Sunteți pe pagina 1din 158

1

Produse si servicii bancare


~ suport de curs ID ~
Lect. univ. dr. Dan Costin Niescu
Ce tematic vom aborda?
2
1.Introducere 3
2.Produse bancare pentru mobilizarea resurselor 13
3.Produse bancare pentru finanare 17
4.Analiza, aprobarea i acordarea creditelor 30
5.Garania creditului 46
6. Carduri bancare 54
7.Canale alternative de distributie a produselor si serviciilor bancare 72
8. Sistemul platilor interbancare 78
9. Instrumente de plati 91
10. Plati documentare externe 111
11. Produse si servicii de trezorerie 125
12. Produse si servicii de tip Private Banking si Wealth Management 134
13. Investitiile administrate Organisme de plasament colectiv (OPC) 143
14. Activitati bancare de tip Investment Banking 152
Cine sunt beneficiarii produselor i serviciilor bancare?
Dou mari categorii:
1. persoane juridice (IMM, corporatii,
institutii financiare si guvernamentale)
2. persoane fizice (retail)

Fiecare categorie de beneficiari-clieni este
diversificat, n funcie de nevoile specifice, de
dezvoltarea afacerilor.

1. Introducere
Calitatea serviciilor, personalizarea produselor, gradul de risc asumat de banc, relaia banc-
client i reputaia bncii sunt de cele mai multe ori determinante pentru opiunile clienilor.
3
Conceptul de produse si servicii bancare
produsele bancare sunt caracterizate printr-un nalt grad de
personalizare
produsele bancare sunt produse imateriale care se apropie mult de
servicii
produsele bancare se deosebesc ntre ele doar prin caliti intrinseci
(uurina de operare, rentabilitate, flexibilitate), pe cnd produsele
comerciale n special prin caliti fizice (design, culoare, ambalaj etc.)
produsele bancare sunt caracterizate prin uzur moral foarte lent,
produsele bancare sunt puternic condiionate de cadrul legal.
4
Produse Servicii

- credite pe termen scurt, mijlociu i lung; - transferuri inter / intrabancare
- garanii bancare; - pli inter / intrabancare;
- produse derivate; - schimb valutar;
- carduri; - ncasri i pli n numerar;
- certificate depozite; - colectare numerar;
- depozite la termen; - pstrare valori n tezaur;
- depozite la vedere; - compensri interbnacare;
- custodie; - pli prin canale electronice;
- credite sindicalizate; - decontare tranzacii pe piaa bursier;
- transferuri internaionale Valutare
(Western Union, MoneyGram);
- private banking, cash management
- consultan bancar.


Dezvoltarea de noi produse i servicii bancare presupune
adaptarea la nevoile consumatorilor
(retail, corporate) i la noile tehnologii.
5
Cine ofer produsele i serviciile bancare?
Bncile comerciale sau de bncile internaionale (BIRD, BERD, IFC), alte agenii/instituii non-bancare
(care acord credite);

bnci universale (acoper toat gama de produse i servicii, pentru retail i corporate)
bnci specializate:
bncile ipotecare (mortgate banks),
bncile de dezvoltare (development banks),
bncile de ramur (agricole, industriale, construcii),
bncile ofer produse i servicii prin intermediul reelei de sucursale sau produse i servicii la
distan sau cele care au sucursale automatizate (self bank)
6

Pachet de finantare pentru
medici specialisti sau rezidenti
(PFA), cabinete medicate sau
societati comerciale
Solutii de finantare:
Credit Energie eficienta
Credit pentru capital de lucru
Plafon rapid de rezerva
Conturi curente cu facilitati :
Contul partener
Solutii de finantare:
Credite agricole
Linia de credit Mihail
Kogalniceanu
Credit rapid fara garantii
Credit 1 ora investitii
Conturi curente cu facilitati
Pachete de economii
Fonduri de investiii
Profil: Persoane cu varsta
cuprinsa intre 18 si 60 de ani,
locuitor urban, apartinand
oraselor mari si foarte mari, cu
venituri medii si mari
Persoane
Fizice
IMM
Divizia
pentru
medici
Corporate
7



Operaiuni bilaniere
Pasive (constituire de resurse):
depozite bancare, mprumuturi,
titluri de valori, capital


Active (utilizare de resurse):
numerar, credite neguvernamentale
(acordate clientelei), credite
guvernamentale, portofoliul de
titluri



Operaiuni extra bilaniere:
de comision, de mandat, garanii,
obligaii anticipate, credite
neperformante expirate, sume n litigiu
aflate n instanele de judecat
Principalele categorii de operatiuni
8
Aceste operaiuni stau la baza constituirii RESURSELOR pentru acordarea produselor i serviciilor
bancare.

depozitele bancare reprezint principala surs de finanare pentru o banc; sunt de dou
feluri: la vedere si la termen.

mprumuturile se realizeaz pentru acoperirea lipsei temporare de lichiditate sau pentru
asigurarea unor resurse pe termene mai lungi

titluri de valori reprezint emisiuni de obligaiuni n
scopul de a atrage resurse, n special valut
capitalul; operaiunile de capital privesc formarea acestuia
(capitalul social) la constituirea bncii, majorarea pe parcurs
i diminuarea cu pierderile nregistrate
Operaiunile pasive
9
Sunt operaiunile de utilizare a resurselor: de trezorerie si cu clientela
Operaiuni cu numerar reprezint ncasrile i plile n numerar, n lei
i valut, efectuate la cererea clienilor
Creditele neguvernamentale (acordate clientelei) reprezint portofoliul
cel mai important de active pentru o banc comercial i n acelai timp
forma principal de folosire a resurselor
Creditele guvernamentale (titluri de valori) se acord de bnci in baza
bonurilor de tezaur sau a obligaiunilor emise de entitile guvernamentale
care sunt purttoare de dobnd
Portofoliul de titluri al bncilor se poate constitui prin scontarea
cambiilor, primirea titlurilor n garanie pentru creditele acordate,
achiziionarea titlurilor de pe piaa de capital
Operaiunile active
10
Conturile curente se deschid pentru nregistrarea operaiunilor de ncasri i
pli n numerar, transferul fondurilor ntre bncile clienilor i alte operaiuni
generate de acordarea i derularea creditelor, constituirea i retragerea
depozitelor

Conturile de depozit sunt conturi de pasiv care reflect obligaiile bncii fa
de client i se crediteaz cu sumele constituite ca depozite i se debiteaz cu cele
ieite din cont la lichidarea depozitului

Conturile de credite sunt conturi de activ care reflect obligaiile clienilor fa
de banc i se debiteaz cu valoarea creditelor trase, creditndu-se cu sumele
rambursate

Conturile de dobnzi se deschid pentru fiecare depozit i credit i funcioneaz
n relaie cu contul curent

Banca central deschide conturi curente centralizate pentru bncile comerciale
n care acestea i in disponibilitile bneti i efectueaz plile.

Principalele categorii de conturi
11
Cine genereaz resursele principale pentru sistemul bancar?
procesul de ECONOMISIRE a veniturilor de ctre populaie i de ctre companii -
DETERMINANT n mobilizarea resurselor bancare

o parte din fonduri se pstreaz, de regul, n sistemul bancar sub form de depozite
bancare i constituie resurse atrase, care se folosesc n procesul de creditare

resursele financiare sunt volatile, sunt plasate acolo unde aduc randamente
confortabile.i unde exist o anumit siguran

elementul fundamental pe care se dezvolt produsele bancare pentru atragerea resurselor
este.INCREDEREA

o parte semnificativ din resursele atrase de companiile de asigurri, fondurile de pensii
sunt plasate n bnci, n depozite bancare
12
2.Produse bancare pentru mobilizarea resurselor
n funcie de destinaie i de suportul economisirii se pot
individualiza mai multe tipuri de economisire:

economisire bancar clasic pe baz de depozite bancare;
economisire financiar care are la baz tranzaciile cu titluri;
economisire prin produse de asigurri, n special asigurri de
via;
economisire pentru pensii sub forma unor produse specifice
gestionate de fondurile de pensii.

dup 2008, i pe piaa bancar din Romnia, se observ o tendin
accentuat de dezvoltare a produselor bancare de atragere a
resurselor CONCUREN ntre bnci.
13
Depozite la termen (sume economisite de titulari i depuse n conturi la banc pe termene
i n condiiile stabilite la constituirea depozitului)
Depozitele la vedere (sume aflate n conturi bancare care pot fi utilizate n orice moment
de titularul contului pentru pli/transferuri sau retrageri de numerar)
Certificatele de depozit sunt o variant a
depozitelor la termen cu deosebirea c acestea au
numai dobnd fix i constituie titluri de credit
care se pot negocia pe piaa secundar
Variaii ntre aceste tipuri de depozite
Tipuri de depozite
14
Sunt operatiunile de constituire a resurselor i se refer la: operaiuni de trezorerie i
interbancare, operaiuni cu clientela, operaiuni cu titluri de valori i operaiuni de
capital, rezerve i provizioane.

depozitele bancare reprezint principala surs de finanare pentru o banc; sunt
de dou feluri: la vedere si la termen.

mprumuturile se realizeaz pentru acoperirea lipsei temporare de lichiditate sau
pentru asigurarea unor resurse pe termene mai lungi
titluri de valori reprezint emisiuni de obligaiuni n scopul de a atrage
resurse, n special valut

capitalul; operaiunile de capital privesc formarea acestuia (capitalul social) la
constituirea bncii, majorarea pe parcurs i diminuarea cu pierderile nregistrate

Operatiuni de atragere a resurselor bancare
15
Solutii de economisire
oferite de o banca comerciala

Conturi de economii: Atustart, Atusprint, Atucont,
Smartcont
Servicii de economisire la plata cu cardul
Depozite la termen in lei sau valuta, Depozitul 1000,
Progresso (depozit cu dobanda progresiva)
Certificatul de depozite
Solutii de economisire creditare: Multiplan
Planuri de economisire: Edustart
Investitii directe pe pietele financiare
Investitii administrate (fonduri de investitii)
Planuri de pensii


16
Cum se aloca resursele acumulate n sistemul bancar?
Creditele reprezint cele mai cunoscute produse bancare

Prin produsele de creditare se aloc resursele din bnci, pentru
nevoile de finanare ale clienilor persoane fizice i persoane
juridice

Resursele deinute de bnci sunt atrase.... i plasate n credite

Faciliteaz i dinamizeaz schimburile comerciale, stimuleaza
producia, procesele investiionale, tehnologizarea companiilor si
sprijin creaia monetar.
3.Solutii bancare pentru finanare
17
Creditul reprezint orice angajament de plat a unei sume de bani n schimbul
dreptului la rambursarea sumei pltite, precum i la plata unei dobanzi sau a
altor cheltuieli legate de aceasta sum, sau orice prelungire a scadentei unei
datorii si orice angajament de achizitionare a unui titlu care ncorporeaz o
crean sau a altui drept la plata unei sume de bani, conform Legii 58/1998,
republicate Legea bancar

Cum se aloca resursele acumulate n sistemul bancar?
18
Caracteristicile creditelor
Perioada de creditare
Perioada de graie
Perioada de tragere
Metode de rambursare
Dobnda
Comisioanele
Costuri aditionale creditului reprezint cheltuielile cu
dobnda, comisioane i spezele bancare si nebancare (taxe
aferente evaluarii bunurilor aduse n garanie, taxele
notariale)
19
Tipologie credite
dup perioada de creditare:
pe termen scurt (pana la 1 an)
credite pe termen mediu (1
5 ani)
credite pe termen lung
(peste 5 ani)
dup destinaie:
credite comerciale
credite bancare
credite ipotecare
credite obligatare
dup modalitatea de
rambursare
credite rambursabile ntr-o
tran (in fine)
credite rambursabile prin
rate fixe
credite rambursabile prin
anuiti constante
dup forma de acordare
avansul n cont curent
mprumut acordat
cesiune de creane (scontare,
factoring)
creditul bazat pe angajamentul
de garanie
dup activitatea finanat:
credite de producie
credite de consum
credite pentru dezvoltare
20

Sunt 2 criterii mai utilizate pentru clasificarea creditelor:

n funcie de perioda de acordare:
- credite pe termen scurt (pn ntr-un an)
- credite pe termen mediu (ntre 1 i 5 ani)
- credite pe termen lung (peste 5 ani)

Este important corelarea scadenelor cu resursele atrase de banc!!

n funcie de tipul clienilor beneficiari:
-pentru persoane fizice
-pentru persoane juridice

Dezvoltarea acestor produse pentru retail a dinamizat mai multe sectoare (
electrocasnice, materiale de construcii / construcii, terenuri)
Credite de consum
Credite imobiliare
Credite ipotecare
Credite de nevoi personale
Credite pentru cardul de credit
Categorii de produse bancare pentru finanare (credite)
21
Produse de finanare pentru persoane fizice
(exemplul unei banci comerciale)
22
Moneda de acordare a creditului variaz (RON, EUR, USD, CHF)
Perioada de creditare termen scurt, mediu i lung, ntre 1-5 ani (credite de consum) i
pana 30 ani (credite imobiliare/ipotecare)
Pentru creditele ipotecare/imobiliare se solicit avans (minim 20 % din valoarea bunului
respectiv)
Se acord o sum maxim n funcie un mix de elemente:
- nu se solicita avans in cazul creditelor pentru nevoi personale
- valoarea bunului finanat (de ex. 80 % din valoarea imobilului/terenului
- capacitatea de rambursare a solicitantului i a co-pltitorilor
- garaniile constituite
Costurile (comisioane de analiz documentaie, de acordare credit, de administrare, de
rambursare anticipat)
Caracteristici / condiii pentru acordare /
utilizare produse bancare pentru finanare persoane fizice
23
solicitarea/nevoia clientului (cerere de credit), sursele de
venit (adeverina de venit/ contracte de chirie/ talonul de
pensie/ adeverine venit copltitori), locul de munc
(carte de munc / contact individual de munc/ decizie de
pensionare);
identificarea activului achiziionat / garaniile constituite
(titlul de proprietate / documentaie cadastral);
alte obligaii financiare ale solicitantului;
Analiza comportametului de plat / respectarea
obligaiilor financiare (completare interogare Biroul de
Credit, Centrala Incidenelor de Pli, Centrala Riscurilor
de Credit)
Documentaia de credit necesar pentru persoane fizice
24
Credite pe termen scurt:
Creditul global de exploatare (denumiri diferite: linie de credit, credit revolving, plafon
de credit)
Creditul pe obiect ( creditarea unor comenzi, a stocurilor de produse finite destinate
vnzrii, inclusiv producia neterminat)
Creditul pentru finanarea stocurilor sezoniere
Creditul de trezorerie (pentru acoperirea deficitului de lichiditate temporar)
Creditul de scont (pe baza unor instrumente de plat precumcambia i biletul la ordin,
denumite i efecte de comer)
Categorii de produse bancare pentru finanare (credite persoane juridice)
- Factoring (factorul (banca) preia creane de la
clientul su numit aderent prin plata facturilor sale
rezultate n urma unor operaiuni de comer, n
schimbul unui comision.)




25
Credite pe termen mediu i lung - se
solicit avans
(minim 20 % din valoarea investiiei respective)
:
Credite de investiii
Credite de dezvoltare

Se acord o sum maxim n funcie de:
analiza complex a situaiei financiare a
solicitantului, nevoile de finanare / investiiile
propuse, capacitii de rambursare, garaniilor
constituite, pieei pe care activeaz.

Categorii de produse bancare pentru finanare (credite persoane juridice)
26

solicitarea/nevoia clientului (cerere de credit)
documentaia financiar (bilanuri, balane de
verificare, rapoarte de audit)
documentaia juridic (statut, contracte cu clieni/
furnizori)
documentaia pentru garanii
planul de afaceri/studiul de fezabilitate, previziunile
privind fluxurile de numerar pe perioada acordrii
creditului / bugetul de venituri i cheltuieli
declaraiile privind alte angajamente financiare
formulare privind consultarea Centralei Incidenelor
de Pli, Centralei Riscurilor Bancare

Documentaia de credit necesar pentru persoane juridice
27
Produse de finanare pentru persoane juridice
(exemplul unei banci comerciale)
28
Produse de finanare pentru persoane juridice
(exemplul unei banci comerciale din Romania)
29
Ce implic acordarea produselor de finanare?
Produsele de finanare (creditele in principal)
reprezint produsele bancare cele mai cunoscute;

Acordarea creditelor este o activitate complex de
informare, evaluare, analiz i luare a deciziei;

Are la baz cunoaterea clientelei din punct de vedere
juridic, economic, financiar i managerial;

Acordarea produselor de creditare reprezint...
asumarea unor riscuri.
4.Analiz, aprobare, monitorizare produse de finanare
30
Analiza acordrii creditelor
Este o analiz a unor riscuri multiple, cuantificabile (financiare)
sau necuanificabile (calitative);

Banca decide dac plaseaz banii atrai prin produsele de depozit...
n afacerile propuse de solicitantul de credit;

n urma analizei se fundamenteaz deciziei de creditare
sau...respingerea solicitrii;

Analiza acordrii creditelor este diferit n funcie de clienii
persoane fizice (retail) i de clienii persoane juridice (corporate);

Prezint anumite particulariti: sume mai mici, destinaie:
consum sau destinaie imobiliar, surse de venit nu foarte
diversificate (salarii, dividende, chirii).


31
Analiza acordrii creditelor pentru persoane fizice

Se poate standardiza (se bazeaz pe o fie scoring, analiz cantitativ
i analiz calitativ)

Documentaia include:
- cererea de credite (tipizat): date de identificare ale solicitantului,
informaii angajatori, alte datorii
- copii de pe actul de identitate al solicitantului i al giranilor;
- adeverin de venit (tipizat) de la angajator cu datele de identificare
ale acestuia,
- venituri suplimentare (sporuri, prime), popriri pe salariu i eventual
alte datorii;
- declaraii notariale ale giranilor prin care se oblig s pltesca bncii
sumele neachitate de beneficiarul creditului.
32
33
Analiza acordrii creditelor pentru persoane juridice
n general, creditele pentru persoane juridice reprezint valori
mai mari dect cele pentru persoane fizice, expuneri mai mari
pentru bnci
Implic o analiz mai complex, att din punct de vedere
financiar ct i nonfinanciar
Creditele pentru persoane juridice se adapteaz/i modific
carateristicile n funcie de specificul beneficiarului,
domeniului de activitate, dimensiunea afacerii.
34
Analiza aspectelor
nonfinanciare

tipul companiei;
acionariatul;
indistria/ domeniul de
activitate;
pia/produse/competitori
calitatea managementului
Analiza aspectelor
financiare

cuantificarea riscurilor
financiare ale clientului;
determinarea capacitii de
rambursare a creditelor si de
plat a dobnzilor;
analiza bilantului contabil;
analiza contului de rezultate
financiare;
determinarea performanelor
financiare ale companiei.
Analiza acordrii creditelor pentru persoane
juridice (continuare)
35
Aspecte
importante n
analiza de
credit
Identificarea scopului i
nivelului creditului
solicitat
Stabilirea nivelului
dobzii i al
comisioanelor
Identificarea
garaniilor
creditului
Identificarea
surselor de
rambursare a
creditului
ntocmirea
referatului de credit
i a contractului de
credit
36

Caracteristici credit persoane juridice
(Exemplul unei banci comerciale)
Valoarea creditului: 60.000 lei sau eqv. Eur
Moneda: Lei sau Eur
Perioada acordrii: Minim 24 luni pana la Maxim 60 luni;
Perioada de gratie: Maxim 12 luni
Destinaia: Nevoi nenominalizate

Conditii de indeplinire:
firma funcioneaz de cel puin 24 luni;
conform ultimului bilan contabil, evoluia cifrei de afaceri a firmei este pozitiv. Se pot
analiza i cazurile n care cifra de afaceri nregistreaz o scdere de maxim 25%.
nu inregistrezi intarzieri mai mari de 15 zile calendaristice in ultimele 12 luni la plata
creditelor contractate;
37
nu au existat schimbari in structura asociatilor/actionarilor majoritari sau a administratorului
societatii in ultimele 12 luni;
nu inregistrezi popriri active pe cont;
nu nregistrezi datorii bugetare restante. Este posibil acordarea de credite pentru achitarea
datoriilor bugetare, cu condiia stingerii integrale a acestora din creditul acordat si / sau
din fondurile proprii ale societatii mprumutate.
firma nu este n interdicie de a emite cecuri bancare;
compania este stabil financiar.

Caracteristici credit persoane juridice
(Exemplul unei banci comerciale)
38
Creditele ipotecare i
imobiliare (nevoia de
locuire,
schimbarea/mbunti
rea stilului de via),
credite pentru achiziii
autoturisme
Sursa de rambursare o
constituie veniturile
care rmn disponibile
dup acoperirea
cheltuielilor standard
alimentaie,
mbrcminte, servicii
ntreinere

Segmentul
persoane
fizice
Creditele pe termen
mijlociu i lung se acord
pentru finanarea
investiiilor
Creditele se acord pentru
activiti productive care
aduc un spor de resurse,
precum i pentru activiti
neproductive dar necesare
(obiective social-culturale,
de mediu)
Caracteristicile produselor
de creditare pe termen
mediu i lung se modific
semnificativ
Segmentul
persoane
juridice
Analiza pentru acordarea produselor de creditare pe termen mediu i lung
39
Specificul analizei acordrii produselor de creditare pentru investiii / dezvoltare

Documentaia include:
- cererea de credite la care se ataeaz documentele de mai jos;
- studiul de fezabilitate
- cash flow-ul investiiei pe perioada de creditare cu calculul
eficienei economice (RIR rata intern de rentabilitate);
- bugetul de venituri i cheltuieli pe perioda de realizare a
investitiei pentru verificarea fondurilor proprii cu care se
angajeaz investitorul;
- avizele pentru investiiile colaterale i conexe;
- titlul de proprietate asupra terenului;
- autorizaia de construcie;
- bilanul i contul de profit i pierdere al ultimului an de
activitate;
- alte documente solicitate da banc n funcie de specificul
investiiei.

Indicatori specifici: termen de recupare, eficien economic, rata
intern de rentabilitate


40
Pe ce se bazeaz acordarea produselor de creditare?

Analiza solicitrii de credit se materializeaz n
Referatul de credit care cuprinde:

date de identificare a clientului;
situaia creditelor acordate de banc i alte bnci din
sistem;
situaia creditelor acordate de alte bnci grupului din care
face parte societatea mprumutat;
situaia creditelor acordate de societile de leasing;
concluziile cu privire la analiza economico-financiar;
expunerea net, prezent i viitoare a bncii fa de client;
propunerea de creditare.

Acordarea implic mprirea riscurilor cu clientul
(contribuia proprie), constituirea de garanii, consilierea
permanent a clientului







41
Monitorizarea creditelor
Monitorizarea creditelor - activitatea de gestionare a creditelor i a
dobnzilor aferente n vederea asigurrii rambursrii la scaden a
acestora.
Monitorizarea este o activitate complex, care se desfoar pe tot
parcursul creditrii, att n banc, ct i la sediul benficiarului de credit,
implic:
- supravegherea utilizrii creditelor i a respectrii destinaiei
acestora, potrivit clauzelor contractuale;
- supravegherea rambursrii creditelor scadente i plata dobnzilolr
aferente;
42
- supravegherea evoluiei capacitii financiare a beneficiarilor de credite;
- analiza periodic a calitii portofoliului de credite;
- controlul pe teren a existenei garaniilor;
- amnarea, rescadenarea, reealonarea, prelugirea creditelor;
- scoaterea n afara bilanului a creditelor neperformante;
- provizionarea creditelor cu un serviciu al datoriei depit











Monitorizarea utilizrii produselor de creditare
43
Administrarea
produselor de
creditare
Pot fi consultate:
- Centrala Riscurilor
bancare (CRB)
- Biroul de credit
- Arhiva electronica de
garanii reale mobiliare
(AEGRM)
Se realizeaz
evaluarea
permanent a
situaiei clientului,
a ndeplinirii
condiiilor agerate
cu banca
Poate determina vnzarea
altor produse i servicii ale
bncii
IMPLIC O
PERMANENT
RELAIONARE CU
CLIENTUL
44
Ce implic garantarea produselor de finanare?
Garaniile sunt elemente fundamentale pentru
produsele de finanare

Confer un confort moral pentru banc privind
recuperarea creditelor

Garantarea creditului este un proces complex, de
natur economic i juridic

Se desfoar din faza de analiz a creditului pn la
recuperarea integral a acestuia i a dobnzii aferente

5.Garanii pentru produsele de finanare
45
Garaniile reprezint activele de ultim instan care
acoper riscul de creditare

Garaniile pot conferi prioritatea fa de ceilali creditori

Esena garaniei este de a evita sau a reduce riscul de
nerecuperare a creditelor n funcie de calitatea acesteia

Calitatea de garant o poate avea att debitorul cu bunurile
imobiliare i mobiliare pe care le deine, precum i
drepturile pe care le are de primit din diverse activiti/de
ali garani

Garanii pentru produsele de finanare
46
Tipuri de garanii
Garanii sunt diversificate n funcie de natura
creditelor, de cadrul de reglementare

(a) -Dup natura garaniilor:
garanii reale:
- privilegiul;
- ipoteca;
- gajul;
- titluri de valoare;
- depozit colateral;
- certificate de depozit sau instrumente
similare emise de banca creditoare;
- garania cu soldul creditor al contului
curent;
- cesiunea de crean



47
garanii personale
garanii exprese, irevocabile i necondiionate emise de
autoritile centrale sau locale, bncile centrale i
bncile comerciale din UE i din rile de categoria A
nemembre UE;
garanii exprese, irevocabile i necondiionate ale
bncilor de dezvoltare multilateral sau ale Bncii
Europene de Investiii;
titluri emise de autoritile centrale i bncile centrale
din UE i din rile de categoria A nemembre UE;
titluri emise de bncile de dezvoltare multilateral sau
de Banca European de Investiii;




Tipuri de garanii
48

scrisoarea de garanie bancar;
avalul;
garania de companie;
fidejusiunea acordat de persoanele fizice;
asigurarea de risc financiar;

(b) Dup calitatea garantului:
- acordate de persoanelor fizice;
- acordate de persoanelor juridice;
(c) Dup natura juridic:
- garanii intrinseci;
(d) Dup obiectele creditabile:
- garanii individuale
- garanii comune
Tipuri de garanii (continuare 2)
Tipuri de garanii
49



Garaniile reale

Sunt constituite din bunuri
mobile i imobile care circul
libere pe pia
1) Privilegiul imobiliar este o
garanie tip ipotec care d dreptul
bncii creditoare de a urmri bunul
ipotecat indiferent de posesor.

2) Ipoteca este cea mai uzitat
garanie imobiliar i reprezint un
drept real al creditorului asupra
imobilului


3) Garania cu soldul contului curent - o
cesiune de crean n favoarea bncii a
sumelor care intr n contul curent bunul
afectat garaniei



4) Garania cu soldul contului
curent


5) Garania mobiliar (gaj), se
poate constitui cu sau fr
deposedarea celui care deine
n poprietate
6) Cesiunea de crean
7) Garanii cu titluri de
valoare (certificate de
depozit, aciuni,
instrumente de plat)
Tipuri de garanii
50
Scrisori de
garanie
bancar
Garania de
participare la licitaie
Garania de
retenie
Garania de
restituire a
avansului
Garania de
bun execuie
Garania de plat
Tipuri de garanii
51
Garaniile elemente de baz pentru produsele de finanare

Administrarea-monitorizarea garaniilor este o activitate foarte important pentru banc

Procesele de evaluare, constituire, suplimentare, nlocuire, radiere a garaniilor sunt
procese dinamice

Condiiile privind garaniile pot determina competitivitatea produselor de
finanare/creditare acordate de bnci









52
6. Carduri bancare
53
Cardul este un instrument de plat care mijlocete transferul de moned de la debitor
la creditor. Cardul permite utilizatorului sa retraga numerar de la bancomat, sa
plateasca contravaloarea bunurilor / serviciilor achizitionate, impozitelor, taxelor etc
sau sa faca transferuri de fonduri intre conturi.
Clasificarea cardurilor:
Dupa natura suportului fizic al datelor inregistrate:
-Carduri cu banda magnetica
-Carduri cu cip (smart card)
-Carduri hibride (contin atat banda magnetica cat si cip)
Dupa modalitatea de scriere a datelor personale pe card
-In relief embosate (pot fi utilizate imprinterele)
-Neembosate
54
6. Carduri bancare
Dupa facilitatile de credit oferite:
-Carduri de debit
-Carduri de debit cu facilitate de overdraft
-Carduri de credit ofera o limita de credit in
functie de bonitatea clientului
-Carduri de tip CHARGE
-Card preplatit

Avantajele unui card preplatit CARD PREPLATIT

Acceptare 100% garantata si emitere pe loc
Perfect pentru cumparaturile pe internet:
Confidentialitate:
Iti controlezi bugetul mai eficient:
Nu vei plati niciodata dobanzi si nici comisioane mari si in plus nu vei avea datorii
Ai acces la banii tai oriunde in lume la ATM-uri
Trimiti bani oriunde, oricui
Este acceptat in magazinele din intreaga lume oriunde sigla VISA este afisata
55
Dupa mediul de utilizare:
-Carduri ce se pot utiliza doar petru retrageri de la bancomat:
Cirrus, Plus
-Carduri ce se pot utiliza exclusiv pe internet
-Carduri ce nu pot fi utilizate offline (imprintere) cardurile
neembosate
-Carduri ce pot fi utilizate atat la retragerile de numerar, tranzactii
comercianti online + offline
Dupa calitatea juridica a utilizatorului
-Carduri oferite persoanelor fizice
-Carduri business oferite persoanelor juridice

Dupa calitatea emitentului de carduri
- Carduri emise de institutii financiare (in principal banci)
-Carduri emise de institutii nonfinanciare (lanturi de magazine
mari, linii aeriene internationale, ONG-uri etc).

Dupa moneda in care sunt emise:
-Carduri emise intr-o singura moneda
-Carduri multi-valuta sau dual-currency

56
Dupa categoria clientelei vizate:

Clientela de tip Grand Public: Visa Electron, Visa Classic, Maestro, Mastercard
Clientela de tip Bonne Gamme: Visa Gold, Mastercard Gold
Clientela de tip Haut de Gamme / Very Impotant Persons: Visa Platinum, Mastercard
Platinum, Visa Infinite, MasterCard World
Clientela de tip High Net Worth Individuals / Extremely Important Persons: JP Morgan
Palladium Card, Visa Signature, Mastercard World Elite
57
Diferenta intre cardurile proprietare si cardurile cobranded:

Cardurile proprietare sunt emise de catre un comerciant si nu pot fi utilizate decat
in cadrul retelei comerciantului respectiv. Cardurile co-branded sunt carduri emise
de o institutie financiara, un comerciant si o companie de plata.





58
Operatiuni cu carduri

Emiterea cardurilor - include ncheierea conveniei de card, confecionarea cardului,
deschiderea contului de card, transmiterea informaiilor la centrul de autorizare i la
instituiile internaionale de sistem i apoi eliberarea cardului.

Convenia de card este un contract ntre banc i viitorul posesor de card n care se
prevd elementele specifice operaiunilor cu carduri

Confecionarea cardurilor are loc la banca emitent care dispune de carduri produse de
firme specializate i autorizate n acest scop.

Deschiderea conturilor titularilor (persoane fizice).
59
Operaiuni de retragere de numerar

Automatul bancar ATM (Automated Teller
Machine) sau bancomatul este un terminal pentru
primirea/eliberarea de numerar sub form de
bancnote, primirea de cecuri pentru ncasare,
transferuri de fonduri pentru pli de servicii sau
trsnsferuri de fonduri ntre conturile titularului de
card, furnizarea unor informaii de cont i consultan
bancar
Fluxul operaional pentru eliberarea numerarului
este urmtorul:
introducerea cardului n nia pentru carduri;
tastarea PIN-ului (se admite numai o singur
greeal de tastare la a doua greeal cardul se reine
de ATM);
tastarea sumei dorite care nu trebuie s depeasc
limita prevzut n convenie;
eliberarea numerarului i debitarea contului de card;
eliberarea chitanei; restituirea cardului.
60
Operaiuni de pli cu carduri la comerciani

Prin aceste operaiuni, comercianii au asigurat
plata nainte de livrarea bunurilor prin confirmarea
primit de la banc, iar beneficiarii s-au achitat de
obligaia de plat n cateva secude. Terminalul de la
comerciant este de tip EFTPOS (Electronic Funds
Transfer at Point of Sale) sau uzual POS, respectiv
un echipament de tip calculator specializat prevzut
cu un sistem de operare i programe specifice.
61


Pentru derularea operaiunilor, comerciantul trebuie s
ncheie o convenie de acceptare cu banca sa n care se prevd
condiiile de acceptare (tipurile de carduri i bncile emitente,
limita de autorizare, procedurile de lucru), drepturile,
obligaiile i rspunderile prilor.




Pentru operaiunile cu carduri, comercianii trebuie s
deschid conturi pentru fiecare tip de card la banca
acceptant, de regul banca sa. Decontrile, se efectueaz pe
teritoriul Romniei numai n moneda naional, indiferent de
moneda n care este emis cardul.


62
Convenia de acceptare
Deschiderea conturilor comercianilor acceptani
Acceptarea. Accesptarea este operaiunea prin care comerciantul agreeaz
decontarea prin cardul prezentat de cumprtor. Comerciantul introduce cardul
n POS, tasteaz datele privind suma de plat, iar cumprtorul introduce codul
PIN. POS-ul transmite bncii accceptante datele de identificare i cele privind
tranzacia, aceasta le introduce n sistem. Mesajul de rspuns (OK sau refuz) se
transmite pe acelai circuit ctre POS-ul comerciantului. Dac rspunsul este
OK, comerciantul elibereaz o chitan /factur care se semneaz de
cumprtor (semntura de pe card se confrunt cu cea de pe chitan) i se
elibereaz marfa.

Autorizarea. Autorizarea este operaiunea prin care banca emitent confirm
bncii acceptante c fondurile sunt disponibile in conturile de card ale
emitentului. Autorizarea se d de biroul de autorizare al bncii emitente dup o
serie de verificri: validitatea cardului (nume, numr, perioada de valabilitate,
card activ/blocat, inactivat) i a PIN-ului (confruntarea PIN transmis cu cel din
baza de date), numrul maxim de tranzacii, suma maxim pentru o tranzacie,
existena disponibilului in contul de card (eng. OTB - Open to Buy) i se
blocheaz suma tranzaciei (se reduce limita de disponibil). Autorizarea se
comunic ntr-un interval de cteva secunde printr-un cod care se inscrie pe
documentele tranzaciei i se pstreaz n memoria POS i a bncii acceptante.
63
Fluxul operaional al plilor prin carduri
1 achiziionare bunuri cu plata prin card
2 comerciantul solicit autorizarea prin banca sa
3 banca comerciantului se adreseaz bncii emitente prin centrul
de autorizare
4 banca emitent autorizeaz plata i transmite mesajul prin
centrul de autorizare ctre banca acceptant
5 banca acceptant retransmite mesajul ctre comerciant iar acesta
emite chitana i elibereaz bunurile

64
65
Datele care trebuie completate in
cazul platilor online:
Caracteristici:
Fiecarui card de plata ii este asociat un numar format din 16 cifre.
PIN Personal Identification Number tinut in secret de catre utilizator deoarece serveste la
autentificarea utilizatorului ca detinator legal al cardului. PIN-ul este utilizat la retragerea de
numerar de la bancomat sau la tranzactiile comerciale realizate la un terminal de plata (POS
EFTPOS Electronic Funds Transfer at Point of Sales). Scopul PIN-ului este evitarea fraudelor
bancare in caz de pierdere sau furt al cardului.
In general orice card este realizat dintr-o piesa de plastic de forma dreptunghiulara, avand
dimensiunile standard de 85.6mm x 53.98 mm x 0.76 mm conform standarduluI ISO/IEC 7810
ID 1.
66
Elemente de securitate a cardurilor in vederea prevenirii si ingreunarii falsificarii sau
realizarii de fraude cu carduri:
PIN-ul trebuie cunoscut doar de detinatorul legal al cardului
Inregistrarea sub forma magnetica sau electronica a informatiilor (pentru cardurile cu cip)
Tiparirea caracterelor de pe card cu un fond special
Tiparirea caracterelor in relief
Materialul din care este confectionat cardul sa fie greu de falsificat (eventuale desene,
holograme sau culori specifice).
Semnatura detinatorului pe spatele cardului
Eventuale holograme existente pe card (Visa)
Eventuale fotografii (fotografia detinatorului).
67
Visa Platinum emis de o banca comerciala din Romania

card de credit cu cont in lei, utilizabil atta in tara cat si in
strainatate, oriunde apare afisata sigla Visa, pentru retragere
numerar sau plati la comercianti.
tranzactii on-line, off-line si pe Internet.
perioada de gratie de pana la 56 zile (daca incepi sa-ti
utilizezi creditul in data de 1 a unei luni, perioada de gratie
va fi pana in data de 25 a lunii urmatoare)
emis pe o perioada de 3 ani.
limita creditului acordat este de maxim 5 venituri
eligibile, (nu mai mult de 30.000 EUR)

Conditii de eligibilitate
varsta cuprinsa intre 18-65 ani
angajati pe perioada nedeterminata sau beneficiari de
venituri cu caracter permanent pe teritoriul Romaniei
venit lunar eligibil de minim 3500 EURO
Linia de credit se acorda pe o perioada de 5 ani.

68
Avantaje speciale

Acces gratuit in saloanele Business Lounge ale Aeroportului International Henri Coanda Bucuresti si
Aeroportului International Cluj-Napoca
Acces in peste 600 saloane VIP sau Business Lounge in aeroporturi din peste 100 de tari, prin
intermediul cardul Priority Pass
Servicii Priority Traveller
- Travel benefits: Hotel Savings, Car
Rental Savings, Spa & Welness
Inlocuire in regim de urgenta a cardului
Eliberare de numerar in regim de urgenta
Serviciul de Internet Banking
Discounturi la comercianti pe teritoriul Romaniei
Asistenta asigurata 24 h din 24 la telefoanele 0800 80 CARD (2273) din reteaua Romtelecom,
respectiv 0264/594337 din strainatate sau de pe mobil

69
Avantaje speciale

beneficii prin Colectia Visa Luxury Hotel- o selectie de locatii cuprinzand cele mai prestigioase
hoteluri din intreaga lume, in cadrul carora beneficiati de avantaje selectate exclusiv pentru detinatorii
de carduri premium
acumularea de puncte pentru fiecare plata efectuata cu cardul.
plata in rate fixe fara dobanda a cumparaturilor efectuate cu cardul. Poti beneficia de pana la 12 rate
fara dobanda la comerciantii parteneri in programul de plata in rate fara dobanda .

Asigurari de calatorie riscuri asociate
deces sau invaliditate permanenta partiala sau totala
acoperirea cheltuielilor medicale de urgenta accident sau imbolnavire
intarzierea bagajelor inregistrate
demersuri pentru inlocuirea documentelor pierdute / furate
intarzierea calatoriei
asistenta juridica in urma unui accident

70
Mobile banking-ul - este un canal de operare, la distan, de ctre
un posesor de telefon mobil care poate transmite mesaje scrise
ctre o banc sau comerciant pentru obinerea de informaii i
efectuarea de operaiuni bancare/comerciale i poate primi mesaje
scrise sau sonore de rspuns.

n Romnia, mobile banking-ul a fost introdus n 1999, iar n
prezent funcioneaz la aproape toate bancile. In prezent, exista
tendinta de migrare a tehnologiei mobile banking catre sistemele
Android si iOS.

7.Canale alternative de distributie a produselor si serviciilor bancare
71
- alte servicii obinerea extraselor de cont,
solicitarea blocrii contului de card n cazul
pierderii/furtului acestuia, avertizarea clientului la
tranzaciile care se efectueaz din contul su de card
la ATM sau POS peste o anumit limit, avertizarea
clientului la epuizarea disponibilului, limitei de
creditare sau modificarea acesteia.
Canale alternative de distributie a produselor si serviciilor bancare
Operaiunile bancare care se pot efectua prin telefonia mobil sunt diverse i se pot
grupa astfel:

- consultan privind soldul conturilor de carduri i limita de creditare disponibil,
produsele i serviciile bancare oferite depozite la termen, credite de consum,
trezorerie, dezvoltare, imobiliare dobnzi, comisioane, cursuri valutare);
- servicii de pli comerciale, financiare, transferuri intrabancare de fonduri,
transferuri ntre conturile curente i cele de carduri sau numai ntre cele de carduri;
72
Canale alternative de distributie a produselor si serviciilor bancare
Aplicatii de tip Internet Banking - permite clientilor sa-si acceseze informatiile referitoare la
conturi si sa genereze tranzactii securizate prin intermediul conexiunilor de tip Internet.
Serviciile de acest tip pot fi accesate de pe orice calculator.
Pentru a accesa serviciile de internet banking, utilizatorul trebuie s
deschid un cont la banc cu aceast destinaie din care se vor efectua
ulterior pltile i s ncheie o convenie cu banca emitent.

Clientul stabilete un nume de utilizator i o parol care vor fi
folosite la accesarea site-lui bncii i primete de la banc un
dispozitiv de securizare care se va instala pe calculatorul personal sau
fara a se mai instala, in cazul utilizarii unui TOKEN.
73
Canale alternative de distributie a produselor si serviciilor bancare
Tipuri de operaiuni bancare.
constituirea/rennoirea/desfiinarea de depozite la termen;
pli din conturi pentru produse i servicii bancare sau din card
transferuri interbancare de fonduri;
transferuri de fonduri ntre conturi i ntre carduri;
schimburi valutare;
informaii gen extrase de cont/stri financiare/ scadene;
informaii privind produsele i
serviciile bancare
informaii privind accesul la diverse
tipuri de credite
74
Elemente de luat in seama in analiza comparativa a serviciilor de internet
banking:

a. Ergonomicitate: consistenta unui site, navigarea, informatiile din site, instructinile
demo
b. Securitate: utilizarea firewall-urilor, verificarea certificatelor si semnaturilor
digitale, protejarea datelor de autentificare
c. Functionalitate si asistenta tehnica 24/24 7 zile din 7
e. Costuri aproximativ cat % din costurile la ghiseu se regasesc in cazul Internet
banking si daca exista vreo taxa sau comision perceput ca abonament lunar sau anual
pentru accesul / gestiunea serviciului.
Canale alternative de distributie a produselor si serviciilor bancare
75
1. Avantaje:

Economisire de bani prin comisioane si
costuri reduse compartiv cu ghiseele
bancare:
Economisire de timp:
Eficienta sporita:
Mobilitate si confort:
Siguranta :
Flexibilitate financiara:
Mobilitatea

2. Dezavantaje :

Interfete neprietenoase
Securitatea tranzactiilor in cazul unor
aplicatii
Limitari cantitative ale tranzactiilor
Riscul aparitiei erorilor (riscuri
operationale)
Operatiuni limitate comparative cu cele
efectuate in agentii sau sucursale (nu se
pot contracta credite)
Decontarea in unele cazuri nu se face in
timp real
Avantajele si dezavantajele folosirii serviciului Internet Banking
76
Menirea sistemului naional de pli este de a fi un sprijin nemijlocit pentru banca central
pentru realizarea obiectivelor de politica monetar. n acest sens, sistemul de pli reprezint
o surs important de informaii curente precum i un instrument de intervenie operativ a
bncii centrale pentru prevenirea riscurilor de lichiditate, de credit i riscurile sistemice
8. Sistemul plilor interbancare
Sistemul de pli reprezint ansamblul de instrumente, proceduri bancare i reguli ce asigur
transferul de fonduri instituiile de credit sau instituiile financiare n baza unei infrastructuri
tehnice agreate.
Rolul bncii central n cadrul sistemelor de pli

Banca central joac un rol fundamental n monitorizarea sistemelor de pli, din prisma
supravegherii funcionarii sigure i eficiente a sistemelor de pli i a sistemelor de decontare
a operaiunilor cu instrumente financiare pentru asigurarea i meninerea stabilitii
financiare.
77
Participanii la un sistem de pli se pot grupa n cinci categorii
distincte dup rolul lor n cadrul sistemului, astfel:
banca central rol de reglementare, supraveghere i
garantare rol de creditor de ultim instan
ageni de decontare de regul una din bncile de prima
mrime sau chiar banca central;
ageni de compensare (casele de compensaie) ce stabilesc
raporturile finale dintre bnci pltitoare sau beneficiare;
sistem bancar i agenii nebancari ce efectueaz opeartiuni
de transferuri;
ageni economici i populaia.
n Romnia exist trei sisteme de pli, un sistem de depozitare i decontare pentru titluri
de stat i certificate de depozit emise de banca central respectiv dou sisteme de
compensare i decontare a valorilor mobiliare (pentru instrumentele financiare
tranzacionate la Bursa de Valori Bucureti, respectiv Sibex).
78
Cteva din riscurile reprezentative ale sistemelor de pli sunt:

Riscul sistemic n cazul nendeplinirii a obligaiilor care revin unui participant la sistem
Riscul juridic riscul nregistrrii unor pierderi urmare a aplicrii defectuase / neaplicarii
prevederilor legale n domeniul sistemelor de pli
Riscul operaional riscul manifestat urmare a erorii umane sau funcionarii defectuoase a
infrastructurii sistemelor de pli
Riscul de decontare (risc financiar)
79
Cteva din riscurile reprezentative ale sistemelor de pli sunt:

Riscul de principal urmare a pierderii integrale a valorii unei tranzacii cu active ce prezint
diferene de timp ntre finalizarea decontrii fondurilor i finalizarea decontrii activului
tranzacionat denumit i risc Herstatt
Riscul de lichiditate urmare a intrrii n incapacitate de plat (pe moment) a unui participant
Riscul de credit - urmare a intrrii n incapacitate de plat (pe termen nedeterminat) a unui
participant
Riscul reputational prejudicii morale aduse sistemului
Riscul costului de nlocuire preul curent al expunerii tranzaciei
80
SEPA Single Euro Payments Area


ncepnd cu anul 2014, utilizarea standardelor i regulilor SEPA (Single Euro Payment Area)
pentru plile n moned unic devine obligatorie n zona euro iar n rile non-euro ncepnd cu
anul 2016. n acest sens, Transfond mpreun cu bncile comerciale prezente n Romnia au
demarat deja Programul SEPA, ce are ca obiectiv implementarea unui sistem de compensare
conform cerinelor SEPA att pentru plile n lei ct i pentru cele n moneda euro.

Implementarea proiectului SEPA va permite clienilor efectuarea de pli n euro fr numerar
ctre orice beneficiar situat n zona euro, prin utilizarea unui singur cont bancar i a unui singur
set de instrumente de plat. n acest fel, toate plile de mic valoare n euro vor deveni locale i
nu va mai exista nici un fel de deosebire ntre plile naionale i cele transfrontaliere n cadrul
zonei euro.

Scopul nfiinrii SEPA este de susinerea creterii competitivitii i transparentei economiei i
integrrii europene, prin asigurarea unei pieei competitive de pli de mic valoare n euro.
81
Transfond administrator al Sistemului
Electronic de Pli (SENT, ReGIS i SaFIR)
Rolurile ndeplinite de ctre Transfond:
Principal furnizor al serviciilor de procesare al plilor interbnacare de mic valoare fr
numerar, SENT exceptnd plile cu crduri (compensate de Visa sau Mastercard)
Operator tehnic i funcional al sistemului ReGIS administrat de BNR, sistem ce asigur
decontarea final i irevocabil n timp real, a plilor de mare valoare i urgene
Operatorul tehnic al sistemului SaFIR (sistemul de depozitare i decontare a operaiunilor cu
titluri de stat)

82
Sistemul SENT este sistemul electronic operat de Transfond cu
importana sistemica, ce are ca obiectiv fundamental compensarea
multilateral a plilor interbancare de mic valoare ct i instrumente de
debit de tipul cecurilor cambiilor i biletelor la ordin, transmise ntre
participani.
SENT acoper aproximativ 95% din totalul operaiunilor de pli
interbancare i are ca participani instituii de credit din Spaiul Economic
European, instituii financiare nebancare, furnizori de servicii potale giro i
instituii de plat.

Sistemul SENT
Sistemul Target2 reprezint sistemul de decontare pe baza brut n timp
real (RTGS Real Time Gross Settlement) pentru plile n moneda euro
pus la dispoziie de Eurosistem.
Sistemul TARGET2
83
Sistemul ReGIS

Sistemul ReGIS reprezint sistemul de importanta sistemica de tip RTGS (Real Time Gross
Settlement) care asigura decontarea pe baza brut final i irevocabil n timp real, a plilor de
mare valoare (peste 50.000 lei) sau urgente.

Sistemul Regis este administrat de BNR iar operarea tehnic este externalizata ctre Transfond.

Comparativ cu sistemul SENT, numrul tranzaciilor este redus n schimb valorile individuale sunt
semnificativ mai mari.

Participanii la sistemul Regis sunt: Banca Naional a Romniei, bncile comerciale i alte
instituii de credit autorizate de banca central, Trezoreria Statutului, sistemul SaFIR, casele de
compensare autorizate de BNR (SENT, Depozitarul Central i Depozitarul Sibex) precum i casele
de compensare a plilor realizate prin intermediul cardurilor (Visa i Mastercard).
84
Sistemul SaFIR reprezint sistemul de nregistrare i decontare n timp real
(pe baza continua) a operaiunilor cu titluri de stat i a certificatelor de
depozit emise de BNR, funcionabil pe platforma tehnic SWIFT i
Transfond i administrat de ctre Banca Naional a Romniei.

Principalele tipuri de tranzacii procesate la nivel naional sunt plile
aferente:
operaiunilor de politica monetar, piaa valutar, de credit i numerar
realizate de ctre Banca Naional a Romniei,
operaiunilor de decontare a poziiilor nete calculate n cadrul sistemelor
auxiliare
pli interbancare de valori mari sau urgene
debitarea direct a comisioanelor aferente celorlate sisteme de pli
Sistemul SaFIR
85
Alte sisteme electronice de pli i decontare
Sistemul SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication 1963 )

ntr-un transfer electronic de fonduri, mesajul de plat conine aceleai informaii ca i
instrumentul de plat pe care l-a nlocuit: ordonatorul, banca emitent, banca destinatar
(ambele cu nume, adres, cod), suma tranzaciei, valut, data la care se face plata, beneficiarul,
obiectul plii i instruciuni de acoperire a plii (disponibiliti ale bncii emitente la banca
destinatar, linie de credit, acreditiv import sau alte surse). Aceste informaii sunt cifrate dup
anumite algoritme, cunoscute de ambele bnci, care trebuie s asigure securitatea transferului.

Transferul SWIFT este considerat de beneficiari ca unul dintre cele mai performante datorit
urmtoarelor avantaje: sigurana n funcionare, rapiditatea, costurile reduse i fiabilitatea
funcionrii sistemului.
86
Alte sisteme electronice de pli i decontare
Sistemul Money Gram ofer servicii de transferuri de bani n peste 240
mii de puncte n 192 de ri i teritorii din ntreaga lume.

Pentru a putea trimite bani, expeditorul trebuie s parcurg urmtorii pai:
completarea un formular simplu alturi de prezentarea unui act de
identitate
nmnarea agentului sumei de bani ce se dorete a fi transfera plus
comisionul aferent
Comunicarea ctre destinatar a codului primit (numrul unic de
referin secret), n baza cruia destinatarul va putea ridica banii n
doar 10 minute de la procesarea tranzaciei

87
Alte sisteme electronice de pli i decontare
Sistemul Western Union realizeaz operaiuni de transferuri de bani cu o experien de peste
150 de ani n peste 200 de ri i teritorii din ntreaga lume. n Romnia, sistemul Western
Union permite diferite servicii de transfer bancar pe teritoriul rii sau din Romnia, transferi
de bani din strintate n Romnia realizat fie la ghieele partenerilor (n spe bnci
comerciale sau oficii potale), la automatele bancare (ATM) sau prin intermediul aplicaiilor
de tip internet banking.
n comparaie cu produsele i serviciile bancare tradiionale, utilizarea serviciilor de tip
Western Union i Moneygram nu presupune existena unui cont bancar. Suma trimis prin
astfel de sisteme ajunge n doar cteva minute la destinaie, plata urmnd a se face
destinatarului n numerar prin intermediul ghieelor bancare, nebancare sau mai nou chiar a
automatelor bancare.
88
Alte sisteme electronice de pli i decontare
Depozitarul Central (membru a Grup BVB) - asigura compensarea i decontarea tranzaciilor cu
instrumente financiare (aa cum sunt definite de reglementrile naionale privind piaa de
capital), i evidenta registrelor societilor emitente n conformitate legislaia actuale i n
condiii optime de siguran, imparialitate, stabilitate, recunoatere internaional i costuri
sczute.
Casa de Compensare Bucureti (membru a Grup BVB) asigura derularea n mod corespunztor
a operaiunilor de nregistrare, garantare, compensare i decontare a tranzaciilor cu instrumente
financiare derivate ncheiate pe piaa reglementat la termen (Piaa Derivatelor) administrat de
ctre Bursa de Valori Bucureti.
89
9. Instrumente de plata
Instrumentele de plat cu numerar sunt reprezentate prin moneda metalic i bancnote.
Instrumentele de plat fara numerar sunt documente standardizate care conin instruciuni
de plat date de pltitor bncii sale pentru transferul fondurilor ctre banca beneficiarului.

Orice instrument de plat conine dou tipuri de informaii: financiare i nefinanciare.
Informaia financiar se refer la suma de bani care trebuie pltit, valuta,
bncile participante i conturile debitoare i creditoare, numele prilor
participante la tranzacie, iar responsabilitatea asupra acurateii informaiilor revine
emitentului.
Informaia nefinanciara cuprinde elemente adiacente plii, ca scopul acesteia
sau anumite instruciuni cu caracter specific.

90
Exemple de instrumente de plata fara numerar:
- ordinul de plat,
- cecul,
- cambia,
- biletul la ordin,
- dispoziia de plat extern,
- dispoziia de ncasare extern,
- cardul,
- ordinul de plata electronic,
- cecul electronic.
- direct debit
- platile programate
Instrumente de plata
91
Dupa iniiatorului plii, instrumentele se mpart n dou grupe:
- instrumente de credit, instrumentate de cumprtor: ordinul de plata. Partile
implicate sunt ordonatorul (platitorul sau emitentul instrumentului), beneficiarul si
bancile participante (emitenta sau initiatoare), eventual o banca intermendiara si in
final banca destinatara (colectoare). INSTRUMENTAT DE DEBITOR

- intrumente de debit, instrumentate de vnztor: cecul bancar, cambia, biletul la ordin,
direct debitul, platile programate. Practic este vorba de transfer de debit iniiat de
creditor, adic un transfer asupra cruia debitorul i-a dat acordul prin semnarea
instrumentului de plat i urmeaz ca suma s fie transferat creditorului la simpla cerere a
acestuia. INSTRUMENTAT DE CREDITOR
Instrumente de plata
92
Ordinul de plata (instrument de debit)
Ordinul de plat (engl. payment order) este o dispoziie necondiionat dat de ordonatorul
acesteia unei bnci emitente de a pune la dispoziia unui beneficiar o anumit sum de bani, fie in
cont fie in numerar. Ordinul de plat presupune ca ordonatorul s aib disponibilitile necesare
n cont. Ordinele de plata pot fi realizate pe suport hartie sau in format electronic (necesita o
semnatura electronica).
Informatiile obligatorii ale unui ordin de plata:
- identificarea instrumentului (ordin de plat),
- suma in cifre si litere,
- ordonatorul, contul i banca sa,
- beneficiarul, contul i banca acestuia, data
emiterii
- semntura electronic (parola, PIN)
93
Ordinul de plat electronic este un instrument care prezint cel putin dou caracteristici:
necondiionalitatea plii (necesitatea prezentarii la banca unor documente de expeditie,
transport, calitate etc) si revocabilitatea OP-ului pana in momentul acceptarii lui de
catre banca destinatara.
Nefinalizarea transferului. n cazul nefinalizrii transferului, banca emitent are obligaia s
returneze pltitorului suma din ordinul de plat, inclusiv penalizrile de intrziere.
Ordinul de plata (instrument de debit)
94
Direct Debit

Direct debitul este forma n care debitorul mandateaz banca la care are contul s onoreze
cererile de pli ale unui anumit creditor, de regul un prestator de servicii repetate (telefon,
electricitate, gaze, ap, salubritate etc), fr acordul expres al debitorului. Direct debitul se
realieaza in baza unei conventii intre parti (debitor, creditor si banca).

Standing order Plati programate

Plata programat (engl. standing order) este o variant a debitului direct si presupune
transferul unei sume constante sau transferul integral al soldului unui cont current respectiv
transferul excedentului fa de o anumit limit a soldului unui cont current. Avantajele
platilor programate constau in operativitatea, economia de timp si comoditatea, scutirea de
grija platilor sistematice.
Instrumente de debit, instrumentate de vnztor sau creditor
95
Cecul bancar
Instrumente de debit, instrumentate de vnztor sau creditor
Cecul este un titlu de credit emis de o banc n favoarea posesorului cecului care are dreptul
s se adreseze bncii solicitnd stingerea creanei prin plata titlului. cecul permite cesiunea de
crean prin girare ctre alt creditor care devine noul posesor al titlui de credit i n aceast
calitate se poate adresa bncii pentru primirea sumei cuvenite.
Trgtorul este partea care emite (scrie) cecul i d o dispoziie de plat, bncii la
care are deschis contul.

Trasul este ntotdeauna o banc la care trgtorul are deschis contul i care
efectueaz plata, pe baza cecului primit, ctre o ter parte sau chiar ctre
trgtor dac acesta solicit s i se elibereze numerar.

Beneficiarul este partea care primete suma transmis de trgtor; n situaia n care
trgtorul a dispus s i se elibereze numerar, acesta devine si beneficiar.

Emiterea unui cec fr ca trgtorul s dispun de fondurile necesare (n descoperit de cont)
atrage sanciuni civile i penale.
96
Instrumente de debit, instrumentate de vnztor sau creditor
97
Instrumente de debit, instrumentate de vnztor sau creditor
Meniunile obligatorii ale cecului.

- denumirea de cec trebuie s figureze pe nscris prin formula pltii n schimbul
acestui cec care are un caracter imperativ
- ordinul necondiionat de plat a unei sume de bani (cifre si litere)
- stipulat la ordin cu semnificatia c cecul poate circula prin girare i nu la ordin
adic cecul nu poate fi girat
- numele trasului este numele bncii pltitoare
- locul de plat, localitatea i adresa bncii pltitoare la care trebuie prezentat cecul
pentru ncasare;
- data i locul emiterii, respectiv ziua, luna i anul pentru a se putea cunoate
termenul pn la care posesorul trebuie s prezinte cecul la plat, termen dup care
trgtorul decade din drepturile sale de regres
- numele trgtorului, adic numele, prenumele i adresa emitentului pentru a se
identifica clientul de ctre banca pltitoare;
- numele beneficiarului pentru ca banca s identifice persoana destinatar;
- - semntura trgtorului este explicit (nume i prenume) i olograf (scris de
mn) si eventual stampila unitatii (pentru pj)
98
Instrumente de debit, instrumentate de vnztor sau creditor
Tipuri de cecuri:

Cecul nominativ are inscris numele beneficiarului si d ncredere acestuia c cecul se
va deconta numai n favoarea sa
Cecul certificat - suma se blocheaz n cont pn la primirea cecului la decontare sau pn
la expirarea valabilittii acestuia.
Cecul barat - este de dou feluri: cecul cu barare general care nu are completat spaiul
dintre cele dou linii i poate circula prin girare, fiind prezentat la ncasare de ultimul
posesor care trebuie s completeze spaiul dintre linii cu denumirea i adresa bncii sale.
Cecul cu barare special este acela care are nscris ntre cele dou linii denumirea bncii
ctre care se va face plata.
99
Tipuri de cecuri:

Cec la purttor care n loc de beneficiar are nscris meniunea la purttor sau pltii
purttorului i care se pltete de banc celui care se prezint cu cecul.
Cecul postdatat care d posibiltatea ca data emiterii s fie o dat ulterioar emiterii
propriuzise (n practic dup expediera bunurilor sau la introducerea cecului n banc pentru
ncasare).
Cecul pentru numerar se folosete pentru ncasarea n numerar prin simpla prezentare a
cecului i beneficiarului la banca emitentului.
Cecul de cltorie este tot o variant a cecului pentru numerar care are nscris denumirea
cec de cltorie i o anumit sum care se poate ridica de la o banc sau o unitate de
turism. Cecul se poate emite n moned local sau valut i poate fi pe o durat determinat
sau nedeterminat. Cecul de cltorie se folosete n activitaea de turism nlocuind
transportul banilor.
Instrumente de debit, instrumentate de vnztor sau creditor
100
Instrumente de debit, instrumentate de vnztor sau creditor
Cambia
Cambia este un instrument de plat si un titlu de credit ce exprim obligaia asumat de un
debitor de a plti la vedere sau la scaden o sum de bani n favoarea unui beneficiar.
Participanii la o cambie sunt cel puin trei entitti: trgtorul, trasul i beneficiarul.
- Trgtorul este entitatea care emite (trage) cambia n calitate de creditor (vnztor,
furnizor) pentru bunurile care se comercializeaz cu plata amnat (la un anumit
termen).
- Trasul este entitatea care pltete suma nscris pe cambie, adic debitorul care
mandateaz banca sa s onoreze cambia.
- Beneficiarul este entitatea care primete banii, fa de care trgtorul are o obligaie
de plat i i cedeaz prin cambie drepturile bneti cuvenite din tranzacie.
101
Instrumente de debit, instrumentate de vnztor sau creditor
Cambia
102
Instrumente de debit, instrumentate de vnztor sau creditor
Meniuni obligatorii:
- Ordinul de a plti care trebuie s fie clar, precis i necondiionat, folosindu-se formula
pltii o suma de bani (cifre si litere)
- Numele trgtorului care emite cambia, stabilete tipul de cambie i este pltitorul de
ultim instan dac trasul nu-i onoreaz obligaia asumat.
- Numele pltitorului (trasul) trebuie s fie complet, aa cum apare n actele oficiale.
- Scadena este necesar pentru a se cunoate data la care cambia trebuie pltit, daca nu,
ea este platita la vedere
- Locul unde se efectueaz plata
- Numele beneficiarului se scrie clar i complet; beneficiarul poate desemna o alt
persoan, purttor, prin nscrierea numelui acestuia pe cambie.
- Data, locul emiterii si semntura trgtorului
Cambia
103
Instrumente de debit, instrumentate de vnztor sau creditor
Acceptarea este actul prin care trasul se oblig s plteasc, la scaden, posesorului
titlului suma inscris pe acesta.
Scontarea cambiei.
Scontarea este operaiunea de vnzare a unei cambii ctre o banc comercial n scopul de
a obine lichiditate nainte de scaden.
Va = Vn Sc,
unde: Va = valoarea actual,
Vn = valoarea nominal,
Sc = scontul
Scadena i plata cambiei trebuie s fie cert (o dat precis), unic (nu se admit
scadene succesive) i posibil (s nu fie o zi neindentificabil).
Plata se face la scaden i la locul indicat pe titlu prin prezentarea cambiei. La primirea
cambiei, trasul are obligaia s plteasc.
Cambia
104
Instrumente de debit, instrumentate de vnztor sau creditor
Biletul la ordin
Biletul la ordin este o variant a cambiei care PUNE N LEGTUR NUMAI DOU
PERSOANE, DEBITOR (EMITENTUL) I CREDITOR (BENEFICIARUL), spre
deosebire de cambie care stabilea relaii ntre trei persoane.
Meniunile obligatorii prevzute de lege:
denumirea de bilet la ordin, tipul titlului (la ordin sau nu la ordin),
dispoziia de plat prin expresia voi plti sau m oblig s pltesc, suma (in cifre i
litere), moneda, emitent (nume, adres, banc, cont),
data si locul emiterii,
scadena,
locul plii,
beneficiar (nume) i semntura emitentului.
Spre deosebire de cambie, biletul la ordin este indivizibil, adic nu se accept pli
pariale.
105
Biletul la ordin fiind o cambie i sunt specifice toate procedurile procesului cambial,
respectiv girul, avalul, protestul, regresul, execuia cambial, alterarea,
prescripia. Exist totui o excepie, acceptarea, care nu mai este necesar, ntruct
emitentul este n acelai timp i acceptant.
Biletul la ordin
106
Girul

Girul este actul prin care posesorul titlului numit girant, transfer altei persoane numit
giratar, printr-o declaraie scris i subscris pe titlu, odat cu predarea acestuia, toate
drepturile decurgnd din acest titlu. Girul se d pe verso-ul cambiei sub forma unor meniuni
scrise i semnate care din punct de vedere juridic nseamn o declaraie scris i subscris si
care cuprinde: numele girantului, numele giratarului, data i semntura girantului.

Girul poate fi de mai multe feluri:
Girul n plin sau girul standard prin care se d dispoziie debitorului s plteasc
un alt beneficiar.
Girul n alb care nu are nscris numele giratarului,
107
Girul

Girul cumulativ/alternativ n cazul n care pe titlu se nscriu mai muli giratari
Girul n favoarea bncii cunoscut ca operaiune de scontare prin care posesorul
cambiei poate obine resurse de la banc nainte de scaden, prin girarea n
favoarea bncii.
Girul pentru garantie se d de ctre beneficiar pentru a garanta anumite obligaii

Avalul

Avalul este o garanie dat de o persoan numit avalist care garanteaz plata ctre unul din
obligaii cambiali numit avalizat pentru toat suma menionat pe titlu sau pentru o parte
din ea. Avalul se folosete atunci cnd sunt anumite rezerve privind capacitatea de plat a
trasului sau nu sunt disponibile suficiente informaii despre bonitatea acestuia.

108
Actiuni juridice pentru recuperarea cambiei


n materie judiciar privind cambiile, obligatul principal este trasul care a acceptat plata si
avalitii acestuia, fa de care se ntreprinde o aciune cambial direct (protestul), iar
dac debitul nu se lichideaz aciunea cambial (regresul) se indreapt ctre trgtor,
iar acesta ctre girani.

Regresul presupune c posesorul s-a ndreptat mai nainte, prin aciune direct, asupra
acceptantului i avalitilor si, dar rezultatele nu sunt satisfctoare (debitul persist total sau
parial) i acum se indreapt ctre ceilali participani (trgtor, girani, avaliti). Actiunea de
regres se desfoar, n principiu, dup expirarea scadenei cnd plata a fost refuzat sau
neonorat, dar n practic intervin situaii (refuz acceptare, incapacitate de plat, faliment) n
care aciunea de regres nu trebuie s mai atepte scadena. Actiunea de regres se adreseaz de
posesor mpotriva trgtorului, acesta contra girantului, apoi girantul contra alt girant, deci o
succesiune de aciuni de regres.


Executarea silit - Executarea silit se face pe cale juridic, la cererea posesorului i
presupune o anumit procedur.
109
10.Plati documentare externe - Incasso
Incasso-ul reprezinta o modalitate de plata si presupune tratarea de catre banci a
documentelor comerciale (facturi, documente de transport, de proprietate etc) si/sau
financiare (cambii, bilete la ordin, cec, chitante utilizate pentru a obtine bani) in conformitate
cu instructiunile primite de la exportator, cu scopul de a obtine plata si/sau acceptarea,
remite documentele contra plata si/sau acceptare sau remite documentele in baza altor termene
si conditii.

Incasso-ul este o modalitate de plata
SIMPLA, IEFTINA dar NEGARANTATA BANCAR.

Incasso-urile se utilizeaza cand intre partenerii de afaceri exista deja
o relatie buna, de durata si de incredere
110
Pri implicate:
1. Ordonatorul (exportatorul) cel care iniiaz operaiunea si depune
la banca setul de documente
2. Banca remitent - banca la care ordonatorul a ncredinat operaiunea
de incasso.
3. Banca nsrcinat cu ncasarea sau banca colectoare
4. Banca prezentatoare (banca trasului de pilda daca e una si aceiasi
banca) - banca nsrcinat cu ncasarea, efectund prezentarea
documentelor trasului. Obligatia bancilor implicate sunt:
- de a verifica concordana (aparenta) dintre documentele prezentate
efectiv i cele enumerate n ordinul de ncasare, aviznd exportatorul
asupra neregulilor sau documentelor lips
- executarea instruciunilor ordonatorului de transmitere a
documentelor
Plati documentare externe - Incasso
111
- prezentarea documentelor i obinerea plii
- n caz de neacceptare sau neplat, n cel mai scurt timp, s anune
ordonatorul
5. Trasul (importatorul) acela cruia i sunt prezentate documentele
potrivit ordinului de ncasare.

Principalele etape n derularea plii prin incasso documentar sunt:

1. Importatorul si exportatorul convin prin contract asupra termenilor
operatiunii si plata prin incasso.

2. Livrarea mrfilor de catre exportator in concordanta cu termenii
contractuali, prezentarea documentelor la banca de catre exportator si
stabilirea conditiilor
Plati documentare externe - Incasso
112
3. Banca remitent (exportatorului) transmite documentele bancii
prezentatoare (banca importatorului)

4. Notificarea importatorului de catre banca prezentatoare.

5.Banca prezentatoare elibereaza documentele fie contra platii, acceptarii
unor efecte de comert sau emiterii unui bilet la ordin. In baza acestora,
importatorul primeste actele si ridica marfa.

6. Dup ncasarea contravalorii documentelor de la exportator, banca
importatorului remite bncii exportatorului contravaloarea exportului

7. La primirea banilor, banca remitent notific exportatorul de ncasarea
exportului.
Plati documentare externe - Incasso
113
Plati documentare externe - Acreditivul
Acreditivul documentar este un angajament irevocabil asumat de banca emitenta, la
cererea unui client, de a plati beneficiarului o suma de bani contra prezentarii documentelor
in conformitate cu termenii si conditiile din acreditiv.
Sigurana pe care o confer utilizarea acreditivului documentar este data de:
1.Formalismul sau caracterul documentar
2. Independena acreditivului fa de contractual comercial. .
3. Fermitatea angajamentului bancar indifferent daca e acreditiv documentare revocabil sau
irevocabil.
4. Adaptabilitatea- permite anumite meniuni fcute n textul acreditivului sau prin diferite
moduri de utilizare
5. Siguran tuturor prilor implicate n derularea lui
114
Acreditivul
Documetar
Siguran pentru
toate prile implicate
Independena
fa de relaia
contractual de
baz
Fermitatea
angajamentului bancar
Adaptabilitatea
Formalismul
sau caracterul
documentar
115
Acreditivul ofera un grad ridicat de certitudine, siguran i control reciproc.

Comparativ cu alte modaliti de plat, acreditivul presupune o derulare relativ mai
complicat i costuri ridicate.
Plati documentare externe - Acreditivul
Pri implicate in cazul Acreditivului Documentar:
1. Ordonatorul AD importatorul, n relaia contractual, cel ce d ordin de deschidere a
AD, pe baza condiiilor stipulate n contractul de vnzare-cumprare.
2. Beneficiarul AD exportatorul, cel n favoarea cruia s-a deschis acreditivul. El
expediaz mrfurile i apoi depune la banca sa documportaentele ntocmite n strict
conformitate cu condiiile din acreditiv.
3. Banca emitent (ordonatoare) este principala instituie bancar angajat n relaia
de AD, asumndu-i n scris angajamentul irevocabil de plat.
116
4. O alt banc, denumit i banc corespondent sau Banca exportatorului, situat, de
regul, n ara exportatorului, care n funcie de instruciunile primite de la banca emitent
poart denumiri diferite:
- banca notificatoare sau avizatoare
- banca pltitoare in baza documentelor prezentate
- banca tras / acceptant.
- banca negociatoare - preia documentele contra plat imediat de la beneficiar i le
remit bncii emitente, recuperndu-i de la aceasta banii.
- banca confirmatoare
5. Exportatorul sau Beneficiarul AD este cel in favoarea caruia a fost deschis AD iar
dupa indeplinirea conditiilor, isi incaseaza banii contra documentelor.
Plati documentare externe - Acreditivul
117
Etapele derularii unui AD:

1. Contractul intre cei doi parteneri de afaceri exportator si importator ce au convenit
plata prin AD
2. Dispoziia/ordinul de deschidere AD dat de importator bncii sale
3. Deschiderea AD const n elaborarea unui nscris, nsui AD, prin care banca emitent
se angajeaz ferm la plat n favoarea beneficiarului AD, exportatorul, n condiiile de
termen i documente potrivit instruciunilor primite de la ordonator.
4. Notificarea beneficiarului AD de catre banca exportatorului
5. Livrarea mrfii de catre exportator respectand conditiile si termenele impuse in AD.
Plati documentare externe - Acreditivul
118
Plati documentare externe - Acreditivul
Etapele derularii unui AD (continuare):

6. Dupa ce are documentele ce atesta livrarea, exportatorul le prezinta bancii. Banca
verific concordana documentelor cu cerinele AD i efectueaz plata adica documente
contra bani
7. Dupa efectuarea platii, banca pltitoare remite documentele pentru a isi primi bancii
de la banca emitenta AD
8. Notificarea importatorului si plata documentelor (importatorul plateste bancii
emitente pentru a putea ridica marfa).
9. Eliberarea/ridicarea mrfii de catre importator dupa plata acesteia.
119
Acreditivul documentar propriu-zis
1. Din punct de vedere al fermitii angajamentului bancar:
Revocabil poate fi modificat sau anulat de banca emitenta in orice moment
Irevocabil - nu poate fi modificat sau anulat fr acordul tuturor partilor interesate
Neconfirmat banca emitenta isi asuma intreaga responsabilitate privitoare
Confirmat beneficiarul primeste doua angajamente ferme atat din partea bancii
emitente cat si din partea bancii confirmatoare
2. Din punct de vedere al domicilierii stabilirea bancii care este abilitata sa verifice
documentele si sa dispuna achitarea lor:
n ara exportatorului
n ara importatorului sau ntr-o ter ar
Plati documentare externe - Acreditivul
120
Plati documentare externe - Acreditivul
3. Din punct de vedere al modului de utilizare (plata):
cu plata la vedere
cu plata diferat (la termen)
4. Din punct de vedere al clauzelor speciale pe care le conine:
Transferabil - beneficiarul (primul beneficiar) are dreptul s l fac utilizabil, n totalitate sau
parial, pentru unul sau mai muli beneficiari (beneficiari secunzi).
revolving (rennoibil) - este avantajat att importatorul, care nu-i imobilizeaz o sum mare
pentru procurarea mrfii, ct i vnztorul, care prin valoarea total a AD, are sigurana livrrii certe a
ntregii producii realizate.
clauza roie (red clause) - permite bncii pltitoare s acorde avansuri beneficiarului nainte de
prezentarea documentelor cerute de acreditiv. Practic este o modalitate prin care importatorul l
finaneaz pe exportator fr s perceap dobanda
stand-by - beneficiarul nu apeleaz la utilizarea lui dect n msura n care ordonatorul nu i-a
ndeplinit obligaia asumat n contract.
121







Mecanismul plii prin Acreditiv Documentar (domiciliat n
ara exportatorului)
Plati documentare externe - Acreditivul
122
Clauzele incluse n Acreditivul Documentar pot oferi un plus de siguran
exportatorului n ncasarea contravalorii mrfurilor (spre exempla clauza de
confirmare a acreditivului);

Toate acreditivele ar trebui s prevad un loc de prezentare a
documentelor pentru plat sau negociere, cu excepia acreditivelor
negociabile care pot fi prezentate la orice alt banc;

Pentru utilizarea Acreditivului Documentar/realizarea plii, exist
urmtoarele tipuri de acreditive: la vedere, cu plata diferat prin acceptare,
prin negociere (conform Publicaiei 500).







Specificitatea Acreditivului Documentar


Plati documentare externe - Acreditivul
123
124
11. Produse si servicii de trezorerie


Plasamente:
Depozite cu dobanzi negociate
Depozite cu randament indexat
Depozite Forward Forward
Plasamente in titluri de stat de pe piata primara sau secundara
Plasamente in titluri de datorie pe termene scurte, medii si lungi emise de institutii
private (titluri corporative)
Produse - Note structurate
Achizitionarea de unitati ale fondurilor de investitii
Tranzactionarea de metale pretioase

125
Schimb valutar si protejarea fata de riscul de schimb valutar si riscul de rata a dobanzii:

Tranzactii valutare spot si pre-spot negociate
Tranzactii valutare SPOT sau TODAY
Tranzactii forward pe cursul de schimb
Tranzactii de tip swap valutar
Tranzactii valutare in marja
Tranzactii swap pe rata dobanzii (Interest Rate Swap IRS)
Tranzactii forward pe rata dobanzii (Forward Rate Agreement FRA)
Optiuni pe rata dobanzii: Cap, Floor, Collar
Optiuni Call sau Put inclusiv urmarirea unor strategii complexe cu optiuni valutare.
Produse si servicii de trezorerie
Tranzactii directe in piata instrumentelor cu venit variabil,
marfuri si alte instrumente derivate:

Tranzactii directe (discretionare sau execution only) cu
actiuni, indici, CFD-uri pe actiuni si indici, marfuri:

Optiuni si structuri pentru protectia impotriva riscurilor

Servicii de custodie, depozitare si servicii emitenti

Produse si servicii de trezorerie
126
Rolul trezoreriei intr-o banca

Asigurarea unui nivel optim al lichiditatii si a rezervelor
Plasarea activelor in exces la un nivel optim al raportului dintre randament si risc
Minimizarea costurilor de finantare si realizarea unui raport optim intre nevoile de finantare
si plasament
Gestiunea pozitiilor valutare si a riscurilor de rata a dobanzii
Gestionarea eficienta a procesului de transfer al preturilor produselor si serviciilor bancii
Realizarea in conditii optime a arbitrajelor, tranzactiilor proprietare cat si in operatiunile de
market-maker pe piata interbancara.
Managementul asigurarii riscurilor
Gestiunea unei bune relatii cu agentiile de rating si cu alte organisme externe de
supraveghere

127
Functiile
Trezoreriei
Gestiunea
investitiilor si
a rezervelor
Gestiunea
lichiditatii
ALM -
Gestiunea
activelor si
pasivelor
Management
ul Riscurilor
Transfer
pricing
Vanzarea de
instrumente
financiare
derivate
Arbitraj
clientela non-
bancara
Adecvarea
capitalurilor
Originari /
structurari de
produse
derivate
Monitorizare
a riscurilor
Gestiunea
provizioanelo
r (valuta)
128
Structura organizationala a unei trezorerii bancare
129
Organizarea activitatii de trezorerie depinde
in mare masura de dimensiunile bancii, de
gama de operatiuni pe care banca le
desfasoara, gradul de dezvoltare respectiv
gama de operatiuni pentru care este autorizata
de banca centrala.

In mare, trezoreria este formata din Front
Office (dealing clientela non-bancara
Treasury Sales Desks si dealing clientela
interbancara Interbank Market Dealing
Desks), Back-Office si departamentul sau
biroul destinat analizelor de piata
Research.

Middle Office gestionat independent de
trezorerie reprezinta cainele de paza al
trezoreriei defineste limitele de contrapartida
si risc.
Gestiunea riscurilor in trezorerie
Riscul de piaa - depinde de gradul de volatilitate (instabilitate) al parametrilor de piaa si
de gradul de sensibilitate a valorilor activelor la aceste modificari (riscul de rata a dobanzii,
curs de schimb sau riscul evolutiei nefavorabile a cotatiilor activelor financiare din
portofoliu).
- risc general al pietei - risc specific un anumit emitent de titluri sau o clasa de active

Riscul operaional - in urma inregistrarii de catre banci ale unor pierderi insemnate , care
au dovedit faptul c metode de tipul controlului propriei analize i auditul intern nu sunt
suficient. In acest sens, exista o gama variata de riscuri operationale: riscul unui control
neadecvat, riscul reputational, riscul de personal, juridic, riscul de preluare (Bank of Cyprus
Romania), riscul de marketing, riscul tehnologic, riscul fiscal, riscul de proiect, etc.
130
Riscul de solvabilitate reprezint riscul de a nu dispune de suficiente fonduri proprii
pentru acoperirea pierderilor eventuale (probabile) nevoia unei gestiuni corespunzatoare
a activelor si pasivelor la nivel strategic respectarea unor reglementari minimale de
prudenta bancara (fonduri proprii)

Riscul de lichiditate - capacitatea bancii de a face fata descrierii de surse sau necesitati
sporite de finantare a plasamentelor.

Riscul de credit sau riscul de contrapartida necesitatea analizei atente a bonitatii
partenerilor clientele bancara, nebancara respective bonitatea emitentilor de titluri avute
in portofoliul bancii.
Gestiunea riscurilor in trezorerie
131
Gestiunea riscurilor in trezorerie
Riscul de tara reprezinta probabilitatea pierderilor din activitati internationale, ca
urmare a unor evenimente economice, sociale si politice specifice fiecarei tari n parte.
Risc suverna si risc monetar riscurile aferente actiunilor statului ce pot impiedica
onorarea obligatiilor externe (Cipru, Grecia)

Evenimente care pot genera cresterea riscului de tara: nationalizarile,
despagubirile, restrictiile privind repatrierea profiturilor, cresterea impozitelor,
coruptia , politica de investii, factori demografici si educationali, dinamica sectorului
privat, dezvoltarea sistemului financiar-banca, datoria externa, alti factori

Analiza riscurilor si stabilirea limitelor de risc sunt realizate de catre
personalul specializat din Middle Office al unei banci
132
12. Servicii de administrare a averilor pentru High Net Worth Individuals (HNWIs)
WEALTH MANAGEMENT / PRIVATE BANKING
Serviciile de tip Wealth Management se adreseaza in principal
oamenilor cu averi foarte mari, respectiv proprietari de mici afaceri,
de regula afaceri de traditie, de familie.

Acestia din urma doresc acel One Stop Shop in care sa regaseasca toate
serviciile: retail banking, servicii de planificare financiara si a averii,
consultanta legislativa, consultanta fiscala si consultanta si administrare a
investitiilor pe termen scurt, mediu si lung.
Banking Planning Investing Spending
133
Design & Consultanta
Planificarea averii , Acumularea,
Protectia activelor si a veniturilor
Strategii de investitii, alocari tactive si
strategice pe clase de active
Filantropie, Optimizari fiscale
Consultanta specializata: "FAMILY OFFICE",
finantari corporate dedicate, arta, imobiliare,
activitati sportive, bijuterii, drepturi de
proprietate intelectuala
Pensionare, Succesiunea la conducerea afacerii,
Testamente, Planificarea evenimentelor, Finantarea
educatiei, Ingrijirea persoanelor in invarsta
Banking
Produse si servicii bancare utilizate zi de
zi
Consultanta, custodie si tranzactionarea
instrumentelor financiare
Gestiunea riscurilor
Monitorizare, Control, Raportare si
Optimizare
Asigurari si gestiunea lichiditatilor
Investitii discretionare sau
"Execution only"
Asset Management
Procesul de selectie a investitiilor
Constituirea dpdv legal de fundatii si
trusturi familiale
Thematic Investments: SRI - Socially
Responsible Investments
Real Estate, Fonduri de investitii
Investitii alternative: commodities,
hedge funds, investitii structurate
134
Banking servicii bancare

Day-to-day Banking:

Conturi curente, conturi de economii, depozite, carduri de debit
CONTURI CIFRATE (doar clientilor vechi si cu un istoric impecabil in
banca)
Charge Cards & Carduri de credit:
oVisa Platinum, Infinite, Signature + JP Morgan PALLADIUM
SIGNATURE Visa Card
oMasterCard Platinum, World Elite
oAmerican Express Platinum & CENTURION (only by invitation
Depozite multi-valuta produse structurate
135
Banking servicii bancare

Depozite fiduciare (mai convenabile dpdv fiscal off-shore se fac pe numele
bancii dar in contul si pe riscul clientului)
Instrumente de plata, cecuri
Direct Debit, Mobile Banking, Internet Banking
Produse si servicii de trezorerie protectie impotriva riscului de rata a dobanzii si
curs de schimb
Economisire pe termen lung sub forma de pensii private si asigurari de viata
Planuri financiare si asigurari de sanatate
136
1
Analiza nevoilor din prisma averii, veniturilor i obiectivelor financiare
Definirea conceptelor i obiectivelor financiare: clase de active, portofoliu, bugete, riscuri
2
Determinarea constrngerilor n realizarea portofoliului de investiii
Determinarea profilului de investiii i schiarea unui portofoliu de baz
3
Alocarea strategic a activelor
4
Alocarea tactic a activelor
5
Implementarea strategiei
6
Monitorizarea performanei i riscurilor, Feedback continuu
7
Optimizarea permanent a performanelor i riscurilor
8
Feedback i raportare
Etapele procesului investiional
137
Cash Piata
Monetar
a
Obligat Actiuni Fondu
ri
Commodities Hedge
Funds
REITs Arta Total
RON __% __% __% __% __% __% __% __% __% __%
EUR __% __% __% __% __% __% __% __% __% __%
USD __% __% __% __% __% __% __% __% __% __%
CHF __% __% __% __% __% __% __% __% __% __%
GBP __% __% __% __% __% __% __% __% __% __%
TRY __% __% __% __% __% __% __% __% __% __%
BRL __% __% __% __% __% __% __% __% __% __%
138
139
INVESTING - Servicii de investitii: - FX, MM, FI, Actiuni,
Indici, Marfuri, Fonduri de investitii,
Finantari:

Credite croite pe nevoile clientului
Credite imobiliare si credite punte
Credite pentru cumparare de active financiare
(MARGIN TRADING)
Asistenta in investitiile imobiliare
Imprumuturi Lombard (garantate cu titluri
financiare)
Angajamente ale bancii scrisori de garantie
licitatii
Credite multi-valuta
Credite pentru achizitionarea operelor de arta,
Yacht-uri, Business Jets, palate sau conace
140
SPENDING Facilitati bancare si extrabancare de utilizare a averii

Savoir Vivre - Personal Concierge - American Express
(Platinum / Centurion) si Mastercard World Elite
Privilegii: Inchirieri limuzine, Yacht-uri, Avioane private sau privilegii pe croaziere
Camere hoteliere exclusiviste, hoteluri de lux, vile si statiuni dedicate clientele HNWI,
Fine Dining Programs, evenimente exclusive, Golf Tours, Fitness Club, Wine Clubs, Special
Clubs, Exclusive Shopping Protection si alte facilitati
Asigurari dedicate HNWI
Filantropie, Mecenat
Arta, hobby, bijuterii, haine de lux, excursii exotice, yachting, etc
141
13.Investitiile administrate - Organisme de Plasament Colectiv (OPC)
Organismele de plasament colectiv atrag economiile la nivel individual in vederea plasarii
lor in mod colectiv.

Avantajele investitiilor administrate rezida intr-o administrare profesionista a fondurilor
banesti, asigurarea unei diversificari a portofoliului precum si oferirea unor economii de
timp si de costuri in conditii de lichiditate (se pot oricand rascumpara unitatile
achizitionate), transparenta si siguranta din punct de vedere a reglementarii si supravegherii
stricte de catre autoritatile pietelor.

142
In Romania, conform Directivei UCITS (Undertakings for Collective Investment in
Transferable Securities), OPC-urile se clasifica in:
Fonduri deschise de investitii (OPCVM Organisme de Plasament Colectiv in valori
mobiliare) - fac obiectul unei emisiuni si rascumparari continue.
Fonduri inchise de investitii (AOPC Alte Organisme de Plasament Colectiv) -
oferirea in mod public un numar limitat de unitati de fond pe o perioada limitata de timp.

In functie de apetitul la risc si perioada recomandata de detinere, investitorii mai multe
categorii de fonduri, fonduri ce investesc preponderent instrumente cu venit fix, instrumente
ale pietei monetare, actiuni, respectiv fonduri diversificate sau constituite la randul lor din
alte fonduri (fund of funds).
Investitiile administrate - Organisme de Plasament Colectiv (OPC)
143
Investitiile administrate - Organisme de Plasament Colectiv (OPC)
Activitatea de administrare a portofoliului colectiv se refer la:
a) administrarea investiiilor;
b) desfurarea de activiti privind:
1. servicii juridice i de contabilitate aferente administrrii de portofolii;
2. cererile de informare ale clienilor;
3. evaluarea portofoliului i determinarea valorii titlurilor de participare, inclusiv
aspectele fiscale;
4. monitorizarea conformitii cu reglementrile n vigoare;
5. meninerea unui registru al deintorilor de titluri de participare;
6. distribuia veniturilor;
7. emiterea i rscumprarea titlurilor de participare;
144
Investitiile administrate - Organisme de Plasament Colectiv (OPC)
Clasificarea fondurilor de investitii
EFAMA European Fund Classification


I. Fonduri de actiuni (Equity Fund)
a. In functie de regiune:
i. Globale
ii. Americas
iii. Asia Pacific
iv. Europa
v. Piete emergente
b. In functie de tari: Australia, .... Tailanda, Turcia, UK, USA
c. In functie de sector: Agricultura, Biotehnologie, Consum bunuri, Energie
d. In functie de capitalizare: small caps pe regiuni si tari
145
Investitiile administrate - Organisme de Plasament Colectiv (OPC)
II. Fonduri de obligatiuni (Bond Fund)
a. In functie de ratingul (calitatea) de credit, avem:
i. Aggregate investesc atat in bonduri corporative cat si guvernamentale
ii. Corporate min 70% din portofoliu investite in bonduri corporative
iii. Government cel putin 80% din active reprezinta titluri guvernamentale
iv. Aggregate High Yield majoritatea portofoliului o constituie titluri non-investment
grade
v. High Yield cel putin 70% din active reprezinta expuneri pe titluri non-investment
grade
146
Investitiile administrate - Organisme de Plasament Colectiv (OPC)
b. In functie media ponderata a duratei portofoliului, exista:
i. Fonduri pe termen scurt: intre 1 si 3 ani
ii. Fonduri pe termen mediu: intre 3 si 7 ani
iii. Fonduri pe termen lung: peste 7 ani

c. In functie de expunerea valutara:
EUR, USD, NOK, TRY, USD, ...


d. Altele:
i. Floating Rate investesc cel putin 70% din active in titluri ce ofera un cupon variabil
ii. Inflation Linked investesc cel putin 70% din active in titluri ce ofera protectie la inflatie
iii. Flexibile administratorii de fonduri utilizeaza strategii de investitii flexibile
147
III. Fonduri multi-active (Multi-Asset Fund).
a. In functie de expunerea geografica:
i. Pe tari: SUA, UK, Germania, Franta, Romania... etc
ii. Pe continente: Globale, Europa, America, Asia-Pacific
b. In functie de alocarea activelor pe clase:
i. Defensive: expunere pe actiuni < 35% din total expuneri
ii. Balanced: expunere pe actiuni intre 35% si 65% din total expuneri
iii. Aggresive: expunere pe actiuni > 65% din total expuneri
iv. Flexible: pot avea o expunere de 0% pana la 100% pe o singura clasa
de active daca statutul fondului prevede acel lucru.
c. In functie de moneda de referinta: EUR,USD, CHF, PLN, RON, GBP, ...
Investitiile administrate - Organisme de Plasament Colectiv (OPC)
148
Investitiile administrate - Organisme de Plasament Colectiv (OPC)
IV. Fonduri de instrumente monetare (Money Market Fund)
a. Short Term Money Market (DKK, EUR, USD) instrumente monetare cu scadenta de pana
la 120 zile
b. Money Market (AUD, CHF, DKK, EUR, GBP, NOK, SEK, USD) instrumente monetare
cu scadenta maxima 1an

V. ARIS (Absolute Return Inovative Strategies) au ca principal obiectiv obtinerea unui
randament pozitiv (peste benchmark-ul aferent cashului), indiferent de evolutia pietelor
financiare. In acest sens, fondurile folosesc diferite clase de active, in special instrumente

VI. Alte categorii: fonduri de investitii ce investesc in proiecte mari de infrastructura publica
si privata, proiecte imobiliare (REITs), marfuri (aur, argint) sau investitii ce au la baza diverse
active si ipoteci (Asset Backed Securities / Mortgage Backed Securities).
149
Investitiile administrate - Organisme de Plasament Colectiv (OPC)
Cativa dintre principalii administratori de bani la nivel global
150
14. Activitati bancare de tip Investment Banking
Activitatile de tip investment banking reprezinta un cumul de activitati (diferite de cele
traditionale) privind:
asistenta in atragerea de fonduri sub forma capitalurilor proprii (emisiuni
de actiuni) sau capitalurilor imprumutate (emisiuni de titluri de datorie,
finantari sindicalizate, imprumuturi subordonate, finantari structurate etc),
gasirea mixului optim a solutiilor de finantare (din punct de vedere a
scadentelor, rambursarilor si a clauzelor contractuale, etc),
gestiunea riscurilor de credit, valutare, curs de schimb si rata a dobanzii cu
ajutorul instrumentelor financiare derivate,

in vederea crearii de plus valoare pentru companie si actionari,
intr-o maniera prudenta si predictibila.
151
Avantajele derularii activitati sunt multiple atat pe buy-side, sell-
side si middle-side (piete si reglementatori)

Emitentii (sell-side) acestor instrumente pot fi companii
multinationale, companii locale din diferite sectoare si domenii
de activitate.
Investitorii (buy-side) pot fi fondurile de pensii si fondurile de
investitii locale si / sau globale, societati de asigurare, real / fast
money rezidenti si nerezidenti (fonduri speculative), bancile
locale (underwritting sau proprietary trading)
Pietele de capital cresterea atractivitatii pietelor reglementate
respectiv consolidarea pilonului de intermediere nebancara
Activitati bancare de tip Investment Banking
152
Activitati bancare de tip Investment Banking
SINERGIILE obtinute in urma unui proces de fuziune /
achizitie avantajul fuziunilor si achizitiilor pentru
companii

2+2 = 5 in cazul veniturilor
2+2=3 in cazul costurilor
dezvoltarea capacitatilor de productie sau reducerea
capacitatii redundate
dezvoltarea gamei de produse si servicii oferite
dezvoltare regionala sau globala
dezvoltarea unor noi tehnologii (reducerea costurilor de
retehnologizare sau costurilor cu activitatile de
cercetare si dezvoltare
convergenta la nivel de industrie sau sector (pe
orizontala si verticala)

153
Activitati bancare de tip Investment Banking
Principalele produse si servicii

Securities underwriting - bancile de investitii intermediaza
listarea valorilor mobiliare pe o piata reglementata.
Asset securitization servicii de titlurizarea activelor
generatoare de cash-flow (active imobiliare, credite
ipotecare, credite auto, carduri de credit sau credite pentru
studenti)
Servicii de brokeraj oferite sectorului corporatiilor,
sectorului public si investitorilor institutionalli
Servicii de tip formator de piata (market-maker) pe
anumite titluri si piete.
154
Activitati bancare de tip Investment Banking
Servicii de custodie si decontare a titlurilor
Servicii de consultanta clientilor corporativi, publici sau
institutionali in privinta fuziunilor si achizitiilor, respectiv
emiterea de titluri (actiuni, instrumente cu venit fix) listate pe
o piata reglementata (bursa)
Inginerie financiara structurare produse financiare complexe,
implementare strategii de hedging, finantari complexe,
strategii de arbitraj, optmizari fiscale sau optimizari ale
randamentelor produselor financiare
Servicii de analiza si cercetare piete (FX, Money Markets,
Commodities, Fixed Income)
155
Activitati bancare de tip Investment Banking
Veniturilor bancilor provin din:
Comisioane aferente serviciilor de intermendiere si
consultanta
Venituri din tranzactionare in calitate de market maker,
arbitrajist sau trader proprietar
Venituri din subscrierea titlurilor
Venituri sub forma de dobanzi in urma apelarii clientilor
la tranzactiile in marja
Comisioane de gestiune si comisioane de succes
aferente activitatilor de administrare a portofoliilor de
investitii
Alte venituri din titlurizare, dividende sau dobanzi
aferente disponibilitatilor
156
Activitati bancare de tip Investment Banking
Alti jucatori din domeniul investitiilor alternative:
Hedge Funds
Fonduri de tip Venture Capital
Fonduri de tip Private Equity
Principalii jucatori:



157
Va multumesc pentru atentie
si mult succes la examen!
158