Piodermitele sunt inflamatii ale pielii datorate piococilor, adica stafilococului si
streptococului, germenii obisnuiti ai supuratiei. Atat stafilococul cat si streptococul saprofileaza pielea in mod constant, numarul lo fiind in legatura directa cu starea de curatenie si igiena a pielii. Stafilococul este de 10 ori mai frecvent decat streptococul si se localizeaza in special in orificiile pilo-sebacee. Infectiile cu stafilococ se intalnesc mai des la adulti, in timp ce infectiile cu streptococ se intalnesc mai des la copii. In anumite regiuni ale corpului, ca plicile, partile acoperite de par, germenii piogeni saprofiti sunt mult mai frecventi, datorita conditiilor de caldura, umiditate, pH si iritatie mecanica, care favorizeaza inmultirea si dezvoltarea microorganismelor. Piococii pot trai indefinit pe pielea normala, in stare saprofila, producand modificari patogenice numai atunci cand printr-un microorganism a fost indepartata bariera epidermica si a devenit posibila inocularea straturilor mai profunde. Mai rar piococii dintr-o leziune cutanata sau mucoasa sunt veiculati pe cale ematologica si dau leziuni cutanate de origine endogena. !"tinderea leziunilor este determinata de doi factori# virulenta germenului si susceptibilitatea organismului la infectie, care este conditionata de varsta, oboseala, boli intercurente$diabet, icter, nefrite, etc.% Foliculitele &oliculitele acute superficiale$impetigo% apar, mai ales in 'urul diverselor plagi, arsurilor, al unor dermatoze microbiene, sau in urma pansamentelor umede prelungite. (onditiile de caldura si umiditate, maceratia plicilor prin transpiratie sau prin secretii patogene, precum si lipsa igienei locale, favorizeaza aparitia leziunilor de foliculite. In cadrul foliculitelor superficiale acute citam# foliculita dupa barbierit, foliculele consecutive aplicarii pomezilor cu gudron, mercur sau foliculite profesionale $la contactul cu uleiuri minerale, ipoclorit, ciment, etc%. )eziunea elementara este o pustula superficiala cu diametrul de *-+ mm care incepe prin roseata, urmata apoi de o pustula cenusie-galbuie de marimea unei gamalii de ac. ,upa o evolutie de cateva zile, pustula se usuca si se transforma intr-o crusta cenusiu- galbuie care se detaseaza fara sa lase cicatrice. Furunculul &urunculul reprezinta o infectie de natura stafilococica a foliculului pilo-sebaceu $implica, deci si firul de par si glandele sebacee asociate lui%. Infectia trece prin toate fazele specifice unui proces inflamator# creste temperatura locala, zona se inroseste, devine dureroasa, edematiata. -reptat se formeaza o colectie locala licidiana ce devine purulenta in .-/ zile. (ele mai frecvente localizari ale furunculelor sunt tegumentele fetei, gatului, regiunii a"ilare, umerilor si feselor. ,aca se formeaza la nivelul pleoapei, se numeste or'elet $urcior%. In cazul in care furunculele apar in grup, situatia devine mai complicata, $atat din punct de vedere al diagnosticului cat si al tratamentului% putand fi de fapt vorba de furunculoza sau carbuncul $furuncul antracoid%. Ma'oritatea furunculelor sunt datorate infectiei cu stafilococ. Stafilococul este o bacterie ce se gaseste pe tegumente si care devine patogena in momentul in care intra in organism prin diverse solutii de continuitate de la nivelul pielii $taieturi, zgarieturi, intepaturi%. !"ista insa si o serie de cauze ce favorizeaza aparitia unei astfel de infectii, cum ar fi igiena defectuoasa, e"punerea tegumentului la cimicale dure ce irita profund zonele de contact, iritatii fizice, mecanice. ,e asemenea, pacientii cu afectiuni cronice precum diabetul zaarat, statusul imun compromis $pacientii imunodeprimati%, avitaminoze, malnutritie, alcoolism, sunt mai susceptibili sa dezvolte furuncule. !volutia unui furuncul este de obicei de 10-1. zile iar semnele sunt atat locale cat si generale. )a nivel tegumentar, furuncul debuteaza ca o colectie supradenivelata, dureroasa, eritematoasa, de consistenta dura, cu dimensiuni reduse $1-0 cm%. 1ona este foarte pruriginoasa si precoce apare senzatia de arsura locala. In urmatoarele zile zona tumefiata isi mareste dimensiunile, devine mai moale si mult mai dureroasa, iar in urmatoarea faza va aparea o flictena galbuie in varful furunculului $sugerand e"istenta subiacenta a puroiului%. Pe parcursul urmatoarelor 2-. zile, furunculul poate fistuliza spontan cu eliminarea puroiului si a materialului necrotic celular. &istulizarea este insotita de intensificarea durerii. In absenta tratamentului cirurgical de specialitate, furunculul se vindeca, lasand o cicatrice inestetica. Semnele regionale si generale sunt reprezentate de# limfangita si limfadenita $implicarea in procesul infectios a vaselor si ganglionilor limfatici%, aparitia febrei $in general 23-24%, ciar a frisonului $insotit de alterarea starii generale% insa nu insotesc boala de baza decat in situatii grave $iar astfel de situatii sunt rare%. (omplicatiile ce apar sunt# suprainfectarea furunculului $cu streptococ, devenind erizipel%, diseminarea infectiei la distanta sau dezvoltarea altor furuncule in 'urul celui initial. Tratamentul la domiciliu Specialistii recomanda pacientilor o serie de masuri ce, corect aplicate, pot sa amelioreze simptomatologia locala si pot favoriza procesul de vindecare# - Aplicarea locala de comprese calde si introducerea furunculului in apa calda. Astfel se va diminua durerea si se favorizeaza acumularea puroiului spre suprafata zonei tumefiate. ,upa ce furunculul dezvolta zona superficiala de puroi, prin contactul repetat cu apa se grabeste fistulizarea. Aceasta se produce in apro"imativ 10 zile de la aparitia infectiei. (ompresele calde se pot realiza prin introducerea unei bucati de material te"til $de preferinta bumbac - datorita proprietatilor absorbante% in apa calda si apoi stoarcerea e"cesului de apa. Astfel compresa se aplica local, prin tamponare delicata. - &olosirea pentru igiena locala a unui sapun antibacterian. Acest sfat este util in special dupa ce furunculul a fistulizat si puroiul a fost eliminat. ,e asemenea, se pot aplica pe zona restanta diverse unguente si creme cu proprietati antibacteriene si apoi un banda' steril. 1ona infectata trebuie spalata de 0-2 ori5zi, dezinfectata corespunzator si acoperita cu comprese calde pana se vindeca. - 6u se recomanda inteparea furunculului cu un ac sau agresarea lui in orice alt fel. ,e obicei, astfel de proceduri nu fac decat sa suprainfecteze furunculul, agravand afectiunea. -ratamentul devine mai complicat, iar procesul de vindecare mai anevoios. Tratamentul medical -ratamentul medical de specialitate trebuie instalat ori de cate ori se suspicioneaza dezvoltarea unei infectii grave. Pentru obiectivarea acestei situatii trebuie sa se realizeze emograme si emoculturi pentru a decela prezenta bacteriei in puroi si in sange. In situatiile cu adevarat grave medicul poate recurge la antibioterapie. Antibioticele se administreaza in functie de rezultatele antibiogramei - un test special realizat folosind licidul drenat din furuncul $in conditii de asepsie% si care poate stabili spectrul antibioticelor la care germenele este sensibil. Pe baza acestor date se recurge la un anumit antibiotic. -otusi, pana la sosirea rezultatelor antibiogramei, tratamentul initial trebuie sa contina penicilina sau eritromicina. In cadrul tratamentului general se pot administra, la nevoie, analgetice si antipiretice de intensitate medie $daca acestea au un efect intens si de lunga durata, pot masca o eventuala agravare a starii de fond%. &rancu Mircea Alin An II - (,