Sunteți pe pagina 1din 4

Maestrul si Margareta

Mihail Bulgakov
Maestrul si Margareta e un roman care
nu se citeste, ci se simte. Poate sunt un
pic subiectiv, dat fiind faptul ca am o
mare afinitate pentru Bulgakov, in
general, si pentru aceasta scriitura, in
special, dar mi se pare ca, pe alocuri,
autorul stie sa fie mai profund decat
clasicii rusi (Dostoievski, Tolstoi) si
chiar eclectic. Eclectic pentru ca
reuseste sa imbine atat de frumos polii
traditionali ai literaturii, binele si raul.
Maestrul si Margareta este, la primul
nivel ale lecturii o carte ciudata. ntr!un
plan Diavolul insusi rascoleste un oras
linistit si monoton, Moscova, iar in alt
plan, "ristos isi cunoaste si aproape ca
se imprieteneste cu cel ce ii va fi calau,
Pilat din Pont. ntretaierea de planuri
fundamentale diferite, atat din punct de
vedere al continutului, cat si din punct
de vedere cronologic, o intalnim, spre
pilda, la #losa. n Paradisul de dupa colt
e$ista doua planuri narative situate, in
timp, la doua generatii distanta. Daca
acolo scopul este de a releva
consecintele in pre%ent ale faptelor din
trecut, aici Bulgakov isi propune cu
totul altceva.
n contingent, multe lucruri raman
nespuse. &rasul este coplesit de
mefienta ilu%ionistului 'oland, (atana
cu chip de om (motiv intalnit si la alti
rusi, de pilda #eonid )ndreev).
Dragostea Maestrului pentru Margareta
isi gaseste un sfarsit abrupt in
constrangerile societatii. El, scriitorul
ratat al romanului absolut. Ea,
claustrata in pre*udecatile societatii
moscovite, fortata sa conserve o
casnicie cu un barbat pe care nu!l
iubeste. Dragostea lor devine drama
care il arunca pe el in mre*ele nebuniei
si pe ea in bratele mereu deschise ale
Diavolului. n trecut, isus isi traieste
*udecata. +andoarea si intelepciunea lui
nu repre%inta nimic in fata omului pornit
sa infaptuiasca metodic raul. Este un
plan arid, al lipsei de speranta, al
neputintei binelui in fata raului absolut.
+ele doua planuri se intretaie, caci
disperarea, nevoia de iubire si mantuire,
dar si *ocurile parsive ale lui 'oland ii
fac pe Maestru si pe Margareta sa!si
depaseasca statutele de oameni
obisnuiti. lu%ionistul acopera cu figura
sa iconica planul terestru, evocat de
Moscova secolul ,-, dar isus domina
implacabil planul cosmic, evocat de
transpunerea neobisnuit de vie a Bibliei.
Tot ceea ce ramane nespus in imediatul
pervertit de 'oland, este intarit in
transcendentul purificat de "ristos.
Maestrul si Margareta este un roman al
trecerii, prin iubire, de la om la supra!
om. Bulgakov l!a terminat pe patul de
moarte, orb, dictandu!i ultimele
corecturi sotiei sale. Din paginile lui
transpare o dorinta oarba de a trai si a
iubi, in ciuda aparentelor ca cele mai
pure sentimente sunt adesea intr!o
antinomie ireductibila cu meschina lume
incon*uratoare. Maestrul si Margareta
sufera pe pamant, dar isi desavarsesc
iubirea in vis si in #una, intr!un final
apoteotic al unui roman ce nu trebuie
ocolit.