Sunteți pe pagina 1din 13

INTRODUCERE

In multe tari s-a consacrat ideea conform careia interesul colectivitatii impune instituirea
obligativitatii unora din raporturile de asigurare, cu deosebire in sfera asigurarilor de raspundere
civila.
.!RE"ENT#RE# #$I%UR#RI&OR %ENER#&E
.Interesul asigurat
Intr-un contract de asigurare de bunuri, asiguratul trebuie sa aiba un interes patrimonial cu
privire la bunul asigurat. O persoana are un interes patrimonial daca producerea unui eveniment
asigurabil poate cau'a o pierdere (pre)udiciu* persoanei respective. In ca'ul in care in contractul
de asigurare este mentionat un beneficiar, altul decat persoana asigurata, acesta trebuie sa aibe un
interes patrimonial fata de bunul asigurat.O regula generala in asigurarea de bunuri este aceea
ca interesul patrimonial sa existe atat in momentul incheierii asigurarii, cat si in momentul
producerii riscului asigurat.
In asigurarea de bunuri, interesul patrimonial decurge, de regula, din statutul de proprietate al
persoanei care doreste sa se asigure. E+ista situatii in care si alte persoane decat proprietarul pot
avea interes fata de un bun, cum ar fi,
1) proprietate in comun - o persoana care detine un bun in comun cu una sau mai multe
persoane are dreptul de a asigura bunul respectiv la intrega valoare. #ceasta nu inseamna ca, in
ca' de distrugere a bunului asigurat, aceasta persoana va fi singura despagubita, ci va beneficia
de despagubire doar in limita dreptului ei de proprietate-
2) proprietatea ipotecata - in ca' de ipoteca, ambele parti au un interes asigurabil, debitorul
ipotecar - in calitate de proprietar, iar societatea ipotecara - in calitate de creditor. In aceste
situatii se inc.eie un contract de asigurare in numele ambelor parti-
3) proprietatea inchiriata - in ca'ul in care c.iriasul inc.eie un contract de asigurare, o face in
numele si folosul proprietarului, deci nu poate pretinde incasarea despagubirii, ci numai re
stituirea primelor de asigurare de la proprietar-
4) proprietatea aflata in custodie - custodele are un interes asigurabil, in ceea ce priveste bunul
pe care il detine in custodie, pentru ca, din punct de vedere legal, este responsabil pentru orice
dauna produsa bunului respectiv-
5) persoanele din familia proprietarului - pot beneficia de utili'area bunului asigurat, ceea ce
determina e+istenta unui interes asigurabil al acestora fata de bunul respectiv.
In conclu'ie, pot fi asigurate bunuri apartinand persoanelor fi'ice si persoanelor )uridice,
bunuri primite in folosinta sau aflate spre pastrare, reparare, prelucrare, van'are sau pentru a fi
e+puse in cadrul mu'eelor si e+po'itiilor si bunuri ce fac obiectul cantractului de inc.iriere sau
locatie de gestiune.
./ !erioda de asigurare
In general, asigurarea de bunuri se inc.eie pe o perioada de un an, dar, la cererea asiguratului,
se poate inc.eia si pe o perioada mai mica, de trei sau sase luni.
.0 Inceperea si incetarea raspunderii asiguratorului
#sigurarea se considera inc.eiata prin plata primei de asigurare si emiterea de asigurator
apolitei de asigurare, fiind valabila numai pentru bunurile si riscurile specificate in polita la
adresele inc.eiate in aceasta. Raspunderea asiguratorului incepe la ora 1
11
a 'ilei mentionate in
polita ca repre'entand inceputul asigurarii, cu conditia ca prima de asigurare sa fi fost ac.itata, si
incetea'a la ora /2
11
a 'ilei la care incetea'a asigurarea. Raspunderea asiguratorului mai
incetea'a si in ca'ul in care contractul de asigurare este re'iliat, situatie ce apare in urmatoarele
impre)urari,
- prima de asigurare se plateste in rate, iar asiguratul nu a ac.itat o rata la termenul stabilit si nici
in termenul de gratie oferit de asigurator-
-asiguratul a dat raspunsuri ine+acte sau incomplete sau nu a comunicat asiguratorului
sc.imbarile esentiale la impre)urarile privind riscurile.
Dupa inc.eierea contractului de asigurare, producerea evenimentului asigurat a devenit
imposibila.
.2 Riscul asigurat
In asigurarea de bunuri e+ista o clasificare a riscurilor in,
riscuri civile - asociate cladirilor care folosesc ca locuinte si birouri si a bunurilor din
acestea-
riscuri comerciale si industriale - asociate cladirilor ce folosesc ca unitati de productie
si comerciali'are si bunurile aflate in acestea.
In general, in asigurarea de bunuri riscurile preluate in asigurare de societatile de asigurare
sunt, incendiu, trasnet, explozie, ploaie torentiala, grindina, inundatie, furtuna, cutremur,
prabusiri si alunecari de teren, greutatea stratului de zapada cu gheata, avalanse de zapada,
caderea pe cladiri a altor corpuri, lovirea de catre un autovehicul.Unele societati de asigurare
ofera asigurare pentru masini, utila)e si instalatii, pentru ca'urile de avarie accidentala. In astfel
de polite sunt acoperite riscuri cum sunt,
ruperi sau deformari in timpul functionarii-
ciocniri sau i'biri cu alte corpuri-
e+plo'ii-
efectele unor substante c.imice-
scurtcircuit- etc.
3unurile sau alte valori (numerar, timbre postale* pot fi asigurate si in vederea furtului sau
)afului. Unele societati tratea'a aceste riscuri ca fiind de sine statatoare, in timp ce altele le
asigura complementar, cu plata primei corespun'atoare sau le refu'a.
.4. $uma asigurata
#ceasta nu trebuie sa depaseasca valoarea reala a bunurilor in momentul inc.eierii contractului
de asigurare. $uma la care sunt asigurate bunurile trebuie sa fie in deplina concordanta cu
valoarea reala a acestora. !entru prevenirea subasigurarii, ma)oritatea societatilor de asigurare
aplica principiul raspunderii proportionale. !rin valoarea bunurilor la data asigurarii se
intelege,
a* la cladiri si constructii - valoarea de inlocuire (costul constructiei sau ac.i'itionarii
cladirii respective sau a uneia similare la preturile u'uale pe piata locala* din care se
scade uzura (in raport de vec.ime si starea constructiei*-
b* la mi)loacele fi+e si obiecte de inventar - valoarea de inlocuire a acestora, din care se
scade uzura (in raport de vec.ime si starea de intretinere a acestora*-
c* la materii prime, materiale, produse finite, marfuri - pretul de cost sau de achizitie al
acestora-
d* colectii si obiecte de arta - valoarea de circulatie (de piata* determinata pe ba'a de cataloage
sau e+perti'e.
In general, sumele asigurate se stabilesc fie separat, pe fiecare bun, fie global, pentru toate
bunurile din aceeasi grupa preva'uta in tariful de prime. !entru obiectele de arta sumele se
stabilesc pentru fiecare obiect in parte.
.5 !rima de asigurare
&a asigurarea de bunuri, prima de asigurare se determina prin inmultirea sumei asigurate cu
cota de prima tarifara, ce se e+prima in procente sau promile. In cele mai multe ca'uri, cotele de
prime asigurate sunt diferentiate,
- pe tipuri de localitati (municipii, orase, comune*-
- pe grupe de bunuri (locuinte, mobilier, aparatura audio-video*.
!rima de asigurare platita de asigurat, numita si prima bruta sau tarifara(!b) este formata
dinprima neta sau teoretica (!n* din care se constituie fondul necesar platii indemni'atiilor de
asigurare (despagubiri sau sume asigurate* si adaosul de prima sau incarcatura primei (a*, din
care se acopera c.eltuielile de administrare ale asigurarilor si profitul asiguratorului,deci Pb =
Pn + a .!entru ca un risc sa devina risc asigurat trebuie in mod necesar sa poata fi inregistrat
intr-o evidenta statistica. Datele din seria statistica sunt utili'ate pentru determinarea
probabilitatii de aparitie a riscului, a frecventei si a intensitatii acestuia.Ori'ontul de timp difera
in functie de natura riscului. Cu cat acesta este mai mare cu atat gradul de preci'ie pentru
calcularea primelor de asigurare este mai mare. !entru fiecare categorie de asigurari, societatile
de asigurari stabilesc pe ba'a practicii de asigurare, marimea perioadei minime de observare
necesare pentru acuratetea calculelor actuariale.!rima de asigurare repre'inta obligatia de plata a
asiguratului pentru ca asiguratorul sa preia asupra lui riscurile cu care se confrunta acesta. !e
ba'a primelor de asigurare se constituie in mod descentrali'at fondul de asigurare la dispo'itia
asiguratorului necesar pentru plata despagubirilor sau a sumelor asigurate.
Obligatia de plata a asiguratorului ia nastere in momentul in care se produce riscul asigurat si
este reali'ata prin intermediul fondului de asigurare.Caracterul aleatoriu al contractului de
asigurare presupune reali'area obligatiilor financiare de catre partile contractante in raport cu
producerea evenimentului sau riscului asigurat care este viitor si incert. De asemenea, prin
contractul de asigurare se stabileste o operatiune financiara ec.ivalenta din punct de vedere al
obligatiilor partilor contractante.
$ocietatea de asigurari pentru a face fata tuturor obligatiilor cu care se confrunta trebuie sa
limite'e la un anumit nivel riscurile, asigurand totodata un ec.ilibru financiar intre contributiile
platite de fiecare asigurat pe de o parte si despagubirile si re'ervele financiare ale
asiguratorului.Indicele de despagubire se calculea'a ca raport intre valoarea totala a
despagubirilor si valoarea totala a sumelor asigurate67.
I
k
= = (/*
.8 Obligatiile asiguratului
#siguratul trebuie sa indeplineasca o serie de obligatii specificate in conditia de asigurare, a
caror neindeplinire poate duce la re'ilierea contractului sau la refu'ul asiguratorului de a plati
despagubirea. E+ista obligatii corespun'atoare producerii unei daune si obligatii care trebuie
urmate de asigurat la producerea unei daune. Una din obligatiile asiguratului este de a intretine si
folosi bunul asigurat in bune conditii, in scopul prevenirii riscurilor asigurate. Daca prin
nerespectarea acestor obligatii s-ar putea produce pagube, asiguratorul are dreptul sa renunte la
asigurare, fara restituirea primelor de asigurare.
.9 Constatarea si evaluarea daunei. stabilirea despagubirii
Cand se produce un risc asigurat, in urma caruia asiguratul inregistrea'a o paguba, se
declansea'a, automat, mecanismul despagubirii. Despagubirea se face in raport cu starea bunului
in momentul producerii evenimentului asigurat, iar valoarea acestuia nu poate depasi cuantumul
pagubei - suma asigurata, nici valoarea bunului in momentul producerii evenimentului
asigurat. &a asigurarea de bunuri e+ista trei principii care se aplica la acoperirea pagubei,
: principiul raspunderii proportionale;
: principiul primului risc;
: principiul raspunderii limitate.
Cuantumul pagubei se stabileste in functie de tipul pagubei (totala sau partiala*. Cuantumul
pagubei repre'inta, in caz de dauna totala,
a* la cladiri - valoarea de inlocuire a cladirii distruse, la data producerii evenimentului asigurat,
din care se scade u'ura la acea data si valoarea resturilor care se pot intrebuinta sau valorifica-
b la bunurile a caror cantitate se exprima in unitati de masura ! valoarea reala la data
producerii evenimentului asigurat;
c* la celelalte bunuri - valoarea reala la data producerii evenimentului asigurat a bunului distrus,
din care se scade valoarea, la aceiasi data, a restuilor care se pot valorifica.
Cuantumul daunei, in caz de dauna partiala, repre'inta,
a* la cladiri - costul reparatiei din care se scade u'ura si valoarea, la data producerii
evenimentului asigurat, a resturilor care se pot valorifica sau intrebuinta-
b* la bunurile a caror cantitate se exprima in unitati de masura ! valoarea pierderii din
cantitate a aceleiasi parti din cantitatea totala care diminuea'a valoarea totala-
c* la celelalte bunuri - costul reparatiilor partilor compoonente sau a pieselor avariate sau costul
de inlocuire a acestora, din care se scade u'ura corespun'atoare si valoarea resturilor care se pot
valorifica.In limita sumei asigurate, societatea de asigurare acorda despagubiri si pentru,
: c.eltuielile facute in scopul limitarii daunei-
: c.eltuielile legate de indepartarea resturilor de la locul producerii evenimentului asigurat-
: daunele provocate bunurilor mentionate in contractul de asigurare prin distrugerea sau avarierea
lor, datorita masurilor de salvare luate de asigurat pentru limitarea sau impiedicarea
consecintelor producerii riscurilor.
Din cuantumul pagubei se scad,
: fransi'a preva'uta in contractul de asigurare-
: primele datorate pana la sfarsitul perioadei de asigurare.
In ca'ul in care asiguratul a inc.eiat mai multe contracte de asigurare, pentru aceleasi riscuri,
asiguratorul datorea'a numai o parte a despagubirii, si anume acea parte care re'ulta din
reparti'area proportionala a despagubirii datorate de toti asiguratorii. In felul acesta se urmareste
ca despagubirea platita asiguratului sa nu depaseasca valoarea pagubei.
/.#$I%UR#RI&E DE ;I#T#
/. Conceptul de asiguare de viata
!e scurt, asigurarile de viata sunt produse financiare oferite de catre companii speciali'ate care
ofera, de la ca' la ca', protectie " asigurarile de viata clasice si
facilitea'a economisirea " asigurarile de viata cu acumulare de capital.
$pre e+emplu, in ca'ul unei asigurari de viata clasice, prin intermediul unui contract,
asiguratorul se obliga sa plateasca o suma de bani in ca'ul decesului persoanei asigurate. Costul
unei polite de asigurare de viata se numeste prima de asigurare, si este stabilita de asiguratorul
tau in functie de tipul de produs pe care il doresti, suma asigurata, durata contractului, riscurile
acoperite. In acest tip de asigurare #$ se acumulea'a capital.
In ca'ul asigurarilor de viata cu acumulare de capital, parte din prima pe care o platesti
acopera componenta de protectie (ca si in ca'ul unei asigurari clasice de viata* in timp ce o alta
parte este investita de compania de asigurari si platita clientului la finalul perioadei contractuale
sau c.iar inainte, impreuna cu o parte din profitul obtinut.
In acest ca', asigurarile de viata %$#& si un instrument de economisire.
'.' (I%C$(I )C*P+(I&+
!rincipalul risc acoperit de o asigurare de viata estedecesul.
Cu toate acestea, asigurarile de viata pot include si despagubi si producerea altor riscuri,
- (iscul de pierdere a capacitatii de munca,
In ca'ul in care asiguratul sufera un accident care are ca urmare pierderea capacitatii de munca,
acesta va fi scutit de plata primelor de asigurare.
- (iscul de invaliditate permanenta
Daca asiguratul sufera un accident in urma caruia va ramane cu invaliditate permanenta, acesta
va benefica de suma asigurata pentru acest risc
- (iscul de supravietuire
Daca la e+pirarea contractului de asigurare asiguratul este in viata, acesta va primi banii aferenti
sumei asigurate fie sub forma de rate, fie intr-o suma unica. In acest ca', beneficiarul ca' poate
fi asiguratul sau mostenitorul desemnat de acesta.
Riscurile suplimentare care se adauga unei polite se numesc <clau'e aditionale=. #cestea se
adauga protectiei de ba'a si permit ca, impreuna cu repre'entantul asiguratorului sau bro>erului
de asigurare cu care ai decis sa colabore'i, sa iti construiesti o polita de asigurare adaptata
nevoilor tale.
Comparatia cea mai elocventa este cu ac.i'itionarea unui automobil, unde, in plus fata de
dotarile standard se pot adauga elemente optionale. Evident, si pretul se va modifica pe masura
ce sunt alese mai multe optiuni suplimentare.

'.- &IP$(I .+ P(*.$%+
?unctie de combinatia de riscuri acoperite si beneficii, e+ista o larga varietate de produse de
asigurare de viata,
)sigurarea de viata pe termen limitat
Este cea mai simpla si raspandita forma de asigurare deviata.
!olita de asigurare acopera numai riscul de deces, iar compania de asigurari va plati suma
asigurata numai daca decesul asiguratului survine inainte de un termen predefinit prin contract.
In ca'ul in care acest termen este atins fara ca decesul sa se produca, asiguratorul este e+onerat
de orice plata.
#cest tip de asigurare nu ofera posibilitatea capitali'arii si economisirii primelor de asigurare, de
aceea are costuri reduse.
)sigurarea de viata pe termen nelimitat
#copera riscul de deces pana la un termen ce poate fi considerat, practic, nelimitat, dat fiind ca
el este fi+at la o varsta foarte inaintata a asiguratului, de e+emplu @1 de ani, varsta de la care se
presupune ca decesul este un fapt natural, deci un risc neasigurabil.
!lata primelor de asigurare se va reali'a, insa, intr-un interval mult mai scurt, de e+emplu pana la
varsta pensionarii asiguratului. $umele asigurate platite in ca'ul decesului pentru acest tip sunt,
de regula, mai mari decat in ca'ul politei de asigurare de viata pe termen redus.
De asemenea, daca asiguratul este in viata la data maturitatii contractului, adica supravietuieste
termenului fi+at in polita, el va primi suma asigurata, actuali'ata cu inflatia.
)sigurarea mixta de viata
#copera atat riscul de deces al asiguratului pe durata de valabilitate a contractului, cat si riscul
de supravietuire, dupa a)ungerea politei la maturitate.
In plus, acest tip de asigurare poate slu)i si ca un instrument de economisire, inclu'and si o
participare la fructificarea prin investitii financiare a re'ervelor constituite de asigurator
(e+cedent*.#stfel, daca pe durata contractului survine decesul asiguratului, societatea de
asigurare va plati beneficiarilor desemnati suma asigurata plus e+cedentul. Daca la maturitatea
politei asiguratul este in viata, va primi el insusi suma asigurata plus e+cedentul.
!rodusele de acest tip oferite de companiile de asigurari din Romania pre'inta si o serie de
caracteristici particulari'ate, dintre care se pot enumera, posibilitatea de a e+tinde acoperirea si
asupra unor riscuri suplimentare cum ar fi cel de invaliditate in urma unui accident, acordarea
unor bonificatii speciale in ca'ul decesului din accident sau e+istenta clau'elor privind
suportarea de catre asigurator a valorii primelor restante in ca'ul in care dobandirea unei
invaliditati face imposibila obtinerea de venituri de catre asigurat, precum si e+istenta unei
garantii oferite de societatea de asigurari asupra randamentului investitional al componentei de
economisire.
Costul asigurarii varia'a functie de combinatia de clauze suplimentare adaugate riscului de
ba'a, precum si de datele actuariale specifice (durata contractului, varsta asiguratului, suma
asigurata etc.*.
)sigurarea de tip student
Este o polita cu o componenta de economisire destinata acoperirii cheltuielilor pentru
perioada de studii a copiilor. Titularul si totodata asiguratul unei astfel de polite este parintele
sau tutorele legal, in timp ce beneficiarul politei este copilul sau.
!rimele de asigurare se platesc esalonat, pana la maturitatea contractului, stabilita in general pe
ba'a varstei beneficiarului (de regula, varsta de incepere a studiilor universitare sau atingerea
ma)oratului*. $uma asigurata plus e+cedentul (participatia la profitul investitiilor financiare* vor
fi platite beneficiarului la maturitatea contractului (implinirea varstei stabilite in polita*, in suma
unica sau sub forma unei rente pe parcursul anilor de studii.
!rima de asigurare poate fi incasata c.iar daca beneficiarul a decedat. In acest ca', polita se
transforma intr-o asigurare mi+ta, prima de asigurare fiind incasata de catre titularul asigurat.
)sigurarea de tip dota
Este asemanatoare celei tip =student=, suma asigurata acordandu!se de aceasta data
integral fie cand beneficiarul (copilul asiguratului* se casatoreste, fie cand implineste o anumita
varsta, prestabilita prin contract, daca nu s-a casatorit pana atunci.
In ca'ul decesului beneficiarului, polita se transforma in asigurare mi+ta, prima de asigurare
fiind incasata de catre titularul asigurat. O formula asemanatoare de asigurare este destinata
acoperirii c.eltuielilor oca'ionate de nasterea unui copil.
)sigurarea de tip renta / anuitatea
!rin aceasta forma de asigurare, compania de asigurari se obliga ca, in sc.imbul unei prime de
asigurare platite de asigurat - in suma unica sau esalonat -, sa-i furni'e'e acestuia o indemni'atie
periodica.
?unctie de durata perioadei de plata, tipul beneficiarului si modul de transmitere a dreptului de a
incasa renta, e+ista o paleta larga de tipuri de rente. Dintre cele mai cunoscute si des intalnite
tipuri, enumeram,
- renta cu rata fixa A acest tip de renta presupune ca indemni'atia de asigurare este platita
indiferent daca asiguratul mai traieste sau nu. Rata fi+a se plateste pentru o anumita perioada
determinata (un numar de ani*.
- renta A care poate fi, functie de durata de plata a indemni'atiei, viagera (platita pana la decesul
asiguratului* sau temporara (platita pana la o data stabilita sau la decesul asiguratului, daca
acesta intervine inainte de acea data*. !entru primirea unei indemni'atii de renta viagera,
asiguratul (sau, in ca'ul in care avem de-a face cu mai multi asigurati, cel putin unul dintre
acestia* trebuie sa fie in viata, asigurarea fiind inc.eiata pe <viata= asiguratului. O asigurare de
renta viagera poate fi inc.eiata si in favoarea mai multor persoane, de regula doua. In astfel de
situatii, la moartea unuia dintre asigurati, renta viagera se transfera asupra vietii coasiguratului.
#cest sistem se foloseste in special ca alocatie pentru pensia de batranete, respectiv pentru pensia
de urmas (sotBsotie*.
- Un ca' special il repre'inta asigurarea de renta de supravietuire, prin care se acorda o
indemni'atie periodica in ca'ul decesului asiguratului, in favoarea coasiguratului, daca acesta
este in viata. Ca forme specifice de asigurare, mai des intalnite sunt,
- renta temporara de supravietuire, prin care se acorda indemni'atia pana la data stabilita in
prealabil in contract, sau pana la data decesului coasiguratului, daca acesta survine mai devreme.
- renta de supravietuire viagera- in ca'ul in care coasiguratul moare inaintea primului asigurat,
asigurarea e+pira c.iar inaintea acordarii primei indemni'atii.
)sigurarea pentru ipoteca
Este o asigurare de viata incheiata de debitor, la cererea creditorului (banca, spre e+emplu*, in
ca'urile in care debitorul doreste sa ac.i'itione'e un teren sau o locuinta.
Creditorul se asigura in acest fel ca in ca'ul decesului debitorului (asiguratul, in acest ca'* va
incasa suma asigurata pentru a recupera valoarea ratelor datorate.
E+ista mai multe tipuri de asigurari pentru ipoteca, cea mai simpla si mai larg practicata fiind o
asigurare temporara de capital pentru risc de deces, pentru care suma asigurata este permanent
egala cu soldul creditului si descreste liniar pe masura ce ratele de returnare a imprumutului sunt
ac.itate, iar durata de valabilitate a politei coincide cu perioada de rambursare a creditului.
)sigurarile de viata unit!linked 0$1
$unt produse moderne care combina a componenta deprotectie " repre'entata de o asigurare
de viata pe termen nelimitat -, cu o componenta investitionala, repre'entata de cumpararea de
unitati de cont in fonduri financiare special constituite. Prima platita de asigurat este
investita, dupa deducerea unei cote parte destinate acoperirii componentei de protectie, intr-unul
sau mai multe fonduri de investitii puse la dispo'itie de asigurator, potrivit preferintelor
investitionale e+primate de asigurat.
In comparatie cu asigurarile de viata traditionale cu componenta de economisire, in ca'ul
asigurarilor U& e+punerea la riscul de investitii este transferata integral asiguratului, garantia
asiguratorului actionand numai asupra sumei asigurate.
Unele produse U& contin si o a treia componenta, a rentelor, astfel incat la inc.eierea perioadei
de plata a primelor (de regula, la varsta de pensionare*, valoarea contului asiguratului este
convertita intr-o renta viagera platita lunar. ;aloarea rentelor depinde de performanta
investitionala.
O varianta interesanta a acestui produs este cea in care asiguratorul plateste rentele pe o
perioada garantata, indiferent daca asiguratul mai este in viata sau nu (in ca'ul decesului
prematur al asiguratului, rentele fiind transferate beneficiarului desemnat pentru intervalul de
timp ramas pana la finalul perioadei garantate*.
)sigurarile de viata de grup
$e adresea'a persoanelor 2uridice si repre'inta atat o forma de asigurare de viata pentru
anga)atii companiilor, cat si o modalitate de protectie a acestora /2 de ore din /2, sau pe perioada
orelor de munca.
In cadrul programelor de asigurari de viata pentru grupuri, se poate opta pentru combinarea unei
varietati de beneficii, cum ar fi,
- planuri de protectie in ca'ul, incapacitatii temporare de munca, ca urmare a unui accident sau a
invaliditatii partialeBtotale, permanente-
- planuri de asigurari de sanatate, spitali'ari, convalescenta, interventii c.irurgicale, fracturi,
c.eltuieli cu medicamente, consecinte estetice si functionale ale accidentelor, imbolnaviri grave
(cancer, infarct miocardic, insuficienta renala, transplant de organe*-
- planuri de economisire si pensii prin acumularea si investirea primelor de asigurare platite-
- planuri personali'ate pentru asigurarea personalului c.eie (top management*-
- planuri de protectie in ca' de deces, soma) etc
Din punct de vedere al riscurilor acoperite si tipologiei politelor, asigurarea de grup nu difera
esential de asigurarile individuale, dar in ca'ul in care se semnea'a ca si grup, prima de asigurare
se poate reduce substantial. De asemenea, procedurile de evaluare a riscului intalnite la
asigurarile individuale sunt mult mai simplificate. De regula, pentru a fi eligibil, un grup
trebuie sa fie format din cel putin 34 persoane. Conditiile de asigurare se pot aplica uniform
intregului grup sau diferit, potrivit specificului muncii depuse si po'itiei ocupate
de anga)at in companie.