infiltreaza apa. Parintele a renuntat la
aceasta lucrare si din motivul acesta, dar si din teama de a nu se face o legatura
gresita intre partizanii care se ascundeau prin acesti munti si el. Parintele Arsenie
Boca a fixat un loc socotit de retragere, care pana la urma nu a fost de retragere,
nici pentru el si nici pentru altcineva, pentru ca e in apropiere o cabana turistica.
(Arhimandritul Teofil Paraian)
Chilia Parintelui Arsenie Boca se afla pe versantul vestic al caldarii Valea
Sambetei, in dreptul cabanei Valea Sambetei, la o altitudine de aproximativ
1.600 de metri. Pana la cabana Valea Sambetei se ajunge de la Complexul
Sambata in aproape doua ore de mers pe jos, pe poteca marcata cu triunghi rosu.
Traseul spre Chilia Parintelui pleaca din apropierea Manastirii Brancoveanu
Sambata de Sus, pe un drum forestier, care este accesibil cu masina pe o portiune
destul de lunga, in functie de anotimp. Drumul forestier merge insa pana la cabana
Valea Sambetei. Pe o vreme buna, drumul poate fi parcurs pana aproape de cabana.
Drumul urca incet, cand pe stanga, cand pe dreapta raului Sambata, pe care il
traverseaza pe podete de lemn.
Odata ajunsi la cabana Valea Sambetei, o minunata priveliste ni se deschide in fata
ochilor. Aflati la o altitudine de 1400 de metri, putem observa foarte usor Fereastra
Mare si Fereastra Mica a Sambetei, cat creasta Masivului Fagaras.
De la cabana Valea Sambetei poteca porneste cu emotie spre Chilia Parintelui
Arsenie Boca. Chiar in apropierea cabanei se afla un indicator care ne arata spre
dreapta, poteca marcata cu cruce albastra care ne duce catre chilia Parintelui
Arsenie Boca.
Aceasta ultima parte din drum este foarte anevoioasa, muntele ridicandu-se parca
in picioare. Parcurgerea traseului spre chilia parintelui nu este recomandat iarna, pe
zapada sau ploaie, datorita riscului de a aluneca pe pietre. Pe alocuri urcusul este
ajutat de un cablu de sustinere si de scari de lemn. De la cabana si pana la chilie nu
se fac mai mult de 30 de minute. Chilia Parintelui Arsenie Boca se inalta deasupra
unei prapastii verticale de mai bine de 100 de metri.
Sursa: Crestin Ortodox
4 comentarii
4 Comentarii
1. Lup din Apuseni 8 August 2010, 11:23 am
Cuvintele sunt de prisos! Chiar superlativele nu-i au locul! ESTE UN
SFNT AL DACIEI!!!
2. marin elena 9 August 2010, 11:46 pm
frumos loc unic in tara noastra asa cum a fost si Parintele Arsenie Boca dar
deosebit a fost si Capitanul Corneliu Zelea Codreanu.Parintele vrednic de
pomenire Dumitru Staniloaie scria despre aceste 2 mari personalitati
spirituale ale Romaniei.Multumim mult pt foto .
3. Nicu_grasu 11 August 2010, 2:58 am
Am fost. Foarte frumos. cam 2 ore (rapid) 3 ore(incet) de la manastirea
Brancoveanu(Sambata de Sus).
4. cociorva ion 16 August 2010, 11:32 pm
Parintele Arsenie a mangaiat acest plai cu credinta sa si a ramas un loc
pentru liniste si reculegere. Este unic in Romania

Iubirea lui Dumnezeu pentru cel mai mare pctos este mai mare dect iubirea celui
mai mare sfnt fat de Dumnezeu.
Ct asculti de Dumnezeu, att ascult si Dumnezeu de tine.
Dumnezeu nu uit de om cum uit omul de Dumnezeu.
Cel mai frumos dar pe care l putem face lui Dumnezeu e s ne druim Lui pe noi
nsine, pe viat.
Este nenchipuit de mare nepotrivire ntre ce cer oamenii de la Dumnezeu si ntre ce
cere Dumnezeu oamenilor.
Cred ca cea mai deformat fiint in capul oamenilor este Dumnezeu.
Grija omului de Dumnezeu simplific grija omului de om.
Mrturisirea lui Dumnezeu cu pretul vietii este pretul nvierii oamenilor ntru sfinti.
Dumnezeu nu are pe nimeni de pierdut.
Dumnezeu coboar ntre oameni si suie oamenii la Sine pe scara Sfintei Liturghii.
De crma mintii atrn ncotro pornim si unde ajungem.
Bobul care nu vrea s moar, fie chiar si de gru, nu mai aduce nici o road.
Mntuirea se lucreaz numai pe ruinele egoismului.
Cine nu se va lepda de sine nu va fi liber.
Iubirea trupeasc de sine si plin de trufie numai dragostea aprins a lui Dumnezeu
o poate scoate si desvrsit s-o fac scrum, prin umilintele cu care o arde.
Cea mai primejdioas este mndria suntului, de aceea sfintii adevrati sunt cei ce
nu stiu ca sunt sfinti, ce tin mortis ca-s pctosi.
Pocinta trebuie s fie o nseninare din ce in ce mai mare a sufletului si a snttii
ntregi.
Fratilor, ascultati de Biseric, fiindc cei ce ascult de preotii ei, asa cum sunt, de
Dumnezeu ascult.
Toat lumea este a ta cnd ai renuntat la ea. Atunci esti mai tare ca ea si te ascult.
Dac tot trebuie s suferim, mcar s nu suferim zadarnic.
Toate darurile nchise in destinul nostru sunt ingrd suferinte, si numai la attea
daruri ajungem prin ct suferint putem rzbi cu bucurie. Numai atta mngiere?
putem aduce ntre oameni, ct amrciune putem bea n local celor ce vrem s-i
mngiem. Att de puternic e mila si adevrul in noi, ct vpaie de ur nfruntrn
bucurosi pentru Dumnezeu si pentru oameni.
Suferinta acceptat, smerit, face din Lazrii acestei lumi un Lazr din snul lui
Avraam nc din lumea aceasta.
S nu uitm ca una e lupta si suferinta omului mrturisit si alta e saferinta omului
nemrturisit.
Suferinta si iubirea se cresc in progresie una pe alta.
Cunostinta cea din ptanie sau nvtturile din durere singura Cale care poate
nvta ceva pe oameni.
Necazurile vietii sunt un grai mai aspru al lui Dumnezeu ctre oameni mai grei sau
mai vicleni la minte.
Nu uita ca Iisus a fericit pe sraci, pe Lazri si pe smeriti.
Sunt multe chipuri de a intra in mprtia lui Dumnezeu. dar numai o singur us:
Iisus.
Iisus doreste de la toti credinciosii lumii o liniste de adncime: linistea credintei in
Dumnezeu. Aceasta ar da de nteles ca in jurul unui om linistit (din cauza rdcinilor lui
in cer) se face liniste pe pmnt.
Pctosii au un prieten, pe Iisus. Din momentul in care cunosti c esti pctos, te-ai
schimbat din vrjmasul lui Dumnezeu in prietenul lui Dumnezeu.
E bine ca povtuitorii s griasc totdeauna din constiinta slujirii lui Hristos, ca in
fata lui Hristos si atunci vor fi blnzi ntru dojan si smeriti ntru mustrare.
Dac Domnul e ascuns in poruncile Sale, fireste c este si in strdania pentru
dobndirea virtutilor. El este puterea sau sufletul nevointelor virtutii.
Domnul Hristos a fost rstignit cu spatele pe crucea material si cu fata pe crucea
spiritual.
Aceasta este ratiunea ascuns a Providentei: toat lumea este ispitit s se
ciocneasc de Iisus.
In legtur cu sexualitatea in famle. Printele Arsenie zicea. Nici abuzul, nici
refuzul.
Oxigen, glicogen, somn, s-ti pstrezi hormon conceptie de viat crestin.
Nasteti-v sfinti!
Tinerii s se mute de la btrnii care le stric casa.
Copiii nefcuti stric pe cei fcuti.
Pcatele se nregistreaz in codul genetic al fiecruia.
Cei care opresc copiii de la credint sunt osnditi mai ru ca sinucigasii.
Dac nu poti vorbi cu copiii tai despre Dumnezeu, vorbeste cu Dumnezeu despre ei.
Cine face carte nu face carte.
Nu te rspndi cu mute crti.
S-ti feresti capul de frig si de prostie!
In veacul al VIII-lea al erei crestine a fost, printre altele, o mare lupt pentru icoane.
A trebuit un sobor ecumenic, ultimul sobor, al VII-lea, s apere cinstirea sfintelor
icoane. Atunci erau iudeii care prau icoanele la mprati, precum ca sunt chipuri
cioplite si nchinare la lemne. Desi atunci s-a pus capt ruttii si multe veacuri icoanele
au fost in cinste, astzi iarsi li se gseste vin. Atunci li se zicea ca-s o nchinare gresit
lui Dumnezeu. Azi vina lor e c amintesc de Dumnezeu. Dar mai e o icoan in primejdie:
icoana lui Iisus, pe care o avem in noi, in fiecare, cci de la Botez fiecare suntem
destinati s fim o icoan a lui Iisus. mpotriva acestei icoane a lui Iisus in noi se d azi o
lupt mai vrjmas ca odinioar mpotriva sfintelor icoane. Se d o lupt mpotriva
icoanei omului! Unde-i sunt aprtorii!?
Vecinul tu bate crsmele? Verisoara ta a fugit necununat? Feciorul tu fuge de
biseric? Copiii tai umbl la joc seara si scuip dup preot? N-ai pe nimeni de adus la
Iisus? Poate ai de gnd s te aduci pe tine!
Nu sunteti si voi cutnd pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri, dar
nu-L stiti pe El. Si pn nu-L gsesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gsesti
nici sensul tu, nici sensul lumii.
S ai ntelegere fat de neputinta omeneasc.
Cea mai lung cale este calea care duce de la urechi la inim.
Mustrarea nvinge, dar nu convinge.
n mintea strmb si lucrul drept se strmb.
Sfrsitul betivului e sau in sant sau in casa de nebuni; iar sufletul i este in iad nc
de aici. Urmasii lui, nu mai zic nimic, mila ma opreste; totusi, mai am si o mil
preventiv, pentru viitor, care m face s scriu.
Nu-l judeca pe cersetor c fumeaz.
Mai bine o rugciune pentru cel care njur dect observatie.
Nu da cu bta in viespile sectare.
Asa-i firesc omului pctos, cnd i lovesti dracii, zice c tu esti drac.
Iertnd, stergi ce ierti. Ce ierti la altul, tie ti se sterge. Judecata aceasta te scoate de
sub judecat.
Nu toti din lume se prpdesc, nici toti din mnstire se mntuiesc.
Unii dintre clugri nu sunt clugri, ci cuiere de haine clugresti.
De vrei s te faci clugr, f-te ca focul!
Clugria slbeste in suflete slabe si se ntreste in suflete mari.
Lepdarea de lume e o convingere, pe care poti s-o ai si-n mijlocul lumii stand,
precum poti s n-o ai in mijlocul pustiei petrecnd.
Mirenii mai vin la mnstire pentru rugciune, clugrii nu se mai duc in lume s se
odihneasc. Toate profesiunile au vacant sau concediu, numai clugria nu. Asa ceva
ar nsemna ncetarea clugriei.
Un clugr trist este un clugr cu luminile stinse.
Dintre cele trei fgduinte monahale, cea mai grea e ascultarea, pentru ca are de
biruit mai mult patimile mintii care "discut" cu Dumnezeu, in loc s asculte fr
discutie.
Adevrul este fiint vie.
Cel mai greu pcat, vesnic fr iertare, este starea omului mpotriva adevrului.
Focul iubirii divine, de dragul Adevrului, ntre potrivnici se aprinde si se mentine.
Asa sunt gndurile de hula: rbufniri de pcur n raza de soare.
Credinciosul in Dumnezeu depseste limitele omului.
Ateismul este o infirmitate, o monstruozitate si o eroare fundamental a naturii
umane.
Necredinciosii, spre rusinea noastr, si cred necredintei lor mai mult dect credem
noi credinta noastr.
Religia nu face stiint, ci constiint.
Iisus a tmduit orbirea ochilor, dar n-a putut tmdui orbia ruttii. Orbia ruttii
nu are leac, dar are pedeaps.
Nimic mai greu, mai periculos dect s te lupti cu ngustimea si cu formalismul.
Din cauza avorturilor romnilor ne vor stpni tiganii.
Nu suntem din maimut, dar mergem cu pasi repezi spre ea.
Necazurile de acum nu sunt vrednice de a fi in cumpn cu slava noastr viitoare.
nvierea este noul stlp de foc, care conduce de dou mii de ani neamul crestinesc
prin pustia acestei lumi. Din lumina lui este fcut destinul care ne atrage Acas.
S ne ngrijim mai ales de cei care vor primi mucenicia in prigoana de la sfrsit.
Relele de pe pmnt asa de mult vor strnge oamenii, nct nu mai rmne istoriei
alt solutie dect sfrsitul ei.
Doar Sfnta Liturghie mai tine lumea.
Chinurile cele de pe urm, cele de la Antihrist, in care va lucra toat puterea
Satanei, vor ntrece toate prigoanele cte s-au ntetit asupra crestinilor, de la nceput
pn in zilele acelea.
n zilele noastre se vd multi cltori la iad cu Scriptura in mn.
Dumnezeu nu ne cere minuni. Acelea le face El.
Gndurile omului nu sunt ca si gndurile Domnului.
Rvna fr ntrebare si prerea sar msura.
Dreapta socoteal-i mai mare ca postul.
Nentrebat nimic nu e bine, nici ce e bine.
Crestinismul renvie in raport invers proportional cu ncercrile de a-l stinge.
Crestinismul nu e numai o afacere de Duminic, ci e o strdanie de toate zilele.
nsusirile copilului atrn de gradul de pervertire la care a ajuns instinctul
maternittii la femeie.
Mare este acela care numai de mrimea lui nu se ocup.
Neghinele vrjmasului vor slbtici oile mpotriva pstorilor.
Cnd ti-a gsit Dumnezeu vreo treab pentru mprtia Sa ntre oameni, ai isprvit
toate obligatiile lumii.

Printele Arsenie Boca n cteva imagini


Praznicul Adormirii Maicii Domnului, Smbta de Sus, 1945

Chilia Printelui Arsenie, spat n munte, la izvorul vii Smbta

Printele Ieromonah Arsenie Boca la Mnstirea Brncoveanu

Printele Arsenie Boca la Smbta de Sus, in timpul unei slujbe

Printele Ieromonah Arsenie Boca la Mnstirea Prislop

Printele Arsenie pe cnd era diacon al Mitropolitului Nicolae Blan



/ / /