Sunteți pe pagina 1din 45

Vindecarea la nivel interior: Eliberarea emotiilor suprimate

Astazi vom incepe o serie de articole care vizeaza vindecarea la nivel emotional. In acest
prim articol ne vom ocupa in special de vindecarea emotiilor suprimate, urmand ca in
celelalte articole sa ne ocupam de celelalte probleme de la nivel interior.
Emotiile ne influenteaza sanatatea
Nu mai poate fi pus la indoiala faptul ca starea noastra mental-emotionala ne influeneaz
starea de sanatate fizic.
Putem simti in viata de zi cu zi cum luptele noastre interioare, confictele care au loc in
capul nostru si starile de tensiune emotionala ne intoxica din punct de vedere emotinal si in
cele din urma ne fac sa ne imbolnavim.
Intoxicarea de la nivelul emotional e o chestiune prfunda care incepe nc din copilarie.
Partea buna e ca la maturitate avem posibilitatea s face o cur de Detoxifiere la nivel
emotional.
Ne place sau nu, le!atura dintre starea noastra mental-emotioanala si bolile fizice nu mai
poate fi sub nicio forma pusa la indoiala si iata cteva argumente"
* In primul rand auzim tot mai des in viata de zi cu zi despre boli facute pe baza de stress,
mai ales cand vorbim de diabet sau bolile cardiovasculare.
* In al doilea rand exista specialisti care au descoperit unele le!aturi dintre starea mental-
emotionala si bolile fizice, exemple in acest sens sunt Dr. R!e "amer cu #oua $edicina
%ermana, Dr. &il'elm Reic' , avem si un rom#n pe "orst $uller si nu in ultimul rand
bio-ener!o-terapeutul (erg'ei #. )azarev care se ocupa de cauzele spirituale ale bolilor.
* Apoi au mai aparut o serie de carti care sublineaza influena modului nostru de a !andi
asupra sanatatii, una dintre cele mai cunoscute e *oti sa+ti vindeci viata de )ouise ).
"a . $ai mult, exista teorii conform carora chiar si forma corpului este influentata de
modul in care !andim si atitudinea pe care o avem fata de viata, asa cum se sublineaza in
cartea,ele - r.ni care ne /mpiedic. s. fim noi /n0ine de )ise 1ourbeau.
% &i nu in ultimul rand, pentru sceptici, avem o !ramada de studii stiintifice atestate
care evidentiaza efectele devastatoare ale stress-ului aspura sanatatii despre care nu mai e
nevoie de amintim 'totusi cei interesati pot !asi informatii aici(
In articolul de astazi n-o sa pierdem timpul cu diferitele studii despre influenta stress-ului
asupra sistemul imunitar si alte ar!umente stiintifice, ci vom pune accentul pe ce putem face
noi la nivel *R2,34, pentru a ne vindeca la nivel emotional5 asadar $etode de
vindecare.
)))))))))))))))))))))))))))))))))-
*
Suntem ceea ce gandim
+rem sau nu sa acceptam, or!anismul nostru reflecta la nivel fizic realitatea de la nivelul
gandurilor si sentimentelor noastre.
3ot ceea ce este in interior se manifesta mai devreme sau mai tarziu la nivel fizic.
,hiar -r. .ilhem /eich a demonstrat ca fiecare emotie pe care o suprimam 'o tinem in noi(
se solidifica intr-o contractie musculara undeva in or!anism, iar contractia cronicizata poate
duce la boala.
Nu intamplator auzim in spiritualitate despre faptul ca Boala apare mai intai suflet si doar
apoi in trup sau precum in Cer, asa si pe Pamant unde ,erul este universul nostru
interior, iar Pamantul este lumea fizica'universul exterior(.
Ideea este ca toate lucrurile se propa!a dinspre interior spre exterior, chiar daca in
stiintele materialiste se incearca din rasputeri sa demonstreze contrariul.
Aceastea fiind date, nu putem vorbi de sanatate fizica fara sa luam in calcul si sanatatea
interioar..
,hiar daca alimentatia, sportul si diferitele obiceiuri sanatoase 0oaca un rol foarte
important in ceea ce priveste sanatatea or!anismului, sanatatea la nivel interior este
punctul de la care trebuie sa pornim in vindecarea orcarei boli.
1rice terapie sau dieta poate fi total ineficienta pe un fond emotional toxic. Practic ne
vindecam cu alimentatia insa ne intoxicam cu emotiile - sau metaforic vorbind, cu o mana
ne hranim, cu cealalta ne otravim.
&unt si!ur ca ai vazut oameni care mananca sanataos si traiesc sanatos, insa tin in ei o
!ramada de tensiune, incordare si conflicte interioare 6 motiv pentru nicio dieta sau
medicament sau terapie nu+i poate vindeca2 in timp ce altii care mananca total nesanataos,
ba chiar beau si fumeaza, insa E7*R4$2 )41ER tot ce simt2 si se simt mereu liberi din
punct de vedere emotional, motiv pentru care sunt sanatosi si la nivel fizic.
1amenii se impart in 3 cate!orii in acest sens" unii sunt liberi ca pasarea cerului din punct
de vedere emotional, in timp ce altii fac puscarie in propria minte 6 pedeapsa la care ei
insesi se autocondamna.
Intrebare" ,are dintre cei doi se va imbolnavi 8 Nu cred ca trebuie sa dau rapsuns.
4deea este ca cu cat suntem mai sanatosi la nivel de ganduri si sentimente cu atat vom fi
mai sanatosi la nivel fizic.
Asadar, tot ce avem in planul interior, a0un!e sa se manifeste in planul sanatatii fizice.
3
Acestea fiind spuse, probabil te intrebi"
,e trebuie sa fac ca sa ma vindec la nivel interior 8
Pentru vindecarea la nivel emotional trebuie sa avem in vedere 9 lucruri:
:. 4dentificarea problemelor interioare
&au afla cu cine ai de luptat !
Nu poti rezolva o problema atat timp cat nu stii ca ea exista'o constientizezi(. 4ara
constientizare este ca si cum ai lupta un adversar invizibil 5 din start n-ai nicio sansa. -in
acest motiv e nevoie sa afli cat mai multe date despre adevasar 5 care in cazul nostru nu este
altcineva decat o simpla idee care cu timpul a devenit convin!ere.
9.Vindecarea ; 3ransformarea ; 2lc'imizarea
Ii poti spune cum vrei, mai pe romaneste e transformarea raului in bine.
Intotdeauna cand lucram cu propria persoana incercam sa vindecam ; sa trasformam si #<
sa distrugem. &tim ca atunci cand simtim ca ne doare capul incercam sa-l vindecam, in
niciun caz nu incercam sa-l taiem. 6a fel vom proceda si la nivel emotional.
Asadar vom incepe cu primul pas, si anume constientizarea problemelor. Astzazi ne vom
ocupa de o singura problema si anume cea a suprimarii emotiilor - sau incapaciatetea de a
exprima ceea ce simtim 5 iar restul le vom aborda in articolele urmatoare.
)))))))))))))))))))))))))))))-
Suprimarea emotiilor: Tii totul in tine
#eexprimarea a ceea ce simtim este problema cea mai des intalnita in zilele noastre.
In societatea in care traim se pare ca e din ce mai !reu sa fim noi insine.
1amenii nu mai stiu cum sa fie ei insesi'chiar daca uneori ar vrea sa fie(. &untem pro!ramati
mental inca de mici sa nu fim noi insine, societatea incura0andu-ne sa purtam o masca - sa
N7 aratam cine suntem cu adevarat, deoarece s-ar putea ca ceilalti sa se supere si sa nu ne
accepte cand suntem noi isnine. -e accea pentru a fi pe plac celorlalti credem ca trebuie
prefacem.
Astfel am a0uns ca aproape toti oamenii sa poarte o $2(,2, care ascunde un univers
interior ascuns, o alta identitate fata de cea afisata zi de zi, care insa nu a fost niciodata
exprimata. 1 multime de !anduri, emotii si dialo!uri interioare care nu au fost niciodata
exprimate, deoarece avem convin!erea ca la suprafata trebuie sa afisam o ima!ine placuta
celorlalti 2 mare pacaleala.
8
De ce nu exprimam ceea ce simtim8
Principala cauza este =R4,2 de a fi 3< 4#(<34 6 o frica cu care #< ne nastem>
>. ci ne este indusa de persoanele din 0ur inca de mici copii. &in!urele frici naturale 'cu care
ne nastem( sunt frica pentru sunete ascutite si frica de moarte care ne a0uta sa ne ferim de
situatiile care ne pun in pericol viata'ex. de ataca un ti!ru(.
9oate celelate frici in afara de cele doua de mai sus, le invatam de-a lun!ul timpului, fie ele
frica e a exprima ce simti, frica de a fi tu insuti, frica de parinti, frica de saracie, frica de sefu,
si nu in ultimul rand frica de a vorbi in public 'care, conform unui sonda0 recent, a a0uns sa fie
mai mare decat frica de moarte 5 adica o mare parte din oameni prefera sa se vada in sicriu
decat sa vorbeasca in public(
=ormarea identitatii false
+edem deseori oameni care la birou sunt cineva, cu familia sunt altcineva, iar cand sunt
singuri sunt cu totul altcineva. ,and 3< esti ? sau mai multe persoane total diferite, te
intreb"
,um mai stii care esti 3< cel adevarat8
,um stii care e persoana din spatele mastii pe care o porti 8
,um mai stii cine esti 8 $ai stii8
1bisnuinta de a purta masca mereu duce 'incet dar si!ur( la pierderea identitatii.
Pur si simplu uiti care esti tu cel adevarat, uiti de nevoile si dorintele tale, uiti de tot ceea ce
simti tu2 a0un!and in final sa devii ceea ce vor cei din 0ur sa devii si tu crezi ca e dorinta ta.
4aci o confuzie crezand ca dorintele tale sunt definite de asteptarile celor din 0ur.
,el mai des vedem asta in relatia dintre parinti si copii, cand sufocati de presiunea parintilor,
copiii a0un! sa creada ca ceea ce isi doresc ei de la viata e ceea ce vor parintii de la ei.
=ii tu insuti
Auzim deseori afirmata Cel mai important este sa fii tu insuti.
-aca stim cu totii ca e bine sa fii tu insuti, de ce nu reusim sa fim noi insine 8
Pentru ca #< mai stim cum 5 am uitat cum sa fim noi insine.
Atat de tare a fost implementata convin!erea ca ,eilalti nu ma vor accepta daca sunt eu
insumi incat a dus la un mod de viata prefacut;fals.
:
* Nu sunt suficient de bun, n-am cu ce sa impresionez cand sunt eu insumi, motiv pentru
care trebuie sa ma prefac sa port o masca pentru ca ceilalti sa ma accepte.
* Nu am voie / nu am permisiunea sa fiu eu insumi, deoarece ii voi supara/enerva/deranja
pe cei din jur.
Acest tip de convin!eri ne!ative ne-au fost implementate inca de mici copii celor mai multi
dintre noi. Parintii, rudele, scoala, !rupul de prieteni, societatea au facut tot posibilul, mai
mult sau mai putin constient, pentru a ne face ca intele!em faptul ca Nu ai voie sa fii tu
insuti Nu te va accepta nimeni astfel.
-aca ne uitam la copii mici, ei sunt mereu ei insesi si n-au nicio problema cu asta. &e pot
uita in ochii oricui oricand exprimand exact ceea ce simt. 3ot ceea ce ei gandesc5 vorbesc si
fac este acelasi lucru. ;i fac foarte cura0os tot ce simt fara sa se teama de consecinte. 9oti am
fost odata copii si am fost *<<= sanatosi din punct de vedere emotional.
&i tu ai fost la fel, pana cand a intervenit ceea ce ma0oritatea numim educatie a carei scop
principal este sa te invete tot ce nu ai voie.

-e la acel moment a inceput sa ni se spuna zi de zi, ani la randul cuvintele #< 24 V@4E.
Nu ai voie
sa spui ca simti
sa fii ce vrei
sa faci ce simti
.c-o sa-i superi pe ceilalti ca se supara mama pe tine ..c-o sa fii pedepsitprimesti
bataie , nu te mai iubesc daca faci aia, nu mai esti copilul meu daca etc.
(au alte mesaAe non+verbale 'o sin!ur privire incruntata, o atitudine a!resiva( care
subcomunica aceleasi lucruri enumerate mai sus.
Atat de mult se repeta acest tipar in primii ani de viata, incat la maturitate adultul va trai
mereu cu =R4,2 ca daca face exact ce simte 'este el insusi( va suferi prin faptul ca nimeni
nu-l va accepta astfel, deoarece asta i s-a repetat zilnic in copilarie, si anume ca nu e acceptat
daca sa comporta astfel ' daca faci aia ma supar pe tine2adica nu te accept astfel(
!intea considera "#$%"&"T orice lucru care ii este repetat
Pe lan!a toate acestea mintea nostra are ciudatul obicei de a considera 2DEV2R23 orice
lucru care ii este repetat. ,u cat e repetata mai des o idee cu atat mai mult mintea o percepe
ca adevar.
>
-aca cineva iti repeta de multe ori esti un prost si nu esti 'un de nimic mintea va percepe
acel lucru ca fiind :BBC adevarat 5 drept urmare vei avea convin!erea ca esti exact asa.
6a fel se intampla si in convin!erea ca nu ai voie sa exprimi ceea ce simti 6 daca ti-a fost
atat de mult repetata incat chiar ai convin!erea ca nu ai voie sa faci asta.
$ai mult decat atat Dialogul 4nterior 5 momentele cand vorbim cu noi insine 5 se muleaza
exact pe convin!erile noastre si le intareste.
7n om care are convin!erea ca nu e bun de nimic ca vorbi urat si aspru cu el insusi in
dialo!ul interior 'ex. sunt slab, nu sunt bun de nimic(, in timp ce unul cu ima!ine buna
despre sine va vorbi doar cuvinte frumoase cu el insusi 'ex sunt cel mai bun, pot orice(.
Prin acest dialo! practic, ne repatam noua insine ceea ce credem despre noi pentru a intari
acea convin!ere.
;ste interesant ca oamenii care au o parere prosta despre sine isi repeta in cap doar afirmatii
care le intareste aceasta convingere, in timp ce oamenii cu stima de sine crescuta isi vor
spune doar cuvinte care le va da o si mai buna imagine despre sine. ; efectul bul!arelui,
insa depinde de noi in care sens.
Toate emotiile suprimate vor iesi oricum la suprafata
In ciuda obisnuintei zilnice de a afisa o $2(,2 pentru e ne ascunde adevarata identitate,
toate sentimentele neexprimate asteapta a fie manifestate, sa iasa la lumina. Interesant
este ca 4#3@3DE2<#2 reusesc prin 3 cai:
:. $omentele de criza: momente !rele din viata cand tensiunea si stress-ul sunt la cote
maxime, noi oamenii renuntam in mod inconstient la orice masca si ne aratam adevarata
identitate, suntem noi insine cei din spatele mastii.
In acele momente 919 ce a fost suprimate in cativa ani sau zeci de ani va iesi la iveala
deodata. Acestea sunt cazurile cand oamenii buni oamenii linisiti, oamenii in toata
firea comit crime, violuri si alte acte de violenta.
9oate emotiile ne!ative suprimate s-au descarcat intr-un moment de criza in care fptaul
spune ca parca nu am fost eu insumi. -in pacate adevarul este ca a fost el insesi 2 cel de
dupa masca de om la locul lui.
9. 1olile fizice: 9oata tensiunea interioara pe care o acumulam se va materializa inevitabil
intr-o boala. 4ie acele sentimente vor incerca sa iasa din noi prin boli de piele, fie se vor
manifesta printr-un dezechilibru hormonal, fie se va solidifica intr-o tumora 5 cum afirma si
-r. ?amer ca se materializeaza socurile emotionale puternice.
+edem ca ascunderea in spatele mastilor si neexprimarea a ceea ce simtim ne va afecta
puternic atat pe plan emotional cat in plan fizic. Pe lan!a aceasta putem fi si!uri ca orice
@
suprimam in noi va iesi mai devreme sau mai tarziu la lumina, insa in momentul care ne
aspteptam cel mai putin.
Acum ca stim cat de daunator este sa nu exprimam ceea ce simtim, vom invata cum sa
eliberam in mod armonios fiecare emotie neexprimata.
)))))))))))))))))))))))))))))))5
!etode de eli'erare a emotiilor suprimate
(copul exercitiilor este sa lasam sa curga afara tot ce ce a ramans blocatAsuprimat in noi.
Astfel vom reusi sa iesim de sub masca in spatele careia am fost invatati sa traim. Astfel vom
deveni persoane autentice2 vom fim noi insine.
&i cum facem astaB
3eoretic e simplu"
"i grija ca tot ceea ce gandesti, vor'esti si faci sa fie acelasi lucru - ntotdeauna.
*ractic" e nevoie sa ne antrenam zilnic cu cateva exercitii simple.
:. Disciplinarea mintii:
* 2linierea: %and 6 Vorba 6 =apta
+om face asta printr-un exercitu de atentie permanenta in care avem !ri0a ca tot ceea ce
gandim, vorbim si facem sa fie acelasi lucru.
,and exprimam liber tot ce avem in noi, dispare orice masca si orice gand ascuns, devenim
autentici.
9otul cur!e lin si armonios. 9ot ce trebuie sa facem este sa exprimam verbal sau prin
actiuni practice 3@3 ceea ce simtim. ; nevoie doar sa ne straduim sa exprimam tot ceea ce
simtim, ca nu cumva sa ramana ceva neexprimat in noi.
Pentru a putea exprima tot ceea ce simtim putem face un truc, si anume"
(andeste)te ca toti cei din jur iti pot citi gandurile
In acest mod nu mai ai nimic de ascuns celor din 0ur deoarece te !andesti ca toti stiu de0a e
!andesti tu. Astfel te vei simti liber exprimi verbal tot ce !andesti 5 va disparea orice frica in
acest sens.
+or disparea si tensiunile interioare, insecuritatea, ura, invidia, frustrarea etc2 deoarece fiind
convins ca ceilalti pot sa-ti citeasca !andurile nu-ti vei mai permite sa ai astfel de
C
!anduri. &copul este sa exprimi *<<= liber tot ce simti, fara sa ramana !anduri si emotii
suprimate.
Aceasta o vei face nu doar intre oameni, ci si cand esti sin!ur. ,and nu ne vede nimeni e bine
sa ne ima!inam ca ne vad o multime de oameni, sau ne vede -umnezeu 5 iar asta ne va a0uta
sa fim aceeasi si cand suntem sin!uri si cand suntem intre oameni. Va disparea $2(,2.
* Renuntarea la gandurile inutile
$intea este nu este decat un procesor de ganduri care face non-stop conexiuni, care dau
nastere la alte conexiuni2 si tot asa la infinit. Pentru a va putea ima!ina lucreaza exact
ca %oogle. ,and scrii un cuvant ' de ex" masina( iti face instantaneu le!atura cu o multime
de informatii despre masina - la fel face si mintea noastra.
Problemele apar cand sa lasam mintea sa-si faca de cap cu gandurile inutile, facand le!aturi
fara rost. &tim cu totii cat de usor este sa stai si sa visezi, sa zbori dintr-un !and in altu, sa sa
lasi mintea s-o ia pe aratura 5 dintr-o conexiune face alte cateva zeci fara s-o mai poti opri.
-esi multora le pare inofensiva, aceasta stare de visare, ea este deosebit de periculoasa,
deoarece creaza o stare de tensiune interioara si o multime de ganduri si sentimente
neexprimate.
,um ne pastram curata mintea 8
Acceptand doar !andurile care pot fi exprimate imediat 5 verbal sau practic. 1rice mic !and
nu poate fi exprimat ne poate ba!a in starea de visare care va !enera o tensiune interioara si
probleme la nivel emotional.
Asadar secretul sta in exprimarea imediata a gandurilor 6 iar cele care nu pot fi exprimate
n+au ce cauta in mintea nostra nici macar * secunda, ele trebuie oprite din start.
7nii probabil va intreabati" Nici macar andurilor constructive sa nu le dam voie! Nici
andurilor care aduc idei bune ! Nici planurilor de viitor!
&i aici la fel ca si in celelte cazuri trebuie sa acceptam aceste !anduri doar daca au
aplicabilitate imediata. Acord un timp special pentru planurire. -e exemplu" urmatoarea ora o
dedic special planurilor de viitor. Imi iau un pix si o foaie scriu tot ce trebuie scris. Asadar
vom folosi mintea pentru a face planuri doar in timpul acordat special pentru aceasta
activitate de planuire 6 in afara acelei ore nu ne pierdem in !anduri despre viitor ci traim
:BBC in prezent.
9. (crie 3@3 ce simti
4ie ca scrii intr-un Aurnal, fie ca scrii pe o foaie pe care o arunci apoi2 nu conteaza.
,eea ce conteaza sa eliberezi A sa lasi sa curga afara tot ceea ce a ramas neexprimat in
tine in acea zi.
D
Probabil chiar ai lucruri pe care nu pe poti discuta cu nimeni si nu poti aplica principiul
alinierii !andurilor, faptelor si vorbelor. In acest caz scrisul se dovedeste a fi o unealta
deosebit de utila in eliberarea emotiilor suprimate.
;ste preferabil sa fie scris de mana decat la calculator.
?. %aseste+ti o persoana in care ai incredere
Poate fi"
% partenerul de cuplu
% cel mai bun prieten
% un psiholo!
% un preot
% parintii 2sau o orice persoana in care ai incredere.
,onteaza sa ai incredere :BBC in acea persoana si sa poti discuta total desc'is toate
problemele tale astfel inca sa nu ramana nimic neexprimat in tine.
In !eneral oamenii fac acest exercitiu inconstient, ba chiar abuzeaza de el, descarcandu-si
toate problemele pe capul celor din 0ur. -in acest motiv ar fi bine sa-ti !asesti o persoana
apropiata care chiar te iubeste si este interesata sa+ti dea aAutorul de care ai nevoie.
-aca nu ai o astfel de persoana poti apela la un psiholo! care te va a0uta contra-cost sau poti
!asi un preot la care sa te marturisesti. Ideal ar fi sa fie un preot care sa te a0ute in sensul real
al cuvantului, mai de!raba decat sa te puna sa repeti o serie de cuvinte pe care nici nu le
intele!i.
D. =a+ti o relatie personala cu Dumnezeu
& ne ima!inm o =iinE. care ne iubeste5 cineva care este ca Ei cel mai bun prieten la
nostru.
;l ne iubeste pentru ca-i suntem copii, motiv pentru care putem avea o desc'idere totala in
dialo! cu ;62n fat unui om dornic s ne a0ute i care ncura0eaz pe prtile bune din viata
noastra mai de!rab decat sa ne 0udece.
Asadar inainte sa ne punem in pat putem sa-i spune lui -umnezeu toate lucrurile care ne
apasa si le tinem neexprimate in noi, astfel incat sa nu ducem cu noi in somn !anduri si
emotii neexprimate, astfel vom mer!e in somn linistiti in eliberati de orice tensiune interioara.
F
-. (portul si activitatea fizica
,orpul nostru a fost proiectat de asa natura incat sa aiba activitate fizica in fiecare zi.
&tudiile arata ca sportul are un impact crucial asupra starii mental-emotionale, fiind
considerat de specialisti un medicament natural impotriva depresiei stimuland secretia de
hormoni ai fericirii " serotonina, dopania si endorifinele.
In ceea ce priveste exprimarea emotiilor sportul este un mod de a ne elibera tensiunile
emotionale acumulate. ,and facem sport eliberam o mare parte din emotiile pe care le tinem
suprimate in noi.
-esi este un mi0loc bun de eliberare emotionala, sportul nu va reusi sa ne a0ute pe termen
lun! daca ne incarcam din nou cu tensiune emotionala imediat ce am terminat activitatea
fizica. ;senta este sa rezolvam problema de la nivel interior.
F. 2firmatiile pozitive
2utosugestia pozitiva consta repetarea unor afirmatii cu scopul de a ne ne programa
mintea in sens pozitiv.
Asa cum mai spus, mintea considera adevarat orice lucru care ii este repetat de suficiente
ori. In cazul nostru vom lucra la schimbarea convingerilor negative referitoare la exprimarea
a ceea ce simtim, si implementarea unor convin!eri pozitive.
Ar fi bine ca afirmatiile de mai sa fie scrise de mana pe o foaie de hartie si sa fie repetate
zilnic de minim :B ori. ,u cat le vom repeta mai des cu atat mai mult mintea le va percepe
ca fiind adevarate. Iata ce vom spune"
:. *ermit tuturor gandurile si sentimentelor mele sa fie exprimate total.
9. $a simt in siguranta cand exprim ceea ce simt.
?. Exprim total fiecare !and si traire interioara prin vorbe, !esturi si actiuni.
D. 9ot ceea ce gandesc5 vorbesc si fac este acelasi lucru.
-. Eliberez tot ce simt si gandesc 6 tot ce am in mine pana la cel mai mic !and sau
sentiment.
F. Am o multime de lucruri valoaroase in mine care abia asteapta sa fie exprimate.
G. (unt valoros si merit sa exprim tot ce simt.
2tentie:
% 9otul se face la modul afirmativ. Vom evita folosirea cuvantului #u si a ne!atiilor.
*<
% Afirmatiile pot fi facute in functie de ceea ce simtim noi insine, nu trebuie sa folosim exact
cele de mai sus.
)))))))))))))))))))))))))))))))))5
3E$2 DE ,2(2: 2ntreneaza+te zilnic H
,um problemele de exprimare s-au format in cativa ani sau chiar zeci de ani este nevoie in
primul rand de perseverenta zilnica si in al doilea rand de rabdare pentru a vedea rezultate
palpabile.
Poate deveni frustrant si descuraAator sa vezi ca intr-o zi reusesti sa exprimi liber tot ce
simti, si sa te simti vindecat din acest punct de vedere, iar in urmatoarea zi sate trezesti ca iar
ai o gramada de tensiune negativa in tine si nu esti capabil sa lasi sa curga afara ceea ce
simti.
1bisnuinta ultimilor ani va avea o influenta puternica mai ales la inceput, insa cu multa
ambitie5 vointa si perseverenta putem sa ne vinecam si de problemele de exprimare a
emotiilor. ,el mai important este sa nu te lasi descura0at de esec5 ci sa crezi neclintit in
vindecare.
$iAloacele de exprimare prezentate mai sus nu sunt scopul, ci sunt doar niste mi0loace'asa
cum o spune si numele(. &copul final pe care trebuie sa ne axam este vindecarea starii
interioare de fiecare zi.
Adica trebuie sa a0un!em sa avem o stare interioara permanata care sa ne permita sa
exprimam intotdeauna ceea ce simtim 6 sa a0un!em exprimam ceea ce simtim in mod
natural fara a mai face efort si exercitii pentru asta.
In final vom a0un!e sa nu mai acumulam tensiune interioara, si cel mai important vom fi noi
insine2 $2(34)E nu vor mai face niciodata parte din viata noastra.
In concluzie, principaluil lucru pe care trebuie sa-l pentru exprimarea libera este (2 =44 3<
4#(<34. &uccesG
/azvan
**
%indeca)te de cancer cu *medicamentele* +ui #umne,eu
http"AAHHH.financiarul.roA3<*8A<3A38Adespre-cum-fun ctioneaza-omul-trup-si-suflet-
pana-cand-se-imbolnavesteA
Vindec-te de cancer cu medicamentele lui Dumnezeu n trei sptmni
n articolul acesta voi ncerca s fiu ct mai explicit i ct mai scurt. tiina din
spatele acestei maladii e una foarte simpl.
Corpul fizic e format din trei pri principale: celule i dou lichide (snge i
limf). Sngele alimenteaz cu hran toate celulele din corpul nostru iar limfa
preia toxinele rezultate n urma simplei funcionri a celulelor i le duce la organele
de detoxifiere !piele ficat rinichi" pentru a le scoate din corp. #n nou$nscut pentru
a crete are nevoie de dou lucruri vitale% s fie hrnit i s i se schim&e
scutecele %". 'xact la fel e i cu celulele noastre.
'le au nevoie de hran (prin snge) i de detoxifiere (prin limf). (ichidul acesta
)uleios i mai vscos dect sngele care preia toxinele din celule are o pro&lem%
este staionar n corpul nostru nu este mpins*pompat + asemenea sngelui de ctre
inim $. ,ar pentru a$l mica este nevoie de micare fizic + micarea muchilor l
pune n micare $. -cesta este motivul pentru care transpir imediat ce ncep s alerg
de exemplu. Sistemul limfatic ncepe s se mite toxinele sunt duse la cel mai mare
organ de detoxifiere pielea i aceasta le elimin foarte uor. .reierul nostru
pancreasul ficatul pielea tot corpul uman/.. e o grmad de celule.
Sngele are un ph de !"# $ !%#: aa a fost creat aa tre&uie s rmn0 n
aproximativ patru minute corpul tre&uie s ridice valorile ph$ului la aceste valori
indiferent de situatie1 altfel viaa ar nceta n corpul acesta. 2ructele i legumele
consumate n stare crud acidific sngele foarte puin. -celeai legume ns gtite
induc o aciditate mai mare sngelui nostru iar preparate altfel dect prin fier&ere i
coacere l acidific i mai mult. 3roteina animal induce o aciditate i mai mare.
-limentele superprocesate i rafinate !&om&oane dulciuri sucuri acidulate cafea"
induc sngelui o aciditate extrem de mare0
.um spuneam sngele are la dispoziie patru minute s a&ung la un ph de
!"#'dac are puin aciditate de neutralizat acesta va folosi &aze din corpul nostru
!calciu i magneziu luate direct din oase i dini" aceasta ducnd n timp la sl&irea
densitii osoase. 3ro&lema mai mare e cnd aciditatea este foarte mare i corpul nu
mai poate n patru minute s ridice ph$ul sngelui. Spuneam mai devreme c
sngele alimenteaz i e n contact permanent cu toate celulele din corpul nostru.
.e poate face ca s scape rapid de aciditate i s rmn alcalin .-runc toat
aciditatea pe celule0 i la multi dintre noi face aceasta de trei ori pe zi .
Starea normal a celulelor noastre e una alcalin. ntr$un mediu aero& !cu
oxigen" fiecare celul i produce energia prin mitocondrii !supranumite i 4uzine
energetice deoarece conin enzimele oxido$reductoare necesare respiraiei.
(espiraia produce energia necesar organismelor! iar aceast energie este
nmagazinat n moleculele de -53. 6itocondriile au material genetic propriu + -78
*3
mitocondrial $ care conine informaia genetic necesar sintezei enzimelor
respiratorii" oxigenul glucoza i fructoza fiind eseniale0
-cum imaginai$v c sngele scap zilnic de excesul de aciditate! aruncnd)o
pe celule. .elula sntoas devine astfel un mediu foarte acid unde oxigenul este
n cantiti foarte mici. -cum ea are doar dou variante% ori s moar ori s se
transforme. 7e o&icei se transform i devine o celul care se adapteaz mediului
fr oxigen nvnd s triasc ntr$un mediu anaero& producndu$i energia prin
fermentaie.
-ceasta este celula canceroas. (ucrul acesta nu tre&uie s ne sperie1 toi avem
ntre 9.::: i 9:.::: de celule canceroase zilnic n corp. Sistemul imunitar i
glo&ulele al&e le distrug ns. n cazul acesta se ridic ntre&area% )-tunci de ce
cancerul face aa mari ravagii; 7e ce nu sunt prote<ai toi de propriul sistem
imunitar i de glo&ulele al&e proprii;
-ici e partea interesant% celulele au o inteligen proprie. .elula aceea cnd
devine canceroas tie c va fi decimat de glo&ulele al&e i gsete o cale s se
fac invizi&il pentru sistemul imunitar% se nvelete cu nite celule normale i
sntoase care aparin corpului !celule trofo&laste" i astfel sistemul imunitar nu
vede ce e nuntru.
'xact acelai lucru l mai ntlnim undeva n natur. 2etusul n corpul mamei e
format din cromozomi de la am&ii prini. 7ac sistemul imunitar al mamei l$ar
vedea l$ar ataca imediat. n 9=:> ?ohn @eard profesor de em&riologie la
#niversitatea din 'din&urgh Scoia scria un articol pu&licat n <urnalul medical
(ancet n care declara c ntre celulele canceroase i anumite celule preem&rionare
caracteristice fazei iniiale a graviditii nu exist nicio diferen.
Celulele stem sunt nite celule din care se poate forma orice. *in aceast
cauz! +,- dintre ele se gsesc .n ovare i testicule (pentru a crea viaa) i
/,- .n restul corpului (pentru a reface orice fel de esut! .n caz de accident).
@eard a o&servat c placenta !care e de fapt format din celule trofo&laste"
seamn aproape identic cu celulele canceroase. ,ar placenta crete exploziv n
primele trei sptmni de sarcin dup care se oprete din cretere. 7e ce;
3ancreasul copilului ncepe s funcioneze dup a treia sptmn de sarcin
producnd o enzim numit )tripsin. i se pare c aceast enzim oprete din
cretere placenta.
0n .n a noua lun! creterea placentei este foarte lent. n luna a noua
pancreasul ftului care lucreaz de<a la capacitate maxim mpreun cu pancreasul
mamei produc aceast enzim n cantiti suficient de mari nct s gureasc
placenta. Adata placenta perforat lichidul amniotic iese !se rupe apa" i sistemul
imunitar vede ce se )ascunde acolo declannd imediat durerile naterii1 practic l
d afar pe &e&e perceput ca un parazit .
1ripsina n afara faptului c diger celulele trofo&laste !placenta" mai face ceva%
diger proteina animal. .u o diet omnivor n care unii dintre noi trimit cantiti
mari de tripsin spre digestia alimentelor de trei ori pe zi i mai au i pancreasul
sl&it acesta nu produce tripsin suficient nici pentru digestie deci cum va mai
putea distruge nveliul !placenta" cu care celulele canceroase s$au ascuns de
sistemul imunitar;-cesta este motivul pentru care creterile tumorale depind att de
mult de stilul de via i de o&iceiurile alimentare.
*8
Se pare c celulele canceroase au nevoie de zeceani de divizri i multiplicri ca s
poat fi o&servate cu aparatele medicilor i pentru ca acetia s pun diagnosticul
)cancer n faza ,. 7ac n aceti zece ani inem cteva posturi n care s nu
mncm o perioad nimic de origine animal toat tripsina disponi&il va merge i
va digera nveliul celulelor canceroase care vor deveni astfel vizi&ile pentru
glo&ulele al&e iar acestea vor fi capa&ile s$i ndeplineasc rolul. 7up un post
7umnezeu ne poate vindeca de cancer i noi nici s nu tim aceasta.
Chimioterapia si radioterapia! ce fac2 Amoar celule canceroase0 2oarte &ine
pn aici/. Amoar ns i celule sntoase; Baidei s trecem cu vederea
aceasta.7ar fii ateni% ele 3-C-(,D'-DE F(A@#('(' -(@'0 7upa prima edin
de chimioterapie acestea nu mai lupt deci nu ne mai putem &aza pe sistemul
imunitar. -cum intr n scen medicamentele lui 7umnezeu. n multe fructe i
legume exist nite colorani. -ceti colorani sunt de fapt nite otrvuri foarte
puternice pentru celulele canceroase. .olorantul negru !resveratrolul" e cel mai
potent urmat de colorantul rou i de cel gal&en.
S vedem modul de funcionare0 Celulele canceroase sunt foarte ineficiente .n a)
i produce energia! ntruct o produc prin fermentaie deci au nevoie de mult zahr
ca s creasc. 7in >: n >: de minute vom alimenta celulele canceroase cu acest
zahr. 7ar consumnd zahrul dintr)un fruct de culoare neagr! concomitent
cu consumarea zahrului! celulele canceroase vor consuma i resveratrolul i
vor muri pe capete. 3rimul lucru l$am fcut1 mai avem de fcut nc dou.
.elula aceea canceroas am distrus$o i acum n locul ei e un lichid foarte toxic.
-ceast otrav tre&uie scoas cumva din organism. -ici intervine sistemul limfatic00
3xist dou alimente care pun .n micare limfa: lmia i echinaceea.
.onsumul a G$H lmi stoarse i diluate cu ap zilnic i a >$G lingurie de pul&ere de
echinaceea vor asigura micarea sistemului limfatic care va prelua lichidul acela
foarte toxic i l va duce n ficat.
2icatul amestec aceast otrava cu &ila i o vars n intestin de acolo merge n
colon i ateapt s fie eliminat. -ici mai apare o pro&lem% deoarece colonul
rea4soar4e apa! el va rea4sor4i i otrava i o va reintroduce .n ficat. 5ceasta
mrete riscul de ciroz la ficat.
Soluia salvatoare ar fi s form cumva ficatul s i verse &ila mult mai des i apoi
s scoatem imediat din intestine lichidul acela toxic. .lismele cu cafea exact asta
fac000 7ac &em cafeaua aceasta stimuleaz rezervele de glicogen din ficat i ne d
un &oost de energie + stimulat00 $ dar dac o folosim ca i clism aceasta
stimuleaz ficatul s i verse &ila !cu toxinele rezultate din fostele celule
canceroase" &ila se amestec cu cafeaua n intestin i colon i este eliminat
imediat din organism.
5cesta este ciclul: 6/ ore de flux continuu de resveratrol i zahr .n snge!
apoi 6/ ore de post !peste noapte" prin care nfometm pn dimineaa celulele
canceroase. -pa cu lamaie i echinaceea duc + prin micarea limfei + otrvurile n
ficat iar clismele cu cafea din or n or asigur eliminarea toxinelor ct mai repede
posi&il nelsndu$le s se rea&soar&.
,ar acum n ncheiere o prere personal + dac vrei o credin a mea $% 171
C335 C3 58 SC(9S 0:;< 5C=8 3 9;=19>! *5C< ;= 9;13(?9;3 @;59;13
?9;*3C5(35 S=A>3135SC<! 387B97;5><CC
*:
7up ce oamenii apeleaz la toi doctorii fac tot felul de chimioterapii + care n sine
nsele sunt pentru a omor trupul + i dup ce le ncearc pe toate a&ia atunci
accept oferta lui 7umnezeu de vindecare prin )medicamentele (ui% pentru
S#2('5 + dragoste i iertare iar pentru 5C#3 + plante i fructe vii. n multe cazuri
7umnezeu rde rde n nas tiinei i nelepciunii omeneti iar &inecuvntarile (#,
!dac omul alege s intre n ele" sunt gata s funcioneze i s regenereze corpul
att de otrvit de ur invidie neiertare stil de via i alimentaie. 7umnezeu
vindec sufletul ruinat i salveaz i trupul + de multe ori i mai ruinat $ restaurnd
astfel mare parte a fiinei umane.
5ici apare! .ns! o pro4lem: 3l nu poate reface trupul! atta timp ct nu reface
sufletul! mai inti !s$a demonstrat tiinific c emoiile i sentimentele negative
acidific sngele i celulele chiar dac suntem pe o diet 9::I crudivor".-a
funcioneaz planul (ui..nd eu am mai mare ncredere ntr$un om cu halat al&
dect n .reatorul .erului i al 3mntului ce dovad mai mare de necredin n
puterea (#, de a m vindeca pot avea;-a ne manifestm necredina n 7umnezeu
prin faptele noastre00 6ergem la un om i )credem c el poate nltura sau tia
erorile lui 7umnezeu. 7ac medicamentele (#, i intrarea n ascultare prin
accesarea &inecuvntarilor Sale + pe care le$a lsat acolo pentru noi nc de la
ntemeierea 3mntului $ nu ne pot restaura i vindeca/ ;989C D9 ;983;9
5>1C9;3?5 ;= ?5 0=135C
Sursa: anatolbasarab.blogspot.ro
"lcalini,ea,a)te sau vei muri
9itlul este preluat de la ;u!en Iir!aoanu din revista J4ocul vietiiJ, nr.:A3<*3, pa!.3.
,itez din articol" JIn or!anism !rasimea are doua functii" Prima este de a tampona acizii si de
a pastra p?-ul in san!e la un nivel constant de C, 8@>, inclusiv prin producerea colesteroluluiG
A doua functie capitala a !rasimii se refera la folosirea ei ca si combustibil la nivelul celulei.
,elulele noastre sunt construite sa functioneze utilizand grasimi si in loc de asta
civilizatia noastra moderna a deviat alimentatia noastra5 astfel incat acum celulele
folosesc drept combustibil za'arul. -ar !rasimea produce de sase ori mai multa ener!ie
decat arderea de zaharuri sau proteine si, in plus, reziduurile acide rezultate prin ardere sunt
mult mai putine.J
$a inspir si din JInfo,ons-Kiar independent al $iscarii de Protectia ,onsumatorilor din
/omaniaJ, nr.3A3<*3, pa!.8, articolul" JPervertirea !ustului si dieta moderna--iferenta intre
!ustul artificial si naturalJ, care il citeaza pe Prof. -r. Lheor!he $encinicopschi, JAdevarul
despre alimente, nutritie sanatoasa si diete-ortodietoterapieJ"
JAlimentatia moderna este in foarte mare masura influentata de publicitatea din media si de
ambala0ele produselor. ...-ulciurile si bomboanele date deseori la discretie copiilor contin
mult zahar rafinat 'supranumit Jmoartea albaJ(, arome artificiale, conservanti. -e multe ori
rasplatim copiii cu Jceva bunJ, adica astfel de dulciuri. 9rebuie sa ne amintim ca copiii nu se
*>
nasc cu nevoia or!anica de a consuma astfel de dulciuri 'asa cum au o nevoie vitala de laptele
matern si apoi de diferite le!ume, fructe, carne-proteine si altele(. 1bisnuindu-i cu astfel de
produse bo!ate in zahar, arome artificiale si alti aditivi nu le satisfaceti o necesitate pentru
crestere, ci doar le creati o obisnuinta care le va afecta treptat, dar si!ur sanatatea-dintii,
sistemul osos, cresterea, sistemul hormonal si maturizarea sexuala, dezvoltarea cerebrala si
capacitatile co!nitive etc....In timp, consumul constant de astfel de produse de catre copii le
scade dramatic sansa unei vieti de adult sanatoase.J
Articolul continua incluzand subtitlurile" JLustos, dar toxicJ referindu-se la bauturile
carbo!azoase si mono!lutamatul de sodiu, J?rana pentru minteJ referindu-se la o dieta
naturala echilibrata in combinatie cu miscarea in mod re!ulat.
,at de doctor trebuie sa fii, ca sintetizand toate informatiile care ne parvin pe atatea canale
media, sa nu vezi cauzele bolilor si actorii care le intretinB
9raduc pentru claritate"
*arintii sunt educati sa+si creasca copii la fel cum au fost si ei5 recompensand si
compensand frustarile Icu ceva bunI5 in cadrul unui sistem care asigura
profitul5 intretinand bolile si consumismului nenatural5 adica ignoranta si suferinta.
*arintii isi c'eltuie resursele5 care mai raman dupa taxe si impozite5 adica timpul vietii
lor5 ca sa+si imbolnaveasca copii si apoi c'eltuie sa+i vindece.
@ licoare care alcalinizeaza corpul
;xtrasul de lamaie cu bicarbonat, alternativa naturala la chimioterapie se prepar astfel"
- ntr-un litru de ap, se fierbe timp de un minut, coa0a unei lm#i, apoi se las la macerat, de
seara p#n dimineaMa.
- n dimineaMa zilei urmtoare, lichidul se filtreaz. Nn acest macerat se stoarce sucul lm#ii, se
adau! miere 'dup !ust( Ei o lin!uriM de bicarbonat.
Iolnavii trebuie s consume zilnic un litru de limonad preparat n acest mod.
-e asemenea, leacul miraculos se poate administra preventiv, fiind un tonic pentru ntre!ul
or!anism.
S- nu uit-m c- durata .i calitatea vie/ii noastre depind de modul 0n care noi alegem s-
tr-im
,ercetrile actuale ale numeroEilor nutriMioniEti pentru a descoperi reMete care s Min boala Ei
btr#neMea la distanM, au concluzionat cu ar!umente solide c echilibrarea p?-ului
or!anismului poate face minuni pentru sntate. Nn urma acestor cercetri a aprut aEa-numita
OalimentaMie alcalin, iniMiat de dr. /obert 1. Poun!, nutriMionist, microbiolo! Ei naturopat.
Iat ce afim domnia sa" O 2"ranismul uman a fost creat s# aib# o compozi$ie alcalin# la
baz#, iar pentru a fi s#n#to%i, trebuie s# ne p#str#m aceast# alcalinitate. O ...toate func$iile
fizioloice, respira$ia, mi%carea, inclusiv &ndirea au efect de acidifiere. 'ar dac# noi nu
elimin#m eficient ace%ti acizi prin procesele de e(cre$ie - transpira$ie, urinare, defecare -,
acumularea lor )n spa$iile intersti$iale %i )n orane duce la )nr#%are, la boli %i la
)mb#tr&nire prematur#. /ecomandarea d#nsului este" consumul apei alcaline Ei ionizate
pentru stimularea capacitMii de eliminare a toxinelor, nsoMit de o diet bazat mai mult pe
*@
fructe Ei le!ume verzi Ei n special din cate!oria celor alcaline sub form de suc sau piure n
stare crud.
-r. /obert 1. Poun! continu" O ...repfrutul, l#m&ia, l#m&ia lime sunt fructe alcaline,
miraculoase )n acest sens, de%i mult# vreme au fost considerate acide datorit# acidului citric
din compozi$ie. *ns# ele au un con$inut redus de za+aruri %i multe s#ruri de potasiu )n
compozi$ie, ceea ce le face alcaline.
9oate acestea explic de ce lm#ia este considerat un fruct cu virtuMi surprinztoare. &-a
constat c ea distru!e celulele canceroase, av#nd un efect de *<.<<< de ori mai puternic
dec#t chimioterapiaGGG Aceast proprietate excepMional n-a prea fost mediatizat, pentru c
exist laboratoare interesate n fabricarea unei versiuni sintetice J2dramicin5 de exempluK
care le aduce imense beneficii.
$ulMi cercettori au constatat efectul de reducere rapid a chisturilor Ei tumorilor prin
consumul sucului proapt de lm#ie. 7nii afirm c lm#ia este de mare utilitate n toate
tipurile de cancer 'cel de colon, de s#n, de prostat, de plm#n, de pancreas2enumer#nd doar
c#teva, cu ponderea cea mai ampl(.
;xperimentele efectuate n laborator dup anii QC<, au scos la iveal faptul c lm#ia este un
a!ent antimicrobian cu spectru lar!, eficient n infecMiile bacteriene Ei cu ciuperci, eficace
contra paraziMilor interni Ei a viermilor. Are efect diuretic, permiM#nd curMirea vezicii Ei a
cilor urinare. Prin proprietMile ei antiacide reduce riscul de litiaz renal. /e!ularizeaz
tensiunea arterial crescut, este antidepresiv, combate stress-ul Ei bolile nervoase.
O,onsuma$i l#m&i %i nu ve$i )mb#tr&ni susMin nutriMioniEtii. ,onMinutul de acid citric cu efect
puternic de alcalinizare a p?-ului, asi!ur un echilibru ionic Ei hidric ntre membrana celular
Ei spaMiul interstiMial, nepermiM#nd celulelor s mbtr#neasc.
InvitaMia de a consuma lm#ii este Ei pentru de a avea o siluet armonias, datorit efectului
de prevenire Ei combatere a obezitMii, principala modalitate prin care se realizeaz acest efect
fiind intensificarea arderilor la nivel celular.
7n pahar de ap cald n care am adu!at sucul de la o lm#ie, consumat dimineaMa nainte de
mas, a0ut la intensificarea activitMii tubului di!estiv Ei la nceperea arderilor celulare,
pun#nd astfel or!anismul la treab cu mult nainte ca noi s ne fi nceput activitatea zilnic.
Apa cald poate fi nlocuit cu ceai ne!ru sau verde, realiz#ndu-se astfel un efect benefic n
plus, deoarece lm#ia potenMeaz efectele antioxidante ale ceaiului. &tudiile au demonstrat c
adu!area sucului de lm#ie n ceaiul verde mbuntMeste cu D<= efectele catecinei
'principalul antioxidant din ceai(. ,atecina, a0utat de lm#ie, Ei manifest efectul
antioxidant prin neutralizarea radicalilor liberi, scz#nd astfel stress-ul oxidativ.
7na dintre cele mai apreciate diete este cea cu lm#i, care nu este deloc dificil, asociind
consumul necesar de lm#i pentru obMinerea anumitor efecte n ceea ce priveEte sntatea
noastr cu un rsfM culinar. Aceast diet se bazeaz at#t pe efectul antilipemiant al lm#ilor
c#t Ei pe cel diuretic. Pe parcursul acestei diete e bine s avem un re!im alimentar echilibrat,
fr excese cantitative sau calitative. /e!ula este ca la fiecare mas s fie prezent lmia.
Aceasta cur nu este n niciun caz un re!im de nfometare, fiind recomandate mese care s
*C
aduc aportul alimentar necesar or!anismului, la ore fixe, bazate pe principii de alimentaie
sntoas. Pe durata acestei cure e bine s avem !ri0 s excludem din alimentaMie !rsimile
saturate, zahrul alb rafinat Ei, n !eneral, toate alimentele despre care Etim c sunt duEmani ai
sntMii, aductoare de toxine Ei !eneratoare de obezitate. /ezultate foarte bune s-ar obMine
cu un re!im lacto-ve!etarian. $esele trebuie completate de in!estia unei cantitMi importante
de ap Ei, binenMeles, de cantitatea corespunzatoare de suc de lm#ie.
-urata dietei este de *@ zile. ,onsumul de lm#i creEte pro!resiv, n prima zi se consum
sucul de la o lm#ie, n a doua zi sucul de la dou lm#i Ei tot aEa p#n n ziua Eapte c#nd am
a0un!em la Eapte lm#i. Apoi facem o pauz de dou zile, dup care o lum n sens invers
p#n c#nd a0un!em din nou la o lm#ie. &ucul de lm#ie poate fi consumat doar cu adaos de
ap sau n combinaMie cu ceai sau ntr-o limonad special 'aceasta se prepar prin adu!area
la un pahar de ap plat a 3 lin!uri de suc de lm#ie, puMin scorMiEoar Ei puMin boia iute(.
).mia lime spre deosebire de lm#ia !alben este mai aromat Ei mai dulce, conMine o
cantitate mai mare de calciu Ei fosfor, dar este mai puMin bo!at n vitamina ,. Acest fruct se
nscrie cu uEurinM n lista alimentelor recomandate n dieta-tratament pentru dezechilibrele
di!estive.
Acidul citric din lime are o reacMie alcalin n tractul !astrointestinal, fiind capabil s
diminueze simptomele de ulcer peptic, iar sucul de lime diluat cu ap clduM este benefic n
prevenirea Ei tratarea constipaMiei, cistitei Ei diminueaz fra!ilitatea oaselor. ;ste recomandat
Ei pentru menMinerea unei bune sntMi a dinMilor" previne cderea lor, cariile dentare, Ei
s#n!erarea !in!iilor.
Am expus aici doar c#teva din virtuMile acestui fruct special, care prezint Ei una din cele mai
proaspete, ener!izante Ei flexibile arome. ;a deMine calitatea de a purifica Ei de a intensifica
aromele cu care se combin. , este !alben sau lime, lm#ia este un aliment complex,
necesar pentru meninerea unei bune stri de sntate. Nn acest scop, ar trebui s consumm
zilnic cel puMin un sfert de lm#ie.
*D
,ele - )egi 2le 1iologiei
+ 2 treia revolutie in medicina 6
*F
OPe *D au!ust *FCD, -r. /RSe Leerd ?amer, $.-., la vremea aceea internist Eef la clinica
oncolo!ic a 7niversitMii din $Tnchen, Lermania, a primit vestea Eocant c fiul su,
-irS, a fost mpuEcat. -irS a murit n decembrie *FCD Ei, c#teva luni mai t#rziu, -r.
?amer a fost dia!nosticat cu cancer testicular. -in moment ce nu fusese niciodat !rav
bolnav, a suspectat imediat c dezvoltarea cancerului su poate avea le!tur direct cu
tra!ica pierdere a fiului su. $oartea lui -irS Ei propria sa experienM cu cancerul l-au
fcut pe -r. ?amer s investi!heze istoricul pacienMilor si de cancer. A descoperit foarte
cur#nd c, la fel ca el, toMi bolnavii de cancer pe care i Etia au trecut prin experienMe
extrem de stresante nainte ca boala s se instaleze Ei s se dezvolte. 1bservarea
conexiunii dintre minte Ei or!anism nu a fost surprinztoare. Numeroase studii artaser
de0a c at#t cancerul, c#t Ei alte boli sunt foarte des precedate de un eveniment
traumatizant.
-ar -r. ?amer a dus cercetrile sale cu un pas mai departe. 7rmrind ipoteza c toate
evenimentele din or!anism sunt controlate prin creier, a analizat tomo!rafiile pacienMilor
si Ei le-a confruntat cu istoricul lor medical. -r. ?amer a descoperit astfel c orice boal,
nu numai cancerul, este controlat printr-o zon din creier ce i corespunde n mod
specific Ei este le!at, n mod particular, de un conflict-Eoc psiho-emoMional perfect
identificabil. Astfel a aprut paradi!ma revoluMionar a Noii $edicine Lermane, care nu
numai c le explic n mod demonstrabil bolnavilor de cancer cauzele reale ale bolii lor,
dar le ofer Ei o Eans real de vindecare, fr mutilare Ei otrvire prin aEa-zisele
tratamente chirur!icale, radioterapice Ei chimioterapice... /ezultatul cercetrilor lui
?amer se constituie ntr-o dia!ram EtiinMific ce ilustreaz le!tura biolo!ic dintre
psihic Ei creier Ei corelaMia cu or!anele Ei Mesuturile ntre!ului or!anism uman 'varianta
en!lez a O-ia!ramei EtiinMifice a LN$J este n lucru(. -r. ?amer a denumit
descoperirile sale O,ele - )egi 1iologice ale #oii $edicineJ, datorit faptului c aceste
le!i biolo!ice, valabile n cazul oricrui pacient, ofer o perspectiv cu totul nou asupra
nMele!erii cauzei, a dezvoltrii Ei a procesului natural de vindecare a bolii. ',a rspuns la
numrul cresc#nd ale interpretrilor !reEite ale descoperirilor sale Ei pentru a pstra
inte!ritatea Ei autenticitatea muncii sale EtiinMifice, -r. ?amer Ei-a prote0at n mod le!al
materialele de cercetare, sub numele de Lerman NeH $edicine 'LN$ - Noua $edicin
Lerman
U
(.
3<
Nn *FD*, -r. ?amer a prezentat rezultatele descoperirilor sale la 4acultatea de $edicin a
7niversitMii din 9Tbin!en, sub forma unei teze post-doctorale. 9otuEi, p#n astzi,
7niversitatea a refuzat s testeze cercetrile -r. ?amer, n ciuda obli!ativitMii le!ale de a
o face. Acesta este un caz fr precedent n istoria universitar. Nn mod similar, medicina
oficial a refuzat s aprobe descoperirile sale, n ciuda a 8< de verificri EtiinMifice
diferite, fcute at#t de medici independenMi, c#t Ei de asociaMii profesionale. 6a scurt timp
dup ce -r. ?amer Ei-a prezentat teza, i-a fost adresat un ultimatum de a renunMa la
descoperirile sale EtiinMifice sau i se va refuza rennoirea contractului su la ,linica
7niversitar. Nn *FD@, deEi munca sa nu a fost niciodat pus la ndoial sau dezaprobat,
doctorului ?amer i-a fost ridicat licenMa medical, pe motiv c a refuzat s se
conformeze principiilor medicinei standard. ,u toate acestea, el era hotr#t s-Ei continue
munca Ei, n *FDC, a reuEit s-Ei extind descoperirile practic la orice boal cunoscut de
medicin.-r. ?amer a fost persecutat Ei hrMuit timp de 3> ani, n special de ctre
autoritMile !ermane Ei de ctre cele franceze Ei chiar ncarcerat o perioad. -in *FFC, -r.
?amer locuieEte n exil n &pania, unde Ei continu cercetrile Ei continu s se lupte
pentru recunoaEterea oficial a ONoii $edicine LermaneJ. Nns, din moment ce
4acultatea de $edicin a 7niversitMii din 9Tbin!en Ei menMine tactica de am#nare,
pacienMilor din ntrea!a lume le este refuzat dreptul de a beneficia de descoperirile
revoluMionare ale -r. ?amer.
1@)4)E 2< )2 @R4%4#E <# L@, *(4"@+E$@M4@#2) ,2RE (E RE=)E,3N
$24 O#3P4 )2 #4VE)<) ,RE4ER<)<4
3*

-r. ?amer a stabilit c Oorice boal este cauzat de un Eoc emoMional care surprinde
individul total nepre!tit 'Prima 6e!e Iiolo!ic(. Nn onoarea fiului su, -r. ?amer a
denumit acest incident stresant" -irS ?amer &Rndrome, sau -?&. Psiholo!ic vorbind,
-?& este un incident foarte personal, condiMionat Ei determinat de experienMele noastre
trecute, de vulnerabilitMi, de percepMiile personale, de valorile Ei credinMele personale. ,u
toate acestea, -?& nu este doar un conflict emoMional, ci el se propa! Ei la nivel biolo!ic
Ei trebuie nMeles n contextul evoluMiei noastre personale. Animalele experimenteaz
aceste Eocuri cu consecinMe biolo!ice n urma pierderii bruEte a cuibului sau teritoriului, a
pierderii unui pui, a separrii de partener sau de !rup, a unei ameninMri neaEteptate, a
unei perioade de nem#ncare sau a unei ameninMri de moarte.
7n brbat, de exemplu, poate suferi un Eoc conflictual de Opierdere a teritoriuluiJ c#nd Ei
pierde casa sau locul de munc, pe neaEteptateV pentru o femeie, un Eoc conflictual On
cminJ poate fi o !ri0 pentru binele unuia dintre membrii familieiV un Eoc conflictual de
tipul OabandonuluiJ poate fi declanEat de un divorM neprevzut sau de o spitalizare de
ur!enMV copiii sufer deseori un Eoc conflictual Ode separareJ, c#nd mama se decide s se
ntoarc la munc sau c#nd se despart prinMii.
Analiz#nd mii de tomo!rafii ',9( n relaMie cu istoricul pacientului, -r. ?amer a
descoperit c, atunci c#nd are loc -?&, Eocul impacteaz o zon specific,
predeterminat din creier, cauz#nd o leziune care este vizibil pe tomo!rafie ca un set clar
de inele concentrice 'n *FDF, &iemens, productorul !erman de aparate tomo!rafice, a
confirmat c aceste inele nu provin de la o proast funcMionare a aparaturii(. -up impact,
celulele cerebrale transmit Eocul ctre or!anul corespondent care, la r#ndul lui, rspunde
cu o modificare maladiv specific, ce poate fi anticipat. $otivul pentru care diferitele
conflicte sunt le!ate indisolubil de anumite zone ale creierului este acela c, de-a lun!ul
evoluMiei noastre, fiecare parte a creierului a fost pro!ramat s rspund instantaneu la
posibile conflicte sau ameninMri. Nn timp ce Ovechiul creier 'cerebelul, zona
ami!dalian( corespunde unor Opro!ramri le!ate de supravieMuire, care corespund
respiraMiei, hrnirii sau reproducerii, Onoul creierJ 'creierul mare( este Ocodat cu teme
mult mai avansate, precum cele le!ate de autoapreciere, ncrederea Ei respectul de sine.
,ercetrile medicale ale -r. ?amer sunt str#ns le!ate de embriolo!ie, pentru ca,
indiferent de felul n care or!anismul rspunde unui conflict, fie prin dezvoltarea unei
tumori, prin deteriorarea Mesutului sau prin dere!larea funcMionrii, toate acestea sunt
corelate cu stratul embrionic al !ermenului din care provin at#t or!anul, c#t Ei Mesutul
cerebral corespondent 'A treia 6e!e Iiolo!ic(.
LN$ O1nto!enetic &Rstem of 9umorsJ '&istemul 1rto!enetic al tumorilor( ilustreaz c
or!anele controlate de Ovechiul creierJ care deriv din endoderm sau or!anele ce deriv
din mezoderm, precum plm#nii, ficatul, colonul, prostata, uterul, pielea n profunzimea
ei, pleura, peritoneul, pericardul, !landele mamare, etc., !enereaz ntotdeauna proliferare
celular, imediat dup ce conflictul corespondent se reflect la nivelul creierului.
9umorile acestor or!ane se dezvolt exclusiv pe durata fazei active a conflictului 'iniMiat
de -?&(.
& lum exemplul cancerului de plm#n" conflictul biolo!ic asociat cu cancerul de
plm#n este un Eoc de tipul Ofric de moarteJ, deoarece, n termeni bio-fiziolo!ici, frica
de moarte este echivalent cu incapacitatea de a respira. 1dat cu Eocul datorat fricii de
moarte, celulele pulmonare alveolare care re!leaz respiraMia ncep instantaneu s se
33
multiplice, form#nd o tumoare pulmonar. ,ontrar prerilor convenMionale, aceast
multiplicare a celulelor pulmonare nu este un proces fr rost, ci serveEte unui scop
biolo!ic foarte bine definit Ei anume s creasc capacitatea pulmonar, optimiz#nd astfel
Eansele de supravieMuire ale or!anismului. Analiza tomo!rafiilor ntreprins de -r. ?amer
demonstreaz c fiecare persoan bolnav de cancer la plm#ni prezint o confi!uraMie
clar de tip inele concentrice n zona corespondent din creier Ei c fiecare pacient a
suferit un Eoc conflictual emoMional total neaEteptat, de tipul Ofric de moarteJ, naintea
declanErii cancerului. Nn ma0oritatea cazurilor, teama de moarte a fost declanEat de
Eocul unui dia!nostic de cancer, ce a fost resimMit ca o sentinM la moarte.
,ancerul la s#n, potrivit cercetrilor -r. ?amer, este rezultatul !ri0ilor provocate de un
conflict de tipul Omam-copilJ sau Oprobleme cu partenerulJ. Aceste tipuri de conflicte
impacteaz ntotdeauna vechiul creier, n zona care controleaz !landele productoare de
lapte. 1 femeie poate suferi un conflict de tipul mam-copil dac Ei face foarte multe
!ri0i, atunci c#nd copilul ei este rnit sau se mbolnveEte !rav, foarte brusc. Pe durata
fazei de stres, c#t conflictul este activ, celulele !landei mamare continu s se multiplice,
form#nd o tumor. &copul tainic al proliferrii celulare este acela de a mri capacitatea de
lactaMie pentru copilul suferind, !rbind astfel procesul de vindecare al acestuia. 4iecare
femeie Ei fiecare femel din lumea animal se naEte cu acest pro!ram de reacMie biolo!ic
pentru creEtere Ei dezvoltare. Numeroasele studii ale -r. ?amer arat c femeile, chiar Ei
atunci c#nd nu alpteaz, dezvolt tumori ale !landelor mamare, din cauza !ri0ilor
obsesive pentru binele celor dra!i 'a copilului care are probleme, a unui partener bolnav,
sau de !ri0a unui prieten cu probleme(.
,eea ce a fost spus despre cancerul de plm#n sau de s#n este valabil pentru orice alt tip
de cancer ce Ei are ori!inea n Ovechiul creierJ. 4iecare tip de cancer este declanEat de un
conflict, de un Eoc specific care activeaz un Opro!ram biolo!ic precisJ 'A ,incea 6e!e
Iiolo!ic(, ce permite or!anismului s depEeasc obiEnuinMele funcMionrii zilnice Ei s
se confrunte fizic cu situaMia ur!ent. Pentru fiecare tip de conflict, exist o zon
cerebral specific ce coordoneaz acest pro!ram de ur!enM.
Nn vreme ce or!anele controlate de vechiul creier dezvolt tumori pe durata fazei active a
conflictului Eoc, situaMia este opus n cazul or!anelor controlate de noul creier. 9oate
or!anele Ei Mesuturile ce corespund Ei sunt coordonate de noul creier 'ovarele, testiculele,
oasele, nodulii limfatici, epiderma, mucoasa colului uterin, bronhiile, vasele coronariene,
canalele de alptare etc.( Ei au ori!inea n ectoderm sau n mezodermul noului creier. Nn
momentul producerii conflictului-Eoc, Mesuturile or!anelor corespondente acestei zone a
creierului rspund prin de!enerare celular. Necrozarea ovarelor sau a testiculelor,
osteoporoza, cancerul osos sau ulcerul stomacal de exemplu, sunt situaMii care apar doar
atunci c#nd persoana se afl ntr-o stare emoMional de stres relaMionat cu conflictele-Eoc
corespondente. AEa cum este de aEteptat, distru!erile Mesuturilor respective au o
semnificaMie biolo!ic precis.
& lum exemplul Mesuturilor canalelor de lactaMie. ;le se dezvolt mult mai t#rziu dec#t
!landa mamar, acest Mesut fiind controlat de o zon mai t#nr a creierului, cortextul
cerebral. ,onflictul biolo!ic ce corespunde Mesutului canalelor de lactaMie este unul de tip
conflict de separare, rezultat al unei experienMe de tipul Ocopilul meu 'sau partenerul meu(
mi-a fost luat de la s#n. 1 femel din lumea animal sufer un astfel de conflict atunci
c#nd puiul ei se pierde sau este omor#t. ,a un reflex natural la acest conflict Eoc, Mesutul
canalelor de lactaMie ncepe s ulcereze. &copul acestei reacMii este mrirea diametrului
38
canalelor de lactaMie, astfel nc#t laptele nefolosit s se poat drena mai uEor Ei s nu se
con!estioneze s#nul. ,reierul fiecrei femei este pro!ramat cu acest !en de reacMie-
rspuns biolo!ic. -in moment ce s#nul femeii este asociat, biolo!ic vorbind, cu !ri0a Ei
hrnirea, femeile sufer un conflict-Eoc cauzat de separarea brusc de o persoan iubit.
Pe durata fazei active a conflictului-Eoc nu exist practic niciun simptom, cu excepMia
unor ocazionale puseuri uEoare n interiorul s#nului.
C$+$ #123 4"5$ "+$ 1&6C3&$6 B1+6
3:

-r. ?amer a descoperit, de asemenea, c orice conflict Ei orice boal are Ei o rezolvare,
iar desfEurarea oricrei boli are loc n dou faze. 'A -oua 6e!e Iiolo!ic(. Nn timpul
primei faze, a conflictului activ 'Ei anume at#ta timp c#t conflictul persist(, ntre!ul
or!anism se orienteaz spre a face faM conflictului. Nn timp ce la nivel fizic au loc
dere!lri celulare specifice, psihicul Ei sistemul nervos ve!etativ autonom se confrunt,
de asemenea, cu situaMii neaEteptate. ,omutat ntr-o faz de stres 'sRmpathicotonia(,
mintea devine total preocupat de conMinutul conflictului. 9ulburrile somnului Ei lipsa
apetitului sunt simptome specifice. Iiolo!ic vorbind, acest lucru este vital, deoarece
focalizarea atenMiei asupra conflictului Ei orele de activitate n plus constituie condiMiile
propice pentru rezolvarea conflictului. 4aza activ a conflictului este denumit Ei Ofaza
receJ. -eoarece pe perioada stresului se produce constricMia vaselor de s#n!e, simptomele
specifice ale activitMii conflictuale sunt extremitMile reci 'n special m#inile(, tremurul Ei
transpiraMia rece. Intensitatea simptomelor depinde, n mod natural, de intensitatea Ei
impactul Eocului conflictual. -ac o persoan rm#ne n aceast stare prea mult timp,
urmrile pot fi fatale.
-r. ?amer a demonstrat, fr nicio ndoial, c or!anismul nu poate muri niciodat de
cancer, n sine. 1 persoan poate muri ca rezultat al complicaMiilor mecanice produse de
tumori, de exemplu blocarea unui or!an vital precum colonul sau bila, dar n niciun caz
celulele canceroase, n sine, nu pot provoca moartea. Nn Noua $edicin Lerman,
distincMia dintre cancerul mali!n Ei cel beni!n nu are nicio valoare. 9ermenul mali!n este
o construcMie artificial 'la fel ca marcrii tumorali( care, pur Ei simplu, indic o activitate
de reproducere celular ce a depEit o anumit limit fixat n mod complet arbitrar.
-ac o persoan moare pe durata fazei iniMiale active a conflictului, aceasta se petrece de
obicei din cauza pierderii de ener!ie, a slbirii exa!erate, a lipsei de somn Ei a epuizrii
mentale Ei emoMionale. -e cele mai multe ori, este vorba de impactul emoMional
devastator al unui dia!nostic sau al unei pro!noze ne!ative, de !enul O$ai ai doar Ease
luni de tritGJ, impact ce arunc pacienMii de cancer Ei pe cei apropiaMi lor ntr-o stare de
disperare. ,u foarte mic speranM sau chiar deloc, sunt privaMi de forMa lor vital, Ei
consum inutil ener!ia Ei, n cele din urm, mor n urma unui proces a!onizant, proces pe
care Otratamentele convenMionale pentru cancer nu fac dec#t s l accelereze.
-ac pacientul nu a fcut niciun tratament de cancer 'n special chimioterapie sau
radioterapie(, NL$ are o rat de succes de F> p#n la FD=. ;ste o ironie a sorMii c aceste
statistici ale succeselor remarcabile ale -r. ?amer au fost date chiar de autoritMi. ,#nd
-r. ?amer a fost arestat, n *FFC, pentru acordarea de sfaturi medicale fr a avea licenM
medical 'ridicat abuziv(, pentru trei persoane, poliMia a confiscat fiEele pacienMilor si Ei
le-a analizat. 7n procuror public a fost nevoit s recunoasc n timpul procesului c, dup
> ani, @.<<< din @.><< de pacienMi cu cancer n faza terminal erau nc n viaM. Nn cazul
tratamentelor convenMionale, prin chimioterapie Ei radioterapie 'iradiere(, cifra aceasta
este dezastruos de mic, adic doar 8->= dintre pacienMi mai rm#n n viaM dup > ani.
,onform declaraMiilor epidemiolo!ului Ei biostasticianului -r. 7lrich Abel 'Lermania("
O/ata de succes a ma0oritMii chimioterapiilor este 0alnic2 nu exist nicio dovad
EtiinMific referitoare la capacitatea tratamentului prin chimioterapie de a mri n mod
apreciabil durata de viaM a pacienMilor care sufer chiar de cele mai comune forme de
cancer or!anic. ,himioterapiile pentru cancerele mali!ne prea avansate pentru operaMie,
care reprezint D<= din totalul cancerelor, reprezint o total deEertciune EtiinMific.
3>
'/evista EtiinMific O9he 6ancet, *FF*(.
466N7" 2!"N3 S$ %6N#$C3 S6N(2&3

/ezolvarea conflictului !enerat de semnalele iniMiale reprezint nceperea fazei a doua a
pro!ramului biolo!ic. ;moMiile Ei or!anismul nostru se comut imediat n re!imul de
reparare Ei refacere, pro!ramul de vindecare fiind asistat n mod direct de sistemul nervos
ve!etativ. Pe perioada fazei de vindecare, apetitul revine, dar suntem foarte obosiMi
'putem chiar s nu avem puterea de a ne ridica din pat(. 1dihna Ei furnizarea tuturor
nutrienMilor necesari or!anismului sunt esenMiale n perioada de vindecare. A doua faz
este denumit Ofaza caldJ Ei n aceast perioad, vasele de s#n!e se mresc, nclzind
extremitMile Ei pielea.
1dat cu rezolvarea conflictului, se produce o transformare la nivelul or!anelor"
proliferarea celular 'vechiul creier este le!at de controlul creEterii tumorale( Ei
distru!erea celular 'creierul nou este le!at de controlul de!radrii Mesuturilor( se opresc
imediat Ei este declanEat procesul de reparare specific. 1 zon care s-a necrozat sau a
prezentat ulceraMii n timpul fazei active a conflictului este acum re!enerat Ei refcut cu
celule noi. Acest proces este nsoMit, de re!ul, de inflamaMii potenMial dureroase cauzate
de edeme care prote0eaz Mesutul pe durata vindecrii. Alte simptome tipice re!enerrii
sunt" hipersensibilitate, m#ncrimi, spasme 'dac Mesuturile musculare sunt implicate( Ei
inflamaMii. ;xemple de boli care apar doar n procesele de artrit, ateroscleroz, disfuncMii
ale rinichilor Ei vezicii urinare, anumite boli ale ficatului Ei infecMii 'vezi mai 0os(.
Iaz#ndu-se pe observarea multiplicrii celulare 'mitoza( Ei pe distincMia standard dintre
tumoare beni!n Ei mali!n, medicina convenMional interpreteaz procesul natural de
producere celular a Mesutului care se vindec drept tumoare mali!n. Nn NL$,
distin!em, la fel, dou tipuri de tumori.
-ar tumorile nu sunt mprMite n bune sau rele, ci mai de!rab sunt clasificate dup tipul
de Mesut Ei zona cerebral din care provin Ei prin care sunt controlate. ;xist acele tumori
care se dezvolt, n mod exclusiv, n faza activ a conflictului-Eoc 'tumorile pulmonare,
tumorile de colon, tumorile de ficat, tumorile uterului, tumorile de prostat etc.( Ei cele
care apar n timpul procesului natural de vindecare.
Nn felul n care creierul vechi controleaz cancerul, creEterea tumoral nu este nici
accidental Ei nici fr sens, din moment ce proliferarea celular se opreEte de ndat ce
Mesutul este reparat. ,ancerul testicular, cancerul ovarian, limfomul, limfomul non-
?od!Sin, diferitele tipuri de sarcom, carcinomul bronhial Ei larin!ial Ei cancerul cervical,
toate sunt de natur curativ Ei fenomene exclusive ale fazei de vindecare. ,u condiMia ca
procesul de vindecare s nu fie ntrerupt de medicamente sau de o revenire a conflictului
Eoc, aceste tumori dispar p#n la urm, la sf#rEitul procesului de vindecare.
Al doilea tip de cancer mamar, carcinom in situ '-,I&(, intr de asemenea n aceast
cate!orie. Nn timp ce un cancer de s#n este un indicator c femeia este n faza activ a
conflictului de tip !ri0, un cancer in situ este un semn pozitiv c problema asociat
conflictului de separare a fost rezolvat. 1 femeie nu face un cancer de s#n fr motivG
AEa cum nici faptul c el se dezvolt exact la s#nul st#n! nu este o coincidenM.
6!P1&T"N7" +"T$&"+6T3766 N1"ST&$ B61+1(6C$
3@

-r. ?amer a descoperit c lateralitatea determin dac o boal precum este cancerul se
dezvolt n partea st#n! sau dreapt a or!anismului. Aceasta este re!ul" o persoan
dreptace rspunde unui conflict cu mama sa sau cu copilul su cu partea st#n! a
or!anismului, Ei cu partea dreapt la un conflict cu tatl sau partenerul, fraMii, rudele,
prietenii, cole!ii etc. Pentru st#n!aci este invers. ;xist ntotdeauna o relaMie invers ntre
emisferele cerebrale Ei prMile or!anismului, n sensul c fiecare emisfer a creierului 'mai
puMin partea ami!dalian( este n relaMie direct cu partea opus a trupului. ,el mai simplu
mod de a descoperi lateralitatea noastr biolo!ic este s batem din palme. Palma pe care
o Minem deasupra indic dac suntem st#n!aci sau dreptaci. Astfel, un cancer la s#nul
drept, un chist ovarian la ovarul st#n!, o problem de piele pe partea dreapt sau st#n!
'sau am#ndou(, o paralizie motorie pe partea dreapt 'dup un atac cerebral( ne dau un
prim indiciu despre cine a fost implicat atunci c#nd conflictul ori!inar a avut loc. Nn ceea
ce priveEte conflictele mai avansate 'Ei re!iunile cerebrale(, statutul hormonal trebuie, de
asemenea, luat n calcul, pentru o evaluare precis.
&1+2+ B$N$46C "+ !6C&1B6+1&
3C

7n alt aspect al cercetrilor -r. ?amer este acela al rolului microbilor pe durata
procesului de dezvoltare a bolii. Pe scurt, el a descoperit c microbii precum ciupercile,
bacteriile Ei viruEii sunt activi doar pe durata procesului de vindecare Ei maniera n care ei
opereaz este n deplin concordanM cu lo!ica evolutiv. 'A Patra 6e!e Iiolo!ic(.
Iacteriile tuberculozei, spre exemplu, populeaz doar Mesuturile controlate de creierul
vechi. 4uncMia lor pe timpul procesului de vindecare este de a descompune tumorile care
nu-Ei mai au rostul" tumorile pulmonare, tumorile de colon, tumorile la rinichi, tumorile
la prostat, tumorile la uter, tumorile la s#n, melanoamele Ei mesothelioma. Iacteriile
tuberculozei sunt esenMiale pentru descompunerea construcMiilor celulare ce au proliferat
cu un anumit scop biolo!ic, n timpul fazei active a conflictului. -ac bacteriile necesare
nu sunt disponibile din cauza vaccinrii sau a uzului excesiv de antibiotice sau n urma
chimioterapiei, tumorile nu se pot dezinte!ra corespunztor. ,a urmare, rm#n pe loc Ei
sunt ncapsulate n mod inofensiv. -etectate la un control de rutin, ele pot fi totuEi
dia!nosticate ca Ei cancer Ei noi conflicte potenMiale pot aprea n urma aflrii veEtii, cu
noi simptome. NnMele!#nd le!ile biolo!ice ale desfEurrii bolilor, aceast perspectiv
poate fi eliminat. Nn timp ce bacteriile descompun tumorile cu celule care nu mai sunt
necesare, viruEii sunt implicaMi n procesul de vindecare a Mesuturilor coordonate exclusiv
de cortexul cerebral 'ex" bronhiile, membrana nazal, mucoasa stomacal, mucoasa
canalelor biliare Ei epiderma(. ?epatita, pneumonia, herpesul, !ripa Ei !ripa stomacal
indic faptul c procese virulente, naturale, de vindecare sunt n curs. Nn ceea ce priveEte
rolul viruEilor, -r. ?amer prefera s vorbeasc de viruEi ipotetici, din cauz c, n ultimul
timp, existenMa viruEilor este pus n discuMie. Acest lucru este n concordanM cu
descoperirile iniMiale ale -r. ?amer, care evidenMiau faptul c procesele de reconstrucMie Ei
re!enerare ale Mesuturilor necrozate sau ulcerate au totuEi loc chiar Ei n absenMa viruEilor
specifici Mesuturilor respective. -ilema n care se !seEte medicina convenMional este
aceea c eEueaz n a recunoaEte tiparul de evoluMie n dou faze a fiecrei boli, prima
faz, aceea a conflictului activ, fiind n mod obiEnuit scpat din vedere. -in moment ce
microbii sunt activi doar n faza de vindecare, iar activitatea acestora este n mod normal
acompaniat de inflamaMii, febr, puroi, supurri Ei dureri, microbii sunt consideraMi
rufctori Ei cauz a bolilor infecMioase. -ar microbii nu provoac boli. P#n la urm,
or!anismul nostru este cel care Oan!a0eaz microbii, pentru a optimiza procesul de
vindecare. $icrobii pot fi, binenMeles, transmiEi, dar ei rm#n inofensivi p#n n
momentul n care persoana este n faza de vindecare a aceluiaEi tip de conflict.
T$1&6" !$T"ST"5$+1&, 1 S6!P+3 46C762N$ "C"#$!6C3
3D

Iaz#ndu-se pe LN$, O&istemul 1nto!enetic al tumorilorJ, teoria vast rsp#ndit a
metastazelor care su!ereaz c celulele canceroase mi!reaz prin vasele de s#n!e Ei
limf, cauz#nd tumori Ei n alte locuri, este, n cuvintele -r. ?amer, pur ficMiune
academic. ,elulele n !eneral Ei celulele canceroase n mod special nu Ei pot schimba,
sub nici o form, structura lor histolo!ic Ei nici nu pot trece de bariera bacterian. -e
exemplu, o celul canceroas a unei tumori pulmonare, care este de ori!ine endoderm,
controlat de zona ami!dalian a creierului Ei care prolifereaz de-a lun!ul fazei active a
conflictului, nu se poate transforma ntr-o celul osoas, care este de ori!ine mezoderm
Ei este controlat de cortexul cerebral, celul care se deterioreaz n timpul fazei active a
conflictului, n procesul de decalcifiere. Nn scenariul conform cruia cancerul pulmonar
metastazeaz la oase, celulele cancerului pulmonar creeaz, de fapt, un !ol
'descompunere celularG 5 reversul cancerului( n anumite oase din or!anism. 9rebuie, de
asemenea, s ne ntrebm de ce celulele canceroase rareori se rsp#ndesc la Mesuturile
vecine, de exemplu" de la uter la cervix. -ac celulele canceroase cltoresc prin s#n!e,
de ce nu este atunci scanat s#n!ele donat, pentru a cuta celule canceroase B -e ce nu
sunt atunci !site o multitudine de tumori n pereMii vaselor de s#n!e ai pacienMilor
bolnavi de cancer B
Acum D ani, pe *F au!ust 3<<:, ziarul canadian Llobe and $ail a publicat un articol
intitulat O,ercettorii urmresc testele de s#n!e pentru cancerele de s#n, conMin#nd
declaraMii revelatoare" v#ntoarea celulelor canceroase n fluxul san!vin a durat *< ani Ei
p#n acum, nicio tehnolo!ie existent nu a reuEit s izoleze n mod cert nici mcar o
sin!ur celul tumoral, dintre milioanele de !lobule roEii Ei albe conMinute n orice
mostr de s#n!e uman. Nn afara faptului c v#ntoarea este departe de a fi ncheiat 'aEa
cum indic articolul(, nu su!ereaz asta cumva c ipoteza metastazelor a dezinformat
publicul Ei a speriat, fr nicio noim, de moarte milioane de pacienMi bolnavi de cancer,
de-a lun!ul ultimelor patru deceniiB
-r. ?amer nu nea!, binenMeles, posibilitatea apariMiei celui de-al doilea cancer, dar
aceste tumori succesive nu sunt cauzate de mi!rarea celulelor canceroase, care se
transform, n mod mirobolant, ntr-un tip diferit de celul, ci mai de!rab sunt urmarea
unui nou conflict-Eoc. Noul -?& poate fi declanEat de o alt experienM traumatizant
adiMional, sau prin Eocul provocat de comunicarea dia!nosticului. AEa cum am menMionat
mai devreme, comunicarea unui dia!nostic neaEteptat de cancer, sau informarea cuiva c
are metastaze poate declanEa o spaim de tipul fric de moarte 'provoc#nd cancer
pulmonar( sau orice alt tip de dia!nostic relaMionat cu Eocul emoMional, cauz#nd noi
cancere n diferite alte prMi ale or!anismului. Nn multe cazuri, aceEti pacienMi nu
supravieMuiesc p#n n faza de vindecare, din cauza strii de stres foarte !rave, care i
slbeEte p#n la punctul n care mai au foarte puMine Eanse de supravieMuire n
confruntarea cu toxicul Ei uci!aEul tratament chimioterapic.
Al doilea tip de cancer foarte nt#lnit dup cancerul pulmonar este cancerul osos. -r.
?amer a descoperit c oasele noastre sunt din punct de vedere psiho-emoMional le!ate de
ncrederea, respectul Ei stima de sine. Altfel zis, spun#ndu-i-se cuiva c are o boal care i
ameninM viaMa, mai ales una care se presupune c se rsp#ndeEte ca un incendiu n
or!anism, este echivalent pentru bolnav cu a accepta c" acum este complet inutil Ei, pe
l#n! faptul c se simte inutil, oasele ncep s se decalcefieze 'n cazul cancerelor de s#n,
deseori n zona sternului Ei a coastelor(. 9ot aEa cum se fractureaz un os, scopul
3F
pro!ramului biolo!ic 'al bolii( apare la sf#rEitul fazei de vindecare. ,#nd faza de reparare
este complet, osul va fi mult mai puternic n zona respectiv, asi!ur#ndu-ne n acest fel
c suntem mai bine echipaMi, n eventualitatea apariMiei unui nou conflict al stimei de sine.
N"T2&" T2!1&6+1& C$&$B&"+$

1dat ce conflictul a fost rezolvat, leziunile cerebrale mpreun cu psihicul Ei or!anul
aferent intr n faza de vindecare. 6a repararea oricrei rni, se dezvolt un edem 'fluid n
exces(, pentru a oferi protecMie Mesutului cerebral ce este refcut. Pe tomo!rafie,
modificrile sunt foarte uEor de observat" inelele concentrice vizibile anterior se
estompeaz dup apariMia edemului Ei apar acum neclare. Atunci c#nd edemul cerebral
atin!e dimensiunea maxim, prin intermediul creierului este declanEat un scurt Ei puternic
impuls care expulzeaz edemul. Nn terminolo!ia NL$, aceast re!lare este denumit
,riza epileptic ',;(. Nn timpul crizei, ntre!ul or!anism este aruncat, pentru scurt timp,
ntr-o stare de simpaticotonie 'hiperstimularea sistemului nervos simpatic(, retrind
simptomele tipice fazei de conflict activ, cum ar fi transpiraMie rece, extremitMi reci, puls
accelerat Ei !reaM. Intensitatea Ei durata acestei crize pre-pro!ramate este determinat de
intensitatea Ei durata conflictului precedent. Atacurile cardiace, accidentele cerebrale,
crizele de astm Ei cele epileptice sunt doar c#teva exemple ale acestui crucial punct de
revenire. 9ipul de criz depinde ntotdeauna de natura conflictului Ei de zona cerebral
corespunztoare implicat.
-up ce edemul cerebral a eliminat, Mesutul conectiv ce ofer suport structural neuronilor
se reface n zona respectiv, pentru a restabili funcMiile celulelor nervoase care au fost
afectate de Eocul datorat conflictului '-?&(. Aceast acumulare natural este ceea ce
medicina convenMional denumeEte tumoare cerebral, vestea apariMiei acesteia av#nd n
contextul medicinei convenMionale consecinMe cumplite asupra pacientului. -r. ?amer a
stabilit, n *FD*, c tumoarea cerebral nu este o boal care apare paralel Ei la nivelul
or!anului afectat 'controlat de la nivelul creierului din zona sa specific care se afl
simultan n faza de reparare(. Astfel c metastazele cerebrale nu exist, de fapt, nici ele.
T$&"P6" N166 !$#6C6N$ ($&!"N$ 8pe scurt9
8<

Primul pas n terapia LN$ este s !seEti o nMele!ere a naturii biolo!ice a simptomului,
de exemplu" corelaMia dintre un anumit tip de cancer Ei cauzele sale psihice. 1 tomo!rafie
Ei un istoric medical complex sunt, de asemenea, vitale pentru a determina dac pacientul
este nc n faza activ a conflictului sau de0a a nceput s se vindece. -ac este nc n
faza activ, atenMia trebuie ndreptat spre identificarea cauzei Eocului iniMial -?& Ei spre
dezvoltarea unei strate!ii pentru rezolvarea conflictului. ;ste crucial pre!tirea
pacientului Ei informarea lui despre simptome Ei despre procesul vindecrii Ei eventualele
complicaMii ce pot apare. &imptomele sunt foarte previzibileG -escoperirile -r-lui. ?amer
ne furnizeaz, pentru prima oar n istoria medicinei, un sistem si!ur, care ne permite nu
numai s nMele!em, dar Ei s prezicem dezvoltarea Ei simptomele oricrei boli. Aceasta
este adevrata medicin preventiv, un aspect al NL$ care cu !reu poate fi dezbtut
suficient. Adevrata medicin preventiv necesit nMele!erea cauzelor reale ale bolii, Ei
aceasta este exact ceea ce cercetrile -r-lui. ?amer furnizeaz n detaliu.
:n/eleg;nd cele <Cinci +egi Biologice* ale cau,ei .i ale procesului de vindecare al
'olii, ne putem eli'era de teama .i panica ce apar adeseori odat- cu instalarea
anumitor simptome "ceast- cunoa.tere este mai mult dec;t putere $a poate efectiv
salva vie/i
8*
,E)E - )E%4 2)E #@44 $ED4,4#4 %ER$2#E
Q
DE(,@*ER43E L4
=@R$<)23E DE DR. "2$ER:
*. *R4$2 )E%E 14@)@%4,N" re!ula de fier a cancerului"
A. 4iecare cancer sau afecMiune echivalent cancerului are drept cauz" sindromul -irS
?amer '-?&( !enerat de un Eoc foarte !rav, acut, dramatic Ei izolat. 9rirea acestui
confict-Eoc are loc simultan la 8 niveluri 'psihic, creier Ei or!an(V
I. 9ipul conflictului care a provocat -?& determin localizarea ?? 'cercuri concentrice
vizibile pe tomo!rafia computerizat( n creier Ei a locului corespunztor ntr-un anumit
or!an n care va apare cancerul sau o afecMiune echivalent canceruluiV
,. ,ontinuarea conflictului la nivel psiholo!ic determin evoluMia hh n creier Ei a
cancerului sau a afecMiunii echivalente cancerului n or!anul corespunztor locului
apariMiei ??
3. 2 9+2 )E%E 14@)@%4,N" fiecare afecMiune !enerat de un conflict-Eoc are o
evoluMie n 3 faze"
2. =aza de conflict activ 'de mbolnvire( n care sistemul nervos autonom simpatic este
activat, Eocul continu cu preocupare continu faM de evenimentul declanEator Ei produce
o stare de tensiune Ei neliniEte nsoMit de pierdere n !reutate, apar dificultMi la adormire
Ei tulburri ale somnului. NopMile devin lun!i, extremitMile snt reci Ei leziunile sau
tumorile aprute continu s se dezvolteV
1. =aza conflict rezolvat 'de autovindecare( n care sistemul nervos autonom
parasimpatic Ei sistemul va!al sunt activate nsoMite o stare de epuizare Ei somnolenM Ei
derm W extremitMi calde. Nn aceast faz procesele aprute pe timpul fazei de
mbolnvire sunt reversate" tumorile sunt remise sau capsulate, iar leziunile de tip
necroz sau ulcer sunt nlturate prin re!enerarea natural a Mesuturilor afectate de
acestea. 6a sf#rEitul acestei faze de autovindecare, Mesuturile Ei or!anele afectate sunt
refcute complet Ei deseori devin mult mai rezistente dec#t au fost nainte de apariMia
conflictului-Eoc, iar persoana are o stare !eneral mai bun Ei devine mai nMeleapt dec#t
nainte de a se fi mbolnvit.
8. 2 ?+2 )E%E 14@)@%4,N" &istemul 1nto!enetic al 9umorilor Ei bolilor echivalente
cancerului"
A. 7n anumit tip de conflict afecteaz un anumit nivel embrional, care la r#ndul lui
!enereaz hh 'inele concentrice( ntr-o anumit zon a creierului, afect#nd un anumit
or!an ce corespunde nivelului embrional cu o formaMiune histolo!ic specific acelui
nivelV
I. ,onflictele care !enereaz hh n zona creierului arhaic 'creierul ancestral !enerat din
endoderm Ei cerebelul !enerat din mesoderm( prezint o multiplicare a celulelor n faza
de mbolnvire 'ca conflict activ( Ei de distru!ere 'de ctre fun!i Ei micobacterii( sau
ncapsulare a tumorii n faza de vindecare 'pcl post conflict(, pe c#nd conflictele care
!enereaz ?? n zona creierului nou 'cortex( determin o scdere a numrului de celule
'necroze, ulcere( sau diminuare a funcMiilor p#n la disfuncMie complet 'numite Ei boli
cancer echivalente( n faza de mbolnvire ca 'conflict activ(, urmate de multiplicarea
celulelor, reconstrucMia or!anului 'de ctre bacterii Ei virusuri( afectat Ei restabilirea
83
funcMionrii normale a acestuia n faza de vindecare 'pcl post conflict(V
,. Iolile cu cele 3 faze 'mbolnvire Ei vindecare( sunt funcMii biolo!ice deosebite care
ne permit s depEim Ei s ne redresm funcMional dup ce am fost confruntaMi cu
probleme biolo!ice neobiEnuite sau neaEteptate !enerate de obicei de conflicte
psiholo!ice.
:. 2 D+2 )E%E 14@)@%4,N" n faza de autovindecare 'pcl post conflict( exist o
corespondenM dintre !rupurile de or!ane aparMin#nd uni anumit nivel embrionar Ei
!rupurile de microbi aparMin#nd acelui nivel. $icrobii nu sunt cei ce provoac o anumit
simptomatolo!ie, ci dimpotriv, ei sunt cei ce particip la autovindecare. ;i sunt
comandaMi de ctre creier" la comanda creierului, microbii pato!eni devin, prin
dezactivare, microbi apato!eni Ei se retra! ntr-o anumit parte a or!anismului, iar n faza
de autovindecare 'pcl post conflict( vor fi chemaMi Ei reactivaMi pentru a repara or!anul
afectat.
>. 2 -+2 )E%E 14@)@%4,N. ,hintesenMa" semnificaMia biolo!ic a fiecruia din
pro!ramele biolo!ice speciale ale naturii 'bolile cu cele 3 faze" mbolnvire 5 conflict
activ Ei autovindecare 5 post conflict(. &paniolii au numit noua medicin !ermanU" la
medicina sa!rada ' medicina sacr( . ,onform acestei le!i boala nu este o eroare fr rost
a naturii sau biolo!iei, ci un pro!ram special creat de natur, de-a lun!ul a milioane de
ani de evoluMie, pentru a permite or!anismelor s depEeasc funcMionarea standard 'de zi
cu zi( Ei s poat face faM unor situaMii de ur!enM excepMionale sau neobiEnuite. 7n
exemplu" cancerul osos este faza de vindecare a necrozei osoase care nsoMeEte conflictul
de auto-subevaluare. Nn faza de mbolnvire 'pe timpul conflictului de auto sub evaluare(
are loc un proces biolo!ic de osteoliz 'diminuarea celulelor osoase(. ,#nd conflictul de
auto-subevaluare este rezolvat n mintea pacientului, or!anismul trece n faza de
autovindecare 'post conflict(" apare o anemie care previne distru!erea oaselor slbite pe
timpul conflictului, ncepe recalcifirea 'dia!nosticat eronat ca fiind cancer osos(,
continu anemia, apar durerile osoase Ei se instaleaz o stare leucemic 'toate acestea
av#nd ca scop imobilizarea corpului p#n la vindecare complet(. 9oate acestea dispar pe
cale natural c#nd structura osoas este complet refcut, iar rezistenMa osului va fi mai
mare dec#t nainte de a fi nceput faza de mbolnvire. Prin acest dublu mecanism
mbolnvire 5 autovindecare, natura mbuntMit Eansa de supraveMuire a celui care Ei-a
rezolvat conflictul de auto sub evaluare. -ac persoana nu Ei rezolv conflictul de auto-
subevaluare, va fi eliminat din !rup.
T$&"P66+$ %66T1"&$ SP$C646C$ N166 !$#6C6N6 ($&!"N$
=
:
88

*. Pacientul va deveni Eeful absolut al tratamentului Ei procedurilor de autovindecare a
bolii sale, el nu va mai fi tratat, ci se va trata sin!ur, iar relaMia dintre pacient Ei medic va
fi complet re!#ndit Ei redefinitV
3. &e vor folosi mult mai puMine medicamenteV
8. &e vor baza pe nMele!erea de ctre pacient a cauzei care a provocat conflictul Ei
implicit boalaV
:. Pacientul mpreun cu medicul vor !si mpreun cea mai bun rezolvare a conflictului
!enerator al bolii Ei vor stabili cea mai bun strate!ie de evitare a acestui conflict pe viitor
de ctre pacientV
&$+"76" #6NT&$ ST&$S >6 B1"+3
8:

,oncluzii prezentate de dr. ?amer n interviul" 'ttp:;;RRR.neRmedicine.ca
Nn viaM, fiecare dintre noi putem avea ocazia s ne confruntm cu 3 tipuri de conflicte
sau evenimente"
- normale" evenimentele sau conflictele zilnice care nu ne surprind, deoarece avem
capacitatea de a le anticipa Ei de a le depEiV
- biolo!ice 'conflict 5 Eoc(" evenimente sau conflicte aprute pe neaEteptate 'nu au putut
fi anticipate(, care ne dau sentimentul de neputinM Ei ne aduc n imposibilitatea de a
reacMiona ne vor induce o stare de Eoc nsoMit de panic. ApariMia unui astfel de
eveniment !enereaz &indromul -irS ?amer '-?&( care la r#ndul lui induce Ei dezvolt
cancerul sau alte boli cancer 5 echivalente specifice fazei de mbolnvire 'ca conflict
active( p#n c#nd conflictul va fi rezolvat. -up rezolvarea conflictului va apare faza de
autovindecare 'pcl post conflict( a crui durat va depinde de masa conflictului 'durata Ei
intensitatea conflictului( pe timpul creia toate modificrile funcMionale Ei morfolo!ice
aprute n faza de mbolnvire vor fi reversate, iar persoana va revenii la o stare mai bun
dec#t naintea conflictului.
-e exemplu" o mam, cu copilul de m#n, st de vorb la mar!inea Eoselei cu o vecin.
,opilul se desprinde de m#na mamei 'fr ca ea s observe( Ei trece n fu! Eoseaua, fiind
accidentat de o maEin. $ama a fost surprins de acest eveniment neaEteptat Ei pe toat
perioada c#t copilul este la spital m#inile sunt reci, nu poate dormi Ei nici m#nca, trieEte
o continu stare de stres Ei observ dezvoltarea unui nodul mali!n n s#nul st#n! 'faza de
mbolnvire ca conflict activ(. -up ce copilul este externat Ei medicul i spune noi
suntem norocoEi deoarece copilul este bine din nou, m#inile mamei se vor nclzi, va
dormi bine, apetitul va reveni la normal Ei n urmtoarea perioad nodulul mali!n se va
resorbi pe cale natural 'faza de autovindecare pcl post conflict(.
X 1 persoan sntoas, bine hrnit Ei odihnit va avea de nfruntat mult mai puMine
conflicte biolo!ice Ei le va face faM mult mai uEorV
X Persoanele cu o situaMie material bun au un risc de a se mbolnvi 'de cancer sau de
alte boli cancer echivalente( de *< ori mai mic dec#t persoanele srace 'care nu Ei pot
rezolva cele mai multe conflicte din lipsa banilor(V
X ,el mai important factor n faza de autovindecare este ca pacientul s nMelea! ce se
nt#mpl cu el, deoarece numai atunci el va putea s adopte o atitudine constructiv Ei
relaxat faM de procesele de autovindecareV
X -ac pe timpul fazei de mbolnvire sau pe timpul fazei de autovindecare, pacientului i
este team de cancer, aceast team va induce un nou conflict biolo!ic care pe timpul
unei noi faze de mbolnvire va !enera cancer pulmonar, iar dac va apare la acelaEi
bolnav Ei teama de moarte aceasta va induce un alt conflict biolo!ic care n faza de
mbolnvire va !enera un proces de decalcefiere a ntre!ului sistem osos. ,onflictul
biolo!ic nu este determinat direct de eveniment 'de ce se petrece( ci de modul n care
persoana resimte sau trieEte la nivel psihic evenimentul declanEator 'de stresul
interpretat(. 4uncMie de aceast dimensiune interioar a evenimentului poate apare sau nu
un conflict biolo!ic, iar intensitatea Ei localizarea efectelor acestuia vor depinde de
intensitatea Ei tipul tririi interioare. ;xemplu" o soMie Ei surprinde soMul n pat cu cea mai
bun prieten, dar funcMie de modul n care soMia interpreteaz acest eveniment vor apare
8>
urmtoarele efecte"
X dac soMia Ei iubeEte soMul, ea va suferi un conflict de tip frustrare sexual care n faza
de mbolnvire i va provoca un carcinom la uterV
X dac soMia nu Ei iubeEte soMul Ei abia aEteapt un motiv de divorM, ea va tri un conflict 5
Eoc biolo!ic de tip conflict cu partenerul care pe timpul fazei de mbolnvire se va !enera
un nodul mali!n la s#nul drept 'suprri externe(V
X dac soMul este surprins n pat cu o prostituat, soMia va avea un conflict 5 Eoc de tip
team 5 revolt, care pe timpul fazei de mbolnvire se va manifesta prin hipo!licemieV
X dac soMul e surprins n pat cu o persoan cu 3< de ani mai t#nr dec#t soMia, aceasta
'indiferent dac Ei iubeEte sau nu soMul( va tri un conflict de subevaluare sexual
'spun#nd n !#ndul ei" eu nu pot s o concurez pe ea Ei nu mai pot acum s i ofer ce i
ofer ea(, care pe timpul fazei de mbolnvire va suferi de o decalcefiere 'osteoliz( a
pelvisului. 4aza de mbolnvire 'conflict activ ( nceteaz numai c#nd conflictul 5 Eoc
este rezolvat. Imediat se va instala faza de autovindecare 'pcl post conflict(.
Nn lumea animalelor avem multe exemple de acest fel"
X un animal deposedat de teritoriu va supraveMui numai dac Ei recapt teritoriul sau
obMine alt teritoriuV
X o femel creia i-a fost ucis puiul va intra n clduri Ei va putea avea astfel un alt pui, iar
orice form de cancer sau de tip cancer se va remite pe cale natural pe timpul sarciniiV
Yi la noi oamenii, pentru a trece din faza de mbolnvire n faza de autovindecare trebuie
s rezolvm conflictul iniMial la nivel psihic"
X $ama care s-a mbolnvit n urma accidentrii copilului se va face bine numai dup ce
copilul se va nsntoEiV
X 7n brbat care a fost prsit de soMie va putea trece n faza de autovindecare numai dup
ce se va mpca cu aceasta sau Ei va !si o nou soMieV
X ,el care Ei-a pierdut locul de munc va putea trece n faza de autovindecare numai dup
ce Ei va !si un alt loc de muncV
X 1 persoan care a ieEit la pensie va putea trece n faza de autovindecare numai dup ce
se va nscrie la un club sau s Ei va !si o nou pasiune sau o nou ocupaMie.
X 6a femeile nsrcinate, orice form de cancer sau de tip cancer se va remite pe cale
natural ncep#nd cu a 8-a lun de sarcin, deoarece sarcina sau mai bine zis +iaMa are
prioritate absolut.

,aroline $arSolin, Ph. -., consultant pentru Noua $edicin Lerman
U
(<R(2: 'ttp:;;RRR.ecolife.ro;
VES4 D@,<$E#32R<) 3R2D<(5 24,4:

8@
8ota http:EEfFmaaa.4logspot.ro% ,n acest film si in articolul prezentat am gasit una
dintre cele mai interesante si mai de &un simt teorii referitoare la originea si la
modul de vindecare al &olilor. 6odul deose&it de agresiv in care reprezentantii
medicinei oficiale au reactionat si atacurile furi&unde impotriva acestui medic in
presa corporatista ne fac sa credem ca exista ceva foarte vala&il in ceea ce
acesta afirma si in plus intuitia noastra simte mult adevar !in sfarsit o teorie care
ia in considerare si componenta psihica". Se simte frica enorma pe care teoriile
acestui medic o provoaca in <ur in mediul academic iar pentru noi este un semn
&un. 8e aduce aminte ce s$a intamplat cu acest doctor cu ce au patit Gilhelm
(eich sau (aFmond (oFal (ife sau chiar mai nou cu cele&rul caz HurzinsIF.
'ste o teorie care clar merita luata in serios si analizata mai in profunzime de
specialisti de cei care au studiat medicina de oncologi si micro&iologi. 7espre
teoria germenilor despre istoria pierduta a medicinei si misterul microrganismelor
pleomorfice despre rolul pozitiv al micro&ilor &acterilor ciupercilor si virusilor in
corpul uman am mai vor&it pe &log la articolele despre 4S9*5 ) un mit
profita4il 45scensiunea i declinul unui geniu: (oFal (aFmond (ife si in
articolul 40roiectul 6,:6,:6, ) 0astil sau percepie 2 insa cel mai in detaliu
gasit informatii despre aceasta teorie pe site$ul J=9H7;7.
7in pacate chiar acum in timp ce scriem zeci sau sute de oameni mor de cancer in
fiecare minut otraviti cu chimicale sau radiatii prin spitalele lumii sau prin casele
lor. Sistemul medical actual este putin spus unul criminal caci ceea ce se
intampla este de fapt un genocid in toata puterea cuvantului. 3e de alta parte
putem spune ca este si un pret pentru ignoranta si prostie mai ales acum intr$o
era in care informatia este atat de li&era ... inca. 5ratamente neinvazive exista
cai alternative de vindecare a cancerului fara efecte secundare sunt tot mai multe
si pe masura ce trece timpul tot mai apar. 3e acest &log
!http:EEfFmaaa.4logspot.roE/,6,E,Eimportant)de)vazut)adevarul)
despre.html"am expus cateva din ele. 7ati informatiile mai departe celor in
nevoie si care cauta alternative. ,nainte de a &aga in tine cu palnia otrava
recunoscuta pentru efectul ei cancerigen in sine poate ai putea incerca ceva din
urmatoarele%
9" 5'C-3,- F'CSA8
>" J,87'.K87 .-8.'C#( 7' (- ,85'C,AC S3C' 'L5'C,AC
G " 2AA7 6-55'CS
H " -(,6'85-5,- $ despre dieta vegan
M" .-8.'C#( ' A .,#3'C.- S, S' 3A-5' J,87'.-
N " 3#C S, S,63(# .C#7 $ Jindec dia&etul n G: de zile0
O" 7-C 7-.E 6-C,?#-8- - J,87'.-5 .-8.'C#(;
8C
P" 3'C,.A('(' 2-S5 2AA7$ului
=" 6editeaza si apoi totul inclusiv hrana ta se va schim&a $ Asho
9:" 2#5#C' A2 2AA7
99" A (#6' 2-C- .-8.'C $ Jitamina @9O
9>" #8 5C-5-6'85 8-5#C-( 3'85C# J,87'.-C'- .-8.'C#(#,
9G" A 'L'3C,'85- 7,8 -3CA3,'C'- 6AC5,,
*:( .ancerul poate fi invins prin mi<loace la indemana oricui
9M" 7,'5- ,85'FC-( J'F-8E $ 3aaport 3entru Jia
9N" @#CDQ8SR, $ .ancerul este o mega afacere
9O" -.5,J-C'- 5'(A6'C-D', $ Jiitorul 6edicinei -nti m&trnire
9P" -(,6'85' .-C' .A6@-5 .-8.'C#(
9=" 2C#6AS#( -7'JEC $ .el mai simplu tratament pentru cancer
>:" 3CA,'.5#( 9:.9:.9: $ 3astila sau perceptie
3*( #(',#( 7' .-8-@,S $ un excelent anticancerigen
33( -S.'8S,#8'- S, 7'.(,8#( #8#, F'8,# $ CoSal CaSmond Cife
38" 66S Jindeca .ancerul Si Sida
3:" 7r (ester 3acTer $ 6iracolul -ntioxidant
3>" ('.5,- 7A.5AC#(#, ?A'( U-((-.B
3@" 2ranciscan care trateaza .-8.'C#(
3C" .-8.'C#( $ 5ratamentele interzise
3D" C#7A(2 @C'#SS $ 5ratamentul 5otal al .ancerului
3F( U,(B'(6 C',.B $ 7reptul Amului 7e - Stii
$ultumim ,ristian $uresan pentru traducerea acestui documentar maraton de peste : ore.
Apreciem mult efortul tauG &a fii fericit si iubitGJ
N12" !$#6C6N": +egatura creier 'oala
-octorul !erman R!e "2$ER 'foto( a tratat cu succes peste ?:.BBB de pacienti doar stand
de vorba cu ei.
Nu facea nimic ma!ic, decat ca le explica lo!ic si rational despre stransa le!atura dintre starea
mentala si boala. ;l sustine ca fiecare om s-a imbolnavit din cauza unui program mental
distructiv5 nascut in urma unui (@, emotional.
8D
;l a numit acest soc dupa numele fiului sau " Dr! "amer (ndome sau D"( 'sindromul
-irS ?amer(.
Povestea doctorului /RSe ?amer
-r. ?amer era in anii QC< ,ercetator si &ef al ,lincii de 1ncolo!ie din $unchen unde trata
cancerul folosind, la fel ca ceilalti doctori, tratamentele clasice de tratarea cancerului, care se
dovedeau a fi mai mult sau mai putin eficiente.
Insa cursul vietii doctorului ?amer avea sa se sc'imbe radical, in luna decembrie a anului
*FCD, cand a primit teribila veste ca fiul sau D4RT , de doar *F ani, a fost impuscat mortal.
$ai mult decat atat, la cateva luni de la eveniment a murit sotia lui
Aceste socuri l-au ranit la nivel un profund, insa ,ca si cum n-ar fi fost destul, peste cateva
luni s-a imbolnavit de ,2#,ER la 3E(34,<)E.
A0unsese un doctor care trata pancientii de cancer, iar in paralel trebuia sa se trateze pe el
insusi de cancer. ;ra speriat de rata mare de insucces a tratamentelor clasice, pe care ar fi
trebuit sa le urmeze si el, insa nu mai avea incredere in ele . -esi pare descura0ator, acest
context urma sa-l a0ute pe -r. ?amer sa revolutioneze lumea medicala.
,e+a descoperit de fapt 8
Povestind zilnic cu pacientii pe care ii trata de cancer, a constatat ca fiecare dintre ei a suferit
un soc emotionalputernic cu mai putin de un an sau maximum 3 in urma.
A realizat ca acelasi tip soc puternic, care-l descriau multi pacienti, l-a avut si sotia lui in
momentul in care a murit copilul, si acelasi l-a avut si dr. ?amer insusi cand a ramas fara
familie.
In urma acestor constatari a intuit o posibila le!atura intresocurile emotionale si cancer..
Pentru a verfica aceasta ipoteza, i-a ru!at pe pacientii sa-si sa faca o tomo!rafie'film al
creier(, pe care dr. ?amer le-a studiat in amanunt in incercarea de a !asi ceva revelator. &i a
!asitG
In urma studiului a sesizat o )E%23<R2 intre diferitele zone creiereului si anumite
organe.
$ai exact,a sesizat aparitia unor vibratii mai anormale, vizibile sub forma de cercuri
concentrice pe tomo!rafie, in diferite zone ale creierului. $ai interesant era ca, oamenii cu
acelasi tip de cancer, aveau vibraii mai intense in E72,3 aceleasi zone ale creierului.
,u alte cuvinte, fiecare tip de cancer avea o zona corespondenta in creier, care nu mai
functiona corect.
8F
,u aceasta descoperire a pus bazele a ceea ce se numeste #@<2 $ED4,4#2'pentru care va
fi desconsiderat de ceilalti doctori, dupa care i se va retra!e dreptu de a mai profesa, pentru ca
strica afacerile marilor companii farmaceutice(
-r. ?amer si-a dedicat urmatorii ani exclusiv studiului in acest sens, reusind sa faca conoscut
in intrea!a lume conceptul de #@<2 $ED4,4#2, prin care vindecase dupa primii ani in 0ur
de @<<< de pacienti cu o rata de succes de FC=.
Noua medicina porneste de la URegula de =ier a ,anceruluiV.
-eula de .ier a ,ancerului/
a 4iecare cancer sau alta afectiune !rava, are drept cauz un,@#=)4,3 care !enereaza <#
(@, E$@34@#2)" numitD"( '&indromul -irS ?amer( care imbolnaveste omul mai intai
la nivel mental, cand apar dere!lari in creier, iar in final boala se rasfran!e asupra unui
organ.
' 3ipul conflictului care a !enerat &1,76 ;$19I1NA6'-?&( determin S@#2 in care
apar vibratii anormale in creier . Sona de pe creier in care apar aceste inele concentrice5
determina organul in care va aparea boala.
c ,u cat dureaza mai mult conflictul, cu atat se imbolnaveste mai rau or!anul corespunzator
acestui tip de conflict.
Aceste concluzii au rezultat in urma experimentelor practice pe care dr. ?amer le-a facut pe
oameni si pe animale.
A demonstrat mai intai cum, si animalele, la fel ca oamenii, sunt predispuse bolilor un urma
unui conflict care !enereaza un soc emotional.
A aratat cum o caprioara care isi pierde puiul, si nu face in scurt timp altul, dezvolota in
perioada imediat urmatoare o forma de ,2#,ER )2 (2#. In schimb, daca dupa ce a
pierdut puiul se imperecheaza din nou, cancerul nu mai apare sau chiar daca a aparut, (E
V4#DE,2 Jin !eneral se calcifeaza, devenind inofensiv(.
De ce se intampla asta8
Pentru ca, prin nasterea altui pui, ea rezolva conflicul emotional aparut la nivel incostient,
cand a pierdut primul pui.
De ce cancer la san8
; o le!e a naturiiG
Pe fondul conflictului, se porenste automat un pro!ram natural si inconstient care intensifica
activitatea !landelor mamamere, pre!atindu-si corpul pentru a face un pui nou si a-l alapta.
:<
Insa daca nu are posibilitatea de a face alt pui, se produc dere!lari la nivelul !landelor
mamamre care duc spre cancer. ; modul prin care natura o determina instinctiv sa mai faca
pui. -e aceea F<= din tomorile descoperite la animale sunt calcifiate, deoarece ele rezolva
instinctiv si natural conflictul.
&tudiile dr.-ului ?amer au mers mai departe demonstrand ca E72,3 acelasi principiu
functionaza pentru oameni.
1 femeie care pierde un copil este predispusa in urmatorul an la cancer de san. Pentru a
scapa, ea trebuie sa rezolve acest conflict emotional facand 2)3 copil, adoptand unulsau
atasandu+se de un animal sau om cu aceleasi sentimente care le avea pentru primul copil.
Partea si mai /;A este ca o femeie care are copilul sanatos, insa traieste mereu cu frica ca-l
va pierde, se expune unui risc urias de cancer la san, exact pe acelasi mecanism.
Pe acest sistem actionea,a T1"T$ conflictele emotionale
2dica: o femeie care afla ca sotul o inseala cu o femeie mai tanara, va avea parte de un
conflict de inferioritate !enerat de o stare de inutilitate sexuala.
Acest tip de sentiment duce intotdeuna lacancer de uter. Aceasta femeie poate scapa de
cancer daca sa impaca cu sotul sau isi !aseste alt barbat cu care sa faca sex. In caz ca nu
reuseste, aceasta framantare interioara o va imbolnavi.
(2<> un barbat care a fost parasit de sotie va putea trece n faza de autovindecare'explic
imediat ce e(, numai dup ce se va /mp.ca cu aceasta sau va avea alta femeie cu care sa faca
sex.
(2< o persoana care a iesit la pensie si se simte 4#<34) se va imbolnavi mai mult ca si!ur.
;l va putea trece n faza de vindecare a bolii -1A/ dup ce se va inscrie la un club sau s
isi va !asii o noua pasiune sau o noua ocupaEie.
(2< oamenii cu stima de sine scazuta, se expun mai devreme sau mai tarziu la bolile de
oase 'decalcifiere, osteoporoza etc.(, pana in momentul cand constientizeaza si rezolva
aceasta nemultumire care !enereaza un coflict emotional de tip -?&.
Acelasi sistem, ca mai sus, functioneaza pentru 3@23E 1@)4)E'nu numai cancerul(, insa
fiecare tip de conflict emotional afecteaza alt organ.
7n alt principiu esential in N17A $;-,INA este ca toate bolile se desfasoara in 9 =2SE:
4a,a de im'onavire8de conflict9 si 4a,a de vindecare8post conflict9
,onform dr. ?amer, fiecare boala are:
:*
a=aza de ,onflict 2ctiv Jde Omboln.vireK n care se instaleaz o stare de tensiune Ei
nelini0te5 lipsa poftei de mancare nsoMit cu pierderi /n greutate, si lipsa
somnului'insomniile( .
$ainile si picioare devin mereu RE,4, pielea devine sensibila sau iritata iar starea
!enerala e una de tensiune continua 5 semne care indica faptul ca tumoareaAboala este in
plina devoltare si contiuna sa creasca.
Insa, odata ce omul constentizeaza si rezolva conflicutul emotional corpul intra in"
'=aza ,onflict Rezolvat Jde 2utovindecareK In aceasta faza corpul se V4#DE,2.
Primul semn e ca mainile si picioarele devin din nou ,2)DE H
4nsa5 vindecarea poate manifesta si prin diferite 1@)4 si (32R4 de @1@(E2)2
prelungite'asemenea conceputului de criza de vindecare din homeopatieK.
,and una din aceste probleme apar, ele sunt intotdeauna boli calduroase, !en febra sau
hipertensiune, si nicodata nu vei avea mainile si picioarele reci daca esti in faza de
vindecare, decat daca te afli in faza de imbolnavire'de conflict emotional(.
Asadar cand incepe faza vindecarii apare cel putin o starea de de epui,are si o'oseala
e?cesiva cu o nevoie puternica de a dormi !2+T, deoarece corpul face eforturi imense
pentru a se regenarea si reec@ili'ra
Nn aceast faz *R@,E(E)E ap.rute pe timpul fazei de imboln.vire sunt
REVER(23E: Tumorile sunt eliminate sau capsulate8calcifiate9, iar leziunile de tip
necroz# sau ulcer sunt inl#turate prin re!enerarea naturala a tesuturilor. 0a sfarsitul fazei de
A791+IN-;,A/;, tesuturile %i oranele afectate sunt refacute complet, %i deseori devin
mult mai rezistente dec&t au fost )nainte de aparitia 1",202' deoarece oranismul si-a
format anumite mecanisme de aparere si preventie
,a exemplu pentru fazele de imbolnavire-vindecare dat de dr. ?amer e o mama care-si vede
copilul lovit de o masina. In drum spre spital mainile si picioarele ii devin reci ca !heata, ii
dispare complet pofta de mancare si in acea noapte are insomnie. 9oate acestea pana cand
doctorul anunta a doua zi ca totul este in re!ula si nimic rau nu se poate intampla.
Atunci mainile si picoarele femeii redevin calde, ii revine pofta de mancare si poate
dormi profund noaptea.9otusi, este foarte posibil sa faca febra usoara sau diferite ZbubeQ sa-
i apara pe corp in perioada urmatoare, deoarece corpul face eforturi imense pentru a re!enera
tesuturile stricate. ;u chiar am o prietena care, dupa un accident teribil de masina, s-a umplut
de bubite mici pe corp, care au disparut sin!ure in 3-8 saptamani. Atat a durat pentru ea faza
de autovindecare dupa acel soc emotional.
2tentieH
:3
A Conflictul emotional N2 este determinat direct de eveniment ,ci de modul )n care
persoana resimte la nivel psi@ic evenimentul declansator 'n funcfie de aceast# dimensiune
interioara a evenimentului poate sa apara sau nu, un conflict emotional, iar intensitatea %i
locali,area efectelor acestuia vor depinde de intensitatea .i tipul tr-irii interioare
+egatura dintre organ si conflictele emotionale
Ioli la"
,olon 5 ,onflict peste care nu poti trece nicicum
@ase -6ipsa stimei de sine, inferioritate
4ntestinul subtire 5 7ra care nu poate fi Z di!erataQ
<ter 5 &entiment de inferioritate sexuala
*rostata - ,onflictAcearta pe latura sexualitatii
3iroida - 9e simti neputincios, fara control
*lamani 5 4rica puternica fata de alta persoana
*iele - 6ipsa inte!ritatii, om coruptibil Zfara coloana vertebralaQ
3esticule5 @vare - Pierdere valoroasa ce nu poate fi recuperata
*ancreas - ,onflict cu membrii familiei
<rec'ea interna 5 &entimentul de imposibilitate de a afla ce vrei ZadevarulQ
(anul stang - ,onflict care punc in pericol copilul,casa,familia
(anul drept - ,onflic cu partenerul sau cu persoanle rivale
Rectul - 4rica de a fi nefolositor
%ura 5 Nu poti ZmestecaQ'suporta( o problemaAsituatie
,aile respiratoprii 5 ,onflict territorial 'nesi!ur in privinta casei(
)aringe - 4rica si in!ri0orare pentu un anumit eveniment
(tomacul - Ai in!hitit prea multe impotriva vointei tale
Esofag - -orinta acuta de a refuza,de a nu Zin!hitiQ
:8
4nima 5 4rustrare le!ata de copii
,ervixul 5 4rustrare adanca si persistenta
%landele suprarenale 5 9e indrepti intr-o directie in care refuzi sa mer!i
=icat - 4rica'stress( inconstienta de a ramane fara manacre'bani pt a procura mancare( sau iti
simti viata in pericol.
3rincipiile pentru 4'N56,7-6 8
2. 4n primul rand: *acientul devine Ustapanul absolutV al tratamentului. E :BBC
responsabil pentru conditia lui si nu+si pune sperantele in numeni mai mult decat
in el insusi.
1. 2poi pacientul va lucra la intelegerea ,2<SE4 care a provocat conflictul si implicit
boala.
,. 4n final va colabora constructiv cu doctorul pentru a crea un plan eficient de de
rezolvare a conflictului atat $E#32) cat si *R2,34,.
*Este absolut necesar ca pacientul la inteleaga cat mai bine ,E se intampla de fapt cu el5
pentru a putea sa aiba o atitudine constructiva si motivata in procesele de
autovindecare.
"lte reguli de viata
* Dr. "amer pune accentul pe rezolvarea E$*4R4,2JpracticaK a orcarui conflict
emotional5 insa pot fi benefice si psi'oterapia5 terapiile prin 'ipnoza si regresie
sau altele de acest fel.
% 4rica de cancerAmoarte poate !enera alt conflict, pe lan!a cel existent. ; nevoie sa renunti
total la astfel de ganduri5 pentru ca faza de vindecare sa se desfasoare fara
probleme.
* @ persoana sanatoasa5 bine 'ranita5 odi'nita5 relaxata5cu activitate fizica zilnica si
care are convingeri pozitive5 va face mult mai usor fata orcarui conflict5 si de
asemenea se va lovi de mult mai putine.
* *ersoanlele cu situatie materiala buna au un risc mult mai mic de a se imbolnavi spre
deosebire de cei saraci Jcare nu au bani pentru a rezolva anumite confliteK
* 6a femeile insarcinate orice forma de cancer sau de tip cancer se va vindecaAelimina pe cale
natural, ncep#nd cu a 8-a lun de sarcina, deoarece sarcina are prioritate absoluta,
spune dr. ?amer.
::
Asadar, indiferent ce boala ai avea, intreaba-te intai DE ,E 3E+24 4$1@)#2V43, si doar
apoi !andeste-te ce medicamente ai nevoie sau daca ai nevoie de vre-un medicament.
/azvan
P.&. " -upa descoperirile revolutionare pe care le-a facut, dr. ?amer nu numai ca N7 a fost
apreciat de catre ,ole!iul $edicilor, ci i-a fost retrasa licenta iar apoi a fost ba!at in
puscarie pentru cativa aniG -upa eliberare, in ma0oritatea tarilor din ;uropa a fost pus sub
urmarire, mai putin in &pania, tara care i-a oferit spri0in, si in care locuieste si in ziua de
astazi. ;l a scris o carte despre N17A $;-I,INA care este vanduta in toata lumea ,insa
care nu este inca disponibila in limba romana.
Probabil sunteti uimiti de ce ii s-a intamplat, insa la acest fel se pune problema cand incurci
marile companii farmaceutice care, pentru a supravietui, trebuie sa vanda anual citostatice,
vaccinuri, medicamente care dau dependenta si masti de protectie'o absurditate sa crezi ca o
esarva mica la !ura te apara de bacteriile microscopice(
Pentru mai multe vizitati site-ul oficial al Noii $edicine" http"AAHHH.neHmedicine.caA
:>