Referat Aspecte

Psihoinformationale ale
Comunicarii



COMERTUL ELECTRONIC






Masterand : Dobretin Maria Lucia
An I Sem II, Tehnici de Comunicare si
Influenta Psihosociala


















COMERTUL ELECTRONI C

1. INTRODUCERE

Pe langa eliminarea stresului cauzat de aglomeratie si lipsa
timpului, clientul magazinelor virtuale are posibilitatea de a alege dintr-o
mare varietate de produse la preturi similare celor practicate in market-
urile clasice.
Atat clientii cat si firmele sunt foarte preocupati de diferitele
incertitudini legate de comertul electronic. Se constata lipsa de incredere
in ceea ce priveste securitatea datelor personale in timpul transferurilor
in cadrul tranzactiilor electronice. Clientii sunt inca neincrezatori, dar
expertii sunt de parere ca tranzactiile in comertul electronic au un grad
mai mare de siguranta decat banalele cumparaturi efectuate prin cardul
de credit.
Comertul electronic faciliteaza si cooperarea intre firme. Reduce
costurile de marketing si de livrare, sustine strategia de marketing a
firmei si ofera acces pe noi piete. In viitorul apropiat, comertul electronic
va avea un impact puternic asupra competitivitatii firmelor.
Comertul electronic nu este restrictionat de frontierele statelor dar
depinde de existenta sau inexistenta retelelor de computere. Comertul
electronic permite chiar si celor mai mici furnizori, indiferent de
provenienta lor geografica, sa fie omniprezenti si sa faca afaceri in
intreaga lume.
Comertul electronic influenteaza pozitiv nu numai activitatea
intreprinderilor mici si mijlocii dar vine si in sprijinul clientilor, oferindu-le
nenumarate optiuni.
In viata de zi cu zi fiecare dintre noi intra in magazine pentru a
cumpara diverse produse. Intr-un magazin obisnuit suntem in contact
direct cu vanzatorul, vedem produsele, le putem atinge, rasuci, citi
instructiunile, testa, mirosi, asculta, gusta etc. Ne bazam pe simturile
noastre pentru a lua decizia daca dorim sa cumparam acel produs sau
nu.
Spre deosebire de comertul clasic, cel electronic are la baza doar
informatia ce poate fi transmisa nealterata prin intermediul unui
computer.
Un magazin electronic rezolva problema si pentru vanzator si
pentru cumparator. Acesta din urma poate sa se informeze rapid despre
oferta vanzatorului vizitand magazinul electronic acestuia. Rezultatul
este ca se fac economii de ambele parti.
2. DEFINITIE : COMERT ELECTRONIC

Comerul electronic este activitatea de cumprare sau vnzare prin
intermediul transmiterii de date la distan, activitate specific politicii
expansive a marketingului companiilor comerciale. Prin intermediul
Internetului se dezvolt o relaie de servicii i schimb de mrfuri ntre
ofertant i viitorul cumprtor.
n anii 1990 compania IBM, printr-o campanie publicitar
corespunztoare, a fcut popular i termenul echivalent Electronic
Business. Un termen nrudit este E-Trade, care se refer la tranzaciile
bursiere electronice.
Utilizarea tuturor mijloacelor electronice pentru participarea la o activitate
de comer electronic poart denumirea de tranzacie electronic.
Comerul electronic permite participarea att a persoanelor fizice i
juridice, ct i a statului sau a instituiilor acestuia.
n funcie de relaiile dintre aceti participani au luat natere mai
multe categorii de comer electronic:
B2B (BUSINESS-TO-CONSUMER) este un model de comer electronic
n care toi participanii sunt companii sau alte organizaii. n
Romnia domeniul B2B este o afacere foarte promitoare,
datorit penetrrii Internetului n firme la nivel nalt.
B2C (BUSINESS-TO-CONSUMER) este un model de comert electronic
in care companiile vind la cumparatori individuali.
C2B (CONSUMER-TO-BUSINESS). Acest model de comer electronic
se refer la persoanele fizice (consumatori) care utilizeaz
Internetul pentru a-i vinde produsele sau serviciile firmelor i
pentru a cuta vnztori care s liciteze pentru produsele sau
serviciile de care au nevoie.
C2C (CONSUMER-TO-CONSUMER). Acest model se refer la
consumatorii care vnd direct la ali consumatori. Un exemplu din
acest domeniu care are un succes enorm n ntreaga lume este
sistemul eBay.
E-government , aceast form de comer electronic este ntlnit n
urmtoarele forme:
B2G (business to government),
G2B (government to business),
G2C (government to consumer). Aici prin "government" se
nelege administraia statului respectiv.
G2C (government-to-consumer), acoper relaii guvern-ceteni
la nivel de informare i prestare servicii publice (exemplu: plata
taxelor online).

3. BENEFICIILE COMERULUI ELECTRONIC

Avnd ca suport reeaua Internet i eventual i utilizarea unor pachete
de programe software specifice, comerul electronic a avut i are
avantaje i beneficii pentru firme, consumatori individuali i societate
Extinderea pe pieele internaionale prin asigurarea de servicii i
performan;
Asigurarea unei deschideri totale n privina relaiilor cu clienii:
acetia pot cpta o imagine aproape complet asupra tuturor
angajailor, ofertanilor i partenerilor lor.

Scderea costului de creare, procesare, distribuire, pstrare i
regsire a informaiei, pn acum bazat pe hrtie, prin crearea
unui sit web atractiv cu funcia unui magazin virtual. Siturile web
personalizate, sugestiile pentru cumprare i ofertele speciale
personalizate pot ntr-o oarecare msur substitui interaciunile de
tip fa n fa, de tip tradiional;


Creeaz posibilitatea modelrii produselor i serviciilor dup
nevoile cumprtorilor i simplificarea procedurilor;

Costuri de comunicaie mai mici.

Seriozitate i siguran. Serverele paralele, redundana hardware-
ului, tehnologia fail-safe, ncriptarea informaiei i firewall-urile pot
ndeplini aceast cerin;

Creterea competitivitii i raionalizarea proceselor de afaceri,
prin restructurri interne i prin tehnologii ale informaiei.

Construirea unui lan valoric electronic, n care se pune accentul pe
un numr limitat de competene-cheie -- opusul unui magazin "cu o
singur oprire". (Magazinele electronice pot fi att speciale ct i
generale, dac sunt programate corect.)

3. 1. PENTRU CONSUMATORI:

Posibilitatea consumatorilor s cumpere sau s fac tranzacii la
orice or din zi, n tot timpul anului, din aproape orice locaie;
Acord consumatorilor mai multe posibiliti de alegere a
produselor i preurilor;
Consumatorilor li se d siguran asupra valorii. Vnztorii pot
realiza acest lucru oferind un produs sau o linie de produse care
atrage potenialii clieni prin preuri competitive, la fel ca i n
comerul ne-electronic;
Permite o livrare rapid a produselor i/sau serviciilor (n anumite
cazuri);
Consumatorii pot s primeasc informaii relevante n decursul
ctorva secunde, i nu zile sau sptmni;
Asigurarea motivaiei consumatorilor de a cumpra i, la nevoie, de
a i returna. Vnzrile promoionale pot implica cupoane, oferte
speciale sau reduceri. Linkurile de pe alte situri web i programele
afiliate de reclame pot fi de asemenea de ajutor;
Face posibil participarea n licitaii virtuale;
ndemnarea consumatorilor la consum. Comercianii din Internet
pot asigura acest tip de ajutor printr-o ampl informare comparativ
i prin faciliti bune de cutare;
Permite consumatorilor s interacioneze cu ali cumprtori n
comuniti electronice i s compare experienele;
Lsnd clienii s se ajute singuri. Asigurnd funcionarea unui sit
de autoservire, uor de folosit fr asisten, poate fi de ajutor n
acest sens;
Faciliteaz competiia, ceea ce rezult n scderea preurilor.
Familiarizeaz consumatorii cu tehnologia i i ine pe acetia n
pas cu ultimele nouti.

3. 2. PENTRU SOCIETATE:

Crearea unui "sim comun" al comunitii comerciale, de exemplu
prin chaturi, foruri ce solicit implicarea clientului, scheme de
loialitate i programe de afinitate;
D posibilitatea mai multor persoane s lucreze / s cumpere de
acas, ceea ce micoreaz traficul rutier i poluarea aerului;
Permite ca anumite mrfuri s fie vndute la preuri mai sczute,
cu avanateje pentru cei cu venituri mai mici;
Crete eficiena i/sau mbuntesc calitatea;
Pune la dispoziie o organizare suficient de atent i agil pentru a
rspunde rapid la orice schimbri din mediul economic, social i
fizic.


In majoritatea cazurilor,comertul electronic implica plati on-
line,ceea ce a dus la crearea unor tipuri de bani electronici si a unor
sisteme de plata specifice. Modalitatea de plata reprezinta una dintre
cele mai importante probleme ridicate de extinderea comertului in sfera
Internetului. In anii `90,schimbul electronic de bani a revolutionat
mecanismele financiare,asigurand trecerea de la tranzactiile clasice la
cele electronice.
De la efectuarea cumparaturilor la scara redusa ,precum articole
de bacanie, pana la afaceri de anvergura care antreneaza echivalentul a
milioane de dolari,sistemele de plati electronice reprezinta un substituent
din ce in ce mai frecvent utilizat al cash-ului,asumandu-si principalele
functii ale banilor; instrument de schimb;furnizor al standardelor aferente
compararii diferitelor plati; instrument al contabilitatii(permitand
efectuarea evidentelor operative, ingeneral, si estimarea datoriilor,in
particular); modalitate de estimare a rezervelor de valoare.

4. METODELE TRADITIONALE DE PLATA

4.1. NUMERARUL, este reprezentat de bacnote si monede,fiind cea
mai raspandita metoda de plata in comertul cu amanuntul. In cazul
tranzactiilor intre persoane juridice exista legi care limiteaza suma
de bani,ceea ce ar trebui sa duca lara spandirea utilizarii celorlalte
metode. Utilizarea numerarului presupune prezenta fizica
simultana a celor doi parteneri la tranzactie,ceea ce duce la
imposibilitatea folosirii in tranzactiile prin Internet.

4.2. CECUL, reprezinta un inscris prin care o persoana da ordin
unei banci sa plateasca o suma de bani unui beneficiar. Este una
din cele mai nesigure modalitati de plata,mai ales din cauza ca
legea romana nu prevede o metoda foarte simpla de recuperarea
a banilor in cazul in care cumparatorul emite un cec fara acoperire.
4.3. ORDINUL DE PLATA, reprezinta un document emis de platitor,
adresat bancii detinatoare a contului sau, prin care cere acesteia
sa plateasca o suma determinate in favoarea unui beneficiar.
4.4. BILETUL DE ORDIN, reprezinta un angajament al emitentului
de a plati el insusi beneficiarului o suma de bani, la o data
determinata.
4.5. ACREDITIVUL, are ca obiectiv inlocuirea creditului acordat
unui cumparator cu creditul si cu renumele bine stabilit al unei
banci,care se substituie acestui cumparator in obligatia de a plati
vanzatorului pretul marfii, conditionandu-se plata de aducerea unei
dovezi de livrare a marfii catre cumparator.
4.6. RAMBURSUL, reprezinta un sistem de expediere a marfurilor
conform caruia destinatarul este obligat sa achite la
primire,expeditorului,contravaloarea marfii.

5. SISTEMELE DE PLATA ELECTRONICA.
Scopul unui sistem de plata este de a furniza mijloacele prin care o
entitate,platitor (payer) sau cumparator (buyer), transfera o suma de bani
unei alte entitati, platit (payee) sau vanzator (dealer-in sistemele
comerciale) ,in schimbul unor bunuri sau servicii. Sistemele de plata
existente pot diferi in mod semnificativ.
Ele pot fi clasificate in functiede unele caracteristici,cum sunt:
Proprietatile de securitate
Valoarea platilor
Tipul tranzactiei
Confidentialitatea
Momentul platii si partile implicate
Cele mai utilizate sisteme de plati electronice pot fi grupate in
urmatoarele categorii:
carduri bancare bazate pe SET(Secure Electronic
Transaction)
on-line
cu moneda electronica
microplati
cu carduri cu valoare stocata (smart card,carte dedebit)
cecuri electronice
Exemple de sisteme cu carduri bancare bazate pe SET:
CyberCash a fost fondat in 1994 avand ca obiect implementarea
tehnologiilor de plata pentru comert electronic pe Internet.Payline/SG2
reprezinta solutia franceza de teleplata prin carte bancara. Numarul cartii
bancare a clientului nu trece pe la comerciant,ci printr-un gestionar
securizat de efectuarea platilor.

6. LEGISLATIE ROMANA RELEVANTA PENTRU COMERTUL
ELECTRONIC

6. 1. LEGISLATIE COMUNA

Codul comercial
Codul civil
Legea 31/1990 + Cod CAEN
Legislatie privind protectia consumatorului

6. 2. LEGISLATIE ROMANA RELEVANTA PENTRU COMERTUL ELECTRONI

6. 2. 1. LEGEA COMERTULUI ELECTRONIC NR. 365/2002

Libertatea furnizarii serviciilor societatii informationale - Art.4;
Comunicari comerciale nesolicitate (SPAM) opt-in - Art.6;
Contracte incheiate prin mijloace electronice (obligatia de
informare a destinatarilor, incheierea contractelor) - Cap. 3 ;
Raspunderea furnizorilor de servicii (simpla transmitere,
stocarea temporara sau permanenta a informatiei,
instrumente de cautare a informatiilor) - Cap. 4;
Incurajeaza auto-reglementarea - Art 18 - Coduri de conduita

6.2.2. HOTARIREA GUVERNULUI NR. 1308 DIN 11/20/2002
PRIVIND APROBAREA NORMELOR METODOLOGICE PENTRU
APLICAREA LEGII 365/2002 PRIVIND COMERTUL ELECTRONIC

Clarificari asupra aspectelor legate de comunicarile
comerciale nesolicitate;
Caracterul informatiilor/activitatilor in domeniul serviciilor
societatii informationale;
6.2.3. LEGEA 51/2003 PENTRU APROBAREA ORDONANTEI
GUVERNULUI NR. 130/2000 PRIVIND REGIMUL JURIDIC AL
CONTRACTELOR LA DISTANTA;
Inainte de incheierea contractelor consumatorul trebuie sa fie
informat intr-o maniera clara despre identitatea furnizorului,
principalele caracteristici ale bunurilor si serviciilor, pretul si
taxele, etc (Art.3)
Confirmare in scris sau pe un alt suport de informatii durabil a
informatiilor antecontractuale (Art.4)
Dreptul de denuntare unilaterala - 10 zile lucratoare (Art.7)
Contractul trebuie sa fie executat in 30 de zile (Art. 11)

6.2.4. LEGEA SEMNATURII ELECTRONICE - 455 / 2001

6.2.5. NORME TEHNICE SI METODOLOGICE DIN 13 DECEMBRIE
2001 PENTRU APLICAREA LEGII NR. 455/2001 PRIVIND
SEMNATURA ELECTRONIC
Regimul juridic;
Stabilirea conditiilor de furnizare a semnaturii electronice;
Legislatie romana relevanta pentru comertul electronic;

6. 2. 6. LEGEA PENTRU PROTECTIA PERSOANELOR CU PRIVIRE LA
PRELUCRAREA DATELOR CU CARACTER PERSONAL SI LIBERA
CIRCULATIE A ACESTOR DATE - 677 / 2001

Reguli generale si speciale privind prelucrarea datelor cu
caracter personal;
Drepturile persoanei vizate in contextul prelucrarii datelor cu
caracter personal Informarea persoanei vizate;
Confidentialitatea si securitatea prelucrarilor;
Supravegherea si controlul prelucrarilor de date cu caracter
personal;

6.2.7. REGULAMENT NR. 4/2002 AL BNR PRIVIND
TRANZACTIILE EFECTUATE PRIN INTERMEDIUL
INSTRUMENTELOR DE PLATA ELECTRONICA SI RELATIILE DINTRE
PARTICIPANTII LA ACESTE TRANZACTII
Drepturile si obligatiile participantilor in cadrul tranzactiilor
derulate prin intermediul instrumentelor de plata electronica;
Conditiile de desfasurare a tranzactiilor;
Drepturi si obligatii generale;
Obligatiile si responsabilitatile emitentului si ale bancii
acceptante;
Obligatiile si raspunderea detinatorului;
Obligatiile comerciantului acceptant ;

7. CONCLUZIE

Internetul si modul de utilizare a acestuia, modul de afisare a
diferitor tipuri de informatii prin intermediul acestuia, nu mai are deja un
rol secundar n viata de zi cu zi a multor oameni, dar cel mai imoprtant,
aceste elemente ale lumii digitale au devenit de nenlocuit. Web-ul
astazi, ca si cel de ieri si cel de mine se afla ntr-o continua
transformare si metamorfoza care pe cei mai multi fie i lasa rece fie i
ameteste si i descurajeaza n ncercarea de a ntelege mai mult.












Bibliografie:
[And98] Alina Andreica, Information and Communication Facilities in Internet,
Studia Universitatis "Babes-Bolyai", Studia Europaea, XLIII, 1-2, 1998, p. 105-
131.
[AndDea00] Alina Andreica, Cosmin Deac - E-commerce Security, VIth
Congress "Cultura Europea", Pamplona, Spain, 24-28 October 2000.
[AnToBo00] Alina Andreica, Horea Todoran, Florin Bota - Distance Learning
towards the Information Society, "Babes-Bolyai" Univ., Studia Europaea, XLV,
1, 2000, p. 127-136.
[And00] Alina Andreica, Concepte si evolutii n informatic, 99 p., Facultatea
de Studii Europene, Cluj-Napoca, 2000 (uz didactic).
[And01] Alina Andreica - nvtmnt la distant si nvtmnt electronic n
Romnia, studiu n curs de aparitie n volumul "Modele culturale n societatea
romneasc" coordonat de Prof. Dr. Nicolae Pun, Facultatea de Studii
Europene.
[AndTod01] Alina Andreica, Horea Todoran - "Societatea informational si
evolutia informaticii. Prelucrri birotice", 338p., Editura EFES, 2001.
[Boi94] Florian Mircea Boian - "Sisteme de operare interactive", Ed. Libris,
1994.
Wikipedia

Internet: http://www.referate10.ro/comertul-electronic-1361.html
http://informatica.ase.ro/site/A140201/v_metode_de_plata_in_comertul_el.htm
http://www.scribd.com/doc/42230136/Metodele-de-Plata-in-Comertul-
Electronic