MASINA DE CURENT CONTINUU(MCC)

Generalitati
1.Elemente constructive
Masina de curent continuu,MCC, se construieste pentru o gama larga de puteri(zeci de
wati,pana la mii de kilowati),turatii si tensiuni nominale (pana la 2000V)
Masina de curent continuu se utilizeaza in regim de generator(in istalatiile de producere
a energiei electrice),motor(tractiune electrica, masini de ridicat si transportat,in actionari
care necesita regla larg si continuu al vitezei) si frana.
Masina de curent continuu se compune din doua parti constructive de !aza"statorul care
reprezinta inductorul si rotorul care reprezinta indusul.
Masinile de curent continuu pot #i"
Masini $eteropolare%sistemul inductor este #ormat dintr%o susccesiune alternanta
de poli nord si sud
Masini $omopolare%#unctionarea lor se !azeaza pe discul lui &arada'
Statorul este partea imo!ila a masinii,care are ca elemente constructive principale"
carcasa(ugul statoric), polii de e(citatie si in#asurarea concentrata respectiva de
curent continuu, polii de comutatie(au(iliari) si in#asurarea concentrata
corespunzatoare, scuturile(capacele) #rontale cu lagare cu rulmenti sau de alunecare,
sistemul perii si portperii, cutia de !orne.
Rotorul este partea mo!ila a masinii, constituit din cateva elemente constructive
principale"miezul(pac$etul)rotoric,care prezinta la peri#erie dinti,repartizati uni#orm,
iar spre interior ugul rotoric #i(at pe ar!ore,in#asurarea rotorica distri!uita uni#orm in
crestaturi ale miezului rotoric, colectorul, ventilatorul.
Vom da in cele ce urmeaza o scurta descriere a elementelor constructive principale
ale masinii de curent continuu.
Carcasa (ugul statoric) reprezinta partea imo!ila in care se #i(eaza polii de e(citatie
si prin care masina este #i(ata in #undatie prin intermediul unei talpi de prindere si
!uloane(#ig ).1).*a masinile de putere mai mare de cateva sute de wati, carcasa si
ugul statoric(care serveste drept drum de inc$idere al #lu(ului magnetic produs de
polii de e(citatie) reprezinta una si aceeasi piesa constructiva.+entru a se o#eri
#lu(ului magnetic o reluctanta cat mai mica, carcasa se construieste din #onta si otel
turnat, uneori din ta!la groasa si otel sudata.
1
2
olii de e!citatie("rinci"ali) se construiesc din tole de otel electrote$nic de 1%2mm
grosime(#ig.).)),stranse pac$et cu autorul unor !uloane nituite. +olii se prind in carcasa
prin !uloane.Ei poarta !o!inele de e(citatie stra!atute de curentul de e(citatie. ,o!inele
de e(citatie se realizeaza dintr%un conductor rotund sau pro#ilat de cupru. Conductorul
este izolat pentru a nu se produce scurtcircuite intre spirele !o!inei. ,o!inele polilor de
e(citatie se leaga intre ele in serie sau paralel si se alimenteaza prin !ornele din cutia de
!orne.
olii de comutatie(au!iliari)(#ig ).-), sunt constituiti dintr%un miez de #ier masiv sau
din tole si au de regula o #orma paralelipipedica. .cestia sunt situati in a(a neutra a
masinii%milocul distantei dintre polii principali.

Mie#ul rotoric(#ig. ).1) se contruieste din tole de otel electrote$nic(#ig.)./),de #orma
circulara cu dinti si crestaturi,de pro#il #oarte variat(#ig. )./,!).0e o!icei grosimea acestor
tole este de 0,/%1mm.1olele separate se izoleaza una de alta printr%un strat su!tire de lac
)
sau printr%un strat de o(id.2rosimea izolatiei este de 0,0)%0,0/mm.3 ast#el de constructie
a miezului are ca scop reducerea curentilor tur!ionari care se dezvolta in miez la rotirea
sa in campul magnetic.Curentii tur!ionari duc la pierderi de energie care se trans#orma in
caldura.*a miez masiv, aceste pierderi desi ar #i #oarte mari ar duce la reducerea
randamentului masinii si la o incalzire #oarte ridicata.
Infasurarea rotorica(#ig. ).1) consta din sectii,care se pregatesc pe sa!loane speciale
si se aseaza in crestaturile miezului(#ig. ).4, a).5n#asurarea se izoleaza de miez cu gria si
se consolideaza in crestaturi, cele mai deseori cu autorul unor pene speciale de lemn sau
alt material izolant(#ig. ).4,!)
6ectiunile in#asurarii rotorice se leaga la colector ,care este un su!ansam!lu
caracteristic masinii de curent continuu
. Colectorul(#ig. ).7) are #orma cilindrica,#iind construit din placute de
cupru,denumite lamele,izolate una #ata de cealalta printr%un strat de micanita si de
asemenea izolate de piesele de strangere.*a masinile de putere mica,colectorul se
realizeaza din lamele solidarizate si totodata izolate intre ele cu autorul unui material
rasinos sintetic.Colectorul se invarteste solidar cu rotorul masinii
.
-
Infasurarea de e!citatie se e(ecuta din conductor de cupru izolat,su! #orma unor
!o!ine concentrice montate pe miezul polilor principali.,o!inele de e(citatie se leaga
in serie au in paralel,aste#l incat sa se o!tina un inductor $eteropolar.5n#asurarea de
e(citatie se alimenteaza in curent continuu.
Infasurarea de com"ensare este dispusa in crestaturi inc$ise practicate in talpa
polilor principali, in zona situate spre intre#ier..ceasta in#asurare se conecteaza in
serie cu in#asurarea indusului si are rolul de a ani$ila sau diminua e#ectele
#enomenului de reactie a indusului.
2)8egimurile energetice de #unctionare ale masinii de curent
continuu
Masina de curent continuu poate #unctiona in trei regimuri din punctul de vedere al
trans#ormarii energetice e#ectuate"de generator,de motor si de frana.5n regimul de
generator,masina trans#orma puterea mecanica primita pe la ar!ore de la un motor
(care antreneaza masina) in putere electrica de!itata intr%o retea de curent continuu. 5n
regimul de motor,masina trans#orma puterea electrica primita de la o retea de curent
continuu in putere mecanica cedata pe la ar!ore unui mecanism sau unei instalatii
mecanice.+recum se remarca,in regim de motor masina realizeaza trans#ormarea
inversa de putere in comparativ cu regimul generator. 5n #ine,in regim de #rana
electrica,masina primeste putere mecanica pe la ar!ore si putere electrica de la o retea
de curent continuu si le trans#orma ireversi!il in timp in caldura,dezvoltand totodata
un cuplu necesar #ranarii unui mecanism sau unei instalatii mecanice.
5n cele ce urmeaza vom studia mai in detaliu principiul de #unctionare in regim de
#rana electrica,vom sta!ili ecuatiile generale de #unctionare stationara si !ilantul de
puteri.
$)%RANAREA MASINI&OR DE CURENT CONTINUU
%enomenele de 'a#a la utili#area masinii de curent continuu "entru franare in
sistemele de actionari(Caracteristici mecanice(%ranarea dinamica si recu"erati)a.
&ranarea in actionarile electrice se realizeaza in mai multe scopuri"
%pentru mentinerea constanta a vitezei unui sistem supus actiunii unor cupluri datorite
#ortelor gravita%tionale sau inertiei9
%pentru mentinerea in nemiscare a unui sistem supus actiunii unor cupluri e(terioare9
%pentru micsorarea vitezei unui sistem (in vederea modi#icarii regimului te$nologic de
#unctionare sau opririi rapide).
5n cele ce urmeaza vom analiza di#erite moduri de utilizare a masinii electrice de
curent continuu pentru a #rana un sistem mecanic.0e la !un inceput tre!uie aratat ca
#ranarea pe aceasta cale prezinta avantae nete in comparatie cu #ranarea mecanica(se
elimina uzura sa!otilor si to!ei de #ranare, se reduc dimensiunile instalatiei de
#ranare,se asigura un control sigur al valorii cuplului de #ranare, se asigura un control
/
sigur al valorii cuplului de #ranare,uneori se poate recupera o parte din energia
cinetica care intervine in procesul de #ranare).
$(*(%ranarea in regim de frana "ro"riu+#isa
8egimul de #rana propriu zisa se utilizeaza deseori in actionarile electrice in cele doua
variante,pornind de la regimul de !aza de motor"
%prin variatia unei rezistente inseriate cu in#asurarea rotorului,trecerea in regimul de
#rana #acandu%se prin inversarea sensului vitezei rotatiei la aceeasi polaritatea a
tensiunii la !orne9
%prin inversarea polaritatii tensiunii la !orne si intercalarea unei rezistente in serie cu
in#asurarea rotorului la acelasi sens de rotatie9
&ranarea propriu zisa prin inversarea sensului de rotatie se intalneste curent in
instalatiile de ridicat.6a presupunem deci o asemenea instalatie(de e(emplu un pod
rulant)actionata de o masina de curent continuu,#ie aceasta cu e(citatie independenta
constanta.6a consideram ca masina #unctioneaza in regim de motor si ridica o
anumita greutate cu o viteza relativ importanta.+e caracteristica mecanica naturala a
in regim de motor din #igura ).7.1, #ie . punctual de #unctionare respectiv.3data
aunsa greutatea la o anumita inaltime,se pune pro!lema micsorarii vitezei de ridicatie
, lucru care se realizeaza la un acelasi cuplu si tensiune aplicata a retelei,prin
intercalarea in serie cu in#asurarea rotorica a unei rezistentei 8
&.
Masina #unctioneaza in continuare ca motor,prezentand o noua caracteristica
mecanica de panta mai mare.5ntr%adevar,caracteristica mecanica naturala are
urmatoare e(presie analitica.
:; :o%
M
k
Ra
E E
2 2

,
unde" :o;
2 2
E E
A
k
U

reprezinta viteza ung$iulara de mers in gol ideal(cand masina nu

are nici un #el de cuplu rezistent la ar!ore),iar caracteristica mecanica corepunzatoare
unei rezistente in serie 8
&
va #i "

:; :o%
M
k
R R
E E
F A
2 2

+
, ().)4)
evidentiand o panta proportionala cu 8
.
<8
&
+e noua caracteristica mecanica,notata cu ! in #igura ).7.1 punctul de #unctionare va #i ,.
*a un moment dat apare necesitatea opririi greutatii la o anumita inaltime si deplasarea ei
pe orizontala.5n acest caz,viteza masinii devine zero,iar masina tre!uie sa dezvolte in
continuare acelasi cuplu electromagnetic.
.sa cum arata carcateristica c din #igura ).71, se pot realiza cerintele de mai sus cu
autorul unei rezistente 8=
&
crescute,intercalata in circuitul rotoric.5n punctul de
#unctionare C de pe caracteristica c,masina nu este nici motor,nici #rana propriu
zisa,a#landu%se la granita de separatie dintre cele doua regimuri.Masina primeste putere
4
electrica care se trans#orma,in timp,in caldura in rezistenta totala 8
.
<8=
&
si nu dezvolta
nici nu primeste putere mecanica,deoarece :;0.
+entru a co!ori greutatea,deci a inverse sensul de rotatie #ata de situatia anterioara,tre!uie
conectata o rezistenta serie 8>
&
de valoare si mai ridicata,punctul de #unctionare trecand
in 0 in zona vitezelor negative(in cadranul 5V al planului :,M).Variindu%se rezistenta 8&
in continuare,se poate varia viteza de co!orare a greutatii.5n aceasta ultima situatie,
masina electrica lucreaza in regim de #rana propriu%zisa,asa cum se poate veri#ica imediat
pe !aza celor aratate anterior.Ea primeste putere mecanica de la ar!ore pe !aza scaderii in
timp a energiei potentiale a greutatii in campul gravi#ic al +amantului.5n acelasi timp,ea
a!soar!e putere electrica de la retea.+uterea totala a!sor!ita este trans#ormata prin e#ect
?oule in rezistenta 8
.
<8
&=
.Masina dezvolta un cuplu electromagnetic de acelasi sens ca si
in regimul de motor,numai ca de data aceasta cuplul are sens invers #ata de viteza de
rotatie,devenind cuplu de #ranare care se opune cuplului dezvoltat de greutate.
$(*(*)%ranarea "ro"riu+#isa "rin in)ersarea "olaritatii tensiunii
&ranarea propriu%zisa prin inversarea polaritatii tensiunii se intalneste la numeroase
actionari electrice in care apare pro!lema opririi rapide a instalatiei mecanice antrenate de
7
o masina electrica.+entru a #i(a ideile,sa ne re#erim la cazul actionarii unui laminar
reversi!il.5n asemenea instalatii se pune pro!lema ca dupa ce masina electrica a
#unctionat in regim de motor, rotind valturile laminorului intr%un anumit sens,sa se
#raneze rapid intreaga instalatie si apoi sa se accelereze valturile in sens contrar.5n acest
scop, dupa ce masina a #unctionat ca motor(presupus cu e(citatie independenta constanta
ca sens si marime) intr%un anumit sens de rotatie, se inverseaza sensul tensiunii @
.

aplicate la !ornele masinii, care trece in regim de #rana propriu%zisa, pana cand viteza
devine nula, iar apoi in continuare in regim de motor cu sens invers de rotatie.
5n regimul de motor cu sens dreapta ,se aplica la !orne o tensiune de o anumita polaritate,
punctul de #unctionare #iind . pe caracteristica naturala a din #igura ).72.*a un moment
dat este nevoie a se #rana intreaga instalatie. +entru aceasta se intrerupe !rusc alimentarea
masinii(circuitul de e(citatie nu se intrerupe), se conecteaza in serie cu in#asurarea
rotorica o rezistenta 8
&
convena!ila si se alimenteaza masina cu tensiune de polaritate
inversata. Aoua caracteristica mecanica de #unctionare a masinii este notata cu ! in #igura
).72. E(presia sa analitica rezulta din relatia ().)4) cu conditia sc$im!arii semnului
vitezei :o de mers in gol ideal(deloarece tensiune @ sc$im!a de semn)
:; %:o%
M
k
R R
E E
F A
2 2

+
+unctul de #unctionare sare !rusc din pozitia . in pozitia , pe noua caracteristica
mecanica(in cadranul 55 al planului :,M)la aceeasi viteza de rotatie la care se invartea
masina in momentul intreruperii regimului de #unctionare ca motor.
5n noul punct , de #unctionare,masina lucreaza in regim de #rana propriu%zisa pentru
sensul dreapta de rotatie.5ntr%adevar,ea a!soar!e in continuare puterea electrica de la
reteaua de alimentare(tensiunea sc$im!a de semn,curentul de asemenea ,deoarece si
t.e.m. indusa si tensiunea la !orne actioneaza acum in concordanta pentru a sc$im!a
sensul curentului 5
.
) si,in acelasi timp,a!soar!e putere mecanica pe la ar!ore pe seama
micsorarii in timp a energiei cinetice acumulate in masele in rotatie ale laminorului.
1oata aceasta putere a!sor!ita se trans#orma in caldura in rezistenta 8
.
<8
&
.Cuplul
dezvoltat de masina in punctul , este de semn sc$im!at #ata de cel corespunzator
punctului .(s%a inversat curentul 5
.
la acelasi curent de e(citatie) si actioneaza in sens
contrar cuplului de inertie al maselor in miscare..cest !ilant sumar de puteri corespunde
intru totul cu cel prezentat la principiul de #unctionare al masinilor de curent continuu in
regim de #rana propriu zisa.
Motorul de #ranare descris mai sus este cunoscut in literatura si su! numele de #ranare
contra curent sau prin legaturi inverse.6u!liniem #aptul ca un asemenea regim nu este cu
nimic distinct de regimul de #rana propriu%zisa descris mai inainte,ceea ce di#era #iind
doar maniera de trecere a masinii din regimul de motor in cel de #rana propriu%zisa.
B
0aca in situatia analizata mai inainte se lasa masina sa #unctioneze con#orm caracteristicii
! din #igura ).72 atunci instalatia se #raneaza si viteaza se micsoreaza treptat(punctul , se
deplaseaza catre punctul C),la un moment dat instalatia se opreste(punctul C),dupa care
ea se accelereaza in sensul stanga,masina electrica trecand din nou in regim de motor
pentru sensul stanga(cadranul 555 din planul :,M).
&ranarea automatizata se realizeaza cu autorul releelor si al contactoarelor electrice.5n
cele ce urmeaza se va descrie un sistem de comanda automatizata a pornirii reversi!ile a
unui motor electric prevazut cu #ranare automatizata la trecerea de la sensul dreapta la cel
stanga.
+entru #ranare se utilizeaza un releu de tensiune intr%un monta special aratat in #igura
).7),in care 8
1
,8
2
reprezinta rezistentele de pornire,iar 8
)
rezistenta suplimentara de
#ranare.8eleul de #ranare are !o!ina d care actioneaza contactul d si care comanda
alimentarea !oninei c) a unui contactor de scurtcircuitare a rezistentei 8
)
C prin
intermediul contactului principal(de #orta c))D.
8eleul d tre!uie sa comande conectarea rezistentei 8
a
de #ranare ori de cate ori se
inverseaza sensul de rotatie al motorului si este nevoie de regimul de #ranare propriu%zisa
pentru a se scurta timpii morti.0upa ce a realizat #ranarea in apropierea vitezei 0 = a
masinii,releul tre!uie sa comande scurtcircuitarea rezistentei 8
)=
pentru ca pornirea in
sens invers sa se #aca la cuplu ridicat.8ezistenta 8
a
tre!uie sa ramana scurtcircuitata atat
in timpul pornirii(indi#erent de sens), cat si al #unctionarii normale a motorului.
E
6a notam cu @
d
tensiunea la !ornele !o!inei releului de #ranare si cu @ tensiunea
retelei.6a notam cu 8
)
= #ractiunea din rezistenta 8
)
care ramane in a#ara prizei releului de
tensiune d..tunci cand s%a comandat inversarea sensului de rotatie al motorului prin
inversarea polaritatii tensiunii aplicate (cu acelasi curent de e(citatie) , se poate scrie"

I R U U
d
F
)
=
,
5 #iind curentul a!sor!it de motor.0ar din ecuatia de #unctionare a motorului rezulta

R
k U
I
E E
+
= ,
in care 8 ; 8
1
< 8
2
< 8
)
< 8
.
.+rin urmare ,

E E d
k
R
R
R
R
U U

=
F F
1
) )
, ().)7)
6e poate remarca #aptul ca pentru 0
=
, in care 0

reprezinta viteza
motorului la mers in gol ideal , @; E E
k
0 si @
d
;@ , aceasta indi#erent de valoarea
rezistentei 8
)
=..sadar , ecuatia ().)7) reprezinta o #amilie
10
de drepte #unctie de parametrul 8
)
= , dar toate dreptele
) (
d
U f =
trec prin punctul
G(% 0

,@) , indi#erent de 8
)
=.+entru 8
)
=;8H2 se o!tine dreapta reprezentat prin linia
intrerupta .G in #ig.).7-.+entru 8
)
=;0 se o!tine dreapta paralela cu a(a ordonatelor.
0e o!icei, in practica, 8
)
=;8H2, iar releul de #ranare d este ast#el reglat incat
actioneaza numai pentru @
d
I0,-@.5ntro pozitie oarecare, in situatia cand masina
actioneaza in regim de motor (#ig.).7-), se comanda inversarea sensului de
rotatie.1ensiunea la !ornele releului de #ranare scade la valoarea corespunzatoare
punctului ., pentru care @
d
J0,-@ si deci releul d nu mai actioneaza, contactul d se
desc$ide, contactul c
)
la #el si, prin urmare, rezistenta 8
)
este intercalata in serie cu
motorul.+e masura ce viteza scade,tensiunea @
d
creste (#ig.).7-,dreapta .G), iar
cand @
d
;0,-@ si este #oarte apropiat de zero (punctual , in #igura ).7-), releul d
actioneaza si rezistenta 8
)
este scurtcircuitata.Cuplul dezvoltat de masina inregistreaza un
soc , tensiunea @
d
devine egala cu @ si releul de #ranare mentine contactul c
)
inc$is.+e
urma intervin releele de accelerare, care scurtcircuiteaza succesiv rezistentele 8
1
si 8
2
.
5n #igura ).7/ este redata sc$ema completa de comanda a pornirii reversi!ile cu
#ranare contra curent.8eleele de accelerare sunt relee de timp, con#orm sc$emei
cunoscute, d1 reprezinta !o!ina releului care realizeaza #ranarea la sensul de rotatie
Kdreapta>, iar d2 este !o!ina releului care realizeaza #ranarea la sensul de rotatie
Kstanga>.Cele doua relee nu #unctioneaza simultan, datorita e(istentei diodelor inseriate
cu !o!ine respective.
11
Modul de #unctionare a sc$emei se poate sta!ili usor pe !aza celor cunoscute din
paragra#ele anterioare.+entru pornirea in sens dreapta se actioneaza !utonul !2.+entru
reversare cu #ranare se actioneaza succesiv !utoanele !1,!).
$(,)%ranarea in regim de generator cu recu"erarea energiei
6a presupunem ca o locomotiva electrica actionata de masini de curent continuu are de
urcat intr%o regiune deluroasa, tre!uind sa invinga un anumit cuplu rezistent produs de
#ortele gravitatiei si de #recari..tat timp cat trenul urca, masinile electrice #unctioneaza in
regim de motor (#ig. ).74).0in ecuatiile de #unctionare corespunzatoare acestui regim
rezulta

A
E E A
A
R
k U
I

=
,
cu
E
;const.
0in aceasta e(presie se o!serva ca , pe masura ce trenul se apropie de s#arsitul rampei
(urcusului) si cuplul rezistent scade, curentul 5
.
(proportional cu cuplul) scade, iar viteza
tinde sa creasca.+unctul de #unctionare #uge pe caracteristica din #igura ).74 din zona
corespunzatoare cuplurilor mari spre punctual ,.
3data terminat urcusul, trenul aunge pe palier (teren plat) si apoi se inscrie in
panta (la vale).+e panta de inceput, #ortele gravitatiei, care actioneaza acum ca #orte
active pot invinge la un moment dat #ortele de #recari, iar cuplul rezistent la ar!ore al
masinii devine zero si odata cu el si curentul 5
.
.5n aceasta situatie ,
0
=
(punctual
,).Masina electrica inceteaza de a mai #i motor, dar continua sa se roteasca in acelasi
sens ca mai inainte..vem de a #ace cu regimul de mers in gol ideal.
0aca panta traseului se accentueaza, cuplul activ produs asupra ar!orelui
masinii electrice cuplata mecanic cu rotile trenului se mareste si trenul se accelereaza.
12
Viteza de rotatie depaseste valoarea 0

.1ensiunea electromotoare E
0
, pastrand si ea
acelasi sens, depaseste valoarea tensiunii @
.
la !orne, iar curentul 5
.
sc$im!a de
sens.Cuplul electromagnetic dezvoltat de masina electrica sc$im!a si el de sens odata cu
curentul (#lu(ul de e(citatie se mentine acelasi in acest rastimp) si devine cuplu de
#ranare, care se opune accelerarii trenului si limiteaza valoarea vitezei de co!orare.
0eoarece curentul 5
.
a sc$im!at de sens, dar sensul tensiunii @
.
a ramas
acelasi, masina inceteaza de a mai primi energie electrica de la reteaua de alimentare si,
dimpotriva, de!iteaza energie electrica in aceasta retea.Masina a devenit generator de
energie electrica pe seama micsorarii energiei potentiale a trenului in campul #ortelor de
gravitatie.Masina electrica #unctioneaza intocmai ca o #rana, dar cu recuperarea energiei,
ceea ce constituie un deose!it de aprecia!il avanta.1renul electric care co!oara dintr%o
regiune muntoasa spre campie poate produce energie electrica pentru trenul care urca
dinspre campie spre munte, in #elul acesta puterea electrica necesara alimentarii de
ansam!lu a liniei #erate electri#icate reducandu%se sensi!il..cest #apt reprezinta unul
dintre avantaele esentiale ale tractiunii electrice indeose!i in zonele de pro#il variat #ata
de tractiunea cu locomotive cu a!uri sau diesel%electrice.
6emnalam #aptul ca in #igura ).74 regimul de #rana ca generator cu
recuperarea energiei are loc in cadranul al doilea, pe prelungirea caracteristicii mecanice
corespunzatoare regimului de motor dincolo de punctul , de mers in gol ideal.
&ranarea prin mers ca generator a unui motor cu e(citatie serie este posi!ila
numai in cazul in care se trece la e(citatie in derivatie sau independenta.
$($)%ranarea in regim de generator fara recu"erare(franarea dinamica)

.tat in tractiune electrica, cat si in alte actionari, pentru #ranari !ruste se utilizeaza
deseori asa numita #ranare dinamica.
6a consideram o masina electrica de curent continuu cu e(citatie independenta
#unctionand in regim de motor (#ig. ).77) si actionand ca o locomotive electrica..tunci
cand dorim sa #ranam !rusc trenul, se deconecteaza masina de la retea si se inc$ide
circuitul rotoric pe o rezistenta 8,curentul de e(citatie ramanand acelasi.
1)
Masina,care continua sa se roteasca in acelasi sens,se trans#orma in generator care
de!iteaza energeie electrica in rezistenta 8..ceasta energie provine din energia cinetica
acumulata de tren.6e poate calcula in asa mod rezistenta 8,incat energia cinetica a
trenului sa se c$eltuiasca repede su! #orma de caldura in rezistenta 8,in in#asurarea
rotorului masinii si prin #recari mecanice,iar trenul sa se opreasca in scurt timp.
5n aceasta perioada,masina electrica are t.e.m de acelasi sens ca mai inainte.6ensul
curentului in in#asurarea rotorica este impus acum de aceasta t.e.m si este deci di#erit de
sensul curentului 5. din regimul de motor.Cuplul dezvoltat de masina este si el de sens
contrar, adica un cuplu de #ranare(#ig.).77)
Ecuatiile de #unctionare ale masinii in aceasta situatie sunt"
Eo;k
E
:L
E
;(8<8
.
)5
.
<M@p


A
P E E
E E E A E
R R
U k
k I k M
+

= =
Aegliand caderea de tensiune la perii,se poate scrie urmatoarea dependenta intre cuplul
de #ranare M si viteza de rotatie :

=
2
2 2
R R
k
M
E E
.ceasta ecuatie reprezinta o dreapta,trecand prin origine(caracteristica ! din #igura ).77),
de panta varia!ila #unctie de #lu(ul de e(citatie si de rezistenta 8.*a un #lu( de e(citatie
dat,cuplul de #ranare este cu atat mai mare si deci #ranarea este cu atat mai rapida cu cat
rezistenta 8 este mai mica.
&ranarea dinamica se poate utiliza si in cazul motorului cu e(citatie derivatie.Este usor de
aratat ca,in acest caz,la deconectarea masinii de la retea si la inc$iderea circuitului rotoric
pe o rezistenta sunt indeplinite conditiile de autoe(citare pentru #unctionarea in regim de
generator.
5n cazul motorului serie,pentru a putea #i indeplinite conditiile de autoe(citare,tre!uie ca
odata cu conectarea in#asurarii rotorului pe rezistenta 8 sa se inverseze si legaturile
in#asurarii de e(citatie9altminteri curentul produs de t.e.m. remanenta distruge campul
remanent.5n plus,rezistenta 8 nu tre!uie sa depaseasca o anumita valoare critica.
.

1-